Cele mai raspandite aliaje:

I. Aliaje din otel: Otelul simplu sau cel carbonat reprezinta un amestec de fier, carbon, pe cand otelul inoxidabil contine cel putin 11 % de crom, ce le permite sa reziste la coroziune. Dupa structura se cunosc 3 clase: 1- inoxidabile feritice 2- austenitice 3- martensitice Otelul feros: este cel mai mare si cel mai putin rezistent la corozie. Cei mai multi atomi la temperatura camerei se transforma in atomi de crom. Otelurile feroase contin 12/18 % de crom si pana la 0,5 % de nichel, aluminiu, molibden, carbon, azot. Proprietatile acestuia se pot mari pe baza incalzirii. Otelurile austenitice dupa clasificare AISI sunt de clasa a 3-a si se caracterizeaza prin faza unde prioritate are reactia chimica, fiindca evita corozia galvanica intre faze. Cu cat numarul este mai mic, cu atat mai mic este conntinutul de metale neferoase. Structura austenitilor poate fi obtinuta la teperatura camerei prin adaugarea elementelor, de ex: nichelul care se comporta ca dizolvant. Lipsa polaritatii otelului austenitic ii confera proprieteti magnetice ceea ce il deosebeste de alte materiale. Metalele martensitice- in clasificare se deosebesc 400 de tipuri. Au un continut sporit de carbon si teoretic trebuie folosite intermitent din cauza rezistentei scazute, joase si evitarea coroziei. Sunt folosite la producerea intrumentelor cu extremitati dure si ascutite. Diferenta dintre austenite si martensite este ordinea de formare a atomilor in celula. La folosirea incorecta, martensitele se pot transforma in ferit si o cantitate de carbit metalic. De aceea se utilizeaza in producerea minima a bracket-urilor si mai ales a instrumentelor cu extremitati dure. Spre deosebire de austentite, martensitele sunt feromagnetice si sunt supuse calilii prin racire. Metalele precipitate-calite Clasificarea lor este cunoscuta cu prefixul PH. Sunt cunoscute cca 600 de varietati si pot fi calite prin prelucrarea termica. Sunt folosite pentru intarire prin dispersare. Cunoscut sub forma 17-7PH. Poseda rezistenta

mare si duritate, dar neajunsul este prelucrarea termica la temperaturi scazute. Aliajul duplex-acest aliaj este compus din amesticuri austenite . metalele sunt sensibile la incalzire drept consecinta a formarii legaturii slabe, cunoscute sub dinumirea de sigma-legatura. Aceste metale se utilizeaza la confectionarea bracket-urilor monofragmentare CEOSA, Madrid. Aliaje din titan-titanul in forma lui pura poseda duritatea scazuta, dar este foarte rezistent la coroziuni si nu este costisitor. La temperatura camerei titanul are o forma hexagonala alfa, care se transforma in BCC( beta structura) la temperatura mai mare de 882 C. la adaugarea diferitor aliaje, titanul are temperaturi de transformare diferite. Uneori isi poate pastra sttructura alfa si beta. Sunt 4 grupe de aliaje din titan: -aliaje alfa - aproximativ aliaj alfa - aliaje lafa si beta - aliaje beta Proprietati: titanul este aproape inert, cum sunt aurul si platina, din cauza stratului compus de oxid-titan, in componenta caruia intra TiO2, TiO, TiO3 ce protejeaza metalul la fel ca CrO2 si Al2O3 ce protejeaza otelul si Al respectiv. Aliaje din nichel si titan (NiTi) Privite drept 2 metale in 1, NiTi seamana mai mult cu un otel sau cauciuc, sau ambele luate impreuna, luand in considerare structura fiecaruia in parte. In functie de temperatura corpului si limita de tranzitie a temperaturii lor, arcurile NiTi se clasifica in: - martensitice( moi si elastice) - austenitice (dure) - activate de temperaturi inalte Nitinolul este o variatie a aliajelor din nichel si titan executat pentru stabilizarea rezultatelor obtinute, poseda elasticitate mare dar nu are memorie de forma. Aliaje din cobalt-crom De rand cu otelul aliajele NiTi de Co-Cl sunt componentii de baza ai arcurilor ortodontice moderne. In pezent, arcurile ortodontice sunt compuse din diferite tipuri de aliaje- 15%- 54% din Ni, 20%-30% din Cr si 40%-60% din Co. Aliajele, ce contin similar Cr si Co, de

asemenea volfram si molibden sunt cunoscute sub marca comerciala Stellites ( Deloro Co, Canada). Arcurile Stellities sunt confectionate din aliaj din Co-Cr. Ele detin proprietati bune si pot fi modelate in diferite forme. Din cauza concentratiei mari de Cl aceste aliaje nu sunt supuse coraziunii. Rezistenta si duritatea lor la diferente de temperatura a condus la folosirea pe larg a cestuia. Constinutul de volfram in Stellites se foloseste la confectionarea fasetelor dentare incizale, pompe pentru scafandre, cutite. Continutul de molibden in aliajul de Co-Cr se utilizeaza, de regula, la producerea instrumentelor chirurgicale si matricelor dentare, care necesita o duritate mare. Polimerii utilizati in ortodontie Polimerii sunt matricea principala pt multe aparate si mase plastice utilizate in ortodontie, multe din ele se afla in contact direct cu tesuturile moi ale organismului uman, deseori timp de multi ani. Polimerii intrebuintati in ortodontie pot fi divizati in 3 clase conform utilizarii lor diferite: - accesorii ortodontice gata pt utilizare, confectionate in forma lor finala de catre producator, cum ar fi: brack-eturi, adezive, linguri amprentare; - polimerii flexibili care-si pot modifica forma, utilizate in calitate de structuri de legatura pt diferite aparate mobilizabile sau functionale; - in situ polimerii sintetici asa cum sunt materialele amprentare, adezive si pelicule izolatoare Ceramica utilizata in aparatele ortodontice- ceramica este principalul model de oizi, carbizi, fosfati si silicate, acestia continand un numar mare de elemente. In ortodontie mai des se foloseste ceramica pe baza de oxid de aluminiu, roca, care se gaseste in munti. In cazul in care bauxita este colorata in rosu, atunci accest oxid este cunoscut sub numele de rubin- unica piatra pretioasa care poate fi mai scumpa decat diamantul. Daca e colorata in verde, e vorba de smarald, in albastr deschis- acvamarin si in albastru- sapfir. Varianta lui incolora este folosita in ortodontie si este cunoscuta sub numele de lecusapfire. Ceramica, in linii generale, este un material este un material neelastic si care are rezistenta scazuta la fracturi, deci posibiliattea de a rezista la fractura cand este posibila o fisura. Aceasta depinde de geometria, obiectul, fisura, presiunea aplicata si lungimea fisurii. Commend NB - aliaj pentru lucrari metalo-ceramice

Aliaj metale nepreioase pentru lucrri metalo-ceramice fr Be Compoziie: 67,0% Nichel 21,0% Crom 8,5% Molibden Avantaje: - metalul se fluidifica foarte bine prin topire cu flacara (1371C) - poate fi topita o cantitate mai mare de aliaj fara riscul de fierbere prin suprancalzire. - avand duritate specifica de numai 190Vickers se prelucreaza cu usurinta, evitnd uzura frezelor, discurilor si micromotorului. - la confectionarea machetei din ceara se recomanda utilizarea cerii calibrate cu profil intre 0,35 - 0,40 mm, procedura importanta pentru a asigura fluiditatea metalului - in cazul n care sunt folosite cape de plastic, plasticul trebuie sa arda complet fara sa rezulte reziduri care ar putea afecta calitatea metalului DISCOVERY - aliaj pentru lucrari metalo-ceramice Aliaj metale nepreioase pentru lucrari metalo ceramice fr Ni si Be Compoziie: 59,5% Cobalt 31,5% Crom 5,0% Molibden Avantaje: - metalul se fluidifica foarte bine prin topire cu flacara (1371C) - poate fi topita o cantitate mai mare de aliaj fara riscul de fierbere prin suprancalzire. - la confectionarea machetei din ceara se recomanda utilizarea cerii calibrate cu profil intre 0,35 - 0,40 mm, procedura importanta pentru a asigura fluiditatea metalului - avand duritate de 300 Vickers confera o rezistenta marita pentru cazurile in care spatiile edentate sunt mari. - in cazul n care sunt folosite cape de plastic, plasticul trebuie sa arda complet fara sa rezulte reziduri care ar putea afecta calitatea metalului. - prezinta un luciu deosebit dupa lustruire - se adapteaza foarte bine pe dintii stalpi TRILIUM - aliaj pentru lucrari scheletate Aliaj metale nepreioase pentru puni sheletate Compoziie: 64,0% Cobalt 28,0% Crom

6,0% Molibden Avantaje: - la confectionarea machetei din ceara se recomanda utilizarea cerii calibrate cu profil intre 0,40 - 0,60 mm, procedura importanta pentru a asigura fluiditatea metalului - avand duritate de 395 Vickers confera rezistenta marita si totodata elasticitate, elemente foarte importante pentru acest tip de lucrari - prezinta un luciu deosebit dupa lustruire - metalul reda fidel detaliile realizate in macheta de ceara si se adapteaza foarte bine pe elementele de ancorare