Evaluarea eforturilor de proiectare ale fundatiilor

a) Pereti cu fundatii independente

In acest caz, valorile de proiectare 𝐸 =𝐸 , +𝛾 Ω 𝐸 ,

S-a notat :
𝐸 efortul sectional produs de actiunile neseismice incluse in combinatia de actiuni pentru situatia de
proiectare seismica

𝐸 efortul sectional rezultat din calculul la actiunea seismica de proiectare

raportul intre valoarea momentului de rastunare capabil si valoarea rezultatelor din calculul in
situatia de proiectare seismica Ω≤𝑞

𝛾
factor ce tine seama de diferitele surse de suprarezistenta
𝛾 =1 pentru q≤ 3
𝛾 =1,2 pentru q> 3
b) Pereti cu sisteme spatiale sau bidirectionale de fundatii: retele de grinzi de fundare (care pot fi
constituite si din peretii de subsol) infrastructure complexe asimilabile cu cutii rigide si rezistente.

In acest caz, eforturile sectionale in elementele sistemului de fundare se pot obtine utilizind modelul
de calcul elastic complet al ansamblului suprastructura-infrastructura, incarcat cu fortele seismice de
proiectare multiplicate printr-un factor de suprarezistenta mediu.

𝐹 =𝛾 Ω 𝐹

In cazurile curente se poate lua Ω 𝛾 = 1,5

Probleme de dimensionare specifice

Elementele infrastructurilor (pereti structurali,grinzi de fundare) prezinta de multe ori, ca urmare a

proportiilor si a modului de solicitare, o comportare de elemente scurte de beton armat si , ca atare,
vor fi dimensionate potrivit procedeelor specific.

Necesarul de armatura longitudinala rezulta din calculul de dimensionare la incovoiere (SR EN

1992-1-1)

In calculul la forta taietoare ponderea armaturilor depinde de proportiile grinzilor (peretilor de

subsol)
O problema particulara o constituie evaluarea eforturilor si dimensionarea peretilor structurali
verticali care se continua cu aceeasi sectiune transversala si in interiorul infrastructurii de tip cutie.
La acesti pereti se considera ca regiunea critica se extinde sub nivelul planseului superior al
infrastructurii cu inaltimea ℎ
In acest caz starea de eforturi pe inaltimea subsolului trebuie sa fie determinata pe modele de
calcul riguroase.
Probleme specifice de alcatuire a elementelor infrastructurilor.

Prezentele prevederi se refera la la infrastructura elastica si dirijarea deformatiilor postelastice in

suprastructura.

a) Peretii infrastructurii vor avea ,de regula, o grosime superioara grosimii peretilor din
suprastructura.
Peretii de contur ai subsolului vor avea o grosime de cel putin 250mm, iar cei interiori de cel putin
200mm.

b) Se va adopta o inaltime suficienta a infrastructurii in masura sa asigure, in mod otim functiile

structurale pe care le are acest subansamblu.
c) Golurile pentru instalatii vor avea dimensiuni minime si vor fi dispuse in afara celor mai solicitate
zone.

Astfel, în cazul pereilor de subsol cu proporii de pereti scurti, golurile se vor plasa de preferinta în
afara traseelor diagonalelor comprimate corespunzatoare mecanismului de grinda cu zabrele

Se va evita dispunerea golurilor în pozitii care sa creeze riscul unor ruperi la forta taietoare în
sectiuni înclinate.

In cazul golurilor de dimensiuni mari se vor prefera golurile rotunde.

d) La alegerea deschiderilor si traveelor se va urmarii ca distantele dintre punctele de
incarcare verticala a infrastructurii sa nu depaseasca 6m.

e) Procentele de armare orizontala si verticala inima peretilor, considerind ambele please,

vor fi de cel putin 0.3%.

f) La structurile cu pereti rari, planseul peste subsol va avea cel putin o grosime de 150mm.
Armarea minima in ambele directii va reprezenta, pe fiecare fata, un procent de minim
0,25% si cel puti 6bare 8/m
 Pereti cuplati

Golurile ordonate creeaza perete cu goluri sau pereti cuplati.

Peretele putem sa-l consideram ca fiind alcatuit din doi pereti (montanti)
cuplati intre ei prin rigle.

Riglele de cuplare au o zveltete geometrica exprimata prin raportul

lungimii riglei pe latimea riglei care in general este mai mica decat trei.

Aceasta conditie le incadreaza la grinzi scurte cu puternice solicitari din

forte taietoare.
• Grinzile de cuplare sunt incarcate predominant cu rotiri impuse la capete
ca urmare a actiunii incarcarii orizontale.

• Cei doi montanti sub actiunea orizontala se comporta ca doua console.

 Valorile eforturilor sectionale de proiectare in grinzile de cuplare

1) Valorile momentelor incovoietoare rezultate din calculul structurii in

combinatia seismica de incarcari se pot redistribui intre grinzile de
cuplare situate pe aceeasi verticala.
2) In cazul grinzilor cu raportul lcl / h  3 ,valorile de proiectare, VEd
ale fortelor taietoare din grinzi, in structuri proiectate pentru clasele de
ductilitate DCH si DCM se determina cu relatia:

l
MRdb  MRdb
r  Rd  1,25pt.DCH
Ved   Rd  Rd  1,1pt.DCM
lcl

l r
MRdb , MRdb sunt valorile absolute ale momentelor capabile in
sectiunile de la extremitatile grinzii de cuplare
Deformata rigla de cuplare:
• In mod curent rigla de cuplare este armata dublu, la partea superioara si la
partea inferioara cu sectiuni egale de armatura ca urmare a solicitarii
seismice alternante.
• Prezenta fisurilor inclinate genereaza redistributii importante de eforturi
fata de stadiul nefisurat. Constatam ca eforturile unitare in armaturile
longitudinale nu mai sunt proportionale cu momentul incovoietor.

• In domeniul post-elastic comportarea histeretica este puternic influentata

de istoria incarcarii, alcatuirea si armarea grinzii.

Principalele fenomene asociate comportarii histeretice:

1) Deteriorarea progresiva a betonului prin fisurare repetata (fiecare
fibra este solicitata alternant la compresiune si respectiv intindere) si
desprinderea stratului de acoperire.
2) Deteriorarea progresiva a conlucrarii dintre armatura si beton
ceea ce duce la o lunecare progresiva a armaturilor longitudinale. Posibil
flambaj post-elastic al armaturilor longitudinale daca etrierii nu impiedica
acest flambaj.
Armarea grinzilor de cuplare :
Calculul armaturilor longitudinale ale grinzilor de cuplare se face in baza
prevederilor SR EN 1992-1-1:2012 privind calculul la incovoiere.
1) Sectiunea de beton a grinzilor de cuplare armate cu bare orizontale din
structuri proiectate pentru DCH si DCM va respecta relatia:
VEd  0.1 bw  h  f cd

2) Grinzi amate cu carcase inclinate:

VEd  0.25  bw  h  f cd
Tip armatura:
a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment încovoietor,
dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

-diametrul minim al barelor 12

-Marcile de otel recomandate: PC52,BSt 500
 b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul
minim 12
Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

-pentru grinzi de cuplare la care lcl  1.5h

0.25% pentru clasa DCH
0.2% pentru clasa DCM
-pentru grinzi de cuplare la care lcl  1.5h
0.4% pentru clasa DCH
0.3% pentru clasa DCM
c) Etrierii care vor avea diametrul minim 6 mm
Procentul minim de armare transversala va fi de 0.2%. Distanta maxima
admisa intre etrieri ,s, va fi :
ae  8dbL
ae  150mm
• La grinzile turnate in doua etape, la care se conteaza pe intreaga inaltime,
etrierii se prevad pe intreaga inaltime a acestora si se dimensioneaza
pentru a indeplinii si rolul de conectori.
• Armare rigla de cuplare cu bare inclinate:
• Armaturile inclinate sunt cate patru bare si au armatura transversala sub
forma de freta, pentru ca aceste diagonale in afara de intinderi trebuie sa
preia si compresiunile. Deci trebuie sa functioneze ca niste armaturi rigide,
un fel de stalp confinat cu armatura spiralata.

• In locul carcaselor de armaturi inclinate se pot utiliza profile metalice

pozitionate dupa diagonalele grinzii.

-latimea carcasei va fi de cel putin 0.4b

-diametrul minim al armaturii inclinate 12mm
-lungimea de ancorare a barelor inclinate va fi de minimum 60dbL
-se recomanda inchiderea la capete a barelor inclinate prin bucle sudate.
-distanta dintre etrieri sau pasul fretei va fi mai mica sau egala cu minimul
dintre 100mm si 6dbi
Modalitati de realizare a mecanismului structural de plastificare in cazul
structurilor cu pereti de beton
Diagrama forta laterala deplasare:
In cazul structurilor cu pereti, plastificarea grinzilor de cuplare, inainte de
plastificarea peretilor, se realizeaza fara masuri speciale de proiectare,
datorita diferentei mari de rigiditate si rezistenta intre elementele
verticale si orizontale ale structurii.

In ceea ce priveste montantii verticali ai structurii, obiectivul proiectarii la

capacitate este concentrarea deformatiilor plastice numai in zona de la
baza structurii. Motivele principale sint urmatoarele doua:

--cerintele de rotire plastica in pereti rezulta in aceasta situatie cele mai mici.

--se evita aplicarea masurilor severe de ductilizare a zonelor critice (potential

plastice) pe o zona mare din inaltimea peretelui.
• Reducerea cerintelor de ductilitate prin localizarea deformatiilor
plastice la baza peretilor. (deformaţia inelastică impusă de către
acţiunea seismică nu trebuie să depăşească capacitatea de
deformare în domeniul inelastic a structuri)
d
d

H w  Hi

Hw

d
d i 
i  Hi H w  Hi
Hw
 In acest scop se adopta o diagrama de momente de proiectare
corectata (dilatata) ale carei ordonate deasupra bazei sint suficient de
mari pentru a asigura o comportare in domeniul elastic a zonei de pereti
situate deasupra zonei de la baza, care urmeaza sa fie deformata in
domeniul postelastic.

In stabilirea ordonatelor diagramei de proiectare, trebuie sa se tina

seama de faptul ca intotdeauna exista diferente intre valorile efective si
cele furnizate de calculul structural pe modelul conventional adoptat.

Aceste diferente pot deveni foarte importante dupa plastificarea

peretilor la baza.