Curs 7-8-9 Beton 1

BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT I
- CURS 5 -
CUPRINS:
• ARMATURA
– ROLUL ARMATURII IN ELEMENTELE DIN BETON

ARMAT
– PROPRIETAŢILE OŢELULUI FOLOSIT PENTRU
ARMĂTURI
2
ROLUL ARMATURII IN ELEMENTELE DIN BETON ARMAT
• Betonul armat este rezultatul conlucrării a două

materiale cu proprietaţi diferite, betonul şi
armatura. Asocierea betonului cu armatura este
posibilă datorită aderenţei ce se realizează între
beton şi armatură.
• Deoarece betonul are rezistenţă mică la
întindere, armatura se dispune în zonele în care
incărcările exterioare produc întinderi.
3
Ca armături se utilizează:
• bare cu secţiune circulară, cunoscute in limbajul
tehnic sub denumirea generică de otel beton,
• profile laminate sau sudate pentru situaţii
particulare (armături rigide),
• Diferite tipuri de fibre (armare dispersă).
4
Armăturile realizate din oţel beton , denumite

armături flexibile, sunt folosite în mod curent la
armarea betonului.
Ansamblul de bare care formează armătura
elementului se prezintă sub forma unei carcase. În
cazul elementelor din beton armat monolit,
asamblarea carcasei se realizează prin legarea cu
sârmă a barelor componente, în timp ce în cazul
elementelor prefabricate se folosesc în mod curent
carcase sudate, care pot fi plane sau spaţiale.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
• Pe langă barele de rezistenţa se prevăd, în mod

constructiv, şi alte tipuri de armături pentru a
asigura stabilitatea carcasei până la betonare,
precum şi în timpul betonării. De asemenea,
aceste armături au şi rolul de a prelua unele
întinderi accidentale sau neevaluate prin
calcul.
24
• Elementul principal al unei carcase îl constituie

armatura longitudinală de rezistenţă, dispusă în
zona întinsă, dar, în mod curent , şi în zona
comprimată a elementului, aşa cum ar fi cazul
stâlpilor şi al elementelor supuse la solicitari
alternante sau la oboseală etc. De asemenea,
elementele încovoiate pot fi prevăzute si cu
armături înclinate, obţinute prin ridicarea pe
reazeme a armăturilor longitudinale, in vederea
preluării forţei tăietoare. 25
• În cazul stâlpilor , grinzilor şi al altor elemente

liniare, transversal se dispun etrieri pentru
fixarea armăturilor longitudinale in pozitia lor
din proiect, aceste bare având şi rol de
rezistenţă în preluarea eforturilor unitare
principale de întindere. Etrierii şi fretele
(armături dispuse sub formă de spirală)
îndeplinesc si funcţia de armătură de confinare.
26
• Armătura de montaj este întâlnită în cazul

grinzilor din beton armat, având rolul de a fixa,
în cadrul carcaselor spaţiale, armăturile
longitudinale şi transversale de rezistenţă. În
cazul plăcilor se prevede armătura de repartiţie
care leagă barele de rezistenţă între ele, asigură
o repartizare mai uniformă a forţelor aplicate pe
placă şi preia o parte din întinderile produse de
contracţia betonului.
27
PROPRIETAŢILE OŢELULUI FOLOSIT PENTRU ARMĂTURI
• Comportarea sub încărcări statice de scurtă

durată
• Oţelul folosit la realizarea armăturilor este un
amestec de fier şi carbon (în jur de 0,2....0,3%),
la care sunt adăugate şi alte elemente de aliere,
care influenţează în mod semnificativ
caracteristicile mecanice ale armăturilor.
28
• Comportarea armăturilor sub încărcări este

descrisă de curba σa-εa, denumită curbă
caracteristică sau curbă constitutivă a
materialului, fiind obţinută prin încercarea la
tracţiune. În funcţie de modul de prelucrare al
oţelului şi compoziţia chimică a acestuia, se
disting două tipuri de curbe caracteristice ale
produselor şi anume, curba cu palier de
curgere, respectiv fărăacest palier.
29
Elementele semnificative ale curbei sunt:

• limita de curgere (fyk sau f0,2k), cu f0,2k s-a notat
efortul unitar corespunzător unei deformaţii
remanente de 0,2%;
• limita de curgere reală maximă (fy,max);
• rezistenţa de rupere la întindere (ft);
• ductilitatea ( uk şi ft /fyk);
30
Elementele semnificative ale curbei sunt:

• aptitudinea de îndoire
• caracteristicile de aderenţă (fR – aria relativă a
nervurilor transversale sau factorul de profil);
• dimensiunile secţionale şi toleranţele;
• rezistenţa la oboseală;
• sudabilitatea;
• rezistenţa la forfecare a îmbinărilor sudate la plase
sudate şi la grinzi cu zăbrele (carcase sudate)
31
• Limita de curgere şi rezistenţa la rupere sunt

definite ca valori caracteristice a forţei de
curgere respectiv a forţei maxime, divizate prin
aria nominală a secţiunii transversale.
• Diagrama reală σ-ε pentru armăturile din oţel
laminate la cald sau prelucrate la rece, se
înlocuieşte în calcul cu o diagramă idealizată
biliniară ca în figura următoare. Pentru
proiectarea curentă se poate utiliza oricare din
următoarele diagrame de calcul:
32
• o diagramă cu ramura superioară înclinată,

cu alungirea limită εud şi efortul maxim egal
cu kfyk/s, sau
• o diagramă cu ramură superioară orizontală şi
fără limitarea deformaţiei.
33
• Fig 2.6
34
• Coeficientul parţial de siguranţă s are valorile:

s = 1,15 pentru situaţii persistente şi tranzitorii
de proiectare
s = 1,00 pentru situaţii accidentale.
• Valoarea de calcul a alungirii limită (εud ) se
stabileşte în funcţie de valoarea caracteristică (εuk )
cu relaţia:
εud = 0,9 εuk
• Oţelurile recomandate pentru armături, după
EC2, au limita de curgere caracteristică până la
fyk = 600 MPa.
35
• Normele europene restricţionează şi metodele de

sudare a acestor armături în funcţie de modul de
încărcare al elementelor structurale şi de natura
efortului din bare.
• Proprietăţile armăturilor utilizate la realizarea
elementelor din beton armat sunt date în tabel. În
plus oţelurile trebuie să îndeplinească cerinţe
referitoare la rezistenţa la oboseală, încercarea de
îndoire/dezdoire, rezistenţa la forfecare, cerinţele
minime de aderenţă (fR,min) şi la abateri maxime
de masă.
36
Proprietăţile armăturilor pentru beton armat
Forma armăturii Bare şi sârme Plase sudate

Clasa A B C A B C
Limite de curgere
caracteristică fyk sau f0,2k 400 la 600
(MPa)
Valoarea minimă ≥1,05 ≥ 1,08 ≥1,15 ≥1,05 ≥1,08 ≥1,15

k= (ft /fy)k <1,35 <1,35
Deformaţia caracteristică ≥2,5 ≥5,0 ≥7,5 ≥2,5 ≥5,0 ≥7,5
la forţa maximă εuk (%)
37
• Produsele de oţel, autohton sau import, utilizate

ca armături în ţară sunt prezentate în tabel cu
denumirile lor comerciale. Valorile limitei de
curgere şi a rezistenţei de rupere sunt cele
minime admise.
• După litera S urmează valoarea limitei de
curgere în N/mm2.
38
Caracteristicile armăturilor flexibile
Limita de Rezistenţa de
Marca Diametrul Denumire Provenienţă
curgere fyk rupere ft
oţel nominal (mm) 2 comercială
[N/mm ] [N/mm2]
S 255 6.......12 255
S 235 14.....40 235 360 OB 37
S 355 6.......14 355 RO
S 345 16.....28 345 510 PC 52
S 335 32.....40 335
S 420 6.......12 420
S 405 14.....28 405 590 PC 60
S 395 32.....40 395
S 500 6.......28 500 550(525) Bst 500S Ro.,D.,H.
S 490 10.....40 490 590 B60,50 H
Ro – România , D- Germania, H- Ungaria
39
Caracteristicile armăturilor pentru plase sudate
Marca oţel Limita de Rezistenţa de Provenienţă

Diametrul Denumire
curgere fyk rupere ft
nominal comercială
[N/mm2] [N/mm2]
S 490 3.....4 490 590 (600)
STNB Ro
S 440 4,5.....7,1 440 540 (550)
S 390 8....10 390 490(500)
S 500 3....10 500 550 (525) Bst 500M Ro.,D.,H.
S 460 6,8,..10 460 510 SPPB Ro.
40
• În general utilizarea oţelului OB 37 nu este

economică, iar împreună cu oţelul PC 52 nu se
încadrează între limitele de curgere prescrisă
în tabelul.
• În cazul oţelurilor europene proiectantul poate să
precizeze pe planşele de execuţie S500, S345 etc.
sau denumirea comercială a oţelului (de exemplu
Bst 500S sau B50,60 etc.).
• Oţelul OB 37 şi PC 52 se consideră având clasa de
ductilitate C, iar oţelul S 500 se va indica obligatoriu
şi clasa de ductilitate.
41
• Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Es

poate fi luată egală cu 200000 N/mm2, iar
valoarea medie a densităţii 7850 kg/m3.
42
Exigente de performanta
• Principalele exigente privind armaturile

pentru beton armat sunt :
- rezistenta ;
- aderenta ;
- ductilitatea ;
- capacitatea de îndoire ;
- sudabilitatea ;
- rezistenta la oboseala
43
• Rezistenta
• Rezistenta buna la întindere a fost motivul
principal al asocierii otelului cu betonul în
betonul armat.
• În realitate, nu se urmărește rezistenta (efortul
de rupere), ci limita elastica, pentru a asigura o
comportare elastica a otelului sub încărcările de
serviciu.
• Aceasta limita de curgere variaza, pentru
otelurile folosite curent, între 240 si 600 MPa.
44
• Aderenta
• Utilizarea armaturilor în beton armat nu este
posibila fara transmiterea eforturilor între beton
si armatura, si aceasta se face de regula prin
aderenta.
• ST 009/2005: produse netede si produse cu
înalta aderenta - profilate (cu nervuri în relief)
sau amprentate (cu adâncituri)
45
• Aderenta
• pentru barele profilate, conditia se exprima
sintetic prin condiția de arie relativa minima a
nervurii (fR).
• Aceasta din urma se defineste ca raportul dintre
proiectia ariei nervurii pe un plan perpendicular
pe axa barei si aria laterala a barei, si poate fi
calculata cu relatia urmatoare :
46
• Aderenta
• fR aria nervurii;
• cs distanta între nervuri;
• k numarul de nervuri în jurul perimetrului barei;
• βunghiul dintre nervura si axa longitudinala a
barei;
• φ diametrul nominal al barei.
47
48
• Ductilitatea
• Ductilitatea (capacitatea de deformatie post-
elastica fara scaderea rezistentei) este o
caracteristica importanta pentru elementele si
structurile de beton armat.
• O conditie necesara, dar nu suficienta, pentru
asigurarea ductilitatii structurale este
ductilitatea armaturilor.
49
• Ductilitatea
• Principalele avantaje asigurate de comportarea
structurala ductila sunt :
- avertizarea ruperii, prin deformatii mari ;
- redistribuirea eforturilor în structura, limitând
concentrările de eforturi ;
- disiparea de energie sub încărcări ciclice
(de exemplu seismice).
EN 1992-1-1 definește trei clase de ductilitate, A, B
si C
50
51
• Ductilitatea
• ST 009/2005 defineste în plus clasa D, cu o
alungire specifica minima de 3,5%.
• De asemenea impune conditia ca raportul între
alungirea la rupere si cea sub încarcare
maxima sa nu fie mai mic decât 3.
52
• Ductilitatea
• Se impune:
• conditia de deformatie minima,
• raport minim între efortul de rupere si cel de
curgere k,
• în cazul clasei C (oteluri cu ductilitate ridicata) si
o limita maxima a raportului k.
• Limita minima asigura, pe de o parte, o rezerva
de rezistenta si, pe de alta parte, o crestere a
ductilitatii elementului de beton armat.
53
• Ductilitatea
• Limita maxima este importanta la structurile
situate în zone seismice, pentru ca limiteaza
“suprarezistenta”, adica excesul de capacitate
portanta fata de cea prevazuta la proiectare,
exces care poate sa modifice ierarhia de aparitie
a articulatiilor plastice dorita de proiectant.
54
• Capacitatea de îndoire
• Barele de armatura trebuie uneori îndoite
pentru a fi fasonate corect (etrierii sau ciocurile
barelor).
• Îndoirea este o deformatie plastica la rece, si
trebuie verificat ca armatura îndoita nu este
afectata de acest proces.
• Trebuie subliniat ca deformarea la cald nu este
acceptabila pentru ca modifica proprietatile de
rezistenta si deformabilitate ale otelului.
55
• EN 10080 admite fie testul de îndoire, fie cel de
îndoire-dezdoire.
• Testul de îndoire consta din îndoirea la 180º o
singura data a barei, în jurul unui dorn cu
diametrul dat
• Testul de îndoire-dezdoire consta în îndoirea
barei la 90º, în jurul unui dorn, îmbatrânirea
otelului, urmata de dezdoire cu cel putin 20º.
56
• Testele sunt considerate satisfacute daca dupa
test nu este nici un semn de rupere sau fisuri
vizibile cu ochiul liber.
57
• Sudabilitatea
• Majoritatea otelurilor pentru beton armat sunt
sudabile, aceasta calitate fiind uneori necesara
în procesul de productie (relizarea de caracse de
armatura sudate, îmbinarea prin sudare a
armaturilor).
• Sudabilitatea depinde de procentul de carbon,
echivalent carbon si alte impuritati (sulf, fosfor,
azot). Valorile limita impuse de norme (EN
10080 si ST 009/2005) sunt urmatoarele:
58
59
• Rezistenta la oboseala
• Mecanismul cedarii la oboseala al armaturilor
poate fi descris în mod simplificat în felul
urmator:
• dintr-un punct de concentrare a eforturilor
(imperfectiune geometrica, crestatura, punct
de coroziune) se formeaza o fisura, care
avanseaza treptat, micsorând sectiunea utila a
barei. Când sectiunea ramasa devine
insuficienta, bara se rupe brusc.
60
• Rezistenta la oboseala
• Criteriul de verificare a rezistentei la oboseala
este, dupa ST 009/2011:
• realizarea a cel putin 2 milioane de cicluri cu
σmax egal cu 0,6 din limita de curgere
caracteristica si
• amplitudinea 2 σa de cel putin 150 MPa pentru
bare laminate la cald,
• 100 MPa pentru sârme trefilate.
61
Compozitia otelurilor pentru beton armat si producerea armaturilor
• Otelurile obisnuite contin fier si o cantitate

redusa de carbon.
• Cu cât cantitatea de carbon este mai ridicata, cu
atât creste rezistenta, dar scade
deformabilitatea.
• Otelurile pentru beton armat contin sub 0.4%
carbon.
62
• Pentru a îmbunatati rezistenta, pastrând în

acelasi timp ductilitate suficienta
• se adauga cantitati reduse din alte metale
(oteluri slab aliate, de ex. PC 52),
• se aplica o serie de tratamente termice
(procedeul Tempcore, utilizat pentru oteluri
S400…S600).
63
• Obtinerea barelor (sau sârmelor) de armatura se

face:
• prin laminare la cald,
• prin tragere la rece.
64
• obtin bare cu palier de curgere distinct si

ductilitate buna
65

ductilitate buna
66

ductilitate buna
67
• barele nu au palier distinct de curgere si

deformabilitatea lor este de regula mai redusa
Deformarea la rece produce o

ecruisare a otelului.
68
• Un caz special de deformare la rece este

torsionarea, care produce o ecruisare
diferentiata a otelului în functie de distanta la
centrul sectiunii
69
70
71
Proprietati mecanice
• relatia σ−ε.
• Efortul unitar se determina împartind forta de
întindere aplicata la sectiunea nominala a barei
• cu limita de curgere net definita si palier de

curgere - otelurilor ductile
• fara limita de curgere neta - Otelurile fragile
72
• cu limita de curgere net definita si palier de

curgere - otelurilor ductile
73
• fara limita de curgere neta - Otelurile fragile
• Se defineste o limita de curgere conventionala:

• f0,2 = punctul de la care, la descarcare,
deformatia reziduala este 0.2%;
74
Modele de calcul
• curba caracteristica a otelului se schematizeaza
• fie printr-o relatie biliniara cu palier,

• fie printr-o relatie biliniara cu consolidare
75
Modele de calcul
• Valoarea de calcul a rezistentei fyd (sau Ra cu

notatiile din STAS 10107/0-90) este valoarea
caracteristica a limitei de curgere fyk împartita la
factorul partial de siguranta γs (=1,15).
76
Modele de calcul
• Pentru deformatia ultima εu la barele laminate,

STAS 10107/0-90 prevede o valoare de
– 1% pentru gruparile de încarcari obisnuite si
– 5% pentru gruparile de încarcari care includ si
actiunea seismica.
• Pentru zonele plastice potentiale ale
elementelor din structuri antiseismice, STAS
10107/0-90 recomanda folosirea diagramei
biliniare cu consolidare, cu o valoare maxima
a efortului unitar ftd =1,25fyd
77
78
Modele de calcul
• În cazul sârmelor trase (STNB, STPB), STAS

10107/0-90 recomanda fie o diagrama biliniara
cu consolidare, fie o diagrama biliniara cu palier
79
Modele de calcul
• EN 1992-1-1 nu prevede nici o verificare pentru

deformatia ultima în cazul în care se adopta
modelul cu palier, iar în cazul în care se adopta
modelul biliniar, valoarea de calcul a deformatiei
ultime este 90% din valoarea caracteristica a
deformatia ultime
• εud = 0,9 εuk
– (de exemplu, pentru un otel din clasa C, valoarea
caracteristica a deformatiei ultime este de 7,5%, iar
valoarea de calcul este 0,9x7,5 = 6,75%). 80
Modele de calcul
81
Caracteristicile otelurilor utilizate în România pentru armaturi
• bare lise (OB 37),

• Bare profilate (PC 52, PC 60)
• sârme trase (STNB, STPB).
82
• OB 37: Otel cu continut mic de carbon, laminat

la cald, bare lise cu sectiune circulara.
• Livrat în colaci (φ6...12) sau bare cu lungimea
mai mica de 12 m (φ > 12).
• Rezistenta scazuta, ductilitate înalta, aderenta
medie cu betonul.
• Utilizat în general pentru etrieri, armaturi
constructive si de montaj.
83
• PC 52, PC 60:
• Oteluri cu continut limitat de carbon, slab aliate
(1.4% Mn), suprafata profilata.
• Rezistenta buna, ductilitate buna, aderenta
înalta. Utilizate pentru armaturile de rezistenta.
84
• STNB: Sârme de diametru mic (3...8 mm),

trefilate. Din cauza procedeului de fabricatie,
otelul este puternic ecruisat, rezistenta fiind
marita, în schimb deformatiile sunt limitate.
• De asemenea, suprafata este foarte lisa, ceea ce
face ca aderenta sa fie foarte proasta.
• Sunt utilizate de obicei sub forma de plase sau
caracse sudate în puncte.
85
• STPB : Singura diferenta fata de STNB este

existenta nervurilor pe suprafata (cu aspect
asemator celor de la PC 52, fara nervuri
longitudinale). Existenta nervurilor creste
substantial aderenta.
86
87
88
89
PRODUSE AUTOHTONE DIN OŢEL PENTRU ARMAREA BETONULUI PC 52
90
PRODUSE AUTOHTONE DIN OŢEL PENTRU ARMAREA BETONULUI PC 60
91
PRODUSE AUTOHTONE DIN OŢEL PENTRU ARMAREA BETONULUI
92
• OȚELUL BST : un produs modern, de

caracteristici superioare pentru realizarea
betonului armat.
• este folosit cu precădere oțelul Bst 500, unde
500 reprezintă limita de curgere a acestuia, 500
MPa.
• În Germania și Austria se folosesc deja oțeluri cu
limita de curgere 550 MPa(Bst 550)
93
• OȚELUL BST :
• este produs în trei clase de ductilitate, A, B și C.
Clasa A este clasa cea mai puțin ductilă, având o
capacitate de deformare specifică ultimă între
2,5% și 5%,
• Clasa C reprezintă clasa cea mai ductilă, având o
capacitate de deformare specifică ultimă de cel
puțin 7,5%.
• Clasa C de oțel BSt este necesară în realizarea
structurilor ductile (clasa M sau H de ductilitate).
94
• OȚELUL BST :
• Este necesară o precizare importantă :
• EUROCODE 2 (Anexa C) nu permite folosirea
oțelurilor pentru beton armat având o rezistență
la curgere inferioară valorii de 400 MPa.
• În consecință oțelurile folosite până acum pe
piața românească (OB37,PC52) NU îndeplinesc
cerințele minime de calitate impuse de către
EUROCODE 2 !
95
• OȚELUL BST :
• Oțelul BSt se poate recunoaște și diferenția față
de oțelurile obișnuite prin dispunerea specifică
a nervurilor.
• Astfel, suprafața cilindrică a oțelului este
împărțită în două părți.
• O parte este realizată cu nervuri alternative (una
la 45° alternată de una aproximativ verticală), iar
cealaltă de nervuri succesive la 45°.
96
• OȚELUL BST :
97
• OȚELUL BST :
98
• OȚELUL BST :
99
• OȚELUL BST :
10
0
• OȚELUL BST :
Apt pentru sudura
• E (sudura manuala a materialelor cu arc
electric);
• MAG (sudarea metalelor cu gaz active);
• GP (sudare cu gaz sub preisune);
• RA (sudare prin topire);
• RP (sudare electrica in puncte de rezistenta).
10
1
• OȚELUL BST :
• Otelul beton BSt 500S se caracterizeaza prin
doua randuri de striuri oblice, la care unul dintre
randuri prezinta striuri oblice paralele si randul
celalalt prezinta striuri oblice alternative fata de
axa barei.
10
2
• OȚELUL BST :
• Otelul beton realizat se livreaza cu certificatul
de livrare numeric, care contine urmatoarele
date:
a) Producator si uzina;
b) Simbolul uzinei – respective numarul de uzina;
c) Semnul de control (supraveghere);
d) Denumirea completa a otelului beton;
e) Cantitatea livrata;
f) Ziua livrarii;
10
3
g) Destinatar.
10
4
• OȚELUL BST :
• Oțelul BSt se poate recunoaște și diferenția față
de oțelurile obișnuite prin dispunerea specifică
a nervurilor.
10
5
• OȚELUL BST :
• Astfel, suprafața cilindrică a oțelului este
împărțită în două părți.
• O parte este realizată cu nervuri alternative (una
la 45° alternată de una aproximativ verticală), iar
cealaltă de nervuri succesive la 45°.
• Pe această ultimă parte standardul DIN 488
specifică posibilitatea inscripționării unor
simboluri referitoare la țara și furnizorul oțelului,
prin îngroșarea nervurilor într-o anumită
10
6
succesiune.
10
7
• OȚELUL BST :
• În concluzie, utilizarea oțelului BSt reprezintă o
alternativă modernă de proiectare, impusă de seria
de standarde EUROCODE.
• Având în vedere și condițiile financiare ale pieții
românești (oțelul BSt se comercializează la același
preț cu oțelul PC52), se poate afirma ca utilizarea în
continuare a oțelurilor tradiționale, în afara
condițiilor particulare în care se impune acest fapt,
nu este justificată, atât sub aspect economic, cât și
și tehnic, această practică reprezentând tributul
unei obișnuințe specifice inginerului proiectant.
10
8
Înnadirea armaturilor
• continuitatea este asigurata prin înnadirea

barelor, care se poate realiza prin:
• suprapunere,
• sudura sau
• dispozitive mecanice.
10
9
11
0
• Înnadiri prin sudura

• Înnadirea prin sudura se face de obicei utilizând
eclisele, cu respectarea lungimilor de cordoane
• normativul C 18-83
11
1
• Înnadire cu dispozitive mecanice

• Utilizarea unei mufe filetate care se însurubeaza
pe capetele filetate ale barelor ;
• Utilizarea a doua piese semicilindrice din otel
moale care sunt sertizate pe cele doua armaturi;
• Utilizarea de mansoane cilindrice cu diametrul
interior mai mare decât al armaturilor si
turnarea unui aliaj usor fuzibil între bara si
manson.
110
111
112
113
Exemple de armare
114
Exemple de armare
115
Exemple de armare
116
Exemple de armare
117
Exemple de armare
118
Exemple de armare
119
Exemple de armare
120
Exemple de armare
121
Exemple de armare
122
Exemple de armare
123
Exemple de armare
124
Exemple de armare
125
Exemple de armare
126

Curs 7-8-9 Beton 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 7-8-9 Beton 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT I

– ROLUL ARMATURII IN ELEMENTELE DIN BETON

• Betonul armat este rezultatul conlucrării a două

Armăturile realizate din oţel beton , denumite

• Pe langă barele de rezistenţa se prevăd, în mod

• Elementul principal al unei carcase îl constituie

• În cazul stâlpilor , grinzilor şi al altor elemente

• Armătura de montaj este întâlnită în cazul

• Comportarea sub încărcări statice de scurtă

• Comportarea armăturilor sub încărcări este

Elementele semnificative ale curbei sunt:

Elementele semnificative ale curbei sunt:

• Limita de curgere şi rezistenţa la rupere sunt

• o diagramă cu ramura superioară înclinată,

• Coeficientul parţial de siguranţă s are valorile:

• Normele europene restricţionează şi metodele de

Forma armăturii Bare şi sârme Plase sudate

Valoarea minimă ≥1,05 ≥ 1,08 ≥1,15 ≥1,05 ≥1,08 ≥1,15

• Produsele de oţel, autohton sau import, utilizate

Marca oţel Limita de Rezistenţa de Provenienţă

• În general utilizarea oţelului OB 37 nu este

• Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Es

• Principalele exigente privind armaturile

• Otelurile obisnuite contin fier si o cantitate

• Pentru a îmbunatati rezistenta, pastrând în

• Obtinerea barelor (sau sârmelor) de armatura se

• obtin bare cu palier de curgere distinct si

• obtin bare cu palier de curgere distinct si

• obtin bare cu palier de curgere distinct si

• barele nu au palier distinct de curgere si

Deformarea la rece produce o

• Un caz special de deformare la rece este

• cu limita de curgere net definita si palier de

• cu limita de curgere net definita si palier de

• fara limita de curgere neta - Otelurile fragile

• Se defineste o limita de curgere conventionala:

• curba caracteristica a otelului se schematizeaza

• fie printr-o relatie biliniara cu palier,

• Valoarea de calcul a rezistentei fyd (sau Ra cu

• Pentru deformatia ultima εu la barele laminate,

• În cazul sârmelor trase (STNB, STPB), STAS

• EN 1992-1-1 nu prevede nici o verificare pentru

• bare lise (OB 37),

• OB 37: Otel cu continut mic de carbon, laminat

• STNB: Sârme de diametru mic (3...8 mm),

• STPB : Singura diferenta fata de STNB este

• OȚELUL BST : un produs modern, de

• continuitatea este asigurata prin înnadirea

• Înnadiri prin sudura

• Înnadire cu dispozitive mecanice

S-ar putea să vă placă și