Extractia dintilor arcadei superioare

Pregatiri preextractionale Pregatirea pacientului: La pacientii care prezinta deficiente organice, cu tulburari ce pot fi agravate de extractia dentara, se impune tratamentul in prealabil al acestor afectiuni. Pacientii trebuie pregatiti si din punct de vedere psihic, explicandu-le in acest scop necesitatea exctractiei dentare, precum increderea pe care trebuie sa o aiba in manevrele efectuate de medical stomatolog. Pregatirea cavitatii bucale: Se va clati cavitatea orala cu ajutorul unei solutii slab antiseptice, se va efectua indepartarea depozitelor moi de pe dinti si de pe mucoase cu ajutorul tampoanelor imbibate in apa oxigenata, precum si efectuarea tehnicii de detartraj supragingival, fie prin metoda manuala, fie ultrasonica sau sonica. Pozitia pacientului: Daca extractia dentara va fi efectuata la nivelul arcadei superioare, atunci fotoliul dentar va fi ridicat cat mai sus, cu spatarul si tetiera inclinata inapoi, astfel capul pacientului va fi intr-o usoara extensie. Daca extractia dentara va fi efectuata la nivelul arcadei dentare inferioare, fotoliul se va cobori, astfel capul pacientului ajungand la nivelul umarului operatorului. Pregatirea si pozitia operatorului: Avand in vedere ca operatiunea este una sangeranda, mainile medicului stomatolog vor trebui spalate foarte minutios. Protectia operatorului se va efectua prin purtarea halatului, mastii si manusilor sterile. Pozitia medicului va fi una care sa se apropie cat mai mult de natural, trupul fiind intr-o pozitie cat mai dreapta, greutatea corpului fiind distribuita in mod egal pe ambele picioare. Operatorul va ocupa intotdeauna o pozitie in fata si dreapta pacientului.

Pregatirea instrumentarului necesar - Instrumentar destinat examenului cavitatii orale: pensa, oglinda, sonda dentara; - Instrumentar utilizat pentru anestezie: seriga si ace de marimi potrivite; - Instrumentar pentru extractie: clesti si elevatoare adecvate dintilor sau radacinilor ce vor urma sa fie extrase. Alegerea anesteziei: Cea mai frecventa este folosita anestezia loco-regionala. Aceasta are avantajul ca se poate folosi fara riscuri si aparatura speciala in conditiile de ambulator ale cabinetului stomatologic. Extractia incisivilor centrali superiori Radacina incisivului central superior este dreapta si are forma conica rotunjita. Se realizeaza anestezie plexala prin infiltratie submucoasa. Ca si instrumente vor fi folosite sindemotoame sau elevatoare drepte in jgheab sau in flacara. Pentru etapa de extractie propriu-zisa se va utiliza un cleste drept cu falci de dimensiuni convenabile, care se vor adapta perfect axial si circular la coletul dintelui. Cu ajutorul indexului de la mana stanga, se va indeparta buza superioara, fixand totodata vestibular, creasta alveolara la nivelul dintelui ce urmeaza a fi extras. Se realizeaza decolarea gingiei si sectionarea ligamentului circular cu ajutorul sindesmotomului sau elevatorului. Are loc adaptarea clestelui. Extractia lui se realizeaza dupa ce s-au efectuat miscari de basculare vestibulo-palatinale si miscarea de tractiune finala.

Extractia incisivilor laterali superiori In acest caz este indicata anestezia plexala sau tronculara periferica, efectuata la gaura infraorbitara sau incisiva. Sunt utilizate elevatoarele drepte sau sindesmotoamele, dar nu trebuie uitat si clestele drept cu falcile mai subtiri, care permite o adaptare perfecta la coletul dintelui. Cu ajutorul elevatorului sau al sindesmotomului se va realiza decolarea gingiei, iar apoi prin aplicarea clestelui pe suprafata dintelui, acesta se va luxa prin miscari de basculare vestibulo- palatinale. Extractia caninilor superiori Acest dinte prezinta cea mai lunga radacina si are o pozitie verticala, apexul avand frecvent o curbura orientata distal sau vestibular. Gingia este decolata cat mai profund cu ajutorul sindesmotomului sau elevatorului, iar apoi se aplica falcile clestelui, urmarindu-se in acelasi timp o insinuare cat mai profunda a acestuia. Luxatia se realizeaza prin efectuarea unor miscari de basculare in sens vestibulo-palatinal, urmata apoi de extractia dintelui printr-o miscare de tractiune. Extractia primilor premolarilor superiori Acest dinte prezinta doua radacini in mod frecvent, orientate una spre vestibular, iar cealalta spre palatinal, avand o directie divergenta spre apex. Se realizeaza decolarea gingiei cu ajutorul sindesmotoamelor sau elevatoarelor, urmata apoi de aplicarea clestelui si efectuarea de miscari de basculare in sens vestibulopalatinal. Extractia premolarilor doi superiori Acest dinte prezinta o singura radacina. Decolarea gingiei trebuie sa se efectueze cat mai profund, ca

mai apoi falcile clestilor sa fie aplicate pe suprafata dintelui in vederea luxatiei dintelui prin miscari de basculare in sens vestibulo-palatinal. Extractia molarilor unu si doi superiori Acest dinte se numara printre cei mai voluminosi si prezinta trei radacini dintre care una este palatinala si doua vestibulare. Anestezia se realizeaza la nivelul tuberozitatii, completata apoi de o infiltratie vestibulara. Instrumentele utilizate sunt reprezentate de elevatoare drepte in jgheab, in baioneta, si sindesmotoame, precum si clesti pentru molari care sunt indoiti pe lat, avand falcile foarte voluminoase. Clestii sunt pereche, se pozitioneaza cu pintenul prezent la varful falcii pe fata vestibulara a dintelui intre cele doua radacini vestibulare. Decolarea gingiei este realizata cu ajutorul elevatorului sau sindesmotomului drept. Creasta alveolara se fixeaza intre index si police, iar decolarea gingiei se realizeaza cu ajutorul elevatoarelor sau sindesmotoamelor drepte. Luxatia dintelui se face prin miscari de basculare vestibulopalatinale, crescand progresiv amplitudinea miscarilor. Extractia molarilor de minte superiori Acest dinte prezinta o mare varietate de forme atat in ceea ce priveste forma coroanei cat si numarul de radacini. Instrumentarul utilizat in extractia acestui dinte este reprezentat de elevatoare in baioneta si cleste cu dubla curbura si falci rotunjite. Cu ajutorul elevatorului se va decola gingia de pe suprafata dintelui, iar apoi cleste se va aplica in axul dintelui realizand luxatia lui prin miscari de basculare in sens vestibulopalatinal. Extractia este insotita de miscari de tractiune lente

evitand astfel fracturarea varfurilor efilate ale radacinilor. Extractia incisivilor centrali si laterali inferiori Acestia reprezinta dintii cei mai mici din cavitatea orala. Instrumentele utilizate sunt elevatoarele curbe cu cioc lateral sau sindesmotoame curbe si clesti pentru incisivii inferiori. Se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului, urmata apoi de aplicarea falcilor clestelui pe suprafata dintelui in scopul realizarii luxatiei dintelui prin miscari de basculare in sens vestibulo-lingual. Extractia caninilor inferiori Caninul inferior este un dinte foarte puternic si prezinta o radacina robusta si lunga. Pacientul trebuie sa ocupe o pozitie care sa-i favorizeze operatorului accesul facil la acest dinte: cu capul drept si gura larg deschisa. Anestezia este realizata troncular periferic la spina lui Spix. Instrumentele utilizate sunt elevatoarele cu cioc lung pentru mandibula, cleste indoit pe muchie. Gingia este decolata cu ajutorul sindesmotoamelor sau elevatoarelor apoi falcile clestilor se vor insinua cat mai profund adaptandu-se perfect la coletul dintelui. Urmeaza apoi luxarea dintelui prin efectuarea miscarilor de basculare in sens vestibulo-lingual. Extractia premolarilor inferiori Acesti dinti au o singura radacina ce este puternica si foarte lunga. Instrumentarul utilizat este acelasi ca si in cazul caninilor, anestezia realizandu-se tot la spina Spix. Tehnica de extractie este intocmai ca si la canini, urmand aceeasi pasi.

Extractia molarilor 1 si 2 inferiori Sunt dinti pluriradiculari, prezentad o radacina situata mezial si una distal. Pacientul va avea o pozitie ce ii confera operatorului un acces cat mai facil la dinte: capul va fi sprijinit in tetiera, iar in functie de hemiarcada la care se lucreaza, capul va fi rotat spre dreapta sau spre stanga. Anestezia se va realize la spina lui Spix a nervului lingual si al nervului alveolar inferior. Instrumentarul utilizat va fi reprezentat de: sindesmotoame curbe, elevatoare curbe mandibulare cu cioc lateral, cleste cu falcile indoite pe muchie. Se initiaza decolarea gingiei cu ajutorul elevatoarelor, apoi falcile clestelui se vor insinua cat mai profund, mai intai cea linguala urmata apoi de cea vestibulara. Se luxeaza dintele efectuandu-se miscari de basculare in sens vestibulolingual. Estractia molarilor 3 inferiori (de minte) Acest dinte poate prezenta o varietate de forme atat coronare car si radiculare, astfel ca poate prezenta una, doua, trei sau chiar patru radacini. Pentru extractia acestui dinte, pacientul va ocupa o pozitie relaxata, cu capul usor in extensie si gura larg deschisa. Instrumentarul necesar acestei manopere este: elevator Lecluse, limba de crap, cleste indoit pe lat, a carui falci pot prezenta sau nu pinteni. Se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului, apoi se insera falcile clestelui cat mai profund, fiind in contact strans cu suprafata dintelui. Se luxeaza apoi prin efectuarea de miscari in sens vestibulo-lingual. Extractia trebuie sa se realizeze prin tractiune in ax insotita de o usoara inclinatie in ax.