III.

Alcatuirea in elevatie

• Fortele orizontale si momentele de rasturnare rezultate din actiunea

seismica trebuie preluate de sistemul structural.

a) b) c) d)

e) f)

Cladirile inalte si zvelte (a,b) necesita o talpa de fundatie foarte mare pentru a
putea transmite la teren momentul de rasturnare. c,d solutii mai bune
Cladirile alcatuite neregulat in elevatie (e) pot conduce la un raspuns dinamic
neobisnuit . In astfel de cazuri se recomanda descompunerea in doua sau mai
multe tronsoane regulate (f).

g) h)

Trebuie evitate structurile din fig. (g) deoarece in cazul cutremurelor puternice
care solicita sistemul structural in domeniul postelastic pot fi generate
mecanisme nefavorabile pentru preluarea fortelor gravitationale.
 i) j)
La sistemul structural
(k) apar in stilpii
interiori forte taietoare
excesive. La aceasta
se adauga dificultatile
in realizarea efectului
de saiba de catre
plansee datorita
k) l) dispunerii lor decalate.

Nici macar sistemele structurale identice sau foarte asemanatoare (i) nu ar

trebui legate local in timpul cutremurelor puternice. Structuri aparent
identice se pot comporta diferit datorita excitatiei seismice diferite astfel
incit in elementele de legatura apar forte puternice
h
h

rigidi rigidi
tatea tatea

a) b) c) d)

dezavantajos mai bine

Distributia rigiditatii pe inaltime

e) f) g)

dezavantajos
mai bine

Distributia rigiditatii pe inaltime

IV. Neregularitati generale

• Anumite neregularitati de distributie a rigiditatii si maselor nu pot fi

,adesea, evitate in practica.
• Deosebit de contradictorie este zidaria partiala.
V. Alegerea sistemului structural

a)Libertatea de exploatare

• Pentru a asigura o libertate cit mai mare de exploatare a spatiului

construit se doreste adesea eliminarea unor elemente “stinjenitoare”
precum peretii structurali sau stilpii.

• Acest desiderat conduce la preferarea frecventa a sistemelor in cadre cu

deschideri cit mai mari. Cadrele au insa proprietatea de a se deforma
puternic sub actiunile orizontale.

• Acest fapt conduce la necesitatea luarii unor masuri speciale la elementele

nestructurale pentru ca acestea sa satisfaca cerintele referitoare la
comportarea la cutremur.
• Sistemele cu pereti structurali asigura o capacitate de rezistenta mare la
cutremure, prezentind deformatii relativ mici si un mod de executie relativ
simplu.

• Acest sistem structural prezinta dezavantajul de a stinjenii –in anumite

conditii- libertatea de exploatare a cladirii.

• Ca urmare a rigiditatilor mari fortele capabile sint mai mari decit la alte
sisteme structurale. Datorita dimensiunilor mari disponibile ale peretilor
aceste forte pot fi preluate adesea fara probleme.

• Frecvent se prefera insa sistemele structurale duale: nuclee din pereti de

beton armat se combina cu sisteme in cadre.
b) Capacitatea de rezistenta

Un sistem structural poate prelua actiunile dinamice in doua moduri:

a) Prin capacitate mare de deformare postelastica necesitind in acest caz

capacitati de rezistenta relativ mici ale elementelor structurale.

b) Printr-o capacitate de rezistenta mare, in acest caz este necesara o

capacitate redusa de deformare postelastica, deoarece sistemul structural
poate prelua direct forte dinamice marite.
• In cazul zonelor cu seismicitate ridicata se prefera de obicei sisteme
structurale ductile.

• In mod frecvent insa nu este exploatata in intregime posibilitatea de a

realiza a unei structuri ductile deoarece este mai simplu sa se asigure o
capacitate de rezistenta ceva mai mare printr-o alcatuire constructiva mai
ieftina.

• Peretii structurali ofera, spre deosebire de structurile in cadre avantajul

de a dezvolta articulatii plastice numai la baza daca armatura verticala de
incovoiere este distribuita pe inaltime in mod corespunzator.

• In cazul cadrelor solicitate la actiuni seismice prezinta in cazul ideal cite

doua articulatii plastice in fiecare grinda.

• Stilpii proiectati prin metoda capacitatii de rezistenta pot dezvolta

articulatii plastice numai la baza la nivelul aflat imediat deasupra
fundatiei.
 Structuri cu pereti structurali din beton armat

• Structurile cu pereti structurali permit realizarea unor cladiri de

inaltime medie si mare. Cladiri, locuinte, hoteluri, camine, cladiri
administrative, pentru invatamant, in general cladiri cu functiuni care nu
impun modificari de spatii de la un nivel la altul care sa se faca in timp,
spre deosebire de cladirile cu party-ul liber la care pot oricand sa schimb
destinatia pe orice nivel.

• Diafragma este considerat elementul orizontal care preia fortele din

pereti, respectiv planseul, iar peretii structurali sunt cei verticali.
Exemplu cladire pereti structurali:

Cladirile cu pereti structurali din beton armat nu au stalpi, planseele reazema

pe pereti. Peretii structurali sunt dispusi de regula pe doua directii
perpendiculare una pe cealalta. Acest sistem de pereti pe doua directii
plus planseele creeaza o structura spatiala.
• Un prim sistem cu pereti structurali este sistemul fagure. Deci toata
cladirea e alcatuita din pereti pe ambele directii cu distante relativ mici
intre pereti. Din aceasta cauza utilizarea acestui tip de structuri este relativ
limitata, la unele hoteluri vechi, la camine de exemplu. Sistemul fagure are
celule de aproximativ 30-35 mp, distanta intre pereti fiind de cel mult sase
metri, si placile reazema pe contur direct pe pereti, mai putin pe fatade
unde de regula se foloseste o inchidere de zidarie, in general zidarie din
BCA ce este mai usoara.
• Un alt sistem este sistemul celular folosit foarte mult la locuinte. Un
panou din acesta de planseu are dimesiuni mai mari, poate fi pana la 60
de metrii patrati. Punctat apar grinzile necesare pentru a rezema planseul.
Cu acest sistem se pot obtine spatii mai mari intre pereti. La acest sistem
panourile in cazul salilor de clasa ajung la 50-60mp, iar in cazul cladirilor
de locuit panourile pot sa reprezinte apartamente la care suprafata de
planseu poate fii intre 80-120 mp.
• Se considera ca peretii structurali au o rigiditate neglijabila in plan
perpendicular pe planul lor. Structura cu pereti structurali poate include si
alte elemente structurale cum ar fi stalpi si grinzi, dar aceste elemente
verticale preiau numai incarcari gravitationale, fortele orizontale sunt
preluate de pereti.
Din punct de vedere tehnologic avem trei variante de realizare a
structurilor cu pereti portanti:
1) Integral monolit – betonul fiind turnat in cofraje fixe, cofraje plane
sau cofraje tunel sau cofraje glisante.

2) Mixt – peretii executati monolit, iar planseele integral prefabricate

sau predale cu suprabetonare. Se executa peretii pe un nivel dupa care se
aseaza placile prefabricate integral sau predalele, se toarna betonul de
monolitizare pe predale, se creeaza planseul, dupa care se continua cu
peretii mai departe. Bineinteles proiectantul indica la ce intervale de timp
se poate continua lucrarea.
 3) Integral prefabricat – inseamna realizarea structurii din panouri
mari de pereti si planseu cu monolitizari adecvate intre ele. De regula
monolitizarile sunt si uscate prin sudura si umede cu beton turnat. Mai
exista varianta cu elemente spatiale, un fel de cabine care se aseaza ca un
joc de cuburi si se monolitizeaza.

Alegerea tipului de structura cand utilizam pereti portanti reprezinta

un compromis intre cerintele functionale, plastice si structurale. Pentru a
realiza acest lucru trebuie facuta o echipa de la inceput compusa dintre
arhitect, structurist.

Din punct de vedere al cerintelor structurale trebuie sa tinem seama

de urmatoarele:
a) Peretii structurali trebuie sa asigure rigiditatea si rezistenta cladirii
sub urmatoarele eforturi globale:
Mr – momentul de rasturnare, deci este vorba de incovoierea generala a
structurii