Modelarea peretilor structurali prin cadre etajate

I. Ipoteze si scheme de baza:

a) Se admite sa se neglijeze deformatiile datorate eforturilor axiale in grinzile de cuplare, precum
si cele produse de eforturile axiale din peretii structurali datorate incarcarilor vertical
b) Deschiderile teoretice ale cadrului etajat, care schematizeaza peretii cuplati cu goluri
suprapuse, se vor lua intre axele elementelor vertical. Pentru grinzile de cuplare se considera
deformabila numai deschiderea libera 𝑙 iar portiunile laterale 𝐿 − 𝑙 se admit a fi
indeformabile.
c) In cazul peretilor cu grinzi de cuplare inalte in raport cu inaltimea nivelului ℎ (ℎ > 0.25ℎ )
Se considera deformabile zonele cuprinse intre grinzile de cuplare, ℎ , iar in restul zonelor ca
indeformabile.

II. Valorile de proiectare ale rigiditatii elementelor structurale

Valorile caracteristicilor de rigiditate intervin la:
-calculul caracteristicilor de vibratie ale structurii;
-calculul deplasarilor orizontale
-calculul eforturilor in elementele structural
Valorile rigiditatilor structurilor cu pereti de beton armat, cuplati sau nu, sunt influentate puternic
de gradul de fisurare a betonului in zonele intinse. Pentru determinarea marimilor enumerate se vor
utiliza valorile de proiectare echivalente ale caracteristicilor geometrice astfel:
a)Pentru pereti structurali:
-daca 𝜈 = ⋅
=0.4 -> 𝐼 = 0.8𝐼 ; 𝐴 = 0.9𝐴 ; 𝐴 , = 0.8𝐴 ,
-daca 𝜈 = 0-> 𝐼 = 0.4𝐼 ; 𝐴 = 0.6𝐴 ; 𝐴 , = 0.5𝐴 ,

-daca 𝜈 = −0.2 -> 𝐼 = 0.1𝐼 ; 𝐴 = 0.4𝐴 ; 𝐴 , = 0.2𝐴 ,

b)Pentru grinzile de cuplare
-in cazul armarii cu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri):
𝐼 = 0.2𝐼 ; 𝐴 = 0.2𝐴 ;

-in cazul armarii cu carcase diagonale:

 Ductilizarea grinzilor

• Calculul dinamic neliniar reprezinta instrumentul cel mai puternic cu ajutorul

caruia se poate controla cel mai riguros si dirija mecanismul disipator de energie.

• Acest tip de analiza este greu de realizat din acest motiv in proiectarea curenta se
aplica o serie de proceduri simplificate.

• In prezent s-a impus conceptia potrivit careia pe durata cutremurelor puternice

disiparea de energie in cadrele multietajate trebuie sa se realizeze cu prioritate in
grinzi si in cit mai mica masura in stilpi , astfel incit sa nu apara mecanisme de tip
etaj.

• In intentia de a se evita asemenea situatii se prevede pentru elementele care

converg intr-un nod structural o conditie de forma:

M RC
  RD  M Rb
 sup M sup
M articulatii plastice in grinzi

dr M cap dr
M cap
st
M cap
M inf
M inf

M Rc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale

stilpilor

M Rb suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale

grinzilor care intra in nod
•  factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare a otelului= 1,3
Rd
pentru clasa de ductilitate (H) si 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M)

Se considera ambele sensuri de rotire a nodului atunci cind in nod converg grinzi pe
doua directii.
 Coeficientul Rd nu este in masura sa evite aparitia articulatiilor plastice in stilpi:

1) Incursiunile in domeniul postelastic ale grinzilor de cadre la cutremure intense

implica deseori solicitarea otelului in domeniul de consolidare si cresteri ale
momentelor de 10-25% fata de valorile asociate eforturilor unitare de curgere.

2) Armaturile din placa paralele cu armatura longitudinala a grinzilor contribuie cu 10-

30% la valoarea momentului capabil negativ.

3) Capacitatea portanta a stilpilor este puternic influentata de fortele axiale induse de

cutremur a caror valoare poate fi mult mai mare decit cea rezultata din calculul la
incarcarile seismice de calcul.

4) Distributia momentelor incovoietoare in lungul stilpilor cadrelor etajate poate

diferii substantial de cea furnizata de calculul elastic la fortele statice echivalente.
5) Un stilp proiectat pe fiecare directie poate sa fie descoperit sub aspectul capacitatii
portante atunci cind este supus eforturilor asociate unui cutremur actionind oblic
fata de axele principale.

Pentru a evita plastificarea stilpilor termenul  Rd

poate avea valori cuprinse intre 2-2.5
rezultind urmatoarele avantaje:

a)Mentinerea stilpilor in domeniul elastic de comportare astfel ca masurile de armare

transversala se pot reduce.

b)Capacitatea de a prelua forta taietoare a betonului din stilpi, in zonele de la capetele

stilpilor, care nu mai sint zone plastice potentiale sporeste.

c)Se imbunatatesc conditiile de aderenta ale armaturilor ca urmare a faptului ca

acestea nu mai sint solicitate ciclic alternant in domeniul plastic.

d) Faptul ca stilpii nu se plastifica imbunatateste comportarea nodurilor grinda-stilp

E de observat ca nu se poate elimina complet posibilitatea aparitiei articulatiilor
plastice in stilpi. Astfel plastificarea stilpilor la baza este de regula pusa in evidenta
de orice analiza dinamica la un cutremur intens.
 B
A 2   B A
B
2  B

A
1   A 1   A

• Avantajele articulatiilor plastice la capetele grinzii:

-pentru aceleasi rotiri de noduri deformatiile impuse grinzii si deci cerinta de
ductilitate la rotire sectionala in zona plastica sint mai mici.
-forta taietoare asociata mecanismului de plastificare al grinzii poate fi mai mica.
-armarea transversala minima prevazuta pentru zona plastica se intinde pe o lungime
mai mica
 Reguli pentru alcatuirea constructiva a elementelor de beton
Pe baza faptului ca la grinzi diferenta intre valorile momentelor incovoietoare care
produc ruperea sectiunii si initierea curgerii in armatura intinsa este relativ mica se
recomanda sa se considere urmatoarele lungimi lcr ale zonei plastice:
Grinzi de cadru :
Armarea transversala in zone critice:
(1) Lungimea zonei critice de la capete este :
-pentru grinzile DCH: lcr  1.5hw

-pentru grinzile DCM: lcr  hw

(2) Diametrul etrierilor trebuie sa fie mai mare de 6mm

(3) Pasul armaturilor transversale trebuie sa respecte conditia:
-pentru grinzile DCH: s  min{hw / 4;150mm;8d bL }

-pentru grinzile DCM: s  min{hw / 4;200mm;8d bL }

Grinzi . Armarea longitudinala :
(4) coeficientul de armare al armaturii longitudinale intinse :
f ctm
 s  0.5
f yk
(1) in orice sectiune se vor folosii minim 214 bare profilate
(2) In zonele critice de la capete, aria de armatura comprimata va fi minim jumatate
din armatura intinsa
(3) Minim 25% din armatura maxima din reazem se prevede pe toata lungimea
deschiderii . Armatura maxima din partea de jos se mentine pe toata lungimea
deschiderii.

Stilpi de cadru:
Dimensiunea minima a sectiunii trebuie sa fie mai mare de 300mm
Armarea longitudinala
(1) Se dispun minim 3 bare pe o latura a sectiunii
(2) Coeficientul geometric de armare total va fi :
-intre 0.01 si 0.04 pentru DCH -intre 0.008 si 0.04 pentru DCM
(3) Distanta interax dintre doua bare longitudinale va fi:
-mai mica de 200 mm pentru DCH
-mai mica de 250mm pentru DCM

Armarea transversala in zone critice:

(1)Zonele critice sint la capetele elementelor.
Lungimea zonei critice pentru stilpii DCH este:
-pentru baza stilpilor la fiecare etaj: lcr  max{1.5hc ; lcl / 6;600mm}
Lungimea zonei critice pentru stilpii DCM:

lcr  max{hc ; lcl / 6;450mm}

-(2) daca lcl / hc  3 intreg stilpul este zona critica
(3) Pentru stilpii DCH, zona critica de la baza stilpilor se mareste cu 50% pentru:
-primul nivel al structurilor cu maxim 5 niveluri
-primele 2 niveluri ale structurilor cu mai mult de 5 niveluri

(4) Distanta in sectiune intre doua bare longitudinale aflate la colt de etrier va fi :
-mai mica de 200 mm pentru DCH
-mai mica de 250mm pentru DCM

(5)Coeficintul geometric de armare minim,  sw pe fiecare directie trebuie sa respecte

valorile:

Zona I II
DCH 0.005 0.0035
DCM 0.0035 0.0025
Zona I zona critica de deasupra nivelului de incastrare
Zona II restul zonelor critice
(6) Pentru stilpii DCH distanta dintre etrireri trebuie sa respecte relatiile:
-pentru zona critica de deasupra sectiunii teoretice de incastrare:
s  min{b0 / 3;125mm;6d bL }

-pentru restul zonelr critice:

s  min{b0 / 3;125mm;7d bL }

Pentru stilpii DCM distanta dintre etrieri trebuie sa respecte relatia:

s  min{b0 / 2;175mm;8d bL }
 Ductilizarea stilpilor

Caracterul ruperii unui stilp este dependent de interactiunea complexa intre efectele
celor trei categorii de eforturi care actioneaza asupra elementului:
-moment incovoietor
-forta taietoare
-efort axial

In cazul stilpilor structurilor cu rol antiseismic tendinta de degradare si rupere (mai

putin ductila) prin forta taietoare este accentuata de faptul ca aceasta are de
regula sens alternant la actiuni seismice intense.
• Comportarea stilpilor de beton armat la cutremure de intensitate ridicata poate fi
caracterizata in mod global functie de doi parametrii adimensionali:

-Unul reflecta sensibilitatea stilpilor la rupere prin forta taietoare : H/h

N
-Al doilea parametru este indicele intensitatii efortului axial n
bh0 Rc
Interactiunea dintre efectele momentului incovoietor fortei taietoare si al
fortei axiale

H e  5h
2.5h  H e  5h
H e  2.5h

h h h
N
n
bh0 Rc
0.1 0.3 0.6
Situatia de solicitare cea mai defavorabila corespunde stilpilor scurti cu forte axiale
relativ mari, care in aceste cazuri poate fi extrem de casanta, printr-o fractura
inclinata in raport cu axa elementului. Acest mod de cedare este denumit “clivaj
exploziv”

Pe masura ce parametrul “n” are valori mai mari creste rolul armarii transversale cu
etrieri in asigurarea la forta taietoare.

In realitate printr-o proiectare judicioasa a armarii longitudinale si a celei transversale

se pot obtine moduri de cedare de tip ductil chiar la stilpi foarte scurti.
Localizarea zonelor plastice
Datorita modului de variatie a momentelor incovoietoare in stilpi, zonele plastice pot
aparea numai la extremitatile acestora.

Observatii:

1) Asa cum rezulta din analizele dinamice neliniare, in general nu se poate evita
aparitia deformatiilor plastice la baza stilpilor, in zona situata imediat deasupra
incastrarii, decit cu pretul sporirii dimensiunilor stilpilor dincolo de limitele
acceptabile.
2) In cazul structurilor rigide (cu pereti portanti din beton armat sau cu zidarie
inramata in cadre de beton armat) la care exista intercalate si niveluri flexibile,
dezvoltarea unui mecanism de cedare de etaj este foarte probabila si in consecinta
ambele capete ale stilpilor acestor niveluri trebuie considerate zone plastice
potentiale, cu masuri specifice de armare transversala.
3) La cadrele de beton armat conlucrind solidar cu peretii de compartimentare sau de
inchidere, executati din zidarie, degradarea zidariei, poate conduce la aparitia unor
situatii de solicitare specifice grinzilor scurte si mai ales stilpilor scurti pentru
elementele cadrului.

In asemenea situatii pot aparea solicitari foarte importante la forta taietoare si in

plus controlul formarii articulatiilor plastice este dificil de realizat.
 Stilpi scurti
In cazul acestor stilpi la care He/h este redus (<2.5) in conditiile unor solicitari intense
la compresiune si forta taietoare apare riscul unor ruperi caracteristice extrem de
fragile.

Comportarea de stilp scurt apare uneori chiar la stilpi lungi, dar la care interactiunea
cu peretii de compartimentare sau de inchidere conduce la reducerea inaltimii lor
libere.
• La stilpii foarte scurti H / he  2 cu solicitari importante la forte axiale si forte
taietoare solutia de armare cea mai eficienta este cu bare longitudinale in
diagonala.