Sunteți pe pagina 1din 247

I

PLPINTE CIJ BULB!

GRUPA 8

Lafea pes triti


Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari

CARTEA

GRUPA 8
.
L

Gra'dinZrit iscusit

.&.E*~W
prefer2 locurile insorite, jate&

P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza

plantei, chiar daca ii apleaci tulpina. Mai tdrziu laleaua pestrip se va indrepta de la sine.

P Mu c u w r a f i bulbi moi,
I

wcaf i sau hpkh& cu p a t y o htunecata

a laentru v d Uititijo f l d l o r numai pdnh La frunra. Mu


'Indeplrtrti frunrekl

VARA
Plantare Plantali bulbii In august. Ameliorafi solul cu compost ~i t a l q de coarne.

TOAMMA FertiIizare
Toamna fertilizati cu comp o s t maturizat. D a d fertilizafi doar prirnavara, folosi$i numai Ongriiyimi3nt organic. Laleaua pestrig nu necesita proteqie de iarna, fiind rezistenti la ger.

lngrijire
Udati plantele pe vreme de seceti indelungati. Tiiati florile ofilite deasupra primei perechi de frunze (dreapta). LSsafi neatinse frunzele. Planta are nevoie de frunzir pentru a acumula o cantitate suficienti de substanfe nutritive pentru anul urmitor.

1 lalelei el mai aprig dugman a pestrife este apa stagnanta. C*lbefectul ei planta nu s e dez,It&corespunzator sau tncepe s i putrezeasci, pot chiar surcontaminiri bacteriene. veni ~i Neexistdnd remediu contra :estor bacterii, distrugeli imediat plantele bolnave.

IJOQJE

qns . IOM . .~JOUap J O A O ~

wyde J ~ apun A $3 !$an %puo!;Sd!~%u! :,!pqd le!rapw ap a q l d nes a~eoSf$aq n , : 1-!ie3

~~ n

m=!qvasda
un ap Tow

I
-=E-&

' I -

,
Z

p-'=-'=-'~

'~nfardw!p ~q;r)u@ld a~!up@p IW~QA nu ~ ~ q - l lnduF!& ul ert ~Iclb & a n ! # -&mi& ap mJn$ n3 lnlas aujq !leu~y

'JeJodUIa$ ~ e l !G n 1edn)ap ~ uoze6 ap ~ n $ -ells qns a~etueld 14 ~ o a dl a l a ~ o ! ~ eseouual eu!dln$ n3 ala~ueld q n 'euweo~ ~ :a~exueld

7 Gra'dina'ritiscusit

, ' . 'spar piaii bulbi t'. ' rolumino$i, cirnosi, tari, i. netezi la palpat.

/'p

Nu cumpirafi bulbi mob

infloresc deopotriva P n locurile insorite, precum $i In cele umbroase. Sol permeabil. S e dezvolta bine R mai toate solurile. hflorege cel mai frumos i n sol mai reavin. Nu tolereazi

fndepartafi sisternatic florile trecute d a d nu dorifi ca planta s i se reprodud din seminfe raspindite spontan. Plantqi viorele printre plante cu bulbi periditate de ~oareci,deoarece mirosul bulbilor sai alunga diunitorii.

lngrijire trot and


TOAMNA TIMWRIU Plantare Plantafi bulbii de Ondata ce-i putefi procura. Daci ajung 'In sol la tirnp, se inriidicineazi lnca inainte de venirea FngheJurilor.

PRIMAVARATARZIU

Curqire gi divizare Taiafi frunzele moarte (itanga, jos). 4ternefi pe sol un strat de 2,5-5 cm de compost pentru a-i ameliora calitatea 1 si capacitatea de refinere a apei. Dupi cafiva ani, plantele inmulfite se pot diviza $ibulbii se pot planta $i h alte locuri. Dupi ofilirea frunzelor dezgropati bulbii, , divizafi-i ~i plantafi-i unul i d t e unul in modul descris mai sus.

C I
1

liorelele pot fi atacate de ciuperci apaqinand genului Fusarium. Pe bulbi se formeazii Pete putrede negru-maroniu. Formarea noilor bulbi aproape c i inceteazi. Extragefi plantele si distrugefi-le. Nu plantafi crifiva ani in locul contaminat.

@IMPAWMP SRL

Gratiofi clop0tei albi


I 1

La'crinubareIe pfantate des formeazaw covor floral parftmat.

Trikitura principal5 a 11rhioarelor o constituie inflorescen5eletip ciorchine format5 din clopo~ei mhngi, ce par acoperifi cu ceari si care Pnfloresc primivara pe tulpini lung de 10-15 cm. Din florile albe sau roz cu parfum dulceag in iunie ~i iulie se davolti fiuctificajii

mkunte porrodiudeschis sau rofii, care, asem5nkor hcregii plante, sunt foarte toxice. Frunzle verzi ce rind P n sus f o r m e d covor Pndesat din primivad p h i fn vari. Cel mai cunoscut soi este ,,Granditlora" cu flori mari, albe. Soiul cu flori roz ,,Rose2 este o raritate PndrZgi~ de colecpionari. ,Plenama t e un soi de asemenea rar, cu flori albe, Pnvoal te.

UNDE SE PLANT^?
Ucrhioarele pot fi plantate tn orice loc umbros. Crqte repede pi se rgpindqte fn scurt timp. fn d ~ i v ani a umple golurile dintre celelalte plante. In gddini cu caracter piduros sau la marginea t u h i ~ u l u iin , sol umed, cu un covor humus formvegetal des ce acoper5 solul. Plantate la macginea gr5War dpine umbroase Iicrhioarele scunde reprezint5 o tranzitie spre florile alpine de culori, de obicei, fipiitoare. Ucrimioarele plantate ?n jurul tulpinilor arborilor sunt vii acoperitoare de sol, ce impiedid A p h d i r e a buruienilor Si uscarea solului. Nu plantaji l%crhioaresub arbori a d r o r ddscini crqte aproape de sup&p solului, deoarece le vor sustrage apa fi substanrele nutritive.

CE SE P

~ t o a m nW ~ cu fmnze albastre sau


alb-pestrip Alegefi crinul de toamni scund, d nu inibufeasd ~ k r h i o a r e l e .

Florile albe, grajioase ale licrhioarelor se asort& cu alte plante ce prefed umbra. ~ c r ~ i o a r eplantate le fn fa~a pece$i lui Solomon (Polygonarum) sunt decorative. Arbustul de pzdure Pnalt de 1 m are flori aseminitoare, dar mai mari d e d t cele ale licrhioarei ~i fnfloresc in aceeqi perioadi. Plantaji 1 5 c ~ i o a rpe e o suprafa@mai fntins5 (soiul ,Plenam)Si dituri plantagi mini de toamnii. Frunzele ce tind P n sl~s ale licrhioarelor fi rozetele rorunde ale crinului de interesante. Efectul este pi mai interesant d a d alege~i crini de

Plantali rizornii orizontal, la distanfe de 20 crn. Acoperiti rizomii cu pamant ~i u&ti abundent. Pgstrati solul umed.

Odata cu apari$ia f r u n d g , acoperiti solul cu frunzig uxat sau mulci. La Tnmugufi fertilizati cu substanti nutritivg

p%
Habitat: fiuuziful usat

La'crhioare

GRUPA 8

Gridingrit iscusit
\

@rirnivara rizorni proaspetl. himavara dsaduri lai pedabil.

'plantate tn orice loc urnbros.

ll'WDt
~~Bpafi, usca$i sau muceg&f@.

Sor permealif, bogat i n u m $ e nutritive, eventual optirn 'in locuri urnM9ure MmmB ~i seceta.

~iicrarnibare~e nu inf~oresc tl"r prirnul an, deoarece T n anul urmator veti avea o adevarata bogitie de flori. Nu necesita plantare i n straturi separate, se raspandegte usor $i liba.

Plantafi ~n-~radina plantele cultivate prealabil iarna. Acestea vor inflori doar In anul urrnitor, ins2 planta trebuie sg obignuiasca din timp cu noul lot. Pregatiti solul pfltru plantele cumpiirate, In aceastg perioada se planteazg ~i rizomii. Dupl plantare, rnulciti solul cu compost. Primavara xoateji plantele mai mari (dreapta), apoi divizati rizornii ~idezinfectati cu praf de carbune de lemn suprafefele tiiate.

Taiati fructificatiile plantei. KMMbJA Pfantare9lfnmulm Plantarea $i inrnultirea se efectuead la fel ca primivara. Nu taiati frunzele uxate.

I Acarianul cornun stabilit p


partea dorsala a frunzelor suge seva plantelor. Frunzele se ingiilbenex, apoi se u ~ 5DSunatorii . rnici, ro$i pot fi Tndepiirtati cu un jet puternic de api. ?ncazul contaminirilor rnai grave folosifi insecticide.

ISBN 978-963-86092-8-1

Micriful ti.agilpipahmat, deseori se dovedqte a fi o

PLANTARE $1
r r r r r r r n ~n ~ . -:---:
-I-

INGRIJIRE
n z
r
_I-

-x--~-

: : _

.-

VARIETQI

Mgcrigul gi-a primit denumirea de la frunzele sale asem5nPtoare trifoiului, care contin acid oxalic gi sunt ugor acrigoare. MScrigul autohton pe meleaeurile noastre este Oxalis U acetosella gi Pnfloregte in a~rilie-mai. Florile sale sunt fine, albe, noaptea gi pe vrerne innorat5 se inchid, ca si micile sale frunze. Oxalis enneaphylla are flori miirunte, dbe; roz-pal (,,Rosean)sau roz-inchis (,,Rubran). fnflorqte in aceeagi perioads. ~runzele sale sunt de culoare verde-cenugiu gi multiplu lobate. Oxalis adenophyUa este o plant5 foarte r l p i n d i d . Florile roz-violet, cu centrul alb apar in mai-iulie. Frunzele sunt adhnc lobate g i formeazg un covor vegetal inalt de 10-15 cm. Oxalis inops are frunze verde-deschis, trilobate gi Pnfloregte in iunie-septembrie. Florile sunt de culoare roz-pal, cu centrul galben.

TotodatH exist5 gi specii vulnerabile la ger, dar care pot fi cultivate in ciubsr. Este astfel binecunoscutii specia Oxalis deppei, oferit5 deseori cadou de Anul Nou, pentru a aduce noroc.

UNDE SE PLANT^? ,
Deoarece diferitele specii au necesitiigi diferite in privinja solului gi luminii, ele pot fi plantate in diferite ale gradinii. Oxalis acerosella prefer5 locurile aflate la umbra gi In penumbrii, plantate cu arbori pi avhnd sol reav5n gi cu humus. Celelalte specii prefer5 mai degrab5 soarele. Sunt cultivate frecvent h grgdinile alpine. Avegi ins5 in vedere faptul c5 nu suports calcarul, prefednd solul afinat, nisipos. Un loc de plantare ideal pentru ele sunt straturile cu pietris plantate cu ericacee sau spafiile libere dintre pliicile de caldarrim.

I I

Oxalis deppei este o floare simpadcZ, dar sensibili la ger

. -.

Multe specii sunt predispuse la crqtere b u i e Mai ales Oxalis inops se rkphndegte rapid, prin dispersarea semintelor devenind o adev5ratii buruians. Din acest motiv indepirtagi sistematic florile ofilite i'nainte de maturarea seminyelor.

CE SE-P

AIATURI!
----"-.-rDin aceastii categorie fac pane antenaria (Anrennaria dioica), limba-pegtelui (Armeria maririma), brum~relele, cinci-degete (Porenrilla nirida), siipun5riga (specii de Saponaria) gi iarbagrass (specii de Sedum). Oxalis inops se potrivegte bine cu garoafa de &p (Dianthus delroides), cimbri9orul 9i speciile de iarbs.

m
-

s enneaphylla

Oxalis adenophylla

Oxalis acerosella este o ideals acoperitoare de sol sub poala arbbrilor. h a t 5 ferrneitor gi sub ferigile inalte. Se asociaz5 bine cu coridalis (Co~ydalis cava), cu hepatica (Hepatica nobilis) gi pulmonaria (specii de Pulmonaria). Perenele scunde sau plantele ce f o r m d covor vegetal gi prefer5 de asemenea solul lipsit de calcar gi nisipos pot fi vecinele optime ale celorlalte specii.

Vara pe vreme de secetl indelungata udafi din bel~ug m5cri~ul nu inflorege bogat,, declt d a d are ap5 suficienta.

Reprodrrcera:c W 4 hff0r-h-e dezgrapafi tufele, diviz4i


rizomii sau plantafi din nou tuberculii mici desp5rJiTi de pe planta-mama.

Gridingit iscusit

e Toatmn&

I rimmi bri, wet. GWIk %c&aseNa se g-e gi la c~ntalwr.

e Seam, pmmb&L Omti5


amtcmlJo Uxglis enneaptryla prefer4 gi umbra, restul speciilor de h r i ( prefera rnai W r a b f i soarele. e %I 91. Oxalis acetoSLnecmita sol cu humus, reavIn $ acM, celelalte specii necefzli sol niipos, afhnat.

Specia Ox&

deppef paate

fi plantau gi primSvara, dar


nu toleread Ongheul. Florile reac$hma& la schimUrile condkilw de luminozitate. Florile umr specii se hchid fn zilele noroase gi noaptea, florile altor specii in soarele de amiazti.

e Mu c u m p h $ rizomi m i , zbgrcifi seru rbduri ofilke.

m j

-:

#]ingrijire
TOAMNA

) -an 7 -@
tot ul
FOAMNA URMATOARE Proteqie contra inghefului

Toarnna, plantafi speciile de rnacri~ rezistente la inghe3 la adincirnea de aproxirnativ 5 c m ~i la distante de 5-10 crn. in acest anotimp scoateji din sol ~i divizati tufele rnai volurninoase ale plantelor rnai h virsta.

P e terenurile urnede rizornii ~i organele de depozitare tuberculiforrne ale speciilor de macri?pot putrezi repede. Acoperirea cu folie asigura mentinerea urniditatii. in regiunile cu clima aspri acoperiti Oxalis inopscu frunze uscate sau crengi de brad fjos)

Mulciti solul din jurul plantelor cu compost, pentru a le asigura substante nutritive ~ia le pistra

Pe vreme fierbinte ~i uscata macri$ulpoate f i atacat de acarieni. Daunatorii rninusculi sug seva frunzelor pbnZ cdnd acestea se ingtilbenesc $i se usuca. In cazul unei infeqii puternice pe plante se pot vedea festituri fine. stropifi Preventiv udafi ~i

O IMP ABnMP SRL

ROP-O2-1[Hn7

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

CARTEA

Flori fermecitoare in culori f n c htitoare

Sirbitoarea culorilor
Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi pin.' la aparipa hghepzlui.

VARIET~~TI
Daliile au o rnul$ne coplegitoare de variets~i de forrne gi culori, pi apar necontenit noi soiuri. C u excep~ia albastrului, daliile sunt de toate nuanJele ~ o s i bile. fniiljimea plantelor este Ddia pompon de asemenea diferits. Cele rnai szunde au l 5 crn7 cu guler, dalia cu flori mai inalte ins5 ajung la Anemone sau Paeonia. impresionanta ind~irne de Daliile cu flori involte 160 crn. sunt cele mai fastuoase gi de Daliile, dupP forrna flocea mai mare varietate. rilor, se impart in 3 grupe: Printre acestea se aflg dalia flori simple, serniinvolte pi cactus, dalia pompon cu involte. flori globuloase gi dalia G~~~~ ddilor cu flori orhidee cu flori exotice, simple se constirue din daliile-mignon. Acestea se numi's li dalia de recunosc dup5 mijlocul gal- SaU Dalifie sun1 foxte fruben a1 florii, lnconjurat de petale viu colorate, forrnhnd rnoase $i ca flo~-i tsiate, amhand ProasPete

Daliile involte au flori u r i w de culori intense

I
1 -bin,
$
.

NDE SE PLANTEAZ~~?
Daliile, d a d sunt fertilizate, infloresc continuu, de la lnceputul verii phnP la primele ingheluri. Prezintn infloresceng slab5 doar pe teren siirac sau foarte urned. La fertilizare se vor avea in vedere urmstoarele aspecte. ~~~~~~~~l rnatur trebuie incorporat in p5rnPnt. Este indicat5 fertilizarea cu solu~ie avand con~inut ridicat de potasiu la imbobocire pi, in func5ie de necesitate, $i la inflorire. Este conA

nu stagneze in vas. Fertiliza~i

CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI!

w foarte

--

gladiolele. D a d aceasti5 combina~ie pare prea rigid2& IhgZ dalii margarete3; cosmos, salvie, crsile, pofran, veronica. Cei csrorai. nu le plac aranjarnentele prea pestrije, pot aranja straturi din doar dous-treiI ' ; soiuri pi culo

Tuberculii se vor sadi in pimint ln a ~ fel, a inclt partea superioari a tuberculului sli fie acoperita cu un strat de 5 an de pimlnt.

Apiirafi daliile lnmugurite de meki prin prelrarea Y n jurul plantei a unui strat parasolar de tala$ sau scoarfa lemnoasri.

1
Dalia cactus N flori mari, soi dasic

traindicats fertilizarea cu azot, deoarece acesta stimuleazP crepterea excesivz a liistarilor, epuidnd astfel planta. Daliile aratP cel mai bine plantate in grup, in straturi de flori sau borduri. Aten~ie i n d la arrnonia culorilor, evita~i efectele crornatice stridente. Multe soiuri de dalii pot cultiva 8i in jardiniere sau lki. Este important d Dalie cu flognsimpl& fie udate regulat, pi apa s5

I rn

Dupa primul inghef, xoatefi tuberculii din pimlnt. Indepartali frunzele ~iflorile, dar lesati pefiecare bulb lujeri.

a Din aprilie cump&ra$


tuberculi puternici. Nu are importanp ca se vad lastarii.

Luminl natural&. Daliile se Soiurile scunde de dalie cresc dezvolta cel rnai bine in locuri bine In jardiniere sau Iki. . Insorite, aerisite ~i ferite de vant.

I
1

a Nu alegei tuberculi moi sau zbarciti. Nu cumparati a Sol permeabil. Necesita sob tuberculi ambalati tn pungi de 1 bine fertilizat. Daliile nu plastic, sau dacl au deja lastari infloresc frumos pe teren slrac, lungi. tasat sau umed.

florile moi sau rinite, lasbnd numai bobocii. Ved preveni astfel Imboln5virea plantei.

Nu le sadifi Inainte de jumatatea lunii mai, pentru d daliile sunt sensibile la inghet. Pregatifi temeinic PRIM~VARA31VARA

Toamna, o data cu primul inghet, se vor colecta tuberculii, de pe care se vor tiia frunzele. Tuberculii se vor aseza In Iizi, pe strat de turba sau nisip, lada se va tine Intrun loc uscat, ferit de Inghet.

,
daliile sunt deseor I ewrclre de paduchii de frunzg. Controlati plantele regulat ~i stropiti-le cu solutie de sapun lichid. Diluafi 30 g de sHpun lichid fntr-un litru de ap5 calda, la care adaugati utin sairt denaturat.

constants. La imbobocire,

,.

ir~~~aurird iimoio3 pip uyds (iprp~03 .rr: . . . .1.1 ~ 0i3 ~ s y


n .

Gra'dinirit iscusit
i

ilaToamna, mmpgrsrfib u w JnZitopi, tari. Plan_@$-i hediat sau pastre1

a? S&r& sab lrmbrl moderas


i n regiunile cu clirna calda :plantafi lalelele T n penurnbrg. trwo@rgllos.Aflnafi adanc 5i jncorporafi pietrir fin sau nisip 'in solul tn care apa stagneaza

Dup3 infforire puteti dezgropa vasul de plantare, special construit In acest scop, ~i pune intr-un loc fntunecos. Lasati lalelele s i se retragi. Plantafi noi plante In strat. e Dupl h M m rkrtfilbv abundmt lakl&a & i strat

'mmfngr;iil I
Hantare

c tot an ul

1
Reducerea capaclWfii de inflorire poate f i cauzati de proliferarea excesiva In cursul anilor a bulbikrr mici (bulbililorf, algturi de bulbul mami. Primgvara tbrziu sau vara devrerne, dupZi uscarea frunzelor, dezgropati bulbii. DespGr$ifi bulbilii de bulbul-mami $i plantafi-i separat.

Dupa cumparare, plantafi bulbii irnediat.

PRIMAVARA
Fertilzare 9 cvriipre Dupa aparifia frunzelor diluati ingrg~irnhnt lichid in udafi apa de udare ~i plantele. Dulkj Tnflorire, indepartali parfile ofilite. Lasafi intacte frunzele, pans c8nd se ingalbenex.
VARA DEVREME Dezgropare sau fertilizarc Dup2 ce frunzele s-au v e ~ t e

curafafi-i de pdmant , s i partrafi-i Cntr-un Ioc intunecat, uscat. Dulkj uscarea rece $i frunzelor, fertilizafi Inca o data lalelele ramase in sol.

1
I

ISBN 978-9346092-8-1

EZEA

u u r ii E U I P E J ~ui aBunuurw I J O I ~
V .
n ,

7
I
Gfadiofefe, flori majestuoase, pot fi principafuf pmct de atracp'e al gra'dinii.

PLANTARES1 INGRIJIRE
ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic

Ci compost P plantator, furca 9 tutori

'171 .I'
.,\
L

\<

;rP ;i l :
Plantaji gladiolele la inceputul lui mai. Sapati o groapa rotunda (0 60-80 cm) cu addncimea de 20 cm. Afdnaji fundul gropii cu furca de sipat.

.I/

Exist2 o adevirats renqtere a popularitarii gladiolelor, flori denurnite ,si siibiuye. Gladiolele in patru grupe. pot fi irnpgr~ite Gladiolele de edinii, cu flori uriage, pot dep%i inalgimea de 1 m. Soiurile Butterfly sunt rnai scunde gi rnai grafioase, florile lor sunt multicolore, cu rnarginile *or ondulate. Gladiolele-papagal au o indfirne de 60-80 cm n~talele Gladiole, dalii, mqcate q i ' , lor superioare a&ni : flori ei ingrijigi-v~de plante unui capigon. UNDE SE corespunzittoare de acoperire a Gladiolele pitice, de 50 cm, sunt &le rnai delicate. Planta~i Pntotdeauna gladiolele solului. Frunzele gladiolelor in formi de sabie orneazs stratul Florile lor au un aspect judug in rupuri rnai mari. gi sunt dispuse pe tulpini rnai b n atrat, ~lantapi-le in fundal ~i dupZ ce florile s-au trecut dernult. sau in rniilocul forrnatiunii de La pu& gladiolele sun[ plantate de preferinpa llngii garduri, de care, la nevoie, se pot sprijini. D a d le cultivagi pentru flori Gate, este rnai simplu d a d le plantagi intr-un rind.

Amestecati pamdntul extras cu trei lopeli de compost ~i o ceagcz de fain3 de oase. A~terneji amestecul intr-un strat de 5 cm pe fundul gropii.

PLANTEAZK?

Planmi in groapti cel pufin 8-10 bulbi apzati c u vArful In sus, la distante de 20 cm

Depuncji cu lopee rartul pHmantului peste bulliS"$i presafi-l cu mlna. Udafi binegi mukifi solul cu p i e .

Varietate bicolo~G

Sub gladiole aratii bine criiilele, brurnarelele anuale gi pufulerii albastru-violer. In grzdinile de la p i i aliSoiul Butterfly Gladiole pitice

frecvent dalii scunde i~ ce se armonizeazi cu acestea. . " Elecan~a lor


. I

m di2

H I . '
-L
7

CARTEl

Gladiola

GRUPA 8

,l1

APROVIZIONARE
Puteti prelungi perioada de F n B I $ m i e mai uniform gi au o stobilitate mai mare T n locuri hsorite. S d parmeabil, bagat R rime. Bulbii nu tolereazr apa stagnata, cerinple lor de nutreie sunt mari.

a Primhara, r u m m bulbi
tari, volumim-Qi.A W E - i pe cei mai mari.

inflorke dacl la 10-14 zile


plantafi cAte un nou grup de bulbi de gladiole.

a Nu cuw@ra$1$uBi moi,
muceglifi sau emtarninagi ru Mlnare, r e w i r h l b i hcolf ifi.

smm

a Tliafi gladiolele pentru


v a d doar dupti ce primele doua flori ale inflorescentei s-au deschis.

I
I I
1

Brocurati bulbii din tirnp. Plantqigladidele la tnceputul lui mai, odata cu trecerea tnghefului. Varfurile Ustarilor sunt deosebit de msibile la ger, de aceea, dacl este necesar, pun~eti-i sub sticll.

Dezgropafi plantele, frunzele la lungimea de 5 cm. Curlmi bulbii )i @nl la plantarea din primlvaril H s trati-i in turb, tntr-un loc ferit de tnghq.

I I

Tripgii gladiolelor sunt insecte de 1 mm, care sug

reaviin. Sprijinifi cu tutori soiurile tnalte. fnaintea Fnfloririi amestecati In sol ingr%lminte minerale.

seva frunzelor, a florilor ~ia bulbilor, IBs6nd in urma pete argintii. inainte de plantare, imersafi bulbii timp de dou ore intr-o solufie dezinfectanta. Stropifi plantele contaminate cu pesticide.

O IMP ABllMP SRL

W-M-10910

ISBN 97&Q6%8MW-E1

CARTEA

PLANTE CU BULB1
--

GRUPA a
7

Narcise
Clopoteii lor aurii vestesc primivara
I

'9 h ,

-v
S-

& se preteaz5 ca
flori t5iate

J ingrijire simp15

Id

florile unor soiur sunt padurnate

Gridinsit iscusit

puternici.
A se planta &t mai repede,

deoarece i n cazul depozitarii indelungate se usuci. Nu cumparafi niciodati plante uscate, moi, mucegaite sau patate.
'4
I .

dezvolta bine i n locuri luminoase sau i n penumbra. I ,S permeabilitate buns. In solurile cu a p i stagnanti bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se aseazi pietris de drenaj pe fundul gropii de

, ,

tulpinile se vor t i i a dimineata, astfel tin mai mult.

e Narcisele ramin proaspete

PRIM~ARA TlMPURlU

(1

timp indelungat, d a d se culeg inainte de a inflori ~i se Tnfisoari in cdrpa urnedi.

VARA TlMPURlU

Tripsii sunt insecte mici, cu aripi. Daunele produse se reflects i n faptul ca florile incep sa sc1ipeasca i n culori argintii, apoi se -filesc, se brunifics. Parfile ifectate ale plantelor se Si se distrug. Protejati ,,ntele impotriva dZun5~ r i l ocu r insecticide.

O IMP ABhMP SRC

Narcise

.-.-I-

'

\I<

g'%+-.
--t

CARTEA

GRUPA~

Gridinririt iscusit

+ Cumptirafi plante cu bulbi


puternici. A se planta cat mai repede, deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuca.
Nu cumptirafi niciodati plante uscate, rnoi, rnucegaite sau patate.

Fiecare soi de narcis2 se dezvolta bine in locuri luminoase sau i n penumbra. So1 cu permeabilitate bunti. In solurile cu ap2 stagnant4 bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se a~eaza pietri~ de drenaj pe fundul gropii de plantare.

in cazul florilor pentru vero tulpinile se vor taia dimineata, astfel tin mai mult.

Narcisele rtimln proaspete timp indelungat, dac2 se culeg inainte de a inflori ~i se infa~oari in carpa umeda.

Pngr4ire tot an of
Prelucrafi bine i n p i m d n t substanfele de imbunitifire a solului. PRIM~ARA TlMPURlU Culesul Frunzele se pe tulpini, pans ce se usuca singure. Tiiafi florile ofilite, apoi $i tulpinile i n apropierea solului.

VARA TARZIU Plantare si cotnpletare cu substanfe nutritive Bulbii se planteazi i? august-septembrie. In stratul superior al solului se amesteca comPost sau f i i n i de oase la o addncime de 10 cm.

VARA TlMPURlU Curafirea Daci avefi nevoie de loc de plantare, d u p i ce frunrele s-au uscat, scoatefi cu g r i j i bulbii din straturi. Depozitafi bulbii pan3 toamna timpuriu - d n d are loc plantarea - i n locuri uscate ~i reci.

I m p d sclipeasd I n arlosi argintii, apoi se Ofllesc, 5e bruniflci. Pirfile i n f a a t e ale plantelor se taie ~ise distrug. Protejati piantele 'impotriva diunatorilor cu insecticide.

Tdpsli wrrt insecte rnici, cu ari I, Daunele produse se re W h faptwl cci florile

Q IMP ABIIMP SRL

ISBN 978-963-86092-8-1

B h d q e l e scliphd 2a culorile violet, galben gi db s a t primde flori ale primiverii.

Brindqele, denumite gi crocus sau p b ,sunt flori in culori intense: exist5 flori in nuanje de alb, galben ~iviolet. Petalele unor soiuri sunt ornate cu dungi pale. Florile in formi de pfilnie sunt dispuse pe codije scurte. Fmnzele de reg& v e ~ i sunt lungi si ascugite. Brindugele pot fi divizate i n dad categorii: b d n d q e de griidini gi b h d u g e sabatice, ambelor fiindu-le caracteriscice multicudinea de soiuri si culorile sclipitoare. Florile b h d q e l o r silbatice sunt mai suple ~i mai mici d e d t cele ale soiurilor de gridinz. Sofranul iliric albastru-ldntid (C. rommasinianus) ~i~ofranul timpuriu galben-auriu (C. ch'ysanrhus) sunt ihd%ite datoritii infloririi lor Pndelungate. Florile hibrizilor de sunt surprindtor de mari. Bogjia cromatid a soiurilor este impresionand. CumpiXhd

'In septembrie, 4pa# o groapB adnca de 12 cm; rrJirimea ei depinde de nurnarul bulbilor. Depunep in ea cornpost maturizat.

strat de p&m&nt de 4cm gi amestecati-1cu acesta. Planwi bulbii cu varful in sw.

pachete cu exemplare numeroase, In care brhdqele sunt selectate potrivit culorii, conua unor sume minore putegi achizijiona mulre plance frumoase.

UNDE SE PLANT-?
Plantele de prirnzvarii nepretengioase se pot planta oriunde In $dink Plantaji bdndugele in iarba transformand astfel gazonul in pajigte cu flori. Conferiji o noti de vioiciune gkhii alpine cultivhd aici b r h d q e in culori pregnante, plantate in grupuri aspectuoase dispuse printre pietre decorative sau tncaddnd b u d ~ mai i mjci de s&d. Plantati-le in straturile de plante perene pentru a colora suaturile i n 6 de la inceputul primiverii. Brindqele timpurii, rnai thziu, pot fi inlocuite cu flori perene. ~ & n a , plantagi b r h d u in ~ vase gi ghivece. Astfel a q t i vestitori ai primaverii pot Infrumusep balconul sau terasa.
Pdgygy h & n
Wele pi b h d u p

~~

,
1

CE SE P L A N T E A ALATURI? ~
E k t u l bdndqelor este cel mai impresionant, d a d sunt asociate cu flori de culoare asemhiitoare sau fi mai intensi. Se potrivesc excelent cu alte flori de prim& v d , de exemplu cu sthjeneii (Irs reticdata) sau cu ghioceii. Primzvara dwreme, plantati brsndqele sub tufe hfloritoare. Culoarea violed a soiului ,,Ruby Giant" contrast& pucernic cu culoarea galbenz, de exemplu a mahoniei. Cultivaji b h d u p d e in compozirii multicolore sub arb+ cu tiunze &dimare. Mulgimea de flori disuage atenfia de la ramurile hdgoale.

A c w r i $ bulbii cu restul p2irnantului. Presati u p r pamintul cu palma.

U&$i gi muk@i mlul cg 4stratde5crndesma@ m&runtitii, pentru a-l me&irii reaAn. Alte Tngrijiri nu sy@ necesare.

4A

'

- 1

Canferiti wloare gazonului cukivdnd pe el branduge. T3iaJi un segment de gazon, plantali bulbii ~iagezati la loc segmentul be bazdn. NU tundeli iarba pana cdnd frunzele nu s-au retras, altfel brandugele nu vor mai Fnflori anul urmator.

C
Srdrd-

Gridinirit iscusit
.
. . I

..

li In perioada de plantare,
iarmpgrafi bulbi tari, rotunzi.

Soare deplin sau umbrll moderati. S e dezvolta optim $1 sub coroana tufelor sau a arborilor. Sol permeabil. fn locurile de plantare cu api stagnant3 (sol compact) amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietri~.
-

CU

pirfi mucegiite sau putrezite, eventual pitate, sau cu listari wrzi.

(nIfngrijire tor an ul
-

Nu taiafi frunzele brdndugelor. Lasati-le d creaxi nestingherite, deoarece numai astfel din bulbi se vor dezvolta flori din nou. fnmulfire: scoatefi din pimdnt bulbii, separafi bulbii mici (bulbilii) ~i replantafi-i.

y g . J t
Proiectare
In aceasti perioadi apare catalogul de toamna al serviciului de expediere prin pasti, deci, putefi proiecta pe indelete.

PRIM AVARA Protecfie p udare Mierla poate deteriora brlndu~ele galbene. Amplasafi intre flori morigti de vdnt. Udafi plantele pe timp de seceta persistenti.

I Planfat?

TOAMNA DWREME
Zoarecii de camp Si soarecii de casii maninca bulbii. 0 protecfie eficienti este asigurata de coprile de plantare disponibile in magazinele de specialitate. Respectali adincimea (5-7 cm) ~i distanlele (5 cm) de plantare $iin cazul in care plantali bulbii in co~uri.

Plantafi florile de primivari inainte de primul ger. Perioada ideali este inceputul lui septembrie. Depunefi in groapa de plantare pufin compost sau faini de oase (dreapta). Plantati brlnduscle totdeauna in grupuri.

mw y z v m m d
.ajnq> azuny n3 lnlos !Iplnw iepn edna ' p s s w n i as gs !Z a#!w as nu ys eiswe ej 1% efe ulaugwed

'(Eq01!-"

- m u ap ~ o p a d a sp w m q p -!lOJ.uEl !mnN !S .!!Pol -rod aJ!asad alapl!9 n p o r r o d ap aluenu a p ~ p a j apcIxup ~p wm!Jdap q w m n o UJ -9@*!=nu"""9W aq@ !JOU n3 !nln!os apleds uj !$elmld @uap p e p a~ue%ala a m o j aIa !S rj -pa u y au!q em! es lol!msnw p Anarwap p4!zuny rn 'aleu ~ o amqoqq d a@podmq .auaq$I as~sreu ! Q ! S m - p a q alalueld ! S ea1sa3e a r l u ~ t$ums!p amareo o p u p ~ ~ d appl '!msnur !rnIa@ p y a < ! 3 ! w FUI !~ndn~ u y S~ ~ m s n w -uqd m ~ palw d as peq q Ile1~1d am+ ~1 !JOp 30laJ E!UoULlV .em~wpd .uxpape n:, 3sa3npls ap !.TOP aqe ns !msnur p q !msnw ap a p o u nuna-uaq -nose empm!~dap ammu!ru -p3 !.IOU "3 ro1pSnq~e p~n! u !!j!zoduiw e[euaun !lalnj .eresaDau eu!urnl ap aun -sp EA 'loT!roqn !!Tll.yui eam!euy a ~ b ~ o a3a.1eoaa wl 3s 33 aapadal aueoj p q d q r a~eod as #nqm H ! uoqre qns -efmn%!s ns afiuap!~ as e m u a d c d ~uj % euneaploluj !msnur $mmlj

m !!qlnq 1 u W !$ladow

'111:, 01-5 ap eaw!xlepe el ' ~ 01-S'L 3 ap aiue) -s!p el 'sns u~j!tnxe Inpgn ns l y n d n ~u~ l !!qlnq !lexue,d

snunrcl;) wuob! urud qns ale1 -mid anseqp lo^ ru a ~ a ~ u e l d ps&a~m?d a u @ q o ErajO mpo~rod appl ns a p m aeod as aJo1m!q !.tog ns

..

ui !!uy alas n! '!eur-a!~pde u y ssaro~uy !!mdur!~ alas :pn!os aqnur FUI Jsaqasoap a s '1![!~8u$ ap n~dur!sa11eoj luns 'aqp nes alalo!A 'lol!3npJIs -rulseqp '!lmsnur ap al!JoId

Muscari
~ , . W ~ : Y * I I

GRUPA 8
'

I(

-yt

m Cumpirati toamna bulbi

Soare. In locuri insorite tnfloregte abundent, insa poate fi plantat gi in penumbra. . S o 1 cu humu5, ffi%~@abil,

Muscari nu agreaz3 Tngr' gamintele minerale. Prim& fertilizafi solul cu compost. Dau rezukte bune la folfs-

~~ cumparati bulbi rnb


(putrezifi), patafi sat

acoperit, lurninos ~i rkoros.

Docrorul planrelor

TOAMNA TlMPURlU

Pentru inmulfire divizafi bul-

Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR lac intunecos ~i rece, apoi in loc lurninos ~i racoros.

Uscarea frunzelor
Dup5 inflorire nu tHiafi frun-

IWPbe-1 OQ.11

ISBN 97M@WW!-8-1

Asemenea unuf camp de macf


Anemonele fkrmeca'toare, cu corofe florale I n cufori intense se mla'diaza" fin I nv htul de prima'&

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo: 131 ingra$amAntchimic complex

Anernonele infloresc in culori vii. Coloritul lor variazi de la alb, roz ~i rogu p h s la violet ,si albastru. Florile cu cenrrul negru gi tulpinile viguroase arnintesc de florile de mac, dar corolele lor in form5 de ceasd sunt rnai durabile. Printre soiurile cu flori simple, serniinvoalte gi invoalte exists dteva arnestecuri deosebit de populare: Anemonele ..De Caen" cu flori simple, in form5 de ceascii dispun de toate nuangele culorilor speciei. Florile anemonelor ,,St. Brigid" sunt serniinvoalte. Totodats exists gi soiuri speciale, cu flori de asernenea foarte diverse, atat ca forms, dt gi la culoare. Merit5 atenfie in acest sens ,,Hollandian rogustacojiu, iar dintre soiurile cu flori tnvoalte ,Rosetten roz sau

C..
Soi db

alb, dar gi ,,Don Juan" ro,suaprins, ,,Lord Derby" albastruviolet, precurn gi albul ,,Purity".

UNDE SE pLANTEa?
D g i frurnusejea lor le aseamsns cu florile de drnp, anernonele trebuie plantate in straturi, unde se pot dezvolta cu adevsrat. Alege~i-le un loc protejat In straturile de flori sau de bordurii. D a d le cultivafi pentru flori Gate, anernonele pot fi plantate ,si in straturi de legume. fn perioada lor principals de inflorire anernonele forme& in gddini alpine o pat5 crornatid de efect pregnant. Plancele crescute in prealabil sunt excelente pentru plantare rapids in ciubere ~i Ihi de flori. D a d ins5 plancagi tuberculii in ghivece mai tiirziu,

contagi pe o inflorire mai tarzie. Fkte drept, aceste flori igi deschid bobocii ~i in sezonul estival.

sempervirens) sau ghdrifele (Arabis caucasica). Frurnusegea fragils a plantei este reliefat5 de pansele gi
flori de nu-m5-uita.

I
I
Uda* cu jeturi upare de aph. In regiuni cu clima asprz, iarna pastrafi tuberculii in locuinja.

I
S o i d ,,Hollaadia"

AlPturi de anemone se pot planta, in funcgie de perioada de inflorire, flori cu bulbi inflorind primgvara sau perene de v a 6 tirnpurie. Dintre plantele cu bulbi putegi alege narcisele albe, lugca de culoare crem (Omirhogalurn urnbellarum) sau hiacintoides (Hyacinrhoides

hispanica). Produc o irnpresie ferrnedtoare anernonele indilyhdu-se deasupra perenelor scunde, ca de exernplu lilicelele (Iberis

Anemonele sunt flori tlia* aspectuoase. Tgiaji-le #I ingrijifi-le cu rnanugi, deoarece confin subPtan9 ce iria pielea.

Varierate semiilnvdra'

Anemone

braarnarl r ~scusl r

LUMINA Sl SOL
Toamna devreme cumpirajl Wberculi mark Wi pi glan@&d &it mai curand.

11

TRUCURI

e Plantati anemone in fata


umei borduri de dmi~iri,u& a v h d un loc protejat orneaza stratul pan5 la plantarea altor flori sau legume. Anemonele nu rezista la inghef. Toamna scoatefi tuberculii din sol.

I?rprtmim.

-@-

J
1 TOAMNA

ingr~j~re tot an ul
.

)octorul planrelc

Plantare $./ p r o m contra gerului Cea mai adecvata perioadi de plantare a t e toamna daci asigurafi anemonelor o

parts de g r i d i M =Id&, protejat8. Si tn =st caz mlul trebuie mulcii cu f r u m i ~ @ ) wu ramuri ~i frunze wate. Tuberculii pot fi scqi din sol gi p&strati iama in loruin@, Tntr-un loc uscat $i ferit de inghe$.

PRIMAVARA
Pkntp* gi f ~ t j l i z a r e

Anemanele plantate toamna Tnfloresc mai tdniu: C ' n maiiunie. Flwlle pot impodobi straturile de vari timpurie. a n drisar administrafi plantelor compost ~i ingri$irnAntcomplex.

lelcii consurni cu nesaf frunzele fragede, lobate 3 palmate. Adunafi diunitorii pe vreme ploioasa sau seara. Diunitorii pot f i eliminaji prin capcane de bere sau garduri contra melcilor.

Porn poane
culor. vesele
Dalia-pompon este o ~lanta' popdari de vad,
cu flori dmdente.

Dalia-pompon cu flori globuloase aparfine daliilor invoalte. In grupa daliilor este considerat2 o varietate cu flori m h n t e , diametrul floriior sale nedepQind 4-6 cm. Cu exGpfia albastrului, ilnfloregte bogat in toate culorile. Petdele se rbucesc in mkurP diferitg i n s ~ r e interiorul florii, fiind dispuse asemenea piglelor pe acoperig. Ele au tonuri mai intunecate sDre vArfuri sau margini, ceea ce evid e n ~ i gi d mai pregnant forma sferid a florii. Dalia-pompon cregte ?n formi3 de &. Frunzele msrunte,

1& p t & d n i inaihte, pregatifi


pan& la addnrimw de 3Qan, feitlilifizafi-l cu
5trrYtul: &nafi-l

Plantarc: in rnai. Cu d t w a

2 em,

PZanW .-->rculii cu mug^ in u s ,la addncimea de 10 la d i i r q e de &te

...

40 cm.

ovale 8i lucioase, dispuse pe tulpini puternice, goale pe din%untruincadred frumos florile. Dalia-pompon este rezultatul unei amelior2ri artistice, nenurniiratele sale soiuri avind in comun cu strZimosul provenind din Mexic doar sensibilitatea la hghep Frunzele gi florile sale cad victim5 primului inghej. Din aceasta cauz5, dagropa~i tuberculii i n d inaintea primului Pnghe~ gi plstraji-i in locuinp. Dalia cu floarea ca mingea este ruda daliei-pompon, a v k d flori mari gi de asemenea sfkrice. Pedele sale sunt la fel simetrice, dar dispuse mai lax.

Daliile-pompon, inflorind indelungat, merit5 un loc foarte vizibil in grsdina, ca de exemplu alsturi de intrare, in gddina de fafa& in apropierea balconului, terasei, sau l i n g locul unde obignuiji s5 v5 relaxagi. Reinviorafi cu dalii-pompon

Steluple cu ?&$me mijlocie, ca de exemplu Aster


amellus sau piticul Aster dumosus le sunt daliilor-pompon excelente plante de companie.
Ac&i tuberculii ol un sm* de aproximativ 4.7 cm de ps ndnt ~iudali-i abundent. Wlulcijj solul cu scowfa&mn$ita de arbwe. Pratejqi mugurii de meld.

stratul de plante anuale.


C h d celelalte flori paesc ~i se ofilesc, daliile-pompon color e d din nou stratul!

Chd daliile aw creecut, i n f i g e i tila o distant3 mi mare & riromi patru p r i $ le@$i-i ur bn wur.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Plantaji daliile-pompon pestrife ?n straturi expuse intens la soare, cu sol af3nat Si bogat in substan~e nutritive.

Florile in form5 de minge gi tulpinile drepte ale daliei-pompon atrag irnediat privirile. Dalia-pompon se pouivegte de minune prinue florile anuale plantate in covor vegetal, fie acestea cr5iie, p&le5i sau verbene. Pute~i realiza un ansamblu aspectuos ~i asociind-o cu gladiole gi pofian.

hainte de primul inghe tiiiati daliile la 10 cm de sol $i dezgropati tuberculii. Pastrati-i intr-un loc ferit de ger.

I
Dalii N Bod ca mingea

,
.:+-c-

CARTEA

GRUPA 8

12
. .

,-

Gridinarit iscusit :.

Fi

LUMINA $1 SOL
a Soare. Daliile-pompon necesita cel putin pse ore de
soare pe zi. a 501 aftinat, permeabil. Incorporati in sol mult

11

TRUCURI

Cumparafi rizomi volumino~i, cu rnai mulfi tuberculi carnqi, netezi ~i tari. a Nu cumpiirafi tuberculi~

sn. Evitati tuberculii rau uscati.

a Taiafi primii boboci de pe tulpina principals, astfel planta va avea mai tirziu mai multe flori. a Daliile infloresc mai devmme dace i n martie sau aprilie sunt plantate in ghivece. Pot fi transplantate in gradina la finele lui mai.

I
,
1 i"
:
1

Piantare
a n d se poate deja lucra in grading, pregetifi straturile intr-un loc?ncare nu stagneazl aerul fierbinte. Plantafi tuberculii dupi mijlocul lui mai.

Scoatere din p&m&ntJi pdstrere

Inainte de primul ger scoateti tuberculii din sol. Pastra1i-iin turba sau nisip, cu verful lastarilor h sus, intr-un loc intunecai ~irece (dar nu sub 7 "0. -

.
'

P e vreme secetoasil menfinefi reavan solul daliilor. Dupli ce risar, udafi-le cu solufie cu ingra#rndnt lichid. Indepirtafi regulat florile trecute, pentru a asigura o tnflorire abundenta
(dreapta).

'

Paduchii de frunzi sunt insede marunte ce sug seva tulpinilor. Prin frunzelor ~i pot aceasta sllbesc planta ~i rtispandi $i boli. D a d observafi d plata e contaminata, stropifi planta cu o solqie de sipun ~i alcool.

:
'

Begonia tuberhibridi
Culori intense in bcuri urnbroase

F Culori superbe tot an ul

1 PLANTARE 51 TNGRIJIRE
I
ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (010 cm)

Din tuberdii rnaronii pi p a q i ai begoniei tuberhibrida apar l%mi moi pi c$rnoyi, cu frunze ashetrice pi flori hflorind toad vara. Piode sale amintesc de florile trandafirilor, cameliilor sau garoafelor. Culoarea lor poate fi alb& galben5 sau portocalie, dar gi in toate nuangele de ropu. C2teva soiuri se remarc5 ~ r i n prezenp unor flori bicolore. Begonia tuberhibridii se clasific3 potrivit constitufiei sale. Exist5 soiuri cu tulpin5 erect5 p i soiuri cu tulpid pendentil @end&). In categoria celor cu tulpini erect5 se manifest3 dikrente puternice, inclusiv referitor la mikimea florilor. De categoria begoniiior tuberhibride cu flori urhp apagin soiurile cu flori avhd

diametrul de 14-15 an.Cele mai importante sunt: ,,Giganteam, ,Marginatamcu cu flori dantelate, ,,FimbriamW petale franjurate $i ,Marmorata" cu flori bicolore. I d j h e a begoniiior cu flori uriqe variaz3 Pntre 25-50 cm. Begoniile cu flori mari (Grandiflorn wmpacta x) au diametrul florilor de aproximativ 10 cm.Diferengele P n cadrul categoriei sunt In mare identice cu cele caracteristice begoniilor cu flori uriqe. Din aceasd categorie fac parte begoniile cu flori asemhitoare cameliilor, precurn pi grupul ,Cripsa marginata" cu flori simple, dar dantelate. Hibrizii cu flori mari au o tnafime de aprox. 25-50 cm. Begoniile tuberhibride cu flori de mirime medie (grupul Muldorn) au d i i e t r u l florilor cuprins Oltre 5 gi 9 cm. Soiuri recomandate cu deosebire sunt: ,Nonstopn, ,Happy Endn p i ,,Memory". fniileea lor a t e de aproximariv 20-30 cm. Diameuul florilor begoniilor tuberhibride cu flori mici este

de 2-4 un, iar t d p m e a plantelor de 15-20 cm. Begoniile p h t e (grupul Flore pleizo pendula) au flori de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Iktari lungi, a&nf tori.

CE SE P-~TURI?
Asociqi begoniile niberhibrida de asemecu $lame ce p& nea penumbra. F+e gi idera le asigurZ un h d a l verde linistit. Sub ~rbori begoniile pot avm e f d unor pete m m a . -. .
. -

UNDE SE ' ' ' a '


0 caracteristid a begoniilor
tuberhibrida este d sunt foarte sensibile la inghej p i prefer5 penumbra. Toate soiurile cu tulpins ere& se d m l d excelent ca plante de barduri, in locuri umbroase. Pute~i planta ?n de balcon situate la umbd soiuri de begonii erFte ~ipendente deovotrivL fotodatg, pentru a m p h e $ copuri se preteazii mai bine soiurile pendenre.
L

I
b a d frunrele sau tulpinile raman umede, begoniila pot fi atacate usor de boll micotice. Din acest motiv, udatl numai solul, nu si plantele.

I
I

5
&PAWw

Dezgropalituberculii dupa primul inghef. Dupa uscare indepartafi frunzele $i pirnintul. PSstrafi-le intr-un loc intunecat, rece $i uscat.

d---

Gridinirit iscusit

r -

"'

hgrijire tot an ul

IARNA TARZIU Foflare In februarie sau rnartie, forfafi in locuinfi tuberculii de begonia.

TOAMNA Pastrare Tiiafi tulpinile rnoi pdni la inilfirnea de 5 crn. Dezgropafi tuberculii irnpreuna cu pimantul lipit de acestia PRIMAVARA 00s). Lisa$ parndntul s i se Plantare usuce, apoi curifafi tuberPlantafi begonia tuberhibridi culii. Punefi-i la iernat i n in strat, i n lazi de balcon sau locuinfa intr-un loc rece, ferit de inghef. ciubere. Plantele vor Tnflori intunecat ~i dupi cdteva siptimdni. VARA lngrijire Udafi ~i fertilizafi sisternatic. indepirta~i florile ~i frunzele

I:,
,,*
1';

&-A,

...,.

.
. ,
'I-

2.

Begoniile pot fi atacate de fainare. Pe fa@ $i dosul frunzelor, precurn ~i pe tulpini apare o peliculi albicioas2, aseminitoare pudrei. hdepirtafi imediat perfile infestate. StropiJi planta, inclusiv dosul frunzelor, cu o soluJie contra ciupercilor. Repetafi stropirea de rnai multe ori.
,

. -,. -

LaleleIe Triumf; de o fiumuse~e cfasici, sunt plante qor de hgrqit.


fn cele ce urmeaG prezen& I dteva soiuri fndrwte.

Lalelele Triumf, a v h d o forrni de pocal, sunt flori semitirnpurii, cu tulpini viguroase, raistente la v2nt si vicisitudinile vremii. Au luat nqtere prin Pncruciparea de soiuri simple, timpurii pi t k i i . Florile lor sunt mai mari pi tulpinile mai lungi d e d t cele ale soiurilor timpurii. Dup5 inflorire frunzigul lor se veptejegte repede. Exist5 in tot felul de nuanye, mai puyin albastru.

,,New Design" are flori de nuan55 roz-pal 8i frunze cu margini albe. ,,Garden Party" este un soi cu flori roz pi galben-pal fn proporfii egale. ,,Negrita9'fnflorqte fn nuanfe neobisnuite (violet-negicios) pi &tarten (petale purpurii cu margini albe, subfiri). Sunt soiuri biwlore, intre altele, ,,Burning Heart" (galben pi rogu) sau ,Union Jack" (alb gi rosu). Lalelele Triurnf se caracterireazi prin petale cu marginile de culoare diferitri, spre exemplu soiurile ,,Broadway" gi ,&en van der Mark" au petale rogii cu rnargini albe, iar ,,Abu Hassan" gi ,,Djakarta" au petale rogu-inchis p i rnargini galbene.

UNDE SE PLANT^?
Lalelele Triumf se pot planta deopotrivi in straturi cu forme regulate pi neregulate, sau in ciubere. Lalelele evidentid precizia , * geometrid a straturilor regulate. Alege~i unul sau dou5 soiuri gi plantaji-le fn num% mare, pentru a obfine un wvor de flori elegant. Aceste lalele se pot planta pi in grupuri neregulate' n straturi de perene gi la poalele arbqtilor, unde creeazi o pat5 cromatid de efect. Lalelele Triumf arati bine gi in IZzi de bacon pi ghivece. Dup5 ce infloresc, bulbii pot fi

scosi sau pot r h h e in sol. Pute~i masca frunziguI lalelelor P n ofilire prin plantarea de flori vcatice.

Un efect vesel se poate realiza prin plantarea amestecat5 a

soiului de lalele ,,Burning Heart" cu viorelele.

Lalelele Triumf existi P n diferite culori, de aceea diversele soiuri se ~ oasocia t bine intre ele sau cu alte flori. Obyinefi o compozi9e de tonalitate rZcoroasH asociind soiul violet-alb ,,Dreaming M a i d cu florile de nu-mi-uita albastre. V5 putegi delecta cu tonalit?idcromatice d d e asociind, spre exemplu, soiurile ropii pi galbene "Djakarta" sau ,Kees Nelis" cu panselele.

Pe rnasurh ca intensitatea infloririi scade, extrageti bulbii din sol, despsrjiti-i de bulbii mici ~iapoi replantali-i.

bdepirtaf i frunzele numai dupa ce s-au uscat camplet. INu le taiafi verzi deoarece cfrunzele alimenteaza bulbii ..bu energie pentru Tnfloririle

Soi cu duroe q i i

CARTEA
I

Lalea Triumf

GRUPA 8

14

Grgdinirit iscusit
%,-A

m cumpara$ n a buW &


QJ

lrPde tari la palpat, d r n q L


Cu cat bulbii sunt mai mad, atilt planta v&% &

'
ra~ bulbi i fncolfiti

te Soare, m u m b r i . Lalelele hibride ,,Tdumf" suporta penumbra temporars, dar se dezvolta optim in locurile insorite. te So1 perrneabil, bogat i n substanfe nutritive. Umiditatea excesiva poate pravoca putrezirea bulbilor.

te Pentru inrnuljire, xoatefi bulbii din sol si plantafi-i in ak loc. Dad riman prea mult timp in acelasi loc, vor consuma toate substantele nutritive ale solului. a Lalelele se pot forfa iarna. Interesafi-va referitor la soiurile cele mai adecvate Tn acest map.

L)ocrorul planrelor
PRIMAVARA TARZIU

Scoatere din sol $1


Plantafi lalelele Triumf In septembrie sau octombrie, intr-un loc insorit si ferit de

dlvizare
Taiafi florile trecute 00s). Scoateti din sol bulbii plantelor care au dezvoltat mai multe frunze dec%tflori, separati-i de bulbili ~i plantali-i din nou.

Toamna, plantafi bulbii intr-un vas plat, udap-i abundent $i duceti vasul in pivnifi. Dupi trei luni mutafi-i intr-o camera ricoroaa, intr-un loc mai cald ~i mai luminos. Cu cat locul in care infloresc este mai ricoros, cu atilt

Botrytis) cauzeazi Inca de la rasarirea plantei deformafii, Pete si aparitia unui strat fin brun-cenusiu. Prevenfie: indepsrtati resturile vegetale si stropiti cu solutie de coada-calului. Ondepartati din gridini lalelele contaminate.

Unele specii sunt impozante, dtele grafioase, & toate sunt d&it de aspectuoase.

CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma

Ceapa ornamental5 este distins5 cu un loc privilegiat chiar gi in cele mai frumoase grsdini, in pofida faptului d este ruda apropiatg a cepei pi usturoiului. In cele ce urmead v5 prezentgm dteva din speciile de gddin5 cele mai populare. Allium giganreum este o specie Pnaltii, cu flori violete, indesate, ca gi cele ale speciei Allium aflarunense.Ambele infloresc din mai ~ B n in s iunie ~i au tulpin5 viguroas5, inalti de 80-150 cm. Speciile scunde se disting prin culorile lor diferite. Allium chrisrophii are flori violete ce apar in iunie si iulie, in5lrimea plantei fiind de 3050 cm. A h u m roseum se distinge prin flori stelate Iaxe, roz-aprins 8i infloregte in aceeqi perioads. In~lgimea sa

Allium moly

este de 15-30 cm. Allium moly (2: 20-30 cm) are flori galbene ,si inflorqte intre rnai ~i iunie, in timp ce Allium kararaviense are flori albe, dar in5lgimea sa este de doar 1525 cm.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
La soare, ceapa ornamental5 se dezvolt5 bine in mai toate solurile. Se potrive~te deopotriv5 in stratul de flori, ca gi in grsdina spontanii. fn gr5dina alpin5 cultivagi specii scunde, care cu timpul se inmulyesc gi formead un covor vegetal vast. fn stratul de flori planta~i specii inalte, de preferinfa in grupuri de mai multe plante amplasate in fundal. Florile mai rnirunte, plancate in fagada stratului pot apoi masca frunzele cepei ornamentale. h a t 5 bine gi ca plant5 crescbd spontan, mai ales pe camp sau in liziera pidurilor.

prirnii Ibtari, incorporafi in solul dimprejurul plantelor ingrS$arnantcomplex.

Primavara, de Indati ce apar

CARTEA

Ceapa' ornamentala'

GRUPA 8

15

plantele cu flori puTine.

Ceapa ornamental2 se p a t e utiliza ~i ca floare t2iat& Tiiaji florile d n d Tncep s i se deschidi. Lisati pa planti frunzele cu miros de ceapi, pentru c i o fortifici RarnificaJiile florale arata flori uscate.

6 4 id14 as& rolul proaspit.

) Uoctorul plan telor

Lisaji frunzele s i se ing2lbeneasd astfel vor furniza plantei energie. Frumle cepei ornamentale Larva rnu~tei cepei ataci planta cauzhd rssucirea, degenerarea sau ingilbenirea frunzelor. Parazitul l~ depune i ouile pe bulbi, iar lanrele penetreazain W b i . Tndepirtati ~i disugeti bulbii contaminati.

CARTEk

Chionodoxa

Gridinirit iscusit I

,-

GRUPA 8

16

Cum@@ bulbi man', tari, c w diarnetru de eel pufin 2,5 cm, care au In general mai rnulte tulpini florale.

Mu cumpara$ bulbi moi sau vatamafi, deoarece sunt -ensibili la bolile miwti-

Soare, penumbra. k dezvolta optirn i n penumbra, sub coroana arborilor cu frunzi~ bogat. 501 permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Prirnivara, solul cu humus confine umiditatea necesara plantelor.

7ii~ririre tot an ur
Plantali chionodoxa toarnna devrerne. Pe vremea calda de toarnni se 'inridacineaza bine. lnfigeti h sol sernintele brune, mature ale plantei sau puneti-le la gerrninat Tntr-o tavi.

Pentru forfare, In octornbrie, plantaTi bulbii i n ghivece. Acoperifi vasele $i finefi-le afari tirnp de zece saptSrn3ni. Dupa aceasta, arnplasafi-le in locuinfi, Intr-un loc racoros, iar dupi ce apar lastarii asezafi-le pe pervazul ferescaldura. trei, la lurnini ~i

PDocrorulplan relor

-I

Chionodoxa se autoreproduce. Daca efectivul plantei crege rnai incet decdt dorifi, vara dewerne dezgropati bulbii. Desprindefi bulbii rnici 00s) si replantafi-i. <hionodoxa poate f i hwcata de infeqii bacteriene, sernnalate de pete negre sau brune cu rnargini de alta culoare. Nu existi protecfie chimici. Ondeplrtafi plantele contaminate Irnpreuna cu bulbii lor. Nu le cornpasta$.

:,-.$d

hcorporati In solul din iurul plantei hgra$rn&nt cornplex. Dupa inflorire nu o mai tiiati, deoarece se poate inmuhi si prin serninfe.

YLHIY IH K t

31 I I Y U K I J I K t
ofr ran C I humus de frunze sau turba

Br;fndqa cu florile sale vesele, m h t e este p h i toamna &iu podoaba b o a s i a gridhi.


$franul albasuu-violet este sensibil la frig. Alte specii fiwnoase:$0franul violet de Banat (Crocus banaricus), pfranul violet-roz, parb a t ~igra60s (Crocus longiflorus), . sofranul violet-roz-db cu coroan5 (Crocus kotschyanus), ~ofranul de Riviera, purpuriuviolet (Crocus medius), pfranul de Pirinei violet-purpuriu, inflorind uneori f n d de la s@itul lui august (Crocus nudiflorus) gi gofranul violet-albktriu grafios (Crocus pulchellus). Majoritatea speciilor se remare prihtr-un stillung, portocaliu $i infloresc P n intervalul septembrie-noiembrie. Frunzele lor nu apar d d t primzvara, dupa inflorire.

ACCESORII: CI bulbi de

2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator

In grkiini se plant& cu mult mai pufine b r h d q e de toamnii d d t de prirnPvd. Acestea sunt $ mai pufin ameliorate, de aceea exisd cu mult mai pufine soiuri. Grocus spxiosus este cea mai cunoscud specie de @nP ce inflorqte toamna. Dispune de o floare mare, in form5 de piilnie, se auto pol en^ gi se @qte in culorile alb (de exemplu, ,,AIbusv),albasuu (de exernplu, ,,Oxonian") gi violet. C~~C sativus ~ L Fb e s e cultivat gi in antichitate, din s d u l 6 u se obfine gofranul. Pentru 1 kg de $ofran sunt necesari

UNDE SE PLAN TEA^?


$ofrand de toamng se a d a p t e d qor. Arad la fel de aspectuos plantat in hp perenelor inflorind la finele verii, ca gi in fap arbqtilor cu frunziy autumnal, dat i i n gfidina alp& gi pe EPzon. Plantafi ~ofranul de toamns 1 alea g k h i i , acolo unde v?i pute$ bucura de culoriie fermedtoare gi atunci, &d celelalte flori s-au uecut deja. & strat locul d u optim este in spatele floriior cu M i r e urnpurie, de exernplu, c r i i galbeni, s&njenei sau bujori, deoarece k l e acestora mas&& fiunzele ingdbenite ale pfranului. Planta hflorind fhii frunzi~ se fice remarcad cu deosebire tn

s d cu p h t e acoperitoare de s o l v+c veni. Plantafi aici b r h d q e cu ceva mai inalte d d t plantele acoperitoare de sol. Da& frunzele sunt expuse soarelui de primitvar:, b r h d q a se dezvold viguros.

Se p a t e realiza o combinafie de culori bead p l a n h d brhduga violet-purpuriu de Riviera la poalele arbodor cu frunzig auriu. B r h d u p grafioasii produce o irnpresie pitoreasd asociad cu crizantemele galbene si cele de

Plantaji bulbii. @&nt pe bulbi $ presati-l

m a #

Cu culorile sale vioaie brindup de toamnii constituie podoaba

Hurumnas) inflorind concomitent cu ea, p G q (Fesruca cinerea) sau molinia (Molinia merulea). B h d q e l o r li se potrivesc bine plantele acoperitoare de sol, de exemplu Iha-caprelor (Cerastium romen rosum var. columnae) sau 6 p u n k i p (Saponaria ocymoides).

$ofhi de ltiviua gi egi

Grzdinirit iscusit I

LUMINA $1 SOL Procurafi in iulie-august bulbi tari ~i carno$ de brindura de toamni.

1,

TRUCURI
Dupa inflorire bulbii se pot diviza. La trei-patru ani scoafeti bulbii, divizafi-i ri replantafi-i.

Nu cumparafi bulbi infectafi cu putregai cenusiu, moi sau deja incolfifi.

e Brindu~a sau ~ofranul,cum se mai numqte, are nevoie de multfi lumini primsvara $i toamna. Vara ?nsA prefers penumbra. e Sol permeabil cu reacgie acidi S i fie afanat $i cu confinut ridicat de materie organici.

Marcafi locul plantelor cu firuri pentru a nu planta $i altceva pe terenul respectiv.

(a]
I

Pngrjire tot an ul
PRIMAVARA

Plantare $i divizare Menfinere Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar cumpirare. Pentru scurt timp primivara ss piarl de la sine se pot pistra In frigider. Legarea frunzelor va duce la Acum, in perioada de slibirea bulbului ~i sciderea repaus, bulbii in vlrsti se randamentului de flori. pot inmulfi prin divizare.
TOAMNA Udare in timp de seceti planta necesita udare. Florile se pot de zipada proteja de vlnt ~i timpurie prin acoperirea lor cu cutii de carton sau co~uri de richiti (dreapta). Sofranul este atacat uneori de pufregaiul uscat. Pe bulbi apar Pete rnici, confluente, fnchise la culoare, drept consecingi bulbii se zblrcesc $i se usud. Indepirtafi plantele infectate.

moxa . ~ a j 'liens a J

Sthjenii creeaza"o atmosfera' vesela'521 p " & sau ih vaz&

Sthnjenelul (cu barbi) este cel mai elegant $ distins dintre irigi. Se caracterized prin cele trei petale indreptate in jos, fn mijloc ornate cu fire pestrite, de unde i se p i trage numele. N u m M soiurilor este practic infinit. Cultivatorii au selecgionat culori de neimaginat phni atunci in lumea plantelor. Soiurile p i hibrizii se grupeazi astfel: Iris elatior, in aceasti grupi se g%esc soiuri mono. gi multicolore. Pe unele se vede d t e un filon sau un desen pestrif. Soiurile hibride infloresc intre mai pi iulie, pi au o indjime cuprins5 intre 70 pi 120 cm. Iris barbata media, soiurile din grupl cresc phni la 40-70 cm. fnfloresc in luna mai. Iris barbata nana are soiuri pi de 10 cm inidtime, dar nici cele rnai inalte soiuri nu dep%esc ins5 40 cm. fnfloresc intre aprilie gi mai.

Iris elatior

L
A

sthjenei ,si margarete Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina

plantali rizomul pe

movilira din amestec de ri a ,,-2nt. Printre soiurile nouapLute pe pia~5,sunt frecvente cele din sudul Statelor Unite ale Americii; ele cer multi cilduri. Cu cat UNDE SE PLAN TEA^? floarea este de o culoare rnai neobipnuiti, cu atht trebuie Dugmanii cei rnai mari ai i precauti, pentru rizomului sthnjenelului sunt s i f i ~rnai ~4 multe soiuri nu rezistg solul excesiv de umed pi apa stitutL Atenfie deci, ca solul iernii mai reci de la noi, s i aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite foarte atent. Acoperi~i tate. D a d suntefi nesiguri,
S

soiurile rnai sensibile cu un strat gros de frunsi9 pi cu crengi de brad.

CE SE PLANTEAZA

AL~~TURI?

Plantaji intr-un grup de 15, sau rnai mare, sthnjeneii prezinti un spectacol splenflori did. Ungii ei planta~i suficient de viu colorate pentru a concura cu sthjeneii. Ansamblul de flori timpurii cornpus din acegtia, narcise pi lalele in nuante vesele de primivari ne pot oferi un spectacol minunat. Iris barbata media

Primhvara devreme W W sdul planrelor cu ?ngr&&ininte naturale, de pildr Rird de aase sau eu compost Wne f~mrrntat

Sthjenelul

(cu barbif)

CumHrafi rizorni tari, drnosi, cu ridicini subfiri qi uniforme.

e Lumins naturals. lrisul


necesita lurninii solara cel putin o jumatate de zi, dar culoarea lui va f i si mai stralucitoare daca este expus toata ziua la soare. Sol permeabil. Trnbunatititi solul cu compost.

Nu punefi ingri$smintele direct pe rizom, pentru c Z il vor arde. Dupl inflorire, tsiafi tulpina intreagi. Lasati Fnsi frunzele pe plant&, pentru ca ele ajuti la inrnagazinareain rizorn a urbstan$elor nutritiue.

e Nu cumpirafi niciodati
flzomi rnoi sau care se f2irlmiteazi la atingere, cu p t e sau urme de mucegai.

fnprilire tot an U.I


TOAMMA

Phnfare
Rizomii stlnjenelului se planteazs toarnna.

I I

PRIMAVARA Fertiizare

TOAMNA URMATOARE fngryire #i planbre Tiiiafi frunzele $i Tndepartati parfile uscate @ ) . Noii rizorni se vor ~ l a n t a in septembrie.

I
I
Mucegaiul cenu9iu ataca i n primul rlnd plantele neglijate #islabite. Irnpiedicati rasplndirea bacteriozei: distrugeti cat rnai repede parfile cuprinse de mucegai.

S e vor folosi pe cAt posibil Tngri5arninte naturale, de pilda compost. Fiina de oase ajuti veg&tia.

VARA T ~ ~ I U

Inmu@m
Divizafi rizomii rnai vechi si plantqi irnediat plGile rezultate.

It.

I "

..A

P L A N T A R E SI ~NGRIJIRE
Aceste fimecitoare inflorecen~e nu pot Lipsi din nici o graWdini de primivarZ
de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid

i I -

Florile zambilelor e m a n h d un parfum intens sunt situate P n ciorchini indesari pe tulpini ridihdu-se dintre frunzele lungi si inguae. Florile stelare form9nd inflorescenie pot fi de culoare crem, rosu-somon, violerg, albastru-azur sau roz. Cu &t bulbii sunt rnai mari, cu atht rnai mari vor fi florile zambilei. Bulbii rnai mici (circumfering: 15-16 un) sunc folosiri mai des in straturile de flori, florile lor fiind mai raistente la vicisitudinile vremii. Bulbii mari, trataji in prealabil (circumferinjg 1822 crn) sunt excelenri pentru forrare timpurie. Cu timpul inflorescenjele zambilelor devin mai laxe, dupa d ~ i v ani a pe o tulpinP flora5 apar doar dteva flori.

I ,
Florile noei zvnbile &t&e

Taamna deweme, shpali o groapi 30 x 30 cm, addnci de 15 crn. Captqiti-i fundul ~i IaturiC cu o plasa de sarmi con-

Depunqi i n groa* o lingura faini de oase. de compost ~i Plantati bulbii i n groapti la distante de 15-20 cm.

tra rcur~riinr

UNDE SE PLAN TEA^?


Zarnbilele se folosesc pe suprafere mari la culturile tip covor vegetal, dar dgiva bulbi plantari P n ciubk pot crea un grup floral de efect. fn strat, primpvan, plantate la poalele unui arbore in floare ofer5 o imagine splendid& Plantate in vase de ceramid?zambilele pot Empodobi frumos terasa si imprejurimea aleii la intrare. Zambilele de diferite culori se pun in valoare excelent plantare in faya gardurilor vii, de exemplu a cimiirilor.

piiilule . (Bellis . perennis) .. sau . pansele (Viola x wirrrockima). Lalelele (Tulipa) plantate alituri de zarnbile confe6 o not2 romantic5 stratului tip covor vegetal.

Cirqulg prunul ornamental infloresc wncomitent cu zambilele ale &ei flori violete sau albastru-intens se asorteazii arrnonios cu florile albe sau roz ale arborilor. Magnolia inflore~te de asemenea in acelqi timp cu zambilele: asociate f$i evidenjid reciproc frumuseyea. Plantari alituri de magnolia roz sau rogie zambile violete sau de culoare crern.

C
I
1
d
in+ lalelele "Pink Pearlw

Depunefi p a d n t p s t e bulbi. Presati solul. Mulcifi solul cu scoaqa maruntiti de copac. Marcqi lmul bulhilor.

De irwlati ce apar viirfurile frunzelor, diluali i n apade udat ingragarnint lichid $i udati plantele.

Zambilele se pot asocia foarre bine cu alte plante cu bulbi inflorind primzvara, ca si cu arbori ~i arbqti. Plantari In golurile dintre zambilele produdnd Pntrudtva o impresie de rigiditate,

CARTEA

GRUPA 8

19

Grzdinirit iscusit

0 Pentru strafurlte de flori curnpilra$ bulbi rnai mici. D q i florile lor vor fi rnai mhrunte, vor rezista rnai bine la vicisitudinile vremli.

Soare Wrect. Creyte uniform vertical in locurile insorite.

DupS cafiva ani inflorexenfele devin rnai laxe y i rnai mici, de aceea, din doitrei ani plantati bulbi noi.

Nu cumpara$ bulbi moi, mucegaiJi sau avbnd fn varful bulbllor IPstari Iugi, curbali.

Sol permeabil. Zambila nu suportii apa stagnant3 $i se dezvolti cel rnai frumos in sol bogat In substante nutritive.

Inflorescenfele grele pot fi sprijinite cu ramuri de arbust bifurcate.

IUA

PRIMAVARATARZIU
Talere
Pndepartati inflorexenple imediat tnainte de a s e trece. indepartafi frunzete numai dupcT ce s-au uscat complet, altminteri planta in anul urmator nu va inflori.

Plantare Cumparali bulbii $1 plantali-i. in zonele cu ierni reci, efectuati plantarea la timp pentru ca plantele sii aibii timp $3 se hradkineze. Daca dupa cumparare nu plantafi imediat bulbi, pastrati-i fntrun loc ricoros.

PRIMAVARA
hwtilizare De Indata ce apar frunzele, dil~lali Ingray%mant lichid in apa de udat $i udali plantele cu acest amestec.

Petele de putregai brun sau negru yi radacinile firave sunt semnele unei boli micotice periculoase: putregaiul bazei bulbilor. Distrugeti bulbii infectafi yi T n locul respectiv nu rnai plantati bulboase.

O IMP ABAMP SRL

ISBN 978-963-86092-8-

Ingrijire simpli
Crinii virp$, de cdori intense fi de h m e exotice sunt plante ornamentale deosebit de popdare.

PLANTARE 51 TNGRIJIRE
- -

kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Li levantid CI furcg de s i r CI grebl3 CI Tngr&$%m&itchimiccmplex CI compost O cam;

Vara, ultima inflorire a crinilor, aceea a crinilor vinlrgaG, viva recornpenm pentru riibdarea cu care i-a$ qteptat. Crinul vargat este cel mai popular crin, necesitiind totodad cea mai rnodesd ingrijire. Provine din Asia Orientals, unde bulbii siii sunt consumaji pentru con6nutul lor mare de &don. Pe tulpini atingiind gi i d $ mea de 1,8 m se pot davolta chiar p i d o u k i de flori portocalii, asemhgtoare crinilor de padure. Dintre petalele reflexive, ornate de pete, se ridid antere lungi, de culoare inchisii. Tulpinile rigide nu necesid tutori. Cel rnai cunoscut soi este ,,Splendens", caracterizat de o formz excep~ional de frumoasa g i de flori mari. Akituti de specia de b d exisd nurneroase varietinlti, , . ca de exemplu crinul vsrgat galben (Lilium lancifblium var. flavifdium) gi crinul tigrat (Lilium lanci-

La poalele arborilor

folum var. flore-plena), cu form i n l special2 ji flori invoalte. Patrimoniul genetic a1 crinului viirgat se re@qte in numeroase &&;ti de Tiiinum. Hibrizii raultari din incruci~area diferitelor soiuri se disting prin flori aspectuoase, in culori pastelate.

UNDE SE PLAN TEA^?


Crinul vargat aparjine plantelor cu bulbi vikatice, ce se adapt& cel mai q o r gi trGesc cel I& mult. Pe aproape toate terenurile se demold din an in an tot rnai frurnos. Preferind penumbra se d a vold bine gi in suaturi in care, datoritz umbrei arborilor, alte plante ar fi pierit demult. Plantafi crinii viirga+ la marginea zonelor cu arbori, deoarece acesta este habitarul lor original. Aici se demolt5 repede, se rispiindesc in scurt timp ~i reinprospat& verdele arborilor cu culoriie lor calde. Crinii virmti " , se pot folosi in rnulte feluri: supodnd bine g i

Crini virgap'ala'turi de ~ l a o t perene e

bgtaia soarelui se pot asocia cu alte plante de varg.

Varietate& h i

Cu ajutorul crinilor de nuan~e asernhinltoare, precum si al @benelelor mu criijelor, in @dinile rustice sau in gospodiiriile CE SE PLANTEU~~TURI?de la prii se pot realiza ansambluri florale in tonuri calde. Plantagi in jurul crinilor plante de acoperire a solului. Astfel, in& inaintea fnfloririi crinilor, stratul va fi frurnos ~itotodatinl riidkinile vor fi umbrite. Plantafi-i alinlturi de perene, florile deosebite ale crinilor se vor widen~ia deosebit. Plantele de acoperire expansive, de exernplu iarba-d5ei violet-albastru (Nepera x fiassenii) sau ciucugoara (Lobularia maririma) ii a c c e n t u d modest fiu-

Depuneg pamantul tn gro $ tasatl-I. Mditi printre lacurile de plantare plante de umlrrire a solului. Udafi solul.

CARTEA

Crin VZrgat de Japonia

GRUPA 8

20

Toamna sau primavara iimpuriu cumpBrafi bulbi tari, :irno~i.

Ic t m p a r e bulbi nw

nw@iti sau bulbi care au hceput si I&tireasca.

Soare sau penumbra. Pentru ca crinul vzrgat si infloreaxa abundent planta are nevoie de trei ore de soare pe zi. Sol perrneabil. in apa stagnanta plantele pot putrezi. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive ~i constant reavan.

Crinii virgafi sunt afectati frecvent de virusuri. Pe o razz de 30 cm nu plantafi alti bulbi. Taiafi numai o treime dik partea superioari a tulpinilor. Frunzele sunt necesare 'nfloririlor ulterioare.

y PRIMAVARA
Dupii cumparare plantafi imediat bulbii crinului vargat, pentru a nu se usca. PBna pregatiti stratul, pas-

PRIMAVARATIMPURIL
Fettilizare

I :

Doc

r l plantelor

lncorporafi h sol tngr&$imdnt organic. Protejafi v&-ful lastarilor crinilor v5rgag de inghefurile arzii: acoperif i pirntele V n noptile geroase cu o cuverturii de p h z Z

(Sf8nga).
VARa Mulch0 solului
wernqiO n jurul tulpinilor frunti~ marunfit sau compost grosier. Astfel solul T g i mentine umiditatea, nu este invadat de buruieni, iar radiicinile raman la racoare.

$obolaniide apB pot cauza daune irnportante in stratul de crini vargafi. Ciptusifi groapa de plantare cu plasa de shrrna pentru a Trnpiedica accesul animalelor la ridicina plantei. Bilele contra moliilor, dispuse printre tulpini, alungi de asernenea diunitorii.

E%P*10818

PLANTE C U BULB1

GRUPA 8

Stdnjen el oriental
Floarea de vis a terenurilor umede

Podoabe krmeca'toare de varg


Florile sthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante, ca ni9te fluturi mari.

PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
ACCESORII: U rizomi de stanjenei O compost U t u r b i

cazma 11 plantator

Din rnarea grup5 a sdnjeneilor in Japonia, in rhndul horricultorilor sunt deosebit de populare dou5 specii. Ambele sunt rninunate plante de rnlqtin5, care prefed locurile urnede. Iris ensata (anterior Iris kaempfer~] d ~ o l t flori d uriage in iunie gi iulie, care pot cregte pin5 la 20 crn. Petalele poart5 desene bogate, sunt ondulate sau franjurate. Exisd foarte rnulte soiuri, rnai ales japoneze, dar gi arneri-

Iris ensata

.
'-

I
I
1

cane gi germane, in culori ferrnedtoare, inclusiv variet5~i in nuanfe albe, roz, ropii, albastre gi violete, precurn p i multicolore. Florile sunt caracterizate de petale rnari, late p i o coroand de petde interioar5 rnai m i d . Locul. Plantele sensibile necesifi un sol bogat in substante nutritive, upor acid gi, din rnai p h 5 in iulie, necesit5 gi mult5 ap5. Mai t2rziu, rnai ales iarna, solul trebuie sd fie reavk doar rnoderat. Iris ensata la noi se davolt5 cel rnai bine pe terenurile rnlQtinoase create artificial, unde nivelul apei se poate regla potrivit necesitz~ilor.Planta nu tolereazii calcarul gi gunoiul de grajd proaspat gi nici inghe~ul. Ins5 ingrijirea corespunziitoare este r5spl5tit5 printr-o inflorire abundenta. Iris laevigata infloregte din iulie p b 3 in august. Tot anul suport5 terenurile rnlqtinoase, dar nu tole re^ solul calcaros. Florile 8i petalele sale &firate sunt cu ceva rnai rnici d e d t cele ale speciei anterioare. Petalele interioare aspectuoase sunt sub~iri p i erecte. Ambele specii dispun de varietd~i ameliorate, ;u frunze deosebit de aspectuoase, albverzui. Denurnirea soiurilor este in cazul arnbelor specii ,,Variegatan.

Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului

',. 7

dinile in care se gdsqte o suprafa+ de apd. Planta dispune de umiditatea necesars pe rnalul lacului de griZdinP, in scraturile rnlQtinoase gi de-a lungul apelor curgdtoare. Frunz.de inalte, elegante, cresdnd pe verticals se rnenfin tot saonul verzi, irnpodobind tirnp indelungat grzdina.

ligularia (specii de Ligularia), floarea de nu-ma-uita (Myosorispalusrris), polernoniurn (Polemonium caeruleum). In penumbd i se pot asocia ferigi regale (Osmunda regalis) gi cre~igoare(Alchemilla mollis).

'ln jurul plantelor o latg gi platfi, Tri rare poate acumula epa a@ng$nddirect la rMcini,

a m 1 rrdamM 3S w

Udali abundsnt h

de plantare # crqkrea Rirn8vara d w m e dsap@r ' planteke cu un stPat de tamp%% &tian.

Asociafi sdnjenelul preferhd urnaeala cu alte plante de mlaptina, de exernplu cu pontederia (Ponrcderia corda ra), papus (Thypha angustiblia) sau fdipendula (Filipendula

UNDE SE PLAN TEA^?

ulmaria).
h a t 5 splendid alsturi de sthnjenei perenele cresdnd pe malul lacurilor, spre exernplu crinul galben (Hemerocallis),

2 Mlorire, Mu hdep8rrafi fruncT Z i W tulpinilc Rmak dup&


1

0 daU la p t r u . n limadi1, a t du@ fnflorire, dezgropali pfanta, divizell n cdteva Mrfi$ rizomul T

tele: ele fumireazii plantei

~ris

- 7 -

CARTEA

Sthjen el oriental

GRUPA 8

21

Gridinirit iscusit

Soare, penumbra. inflorqte cel rnai frumos i n locurile Insorite. Umbra de dupiamiaz5 prelunge~te perioada de inflorire. 0 501 umed moderat acid. i n 6 Nu cumptirafi tuberculi afara anotirnpului de iarna, usca.fisau cu radlcini pufine ~i planta prefer5 apa cu ; rlgide. &mime@ k 1GI 5 cm.

s D a d stlnjenelul de p
malul apei nu se dezvoM bine, plantafi-l in lad5, I t w prirnivara amplasafi-l in lac, unde va rirnlne p h i la sfargitul infloririi. Nu udafi planta sensibila k calcar cu api de robinet, ci rnai degraba cu ap5 de ploaie.

-t
F e M b r e

111:rijirc tot an ul
7

TOAMMA Tgiafi frunzele stilnjenslului Tnrildikinat la hBlfimea & 5 crn. FwtilizafI )i mulci$ cu w n strat de compost de / 5 cm. VAM Dup5 bflorire plantele mai au nemie de umezeala, dar nu mai trebuie d stea in a@. Tnainte de venirea iernii a$erne$i c o m p t In jurul plantelor. Frotejafi-le cu frunrig uxat gi paie.

.-r

W v b m# p h m m
Anotimp adeeva't pantru plantarea tuberculllor, Stlnjeneii T n vas se pot planta oricand (dreapta), Menfinei rreavhn exemplarele tnraid%cinate.Dupa inflorire indep%rt@i tulpinile florale # divizafi tuberculii prea valumino~i.

ldr~ld rtlnjeneii trebuie feril~ de urnezeala deoarece pot fi atacafi de putrezirea rimmului. Aceasta afeqiune bacterian2 cauzeazL uscarea frunzelor ~i putrezirea prin transformarea Tntr-o rnasi moale a dis- I rizomului. Yndepirtafi ~i trugefi toate parfile plantei. 1 Inlocuifi solul contaminat.

rn

wepn el lelda~) !ieiunua~ a~!~oyu! edna

'ro103!31nw !nlnln3unuel ~ n l nU ( ! !ie~ue~ es d nldwaxa ap <poIo3!un elueld o !ie13alas es a~sa au!q !ew la3'aluap -111s al!!ieu!quro3 !iel!ag .~y!u%ew I!JOIO~ un ap pov aynur eaae !ialnd 'u!ya! A!lelaa 'sn1n3unuq ap !~b!ur !qpq pupa easape da~a~!le!3ads ap alau!ze%ew

i M f l k p lpUNV'IJ as 33

'103

-pundsa~m arj es In301 m e!i!p -uo3 n3 '~ua~aj!pu! adeo~de alsa

.aJo gnop ap d w ! dnp~e] ~ ede u ! !!q~nq !&und 'aJ!prgs ap a$u!eul -aseo ap gu!e4 eu!ind (0s ul !tamp

~~sodw nes o~ 1e~n1et-u p!e~6ap !oun6 !ia>npoJlu! !f I-!i -eug~e :1elueld n~luad (n(os

nes u o ap ~ qml U ! ale] .~e%unjapui !cur 1 3 3 a18alo~u~ -uejd rj ~ o mp!d d al!Jn!oS .n!a elsax bladn~9 are01 ~ J I U ! ~ !npq101w IEJOIEP 13aja meuo!s .lelysy a ~ e n l d alap~ad -a~dw! lm !iez!pa~ l a j q ale 3a~wolnq psnp3unuq .aqoau!!was !lop - y ~ p ~ oap q pmld rn nes A ~ T Iu ! '~edn~ al-!ie~ue~ % J a3ej za3ne~3 snp~rmuq .luauew~ad a~Sa~ovui .alloau! !n1nSom~-p~op!d '10s ap eiej -!"as nes aldw!s a p a d n3 '!JEW al!!iua~a~d >qs!les as !p e a !JOU an! ms~ad snp~unuq .ale01 ivaLMd - y J n ~oladn~ !!ie~uaza~da~ 8 '91" nes ]pap awalaap ~ e u alSa~ogu1 r nSol <uaqp% <n!pollod ' z o ~ .alloAu! !8 asuap a p ~ a d n3 !Jew 'npne ap al!qeu!%eur! a~aiuenu pop ale ~ s a ~ r s nn , p3unq ale01 eaae a ~ e o d earnold :adn~% nned a%u!~s!p~ o a ds .eaJeoln3 A ! " Ilag@g UIl ap ~ ~ ~ ~ o J O J - ~ U OJ 'J! !B edn% ~ e o ~eauo!iuaw p as !a>!qo ap (epqwe ad -!nln!os p 1a~3uo3 alaurnu qns

as aaNn

$sod~uo> nes XeJnjew p!e~6 ap !oun6 D aseo ap

eu!g 0 1sodwo3 C] !nlnio>o>-ln~o!>!d ap !qlnq I I ] :11~oS333V

GRUPA 8

22

Gridiincit iscusit

LUMINA 51 SOL

11

TRUCURI

'3Curnpirati bd din februaria


bulbi mari $i tari, care sa aiba eel pufin patru excrescenfe. Nu curnparafi bulbi moi, deoarecc acegia pot putrezi usor. Nu alegefi bulbi la care excrescenfele sunt pipernicite sau lipsex.

@ % I iernile geroase, initial sadifi

ranunculul in ghiveci pe pervazul ferestrei. Numai dupa trecerea gerurilor transferafi-l tn gradink

Lurnina natural& Ranunculul n se dezvolta cel mai frumos T locuri insorite ~i adapostite.

Sol cu perrneabilitate bun&. Solul trebuie s i fie bogat T n Daca vrefi flori pentru vaza, humus $i substanfe nutritive. In tibe-le numai atunci clnd deja sol prea uscat sau sarac, planta CP V P ~ P culoarea bobocilor. nu inflore* corespunzator.

/act

l plan relor

P R I M ~ A R ATlMPURlU Plantare Bulbii trebuie plantafi intre februarie $iaprilie, $itrebuie udafi din abundenfa. Dupa aceasta nu-i mai udafi pdna la aparifia primilor Iistari.

TOAMNA TlMPURlE lernare Scoatefi bulbii din pamint. Uscafi-i, indepartafi frunzele, $ipe timpul iernii pastrafi-i intr-un loc racoros $iuscat.

PRIMAVARA 51 VARA Ingrijire i n perioada de inflorire udafi planta regulat. Fertilizafi la 1-2 saptamdni cu i n g r a ~ a m l n t avlnd confinant azot, fosfor $ipotasiu. Dupa inflorire, lasati frunzele sa se vestejeascs.

Din cauza putrezirii radacinilor, tuberculul putrezefle ~i planta moare. De obicei acesta este rezultatul udirii excesive. Din aceasti causi, re recomanda s i se ude planta din abundenla imediat dupe plantare, afleptlnd cu noua udare plna clnd apar primii listari.

l IMP AMMP SRL

mw o o
enl)lrYu ajuw q n s u?weoq

pliE

'$

Podoabe m ulticolore ale gridinii


Gherghinele, aceste dalii minunate revigoreazi gra'dinile mici pi mari deopotriv;.

PLANTARE

SI INGRIJIRE

ACCESORII: O tuberculi de gherghine Ll cazma O compost O Tngra$lmant complex O tutori 0 foatfece de gradin.3

Florile invoalte, aspectuoase ale gherghinelor pot orna gddina in toate culorile, cu excep~ia albasrrului. Florile, frecvent bicolore, apar in v h h l unor acoperite de tulpini sub~iri, frunze ovale. Petalele sunt drepte sau nurnai putin arcuite p i sunt dispuse unele peste altele, ca &lele pe acoperig, de aceea sunt asemuite cu florile nuferilor. In comer; se g%esc gherghine de ind~irni diferite gi flori de dirnensiuni diferite. Soiurile scunde cresc la indvirni cuprinse intre 40-60 cm. Unul din soiurile cele rnai cunoscute este ,,Berliner Kleenex. ..SuzetteVare flori cu desene galbene interesante, ,,Daytonan se rernard prin petale portocalii purtind in v2rf o nuan~a de rogu. ,,Larissan cu flori galben-rogu gi ,,DCcoretten cu flori portocalii se disting prin flori asernanstoare crizanternelor. Soiurile semiinalte au de cele rnai multe ori flori deosebit

1 profund. Fertilizafi cu sufi3oiul ,,Kelvin Floodlight"


cierrt cornpost ~i Rgrl#mBnt organo-mineral complex.

Plantare: mai. Afanqi mlul

%pag fiecgrul tukwul cclm o groapl adand de 26 cm (di tanp dintre plante: 80 cm), In

fiecare groapa Infig@ un t w r e

de mari. 1nd;imea tulpinilor este de 80-170 cm, diarnetrul florilor puthnd depsgi 20 crn. Din aceasts categorie fac parte: ,,Kelvin Floodlight" (galben), ,,Big Orange" (portocaliu) gi ,,Babylonn (rogu). 0 noutate este ,,Cafi au Lait", de culoare crern. Soiurile inalte pot cregte piin2 la 120-170 crn. 0 atenfie specials merits soiul cu flori roz, asernanator bujorului, ,,Faszinationn. Specialita~i deosebite sunt de asernenea: ,,Arabian Night" (rogu-inchis), ,,Flowerfield (galben), ,,Cool Cat" (alb-roz), ,,HeidilandX (roz, cu rnargini albe) gi ,,Suffolk Punch" (purpuriu).

Gherghine rojii cu p&e#

ji bunghifori

gherghinele inalte, respectiv semiinalte. In gradinile de legume gherghinele inalte adaugs un colorit diferit straturilor dorninate de verde, totodata protejeazii stratul contra viintului.

CE - SE

---

B i

= -

>

ale gherghinelor, ca de exernplu tanaceturn (Tanacetum parthenium), bunghigorul (Erigeron) sau floarea-rniresei (Gypsophila paniculara). In compozi;iile in tonalit59 calde sunt indicate: rudbeckia (Rudbechia), gladiolele (Gladiolus) sau heliopsis (Heilopsis helianthoides var. scabra).

Planwi tuberculii tu rnugurii tn sus. Depunefi peste ei 5-10 cm de plmant. Press# cu grija solul.

UNDE SE PLANTEAZA?
Gherghinele sunt utilizate diferit, in func~ie de ind~imea lor. De-a lungul aleilor sau ca plante de incadrare sunt potrivite gherghinele scunde de strat. Gherghinele arata bine gi plantate in vas. fn fundalul sau in rnijlocul straturilor sunt adecvate

Se asearnhi cu nuEerii

Gherghinele se pot asocia excelent cu plante inflorind la sfiqitul veri;in culori calde similare sau cu florile de cornpletare, albastre sau violete. Plante cu flori in nuante albastre ~i violete sunt de exemplu omagul (Aconirum carmichaelii), salvia albastra (Salvia hrinacea), salvia de rnlqtin5 (Salvia oliginosa), verbena uriags (Verbena bonariensis) sau veronica (Veronica longifolia) . Plante asociate albe pot fi plantele cu flori mhunte, cornpletind inreresant florile uriage

~ o i u,,cool l cat"

~itliati llstarii inainte de venirea

CARTEA

Gherghine

GRUPA 8

23

I 1

Grainirit iscusit

Alegqi tuberculi rnari, drnoyi, cu suprafafa netedi gi tari la palpat, cornpugi din rnai multe pirfi.

I,

Nu curnplrati tuberculi uscafi, rnoi, rnucegiifi sau deja Tncoltili.

Soare. Gherghinele inflorex cel rnai frurnos daca sunt expuse la soare cel pufin gase ore pe zi. So1 permeabil. La plantare arnestecafi rnult compost in sol, pentru a-i rnenfine urnezeala. Arneliorafi cu nisip solul compact.

Prirnivara, la divizarea tuberculilor, avefi grija ca pe fiecare parte s3 rirnani cafiva rnuguri. Sprijinifi gherghinele cu tutori. Folosifi material de legat gros. Legafi plantele lax, pentru a nu leza listarii.

Ingrijil c: tot an ul
PRIMWARP,
Plantare $i divizare
Pregitifi stratul. Plantati tuberculii din mai, dupi ce a trecut pericolul Inghetului. D a d este necesar divizafi In rnai multe pirfi tuberculii transplantafi. VARA -FOAMNA

.Scoatere$i depozitare
pezgropafi tuberculii. TZiiaji listarii de deasupra solului la o palmi de sol. Usafi tuberculii % se zvante tirnp de cateva zile, apoi pastrati-iin turbl sau nisip Oos), In loc riicoros, uxat yi htunecos.

1 in cazul bolii pitarii frunzelor


pe frunze apar Pete verde-gilbeniu ce s e brunifica, iar marginile se coloreaza in bruninchis. Ondepartafi frunzele contaminate. Nu plantali aproape gherginele, evitati solul constant urned. Comba-

Ilngrijire
Udafi bine gherghinele. Pan3 la inflorire, fertilizafi din patru in patru s i p tamani. Tiiati sisternatic florile trecute pentru a stirnula infloririle viitoare.

I tefi inferfiile grave prin stro piri cu solufii confinand cupru.

jay3zap pdnp

3 s a ~ o pv ua3 i , i3iw

..

CARTEA

Stihjenel pitic

-z

--

- GRUPA a

24

Gr;idn&it iscusit

e Tmmna dwreme,
cunr@tm# butbi tari ~i drnqi.

Mu bu%bi moi, u-i saw cu aspect mwqiit. Nu cumpSirafi nici k l b i Tncol#ii sau lezati.
w-

Primdma, Mnjenelul pitic m e s M razde solare t o t timpul riki. Sol Wr, gefnmbil. Perrnea b i l i i e a miului se p a t e ameliora prin afanare gi adaos de nisip. Nu plantafi d n j e n e i pitici O n locuri i n care existi pericolul apei stagnante.

a n d bulbii rgsar, acoperifi-i cu compost, pentru a le Tncetini crwerea.

c PHstrati i n pungi de hertie


sau vase neetarrv, fn locuri reci, uxate d rntunecoase, bulbii nu putmeso.

..

,.,I

fngrbire lor an ul

TOAMNA DWREME Plantare

PRIMXVARA
h~grijire indepartafi florile trecute ale stanjeneilor pitici. Clnd frunzele incep sa creasci%, presarafi faina de oase in jurul plantelor 00s) pentru a stimula inflorirea din anul urmator.

Plantafi stlnjeneii pitici de indata ce i-afi cumparat. Pentru foflarea In locui@ plantafi bulbii T n vase plate umplute cu pimint. Udap-i pi amplasafi-i intr-un loc expus radiafiilor solare directe.

I 'zsul pGc p-tacat de mucegaiul cenusiu. Infestarea


se poate recunoage dupl petele portocaliu-maroniuce apar pe frunze. Din cauza contaminarii cu mucegaiul cenu~ i uplanta , nu se dezvolta corespunzltor Si se ingilbenege. 1 Prevenfie: stropifi planta cu o fierturl de coada-calului. Distrugefi plantele bolnave.

Dupa Craciun, amplasafi vawle tntr-o indpere luminoasi ~i racoroasi5; acoperQivasele pentru clteva zile cu o hBrtie de ziar, pentru a obignui bulbii cu

I I

ISBN 978-963-86W-8-1

Rodul p;imhtului a t e decorativprima'vara datorita' florilor, iar toiunna datorig bacelor ro#.

Rodul p9m3ntului are trei specii adecvate cultivzrii in gddinL Se dezvold corespunGtor in ~ e n u m b dsub , arborii cu frunzig, inflorqte in apriliernai gi pot fi deosebite soiuri rezistente sau sensibile la ger. Atenfie: fiecare parte a rodului p h h t u l u i este foarte toxid! Denumirea de Arum macufrunzelor cu Pete care apar rirngvara inainte de inflorire. Pn mai spadicek de nuan@ galbenH este protejat de un periant in interior alb iar in exterior verzui. Din s ~ a d i c e se d a vold bace de nuan55 verde, care devin apoi stacojii. Frunzele lucioase. fn form5 de s@eat?i ale speciei Arum creticum se dezvoltz f n d de toamna. In regiuni cu ternperaturi moderate d e c o r e d g d dinile de iarna, ins3 impotriva gerului plantele trebuie acoperite cu frunzig sau crengi. AceastZ specie dezvolt5 ~i ea spadice galben 8i periant alb,

I
de sfhqltul Facefi adhnci de 2 crn. PLantaf tubermlii wrii. Af&naJisolul apoi a&u1 gaTi-i carbonat de alge comin grupuri, la distan9 de cm,
Parioada

plentuo:

~opi

15-20

~i

20

Bacele s p e c i e i h macniahlm

post.

in pozif ie orizontalii.

galben sau verde. Florile, spre deosebire de cclelate specii de rodul p5m4ntului au parfum plkut. Arum idicum asemgnator rudei Arum crericum dezvold frunze in forma de lance deja toamna. care, datorita nervurii deschise, sunt foarte decorative. In primul r h d soiul ,,Pictumn este de o frumusefe aparte. Inflorescen5ele ce apar din mai au nuan@ galbena, gi lungirnea acestora este doar jumatate din lungirnea periantului verde-grilbui, de dimensiuni mari. Aceastl specie necesid d d u d , astfel poate fi i n t a n i d in special la colec5ionari. AsemZnPtor speciei Arum maculatum gi speciile mediteraneene dezvold pin5 la sfiqitul verii bace rogu-intens.

Rodulp;im&tului " & p

locnl de snb f , w d

rar a1 arborilor

Planta~i rodul p h h t u l u i sub grupul plantelor cu tulpinii lemnoas& care impodobegte gddina prim% vara cu flori, iar vara cu bace. De-a lungul dnunurilor umbroase bacele rogii alaturi de frunzigul colorat al arbu~tilor ofed o imagine minunad. Rodul p h 9 n t u l u i poate fi crescut mulri ani h vas. Iarna q e z a ~ghiveciul i pe pervazul ferestrei gi rareori udafi plantele.

cornului decorativ (Cornus alba ,,SibiricaY'). Plante asociate frumoase ale rodului p h i n t u l u i inflorit sunt m&eaua-ciutei (Eryrhronium), lugca (specii Ornithogalum), kicrhioarele (Convallaria majalis) gi bulbucii (Trollius). LY; '

i-1

' .

bL 'N

UNDE SE PLANTEAZ~?
Rodul p h i n t u l u i prefer5 umbra arborilor foiogi. Primsvara necesid sol umed, iar vara sol mai uscat.

Alege~i alkuri de rodul p5mbtului plante asociate a &or culoare se asorteaz5 cu culoarea florilor gi a bacelor. Bacele ropii sunt foarte decorative in fa5a iederei de culoare inchis5 sau sub frunzi-

crengile. Pe timp de seceta ndelungatii udati abundent.

Arum itdcum

Rodul p ; i m h d u i

Griidiniirit iscusit

r CumpEirafi tubercuti mari,


viguro$ F i atenfi ~ ca x q t i a & I fie tslri.

r Semiumbrl. Rodul pZWntulcri supravietuie$te si W19. h H umbroase. r Sol cu humus, adanc,

r Rodul pamiintului poate fi


crescut ani de-a lungul in vas. Fertilizati anual i n timpul incollirii ~i al infloririi. r 'In regiuni cu temperaturi scazute rodul pimlntului necesita protejare impotriva gerului. Acoperiti plantele cu frunzir sau crengi.

6 Nu cumperafi tuberculi

ioi, mucegaiti, uscafi sau ..~colfi$i.

afbnat, slab calcaros, reavan, dar nu ud. Ameliorati solul nisipos sau argilos cu compost sau material de mulcire.

Uoctorulplanrelor
WARATARZIU Plantam 91 ?nmul$fm Pentru inmultire ~ o a t e ftuberi culii mai batrani ri separati-i. Planta poate f i Inmul$ta ~i din seminje: adunati apoi semanati sminfele maturate In vas cu ptimAnt pentru semanat (jos). Pe timpul iernii puneti plantele in rlsadnite.
PRI~VARA fmgrijire

lntindefi T n jurul plantelor compost MU f r u m i ~ maruntit. T n funqie de specie, frunzele rodului pirnantului se dezvolt3 toamna MU primavara. Pe tirnp de seceta uda$i plantele.

Mulcirea soluIui 9i marcaxe

"

Mulctti solul cu frunzi~ )i pastrati pZm3ntul reavan. CAnd frunzele incep s 2 se ofileasca, marcati locul plantelor ca sa nu fie xoase din gre~ealti In perioada de repaus.
-

Frunzele Tngilbenite sau uscate sunt semnele putrezirii tuberculilor. Mai ales speciile mediteraneene necesita sol rnai uscat in timpul verii, deoarece dupa ploaie acestea pot putrezi. Scoateji plantele din sol, verificati tuberculii ~i tiiati cu culitul porfiunile bolnave. Alegqi plantelor locul ~respunzator.

1
D i ntre crini, crrinii asiatici in cdori vesefe infloresc
cel mai devremq-

ACCESORII. 1 bulbi de crln 1 compost 1 J furca de sapat J faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex

L..

YAIUET~TI
Crinul asiatic I d o r q e In alb, galben, portocaliu, roz Si ropu. Fiecare floare are Sase pemle. E x i d trei tipuri de floare: floarea ?n forma de cuib, deschis5 & sus, floarea deschid lateral gi floarea a&n&oare, cu p e d e reflexive, asemhgtoare unui turban. Printre crinii asiauci exist5 grupuri foarte cunoscute, de exemplu, hibrizii ,,Micentmy" p i .Conneticutn. CeI mai cunoscut hibrid este ,Enchantment". Acesta este popular nu numai datorita petalelelor sale rogu-portocaliu, m i b a s e , cu Pete negre, dar gi pentru cii este foarte durabil, chiar pi f n conditiile unei ingrijiri minime.

UNDE SE PLANTEAZ~
Crinul &tic se adaptead bine 6 se ingrijgte y r . Supon3 chiar ,si In $in2 floare transplantarea, cu condifia ca ulterior d fie bine udat. In comerf se @esc fiecvent amestecuri de hibrizi la prq avantajos, care se pot db5tici upr. Preferhd penumbra se cultivs bine de exemplu In liziera piidurilor. Se pot planta i n d ~iP n suaturi cu arbqti sau d a t e In penumbd. In d e de plante perene o&& un spectacol hPorn umple c h i un strat tastic. Plane-1 fn mijloc, astfel celeldte plante ii masthead ? n . Soiurile umpurii, cu fi-umipul vqtejindu-se In ilnflorire normal5 sau &mie asociate altor soiuri de crin pot ultimele luni de v d , crea o combinafie krmdtoare, ornhd +ins coat5 vara. D a d este cukvat in principal penuu arts buchetied, plantaji crinul asiatic Pntr-un colf laturalnic al @dinii pentru a nu stria imaginea de ansarnblu &d tulpinile cu flori vor fi tsate.
I

I
I
,Chinookn in n n w p d d e de piersid se armonkaz3 mhunat cu dopojeii (Campanula medium), cafelup (LupinuspolphyUus x) iarba-m8fei caucaziana mwinii), plante cu rqte mncomitent. D d vri place doarea menta ornamenmh rqu-car ( M o d x). Se poate ob$ne un efacr demebit de elegant asodindu-1 cu dematisul violetpurpuriu plantat in fundal. Cei care prefer8 bujorii (Paeonia r), planrPnd printre aceptia crin asiaric roz, pot
ro+
socia$

Toamna, @mt@i bulbii: afanafi wlul la o addndme de 3(3crn Si ameliar@&I cu un strat de 5 crn de cornpast,

Sap@ cuibud ac&ndc T h 20 un, la dim@ 8 2QJcm. Introducqi h acqtia cate o linguri@de de oase ~i amestecafi-o in sol.

Nantaji In fiecare groapa cdte un bulb cu varful T n sus. Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin

Acoperiti bulbir cu pawn% tasafi pamBntul Si udap-I. Asemefi un strat de 5-10 cm de materie aroperitoare de sol.

m
1
1

SEPwALkTURI?
Crinul asiatic este Intradt de impozant, Pndt poate fi cultivat gi solitar. 061% o imagine de vis fnd d a d m e asodat a alte flori ssu plante a fi-unzig

Prirnlvara, cAnd frunzi~ul are Tnalfimea de aproximativ 10 crn, presarati in jurul plantelor

Crinii

TZiajii tulpinile crinilor pentru vazi astfel ca dous treimi a tulpinii s5 rgmdna pe plant& altfel plants nu va PnfIori I n anul urmgtor.

- u

CARTEA

Crin asiatic

GRUPA 8

27

Gridinirit iscusit 1

tari, drnqi. bulbii mi marl se demM M im i rnari.

in

IYw am@* h W wfi sau rnuc~g@i, hubif an toarnna a ~ w e rIWari I mni, iarna pot piere.

rB z m tulplnfi trebuie umbrttg. iar floarea necesiti soare - iati secretul d e m M r i i optime a crinului. 0% pmmMI. I Crinul asiatic s u m mai multa urniditate ck&tceilalfi ccn'ni. Solul prmanent w d Insi, poate cauza putrezirea bulbilor.

Taiap flofie trecute. h t f e l planta nu-$ rnai risipege energia si se dezvolta mai bine. Dupa InRorire laai frunzele pe planti p%nicdnd pier vara tarziu, astfel bulbii pot acumula energie pentru anul urrnator.

TOAMNA Plantare Plantafi bulbii irnediat dupi ' cumpirare, deoarece nu au perioadi de repaus. Pot f i pastrati scurt tirnp in nisip urned, intr-un loc rece.

VARA Mulcirea solului Crinul asiatic prefera ricoarea in zona ridicinii. Wernefi Pe sol un firat de acoperire de 10 cm, care protejeaza contra caldurii ~i impiedid dezvoltarea buruienelor lios).

'

I Daca frunziyl este de aproxirnativ 10 cm putefi administra crinilor Tngrigirnint mineral. Putefi arnesteca In Ingragarninte apa de udat ~i lichide cu care udaji apoi plantele.
I

Pentru indepartarea soarecilor de camp arnplasaji in jurul bulbilor o ,,cu~ca" de plasi de sarmi deasi, prin care radicinile pot iesi.

O IMP ABnMP SRL

.n!lu!%re .roluo~ ~a!iudee a ~ u ~n!rp ui + m m j n:, (JOIO~!~ o p a u ~ ) n!~e~rnap alsa 101 p9~zun.1.~ ~ w o p ~ 19 ~(yaurnlq d s snalo3) .awa1 ad ap apscb ui a~mueld einp!wn w n x r d azun.y a p p ! luns zn!~!d aI!rn!os -!a~uelde a w g p ~ q r d aApeIcnap amid ap !rn~ -ep ~ n q Isenurn d un y a j o amap!suo3 ul p q n l p a y .(urnm .apuaureuro ropmsel p p leap! p!os a%ap .qqnp ad euue3 !ie~ue~d -JoRrnmq u ! !uawaw ap !5 !~Snqreap -!uolsnoy urnma*) !11hqp p p m pajard euue3 ~opialynd e nes ' p a % aronrn ~ rol!!@ wu!%reur el nes roIIrnx1 .arelredap u!p al!~!rd p p w ad 1.5 mueld aleod Idalp p!soloj (sua~og~admas !4 an!lero3ap mns !JEW aprov as -ar!radox ap n ! A p d !nun E!u&~) 2.501 !a!uo%aq e <n!(rn IS alazunrj ! m p d $ 3 ~ e p!der a ~ a l bns r ~mueld !I y -as-nOo~!a!np e a n a q p !JOU .a1eJolrn aleod rep <Ienue!nlnmls e tpd m BEUK~ap a p ! a s ap !1n1 !@ ejapse p q w r o j '!rnpqr ui - ~ ~?ase~ue~d p ppuewo3ar a s -!su!rd p u q d w ' 1 ~ 3 s ap p p u l !9 n p <!rndnr% u ! nas p p u y w p u q d e3 '!rnlaj astolawnu '(imam saza81~jauaqp2 a~mueld 'alpu! nes alpui!was UE p a n p n 9 m o d ! 9 areos el !JOB ns alaj!p3 n:, !t ( E ! ~ o J ! J ? . apn!os ppads ul a~!~!nod asndxa aI!Jn3oI yajard euue3 -qzq ~ ! n ~ o !aumop-ps a ~ ) -nded n:, au!q m a ~ ~ oas se @or luns auarad aErnams ug .aw!ipuj asp0 pop IU emm ap a p ! o s ! '! S o 1 nes auaqp8 ~ o p u u w aeq ap pn!os almueld y ~ o a dp n e el 10s ap amlpadrne a!lma% amid ap pnawas q '=!I -an EJ p m u e ~ d p n x l d ay%w! -s!Jamm !awroj p!lolea .s!q:,u;-ap~an S!mnrj !.5 epedp er, aqp pog n3 , , y a ~ n !~ S " auaq -@ !log n3 , ~ r a q w n S~ ug ~ol1aA" cn!(rnms-nlor pog n3 "lraqurnH 8 u g pax" luns ( u 3 05 I -0z I ) T q al!m!OS
-40.1 eiuenu ap Joiazunrj dy u ! an!larmap alreoj 'u!wrw-nHor !JOB a n , I$!N ~ 3 e l gpas '~

ye3

re! 'apran-uaqp8 Punp n3 az -ung are 6c~apeploE)u c!nln~u~rq ~meoln:,ap a p u n y arlupd p ! ~ ~ s aas p !!@JOI.TO~ aps al!Jog 'amde J ~ u n raj n G%u!uroX~a ~n!os ~ ~ ~ m - amap n 4 o ~ -unqe pog n:, "lueI1pgu 19n@ -01rod-nlor !log n3 ~ ~ p u e r p ~ o ~ ) 'ZOJ pog ns ,ym;d uour@su ("3 02 l -08) a p u P a s roErn!os !apoSa~murindv -euaq@ eau -!S~aw n:, e!!Sor luns U~ajpn7u 3 ! 1 ! d !np!os alapad -ZOJ a p o g n3 ,q:,!-TaqW 14 auaqp2 !log n3 uy3nJ" <u!mre3 nes !( -rne~s 6 ~ o ~ ~ ~ <zor - z <auaq@! o r !log n:, u ~ u a ~n s luns , ~ t u 3 09-05 n o p ap eaw!lpul p @ u ~ e %p!d aErn!oS .rol !!w!i~ul m q ad al!qasoap ~ u n aprn!oS s .a!rqwo130 U : ~u$d a!un! u!p ssarogul aroIrn!q !roam ! '!lo1 '!!p -ouod <auaq@ G a m ~ p u ! ~ d r n s nes sua~u!-ap~an $ m u ap 'ES -eopnl d y w d n s ru <ale1 azunrj

CARTEA

Canna

GRUPA 8

26

Cummati rizomi tari, cu suprafala netedl ~i cu cel pufin doi-trei rnuguri.

Soare. Canna preferi locurite ferite de v%nt~i expuse la soare. i n penumbri nu Tnflore~te.

Canna se poate inrnulti 59 prin seminfe. hainte de seminare, puneti semintel~ k

aM.
Dupi inflorire tIiiafi listarul principal pani la 7niljimea de 20 crn, astfel va dezvolta ramifidri $i flori noi.

I )

Mu curnp5rafi rizomi

abarciti, uscati, cripati, cu n.ftrez r mugure saan

Sol permeabil, bogat i n substanfe nutritive. UdaP $i fertilizati planta regulat.

Inf;lijire tot an U I
TOAMNA Adunarea $ depozitarea

I
I
I

htare Pentru a objine o TnfCorire timpurie plantele pot fi fortate in casi incepAnd din martie, apoi plantatein grsdini fncewnd de la mijlocu lui mai. Rizomii plantaji in mai la loc definitiv infloresc mai tarziu.
VARA Ware @ fertilizare

riromilcr
TIiati lastarii inainte de sosirea primului ger. Scoatei rizomii din pamint ~iI&afi-i la M a t timp de ceteva zile. Lasafi rizomii la iernat in loc uxat, intunecos, la temperatura (ie 10 "C, de exemplu fn nisip (jor).

I Ifara canna poate fi atacatci

e p6duchii de frunza. La contaminciri mai mici spalafi daunatorii cu apa, la contaminarile mai serioase stropiji planta cu solutie stipun-alcool (adtiugaji la 10 1 apii 200 g de pasti de scipun ~i 0,5 1 de alcool denaturat) sau substanfa pe bazB de pirethrur

I /

Datoriti frunzi~ului voluminos $iformei viguroase, necesita rnulta ap5 ~i multe substante nutritive. Pastrati solul umed. bans la mijlocul lui august fertilizati o data la doul saptimini.

Turnuri de flori parfuma re


Florile crinilor trompeti ipi revarsi p h m d ame@or toati vara.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului

L -

VARIETATI
Crinii tromperP constituie o n istoria amemare reqit5 E IiorEirii crinilor. fn 1925 francaul E. Debras a Pncrucigat crinul alb ,,Sargentn (Lilium sargen riae) cu Lilium henry;, un crin portocaliu, de Pndyimea unui om, cu flori P n forms de turban. Floarea asrfel ob5inuti a fost crinul trompet3 (Lilium x aurelianense), f i n d denumir astfel de creatorul siu. Cu floarea sa pendentii, deschidndu-se larg, acest crin este strZmogul tuturor hibrizilor ,,Aureliann, din acest crin nssisdndu-se apoi ameliorari in forme. Clteva de multe proprietiyi culori sunt gi incredibil Pnsa generale: toate aceste plante sunt Snitoase, viguroase 5i parhmate. Florile acestor crini au formi4 de ceagd sau pdnie. Pe o plant5 se pot davolta peste douzzeci de flori. Culoarea florilor este de regula albi, galbenii, portocalie, roz sau rogie.

1a&nc solul stratului, imbu&iti$ti-l cu compost $


,,Black Drqgonnh f l o e

Plantwe: toamna. Afdnati

Uiprfi o groapi ku dim'&% de M cm ~icu adancim&$iy 30 cm. Contra cartifelor,

ingr&@mdnt lichid, iar dace este ca pact $i cu nirip.

IaB & t e n soiuri cunoscute: ,Golden Splendor": flori in formi de trompeta, galbenauriu, dungate portocaliu-brun pe exterior. forma ,,Black de pdnie, Dragon": albe, flori cu un in colorit brun-purpuriu in exterior. ,Pink Perfection": flori In form3 de pdnie, de culoare roz. ,,Royal Gold": flori in formii de p h i e , galben-auriu, cu desene galben-lamlie pe exteriorul petalelor. "Heart's Desire": flori in forma de pdnie, galbene, cu centrul portocaliu. ,Thunderbolt": flori ste- late, galben-auriu, asemanitoare cu crinul galben.

8
hsambfu de crini uompetig rranddiri

Plantafi crinii h fap arborilor gi tufelor. Florile de

culori pregnante se eviden~iazii bine pe fundalul format din frunzipl in nuanbe inchise.

fn straturile de perene,
1Psayi-i s3 domine. Pe dt posibil, plantaji-i in forrna~iuni de d t e cinci sau mai multe plante. Florile minunate pot rnasca gi colprile casei s a u ale garajului. Averi grij: ca ferestrele salonului sau ale dormitorului sii nu se afle prea aproape.

Floarea-miresei albji p a t e inconjura crinii inal~i gi completa golurile dintre acqtia. Crinii tromped galbeni a r a ~ nemaipomenit alaturi de veronica v i o l 4 gi echinacea

galben-auriu.

Depumg pr fund un strat de 10 cm de sol amestecat cu nisip, pe care apzafi cinci bulbi la distanle de cdte 20 cm.

Dapum # m n t pesmibu@Ij R m i ri udafi pi5dntul. 10.. sfaqit, mukiti solul cu frunze arbore sau p i e .

*,

UNDE SE PLANTEAZA?
Crinii trompeta prin d r i r n e a gi frumuserea lor atrag atentia in orice strat de flori. Nu-i plantafi in apropierea rerasei, deoarece parfumul lor intens gi ame~itor, mai ales noaptea, nu este agreat de toad lumea.

CE SE

PLANT^ AL~IVRI?

Asociari crinii trornpeti doar cu flori cu rol subordonat. Nepeta plantad ca acoperitoare de sol umbrqte rzdkinile crinilor, indep p r t e d melcii ~i este splendid3 pi ca imagine.

DupS ce primevara urmSitoare apar varfurile ISstarilor, fertilizaji crinii prin adaos de ingrS~Bm6nt lichid la apa de

Crinii inalfi se pot rupe d mI nu sunt sprijiniji. D a d tulpina atinge ingltimea de 10 cm, legaji-o de un arac CU ~ngimea de 1,2 r
I

Crini trompeta'

GRUPA 8

29

Gr~dinirit iscusit ---q I

Soare. Wmi$Wornpeti prefers locufle tnsorite, calde, insi urnbrifi-le baza tulpinii.

Vara tarziu lssafi frunzi~ul s l se usuce. D a d tiiati psrfile ofilite, rnenfinefi doui treirni a frunzelor. Plantafi crinii trompeti r o ~ i i in locuri situate la est sau vest, pentru c i dogoarea soarelui le decoloreazi florile.

O W incorporafi tn sal nYp pentru a ameliora mlul compact )i a evlta forr w e a apei stagnante.

[I
~ N Plantare

m
A

3ngnyre tot anul


~IMAVARA
Protede contra hghe$ui gi fertilizare
Protejafi lastarii tineri contra tnghefurilor tdrzii. Pncorporafi R sol ingra~grnlnt chirnic ~i compost rnaturizat.

)octorul plantelor

Plantafi dupi curnpirare bulbii crinilor trompeti. Afanafi profund solul, iar, daca este necesar, arneliorafi-i perrneabilitatea prin adaos de nisip. Protejafi locul plantgrii cu frunze de arbore sau paie 1. -

v m
Wulcire gi sprijinire
Menfinefi la rkoare ridicina plantelor prin rnulcirea solului sau cultivand plante acoperitoare de sol. Sprijiniji crinii cu tutori inainte de a s e inclina. Udati pe vrerne w e toass.

Crinii sunt contarninafi des de putregaiul cenu~iu (Botrytis). Pe tulpini $i frur ze apar pete rnaronii, apoi pirfile vegetale putrezesc $i sunt acoperite de un strat de ciuperci. Deoarece boala nu afecteazi $i bulbii, tiiati pirfile infectate.

I
I I

ISBN 97WW-EKMS1

t I

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

Eran tis
Vestitorul galben al primriverii

Frumusete unica'
I

D a U e - m b o s colorate nu pot &si dio niu'o

Petalele Indesat invoalte ale daliei-cactus sunt mult rnai impresionante d e d t cele ale celorlalte dalii decorative. Unele petale ale daliei-cactus se dsucesc gi se terming in viirfuri subgiri. Horticultorii au ameliorat mai departe aceste plante deosebite, astfel au luat nagtere noi subgrupe. Daliapgianjen are petale ca nigte tubugoare gi, spre deosebire de dalia-cactus, petalele sale nu sunt dispuse radial gi erect, ci se aulead in directii diferite, asemiinhdu-se cu picioarele unui ptianjen. 0 subgrupii apart; este constituitgde-daliile in form2 de coarne de cerb, deoarece petalele se bifurd la viirf o dati sau de mai multe ori, aviind un aspect franjurat. Dalia semi-cactus repraind tranzi~ia dintre daliile-cactus gi daliile decorative. Petalele se rhucesc doar par~ial, unele sunt fin arcuite gi nu se ter-

Dalia-pgaqjen

mini5 in pAnie. Floarea pare rnai putin bizarit. Dalii-cactus exist5 " i toate culorile, mai pugin albastru gi negru. petalel; lor pot fi monocolore, bicolore cu desene ca nigte flacsri, sau cu viirhrile de At2 culoare.

Podoaba dpdei: dalii-caetuspestrip

UNDE SE PLAN TEA^?


Daliile fnflorind indelungat merit2 un loc deosebit in grZdins. Planta~i-le solitar sau asociate cu alte plante, in straturi de bordurg sau in ciubere, unde atrag imediat atenPa. Dalia-cactus este adecvatii si pentru plantarea in borduri. Datoriti crqterii sale rapide pi coloritului sgu, dalia Pmpodobqte tirnp indelungat ca o panglici5 colorad marginile aleilor. Plantati dalii colorate in h n d a l d straturilor de perene. Zidurile Pnsorite ale caselor pot fi de asemenea irnuodobite cu dalii-cactus. Alegegi soiuri care diferii de culoarea zidului.

Daliile-cactus se pot asocia fn moduri diferite cu alte flori vkatice. Putefi crea o tranzifie cromatid de la rogu la galben cultivand soiul ,Feuervogel". Dalia galbens, cu petale a v k d vkful rogu se potrivesc de portocalii gi minune cu crti~ele galben-lwiie gi cu titonia galben8 (Tithonia rorundiflora). Asociagi dalii de culoare rogu-somon cu flori P n nuange albastre, de exemplu jaleg (Salvia brinacea) sau veronica (Veronica longifolia). Planta~i dalii-cactus roz alZturi de gladiole violete sau de aceeagi culoare. f n c o n j ~ r a ~ i stratul cu pufulegi albqtri (Ageratum housronianum).

1
Dalia s
p r m S P r m ~ ~

Taanlne *mitt, scoatefl tubermlii din sol. n 1 4 i~ I p t nib la o palm5 de sot. Mstrqi

I
,
;

ilor: acoperifi-le h primele no@ fieemm. OacS tirnpul se rerncFdzegte, cialiile T ~ ~ I Q 1-

--

CARTEA

GRUPA 8

34

I
,

Gridinirit iscusit

% mmavara, cumpirafi K&erculi rnari, tari, ccirnqi de la serviciile de coletZrie sau din magazinele de horticultura.
I Nu cumplrafi tuberculi

Soare. Daliile prefers lumina ~i caldura. N e c e M Sase ore de soare pe zi. Sol permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Substanfete organice asigurg substanfete nutritive ~ivara pastreazi

D a d rlrifi bobocii, florib vor f i mai mari.

mici, uscati, zbbrciti, tncoltifi,


MU

c u wte wtr&te.

um~t&w1
----

Nu plantafi daliile I%ngi arbustii care le sustrag multi apa ~isubstante nutritive.

1-7-

Ingryre tot an uj

loctorul plan telor

PRIMAVARA Plantare in aprilie, pregltiji stratul, iar i n mai plantafi tuberculii de dalie.

VARA

Ingrijir-e Pe vreme calda $i uxatl mentineti reavan solul daliilor. Administrati-le pAna la mijlocul verii ingr3gmAnt complex, o data la patru saptamhi. indepirtati sistematic parfile ofilite p n t r u a stimula infloririle ulterioare
(dreapra).

TOAMNA Pregitire pentru iarni Scoatefi tuberculii daliei din sol toamna tlrziu, inainte de venirea primelor inghejuri. PBstraji tuberculii i n pungi inscripfionate intr-un loc intunecat, rece, ferit de inghef.

oatarea frunzelor daliei este :auzata de ciuperca Entyloma. Pe frunze apar Pete galben-verzui, care in interior se coloreaza in bruncenusiu. indepgrta~i frunzele si stropifi cu solu.fii pe baza de cupru. Toamna adunafi frunzele cazute. Plantati tuberculii intr-un strat nou.

we!@ IJOIJ n 4 uad pzeajerd a s

Gratioge precum crin ul r--;


,
. L A

Udde &%ride eu h d e lor W t e a r c i d qladid h taate + e &p r h g v d

1-

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE

ACCESORII: Ll bulbi de lalele O ac U ingrA$irr lex C

VARIET~
heste lalele hibride fnfloresc in

I
%Mare: toamna. Pentru 8-10
bulbi sripali o groapa de 20 c m adhcime ~i30 c m Istime fn stratul afanat.
,,ourgunay mpu-muus

wiate culori, iar k r i gi bicolore. Este sedu&toare mai ales forma lor, asemhPtoare crinilor. Petalele sunt inguste, cu v%fd ascqit, iar marginile se r&&g spre exterior. Oferta de soiuri a lalelelor hibride f n d e i t e din cauza fiumuse@ lor crqte pe zi ce trece. Se @esc fiecvent fn amestecuri colorate, dar exist5 gi rnulte soiuri separate deosebite. Se distinge prin flori galbene varietatea ,,Westpoint", iar ,,Mona Lisa" pi ,Elegant Lady" prin rop-incendiar, ultima a h d margini rogu-violet. Apaqin s p d o r rogii ,,Queen of Sheba" (rogu-maro-

Afana$i sdul p fundul grepi arntstwaji-l cu trei linguri de fngri3$hmdntcomplex $ cu nisip.

2 ~i

I
Maytime" cu margini dbe

niu, cu rnarginea galbens), ,,BalladeP(rogu-inchii, cu margini albe), ,,Aladdinn (rqu-stacojiu, cu margii galben-crem), ,,Red Shine" (rogu-rubiniu, cu centru albasuu), ,,Maytime" (purpuriu cu alb) i ,Burgundy" (rogu-inchis intens). Flori de culoare nn are minunatul ,,Marierte" (cuornamente verzi) gi hibridul foarte rkphdit ,,China Pink. Sunt majoritar albe soiuriie ,,White Triumphator" (alb ca neaua) gi ,Marylinn (cu ornamente ro~ii).

Soid

h griidide de gi de-a lungul aleilor de grikiinz hibrizii de lalea @ipot des%ura din plln feeria florals.

uri de eml

de

Florile roz-satin ale hibridului ,@ha Pinknse inalp ju+ al&uri de floriie albastre ale saschiului (Vhca minor).

C E S E P ~ A ~ W [

UNDE SE PLANT^?

-.

Lalelele hibride se pot combina excelent cu alte flori de p f d Milllti$i lalolele in grupuri

Nu plant4 lalelele hibride ?n h d u r i , ci tn grupuri rotunde, pentru a produce un e k t natu-

ral.
fn straturile de flori planm+

kP n centru sau in hndal, penrm ca oelelalte plante s3-i maxhae frunzele ce se reuag. fn fap a r b ~ o rmai , ales in hp celor vqnic verzi, se eviden6a& h m o s florile sale gragoase.

Un efm rustic produce ,,Marietten, de culoare roztnchis, ali%turi de pansele de @dm3 (Viola x w i m o ~ de culoare violet-albikuui. Florile galbene ale varied@ ,,Westpoint" produce o atmosfe15vioaie printre ciubo~icacucului (Primula vulp-is), m w cari albi (Muscari bonyoides ,,Alba7')p i narcise Invoalte ,CheerfdnessP cu flori albcrern.
&

de &e dnci plante,


deoarece numai un numlrr mai mare de flori praduce
ta soiuri diferite de lalele, dar in grupuri separate. Grupati diferitele soiuri, etajat, conform Tngltimii lor.

.--..
8

-'

CARTEA

GRUPA 8

35

Gra'dinirit iscusit

Cumpiirafi toarnna bulbj cM rnai rnari, tari, cu coaja intact&

Nu cumparati bulbi deteriorafi sau rnoi ~i rnucegiiiti, respectiv deja tncolf ifi.

e Soare, penumbr%. Prefera M a w cu beli~oare locul locurile insorite, dar suporta ~i lalelelor pentru ca toarnna s i penumbra. le putefi fertiliza solul inca o data. Sol permeabil. Vara nu Din doi h doi ani transplantafi bulbii de laleba, suporta urnezeala excesivz. Arnestecafi i n sol nisip pentru deoarece dupa lnflorirea din a evita forrnarea apei prirnul an dezvolti din ce Fn stagnante. ce rnai pufine flori.

Ingrijire tot an ul
TOAMNA Plantare gi fertikzate Plantafi lalelele irnediat ce le-qi cumparat. Arnestecafi parnintul de plantare cu ingri@rnantorganic. larna finefi solul plantafiei acoperit cu rnulci.

2
alelele cu lastari sfrijifi sau vestejifi sunt contarninafi deseori cu mucegai cenupiu, cauzat de ciuperci. Pe frunze ~i lgstari apar Pete brundeschis, iar pe bulbi Pete negre. Dezgropafi $i distrugefi irnediat plantele contaminate.

VARA Protecfie Protejafi lalelele de urnezeala excesivi prin plantarea de plante anuale cu ridacini superficiale care necesita mutt3 ap2 ~i astfel rnenfin bulbii uxafi.

PRIMAVARA
Fertiiizamgi curSpre
De hdati ce lalelelc au risirit, prelucrafi in sol ingri5sirndnt organic complex. Tgiafi florile ofilite. Usafi in sol tulpinile si frunzele pana ce se ingalbe nex ~i se pot scoate usor din parnbnt (dreapta).

O IMP ABAMP Sf%

ISBN 975963-86092-8-1

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

Crin davidian
Flori de o frumusete exotica'
I

iulie-august

4 ingrijire simpla

& se preteaza pentru flori tiiiate

Elegm tde flori portocalii ale crinului se aseamiiuii cu


cele ale crinului de piidwe.

Plant i din Orientul hdepikt~t I -

PLANTARE S1 iNGRIJIRE
ACCESORII: D bulbi

lavidian CI cazma CI arac CI n i s i ~ compost sau fngragmdnt matur

Crinul davidian esre originar din wnele rnuntoase ale Chinei. Soiul ,,Maxwill" gi varietpfle acestuia sunt flori de o frurnuseje exotid. Pot fi ingrijite sirnplu, astfel pi gddinarii incepatori se pot d n d r i cu aceste minunate flori. Inflorescen~ele asemh5toare cu cele ale crinului de piidwe sunt stacojii sau rogu-

1
Inflorescenjei n forms depiramidi

~ p s f j o g ~ ~ ~ c m , PlnRge$ e aml. ~ h l n d u l g m p i i p u n ~ u n m n ~pmuprW,muir(ulh.uy de 3-51cm nisip, apoi @erne$ f d h a t AramjaZi rtidkinite unipi(m3nt rnu$uraindu-l 'in mijlw, kwm.

&&,

tija floral5 indti5 pi puternid. Varietatea cea mai scundP este crinul davidian var. unicolor (Lilium davidii var. unicolor) de doar 1 rn p i rnai puyin raistent d e d t celelalte tipuri. Varietiige indte ca de exernplu crinul , - ...davidian . var. . . macranthum (Lil~um davidii var. macranrhum), crinul davidian inalt (Lilium davidii var. willmortiae) pot aringe ,si indgirnea de 1,5-1,8 rn, au flori ropu-portocaliu, iar spre interiorul florilor apar pete de culoare

UNDE SE PLAN TEAL^?

A
seamininn cu uinul de psdure

Asociari crinul davidian in toate Plan&$ crinul davidian fn ppan' cazurile cu ~ l a n t scunde, e care vor asigura umbra necesarii bazei tulpinii. Plantaji crinul in grupuri de cel p u ~ i n 5-7 plante. CE SE - drinul davidian ~ r e f e n locurile Pnsorite ~i solul perrne- Asociayi crinul davidian cu flori abil, bogat in substante nutriropu-portocaliu cu plante albe, tive. Spre deosebire de celelalte galbene sau albastru-violet. tipuri de crin, crinul davidian Plante asociate albe: crinul tolereaz5 ,si sold calcaros. davidian ofed o priveligte Este foarte decorativ h f n h d t o a r e daturi de plante apropierea teraselor sau planinalte de 20-25 cm. ca de exerntat in straturi lungi sau insulare, plu ciocul-bemi, clopotei , precum ,si in f a p arbugtilor cu (Campanula carparica ,,Weisse frunzis verde-inchis cum ar fi Clipsn), clopoyei pitici cirnipirul, tisa sau laurul, care (Campanula cochleariifolia vor accentua farrnecul florilor. ,,Alba;) sau jalq cu frunze Crinul davidian Doate fi culti- argintii. vat ~ipe balcon sau ter&, In Plante asociate galbene: vase mai mari. Iernarea se va putefi objine o atmosfera rust n loc ferit de ingheb in t i d planthd crinul davidian

mari

p&mlnt-nlsip,apoi tasag

Mutriji locul plantiira cu sh: de 10 crn de campost saw 'Ingr@arntlntrnatur, pentru a proteja bulbii de Tnghet,

' h p r e u n %cu crGje de 25 cm (Tageres parula, Tageres renuifolia) sau cioroi (Inula ensifolia). Cornpozijia de crin davidian pi flornis (Phlomis russeliana) de 60 crn, cu flori " dben-deschis ofera o atrnosfera elegant3. Plantele asociate cu flori albastru-violet alaturi de crinul davidian c r d o aunosfkd aparte. Puteji objine o priveligte deosebita cultivhd crin davidian Empreu~ cu clopo~ei, sdvie (Salvia nemorosa), nepeta (Nepera x faassenii) sau veronica '(veronica ausrriaca ssp. teucrium).

Pentru 'inrnulfire tdldrl h 1 bllli ce cresc pe partea sub-

cl~nul udvldian poate fi inmuljit ~i din seminte:

I I

Gra'dinirit iscusit

Cum@ra# la finele lui septembrie sau lnceputul lui octombrie bulbi tori, Tndesafi.

Sob~e. I n mndifii ideale florils sunt expuse la soare iar baza tulpinii este umbrita.

D a d dorifi flori taiate, pastrati d o G treimi din planta ~i aiafi doar treimea superioara.

Sol permeabil. Apa stagnant3 poate fi fatal&, planta prefera solul cu calcar, nisipos-argilos, bogat tn substanfe nutritive.

Plantele se @stread timp indelungat d a d sunt culcate in ap8 rece timp de dteva ore.

TOAMNA

URMATOARE

Acoperiti zana radacinii cu strat gros de compost, gunoi


Mitsre# U d i a m La aparifia primilor IBstari fer-

tilizafi solul cu ingr@BMnt artificial. Pan&la inflorire udati abundent. hotejaji Ils-

Q IMP ABnMP SRC

RO-P-02-10-014

ISBN 976-983-86092-8-1

3)m;,, G C m
w E I S = m7J N '" " ,
0

;"?I
.V*
c -

='g &

E'? m *

Z.<E
1 = a, a , r 0~ . % wjiigy.7 .2 d cbag.
a C =tJ m

='

o a?!.-

o,",ab4E

,*+ .?Ern 2 5 ;s $ E =

a,'-

Narcisa' cu flori hvolte

Grzdinirit iscusit I-I


- a -

m,
I

I
Penumbra, soare. Umbra slab3 de sub coroana a r b rilor este narciselorcu flori involte. Sol ~ermeabiln cu substanfe nutritive. Solul neperrneabil provoaci putrezirea bulbilor. Sprijiniti florile grele s3 nu se rupa de la greutatea apei de ploaie.

Cumparafl bulbi cat rnai mari. Bulbii cu doi colfi dezvolta doua, cei cu trei colfi dezvolta trei tulpini florale.

,ant,

Nu cumparafi bulbi rnoi sau rnuceg3iji.

Kg1jii

L";.ul 1 -

Alegefi locuri ferite de deoarecetija florilor grele se poate rupe foarte usor.

TOAMNA TIMPURIU

Plantare

Tiiiarea frunzelor $i

La sfarsitul lui august si divizarea pan3 la mijlocul lui septemIndepirtati frunzele galbrie plantafi bulbii proaspeti bene, ofilite. Scoateti cu furla adAncimea de 10-20 cm ~i ca de sapat grupurile cresdistanta de 10-20 cm. In sol cute prea mari. Pastrati buln loc rkoros pan3 la compact facefi drenaj cu un bii T strat de nisip. plantarea de toamna.

PRIMAVARA
Fertilizare $i curiipre
fndepartati florile ofilite si lisafi frunzele sa se retragz. C6nd apar lastari noi, a~ternefi ingr2$3rnlnt organic in jurul plantelor (dreapta).

1
1 1

utregaiul cenuliu este brovocat de o ciuperca ce , ataca frunzele ~i florile pe ' vrerne urneda si calda. Pe plante apar Pete rnaro, apoi putrezesc. lndepirtafi $i distrugefi frunzele contarninate. Divizafi grupurile prea rnari.

De trei ori trei


norile d i i g i i f q ale traurnulw'sunt hdriigite de amatorii plan tefor.

Majoritatea speciilor de Trillium plantate in @din2 sunt bitpirqe in piidurile americane de foioase ~i infloresc din aprilie p h i i in iunie. In regiun;1e noastre trsesc indelungat doar plantate in locuri umbroase, cu sol cu humus, umed, slab acidulat. Planta inaltii de 15-40 cm d a voltii flori caracteristice, formate din trei petale gi trei frunze tridirecfionale, dezvoltate direct din rizomi. Triffiumgrandiflonun are flori albe sau roz gi inflorqte P n mai-iunie. Aceasd specie plantad cel mai des in griidini are numeroase soiuri. Diferitele variante ale speciei T&um erecturn pot avea flori albe, roz sau maro-rogcat gi pot atinge Pnid~imea de chiar 60 cm. Trillium smile are flori parfumate rogu-Inchis, ins9 florile soiului ,,Californicum"

Trillium maro-rogcat

sunt albe. Frunzele piitate gi florile se d a v o l d firs pefiol, direct pe tulpinii. Trillium Iuteum are flori simple, galben-verzui, ins2 cu parfum dulceag foarte puternic. Pe Ian@ n e ~ l r i frunzele t au creionitri frumoase, de culoare deschiss. Trillium chloropetalum are flori verde-gdbui. Soiurile acestor specii dezvolti flori albe sau rogu-purpuriu.

I rillium p d i 8 0 n u o

afihui de fir* ?i nu-mi-uita

CE SE PLANTWZilAL;iTURI?
Trillium poate fi asociat cu plante arbori gi arbugti cu flori care prefer2 umbra. sub arbqtii care infloresc primitvara poate fi plantat trillium cu flori de orice culoare. Putefi obfine compozifii atractive cu trillium plantat sub d e e cu preten~iide lumin2 gi sol asem2nHtoare. De-a lungul drumului trillium poate fi asociat cu a t e plante perene decorative prin frunze, precum diferitele soiuri de ferigs sau crini de toarnni (Hosra). Cerceii-doamnei (Dicenrra , spectabifis), crgciunifa I

alb~str;(~ec&o~sis betonicifolia), r o d u l - p h b t u l u i (Arum iraficum) gi ungureanca (Arum macularum) ii pot fi plante asociate decorative.

Acopwiti solul cu strat de 5 de compost sau frunze rnaruntite $ udag plantele. Marcati locul plantirii.

3 an

4 plantele. nevoie mudrn repetat w t r u a p?Sara umfd-.


La
tatea solului.

',

UNDE SE PLANTEAZA?
Trillium necesitz loc umbros gi condijii de sol speciale. Plantafi trillium in straturi mai mici, sub coroana unui arbore rnai mare sau in paduricea din grsdinit, unde planta inveselegte rnediul verde. Trillium este foarte decorativ ~i de-a lungul drumurilor umbroase. fn gr3idini alpine cu solul acidulat, trillium se dezvolt%

Trillium

Pentru -area urnid'mii solului ~i dervoltatw campunzatoare a phntei, vara 9coperlfl s o l d cu stoat@ t w t a , crengi de brad sau turb8. Nu replantap exernplarele lnradidkinate. h locuri corespunzitoare trillium p a t e trai indelungat.

[# fnprijire tot an ul
TOAMNA Plantare $i pmtejare impotriva gemlui La inceputul toarnnei plantali rizornii in sol adlnc afbnat, la adencimea de 10 crn. larna acoperifi solul in jurul rsdkinii cu compost, turba, frunzi~ sau scoam tocata.

Mulcirea solului Mulcifi solul ?nzona ridicinii pentru a pcistra urniditatea ~i ricoarea solului si in zilele fierbinfi de vari. Acoperifi solul cu turbi, compost sau scoarfi de brad 00s) ~iclnd plantele se retrag deja.

Jetcii, asernanator trilliu-

PRIMAVARA
lngrijire Pe tirnp de secetci udali plantele. P h i la tnflorire necesita rnulta aps ~i urniditate uniforrni. Nu indepartafi florile trecute. Unele specii se r2spbndesc prin serninfe.

rnului prefer5 locurile urnede. Melcii rod frunzele in special noaptea ~i in zilele ploioase. Adunafi diunitorii sau punefi capcane cumparate din rnaga-inele de specialitate.

Flori stelate albe


Bdupca invioreaza' colprife monotone ale gra'dinii pi se rhpindqte mai departe in fiecare an.

VARIETATI
Florile de bdusd, articulate in gase p ~ ggi i dispuse in m h u n chiuri, orneaz.5 gridina primivara gi vara cimpuriu. Frunz.de sale asemhinkoare ierbii sunt grupate in miinunchiuri. Ornithogalum umbellatum are indilFimea de 30 cm ~iinflorqre in aprilie gi mai. Erte cea mai cunoscuti specie, avind drept caracteristid o dung5 median5 verde pe dosul petalelor. Ornithogafum nutans are flori in formi de clopot, duni indgimea gate cu alb gi verde p de 25-40 cm. fnflorqte in aprilie gi mai. Ornithogahm magnum crqte p h i la ind~imea de cel mult 80 cm, numeroasele sale flori albe apar in iunie gi iulie. Sunt foarte asemanStoare, dar pugin mai scunde speciile 0. narbonense, 0.pyrenaicum gi 0 . pyramidale.

r
!
plantagii naturale, unde forme& repede asociafi de plante. 0.balansae este o planG caracteristid grkihilor alpine. Speciile exotice aratz bine in straturile de perene sau printre florile viratice. Alituri de speciile halte au un efect frumos urzica moarti rogie (Lamium macularum), urzica galbena (Lamiastrum galeobdolon) sau ciocul-benei (specii de Geranium)gi ferigile.

I
Ed+
u e s h d sdbatic

Orm'thogafum balansae este o specie pitid, c r e s h d p h i la ind~imea de 10- 15 cm. Deasupra frunzelor sale verdelucios apar Inca din martie flori mari, albe. Alituri de aceste specii uneori in comer! se g&esc speciile exotice (provenind din regiuni clirnatice sraine) precum 0.arabicum ,si 0.rhyrsoides, sensibile la inghet, dar f u r n i h d vara flori &ate aspectuoase. Iarna bulbii lor trebuie pistragi in locuingi, protejari de inghet.

UNDE SE PLAN TEA^?


Planta~i bdugca intr-un loc in care se poate extinde nestingherit. Este o planti extrem de nepretenfioasii, se men~ine cu vigoare chiar si alaturi de ,,concuren~i" precum arborii, gazonul sau plantcle acoperitoare de sol. Nu tiia~i iarba d e d t dupii vqtejirea frunzelor plantei. Toate speciile de bdugd se davolti o ~ t i m b ~enumbd, la liziera zonelor impidurite sau in B d q c a se poate asocia in multe feluri cu alte plante. Cu speciile scunde se porrivesc excelent cerceii-doamnei (Dicenrra eximia), muscarii albagtri (Muscariarmeniacum) sau viorelcle spaniole (Hyacinthoides hispanica). Florile stelate albe ies bine in valoare imprigtiate lax pe covorul vegetal format de omfalodes (Om~hdodes vernal sau bru' nera (Brunnera macrophylla).
~

Ornithogalum umbellatum

Ornithogalum nutans

CARTEA

GRUPA 8

40

Gridinirit iscusit

IIMINA

2j1

ml

11

TRl I fl l R l

0 Nu cumparaji bulbi moir I n putrezire sau bulbi cu pete' rlbastre sau cenuqii, d e o a m a iicoticg.

Soare, penrumbr8. Ornithogalum magnum prefer2 smrele deplin, celelalte specii M cel mai bine sub s-dr coroana arborilor, in penumbra rnoderata. So1 permeabil, afanat. Bulbii nu suporta apa stagnant%

0 Pentru a evita o proliferare excesivci, tiiiali tulpinile florale trecute inainte de a - ~ i raspdndi seminfele.

Omithogalum umbellatum

Tri deschide florile numai T n


bataia soarelui de amiaza.

~ngrijire ., , tot an ul
%MNA
VAKA

-*1

Planfate #i mrngnare Taarnna, plantafi balusca I n grupuri mici, la distanfe de aproxirnativ 10 cm, la adancirnea de 5-10 crn. Tot atunci putei semana ti in lada seminfele maturate. Bilusca este o planta ce gerrnineaza la rece. Dupii iernare, r h r e In r a s a d n t $ ? i (dr~apta).

Sem&nate gi ditn'xare Tndepcirtafi frunzele Ongalbenite. Tundefi iarba nurnai dupa ce toate frunzele s-au vqtejit. Daca este necesar divizati bulbii.
In api stagnant%,dupa o iarna urnedzi sau in sol cornpact planta poate fi atacata de putregaiul bulbilor. Cea mai bun2 solufie este stratul de drenaj format din nisip sau pietrir fin. hdepartafi ~i distrugefi plantele infectate. Controlafi bulbii la fiecare divizare.

PRIMAVAWA
Plantam @ cu&@re Plantafi speciile sensibile la Tnghef nurnai din rnai. T%iafi sisternatic florile trecvte, pentru a impiedica o raspandire nedorita.

CARTEA

Narcisii reverenfioasa'

GRUPA 8

41

Gridinirit iscusit

LUMINA $1 SOL
0 Toamna cum$rafi,

TRUCURI
Bulbii de narcid dunglg parecii de dmp. ProZejei celelake plante cu bulM plantdnd printre ele narcise. Narcisele rewrentinu se~pot forfa i n locuim. In acest xop, folosQi alte specii Tnflorind devrerne.

pe cat posibil, bulbi mari. Bulbii rnici nu inflorex prea abundent.

gremrmbra.
8 Nu cumplra@bv i t i m # s u t-iweg&ig, respeetk W a r e par rnoi la

@ W pomeabll, bogat O n

d s t m p nutrlthrr. Bulbii pot


putrezi dad tn sol s e fonnead a@ stagnant&

TOAMNA DEVREME Plantare In septembrie sau octombrie, plantali bulbii la adancimea de 10 cm, la distanje de 10 cm.

PRIMAVARA
Fetfilizare #i fngn'jre
Dupi ce narcisele au risarit, incorporati cu grija tn so1 tngrZ$imflnt organic (dreapta). Pe vreme secetoasa, udati abundent pan8 la inflorire. TiiaJi florile ofilite, dar lasati frunzele pe planta pana se vqtejesc.

VARA Curafire si divizare Indepirtaii ~i compostafi frunzele ingilbenite. Dezgropati bulbii mai batrani, crescand des ~i divizafi-i. Replantav-i imediat.
dtregai cenu~iu este o Uvala cauzata de ciuperca Botrytis in urma careia apar pe flori locuri transparente, pe frunze pete lunguiete, galbui sau castanii, iar mai t h i u putregaiul cenu~iu. Ploaia favorizeaza lnmultirea ciupercilor. Distrugefi plantele contaminate.

ISBN 9f&%?M@W!-

Mare deasi de flori


Lalelele hvolte sun t foarte decorative datoriti florilor lor w i v e , de culori vii.
-.
Udde cu flori fnvolte, de o f n u m q apam, au p d e
PL-.-.-x

PLANTARE $I lNGRlJlRE
ACCESORII: D bulb de lalea D cazrna Q plantator Ll foarfece t lfr4ina de coame sau Tngrtigmlnt cu descompunere EentZi Cl mulci D nisip

Lalsleb? W cu flori hvolte, bujb ribr, ~ wdrisnele t lal& ce tn&mac ?n &in%- A ~ e s ~ e t#i a rreye pi se aseamik~~ cu flo& t r a n a d u i mu ale bujoruluiui W d d o d e din mai p W la 2neepurwl15 iunie. Unul dinW d s tiBnpdi ~i flori hvolte Moresc deja in aprilie, tre m i d e mk mai cUftQsL:ute AszEeldc soiuri cunoscuti sunt a r e ~ q u t i "Bobocii ' ,,Elektran,,Goyan, ,Momella", arnintesc de bobocii tranM1,Widem v. Orange" gi rului roz care d d k i au flori ,Schoanoordn. Unele soiuri ca pufoase, parhmare, crem cu o fin5 nuan$ de roz. Alte soiui de exemplu ,,Peach Blossom" cu flori roz, sau ,,Monte Carlo" reamandate sunt .Gold Medaln, ,Mount Tacoma", cu flori galbene pot fi chiar foxpte. Toate soiurile au ,,Nefereete", ,,Wrosan g i ,,May Wondern. h d w e a de 25-35 cm. Selurile bicolore m ,Bonanzaw cu flori rogu-galhen, ,Carneval de Nicen cu flori rap-alb, , , N h n cu flori galben-rogu gi ,Orange Triumph" cu flori portocaliuropu sunt de un efect deosebit.

Dad plantafi lalele pntru face$ ha-un strat separat un $ant de aancimea de 20 cm. Plantare:in septembrieaaom brie.

1 Rari ti%&

Afi3nqi ad&,,&. 3epuneSi un strat sollul de 5 cm de nisip. Arnesteqi plirnantul cu fliinB de coarne sau ingra@m%nt.

Lalelele cu flori fnvolte, Tndesate evod aunosfera gr&bnilor

I
I

vechi de la sate gi pot fi utilkte P n variate feluri. Este important totugi s3 fie plantate & locuri ferire, pentru ca ploaia gi vhtul sZI nu le rupg florile. Plantati florile de a-i &ere la un loc, P n grupuri, astfel nuanfele pure vor fi mai accentuate. ~ r b u r i l de e culori asortate ofwg o imagine minunatil. Efectul culorilor p a t e fi aecentuat prin asocierea Idelelor cu amperiroare de sol potrivire.

Pe terase, P n vase sau ' h i d e albe gi roz-deschis ciubhe mari aceste ampozi$i arad b o s &turi de plante I p+ate ca de exemplu sunt de asemenea decorative. Lalelele cu flori lnvolte sunt d e d i ~albi i gi a l b t r i foarte frumoase in strata& cu (Anemone &&), @rdufe plante perene, unde perenele I roz (Bellisp e r m % )fi flori de din prim plan acoped f m d e nu-mii-uim albasuu-azuriu. ce se retrag dupg ofdirea floCa plante mperitoare de sol rilor. planta~i alhituri de soiurile galCa flori t&te pot fi ornabene mu reg3 panselufe de mentele buchetelor de prima- I culori d d i s e . vars bogate, intens colorateQ Penuu flori &ate plantafi lalelele in straturi separate.

Plantag bulbii cu v&-ful in sus, la distanfe de 15-20 cm intre ei. A p k f i fin bulbii in sol.

Acoperiti bulbii cu p5m%nt ~i udafi abundent l m l plantlirii, apoi acoperifi solul un strat gros de material de mulcire.

Florile mari, bine evidenfiate ale lalelelor cu flori fnvolte sunt f m e decorative, hs% acoperitoarele de sol ce se a s o k b cu m t e a scot h eviden55 ~i mai mult culorile lor fermedtoare.

p e n t T vaza. l r a t i frunzele pe plante. Dupa ce toate florile 5-au

l i scoaterea Raplantafi bulbilli glrigi la bulbilor. Acqtla


vor 'inflori peste '1-2 mi.

Sdut,&mmtT"-*
F

CARTEA

Lalele cu flori hvolte

GRUPA 8

42

Gridinirit iscusit

m ~ a j T b u l t r t a r f ru , Ouprafata neteda, Gnatofi $i c l t mai rnari deoarece din gcegia se dezvolta flori mari.

@Nucumparafi bulbi rnoi, cu pete, raniti sau deja incoltiti.

@ Penumbra, soare. Lalelele infloresc cel rnai bogat in locuri expuse la soare, ferite de vlnt. So1 permeabil, bogat i n substanje nutritive. Solul nisipo-argilos este potrivit IaIeIeIor. T n pamlnt compact, urned, bulbii putrezesc usor.

Lalelele cu flori Tnvolte sunt foarte decorative i n vazi. Daca puneti in apg conservant, acestea vor ramlne frurnoase tirnp indelungat. Dupa ingalbenirea frunzelor pastrati bulbii p i n i toarnna in loc racoros, uscat ~i intunecos.

or
VAh Scoaterea bulbilor Dupa retragerea frunzelor scoatefi bulbii din sol 60s). Pastrati bulbii p l n i toarnna intr-un loc curat, uscat si ricoros. Daci lasafi bulbii in pamint, planta infloreste pe durata mai scurt%de tirnp.

Plantare
In septembrie sau octornbrie plantati bulbii lalelelor cu . flori involte la adlncirnea de 10-15 cm si distanfa de 1520 cm. In sol compact faceti drenaj cu un strat de nisip.

I
Pe vreme urnedi ~i caldi bulbii pot fi atacafi de ciuperci care provoaci putregai cenugiu. Wstarii se deformeaza ~i se ofilesc, tulpina ~i bulbul vor putrezi. Distrugefi bulbii contaminafi (nu ii cornpostati!).

PRIM&ARA Fertilizare $i cur.4fare 0 data cu raslrirea arnestecaji solul din jurul plantei cu i n g r i ~ i r n l norganic t $i mineral. Indepartati tulpinile florilor ofilite. Pastrati frunzele pdna se retrag de la sine.

I
ISBN 978-983-860924-1

Q IMP ABJIMP SRL

RO-P-02-10-032

Frum usete exotica'


I

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: 0 bulbi de cri.. - -- - turba O ingr8y8mant chin.., complex Q nisip 5 araci 5 p l a a de Grma O material de acoperire

Crinii orient&, superbi fi risphdind un parfLm ame$tor constitur'e elementul de atraq*ea1 p W d i n i i .

Din grupul crinilor orientdi fac parte cei mai frumoai crini. Florile lor in nuanfe minunate, parfumul lor imbietor F i dimensiunile lor mari constituie o performan~s de virf a ameliodrii. Ins2 a q t i crini sunt frumuse$ sensibile, care tdiesc mai mulfi ani doar In clima din apropierea msrilor gi in sol Ed calcar. fn alte locuri nu se pot cultiva mai mult de unudoi ani. Multe specii sunt vulnerabile la bolile virotice ~i micotice, din acest motiv aceste flori de o frurnuse~e excepfionalP sunt cultivate in primul r b d de horticultorii avizafi. Crinii orientali au raultat f b 5 excepfie din hcruciparea speciilor de crini japonai sau a celor din Asia Orientals. Dintre ace~tia h c parte, printre altele, urrniitoarele specii de crini: Lilium aurarum, Lilium

Periowla de plantare: prim% vara. Afdnafi adtinc xllul~ stratului. Arnestecafi in 50.1 o lapsta de compost ~i w n pumn de inpr&$%mbnt complex.

campact sapati o de 3Qcm adancime, qtern@i pe fundul gropii un strat de nisip de 5 cm peste care depuneti phmdntul de plantare.

sd 2 groa@
In

Un soi scundz ,Sanssouci"

speciosum, Lilium Lilium rubellum ~i henryi.


Numerogii hibrizi sunt deosebiji pe baza fbrmei florilor. Exist2 soiuri cu flori in forms de tromped, turban sau cuib.
Soi alb pur
cu antere pregnante

--

sEpmALkm?

avsnd ca fundal plante vqnic verzi cu tulpinii 1emnop.t ca m e exemplu rododendronul ~i


bulbilor, infigeti un a r x . irma, ca proteqie contr, parecilor de camp. Plantafi-i adgncimea de 15-20 cm.

UNDE SE PLAN TEA^!


Crinii orientali necesits aer umed, dims blbds, loc hsorit #i protejat, precurn ,si un sol umbrit, f b i i calcar ,si permeabil. Se dezvoltii optim in straturi de perene cu sol moderat acid. Plantafi-i in mijlocul stratului de bordud sau in hndal. Numeroai crini orientali amelioraji trgiesc mai m d t d a d sunt cdtivafi h container, astfel iarna pot fi d q i in locuinf5. Amelioratorii au dej in vedere acest fapt, c r h d soiuri scunde de doar 60-80 cm inidjime, ca de exemplu ,,Sanssouci".

Asociafi crinii orientali cu plante cu un aspect mai modest, d k u r i de care florile in cdori aprinse si desenele lor pregnante ies In evidencg. Vecinii de nelipsit ai kinilor sunt trandafiri intr-o mare varietate de culori si forme. Nuanfie de db gi cenugiuargintiu se potrivesc cu aproape toate culorile crinil Cimicifuga (specii de Cimicihga),nemfigorul (Delphinium),spdgcioasa (Senecio bicolor),stahis

lefi cu grija groapa cu lamint. Presafi phmbntul, ' ' cu un jet usor de apa si

Legati crinii P n crestere dt araci. Udafi pe vreme secl toad. Nu mai adrninistrali aF

,pastelate aratii frumos

de crin in cdori

CARTEA

Crin oriental

GRUPA 8

43

Gra'dina'rit iscusit

LUMINA 51 SOL
Toamna fau p?im~vara cumpilraji bulbi tari, de culoare deschia, uniforms. Soare. Crinii oriental1 se dezvolti optim la soare, dar baza tulpinii trebuie umbritl.

im

11

TRUCURI

m
e Nu cumpi4rafl bulb8
,mlrunti, moi, mucegalfi sau pe care s-au dezvoltat listari ilungi.

So1 permeabil, cu humus. Bulbii necesiti sol bogat in substante nutritive. T n api stagnant2 se imbolnivesc

In f inefi c ~ F w ?n I E c M ~ Km. b ingropafi-i impreunl a containerul in sol, iarnr scoatefi vasul din strat gi pistrafi-l In locuinp. Cumplrafi crini scunzi ameliorafi special pentru

rqeale.

cultivarea h cnatabrI

fngrijire tot an ul
TOAMNA Plantare gi protecfie contra inghefului VARA -re

Perioada favorabila plantarii in regiunile cu clima bland& Acoperifi cu compost, frunzi~ uscat, eventual cu ramuri uscate crinii plantafi anterior. in regiunile cu clima aspra dezgropafi bulbii, replantafi-i in ghivece ~i pastrafi-i pe durata iernii in locuinfa.

lnainte de inflorire amestecafi in apa de udat solufii nutritive. P e vreme uscata udafi ~i mulciti solul cu scoarfa marunfita de copac. Usafi pe planti doua treimi din tulpina crinilor taiafi pentru vaza 00s). cauzeaza pete portocalii sau brun-deschis pe frunze contaminate de aceasta boala micotica. Bulbii In ~ h i m rimdn b slnitogi. Tiiafi frunzele gi stropifi planta cu fungicide. Crinii nu vor inflori i n anul urmiitor.

PRIMAVARA
Plantare si fertilizare

Perioada favorabila plantarii in reaiunile cu clima aswa. ~meliorafi cu ingraSiimintcornplex ~i mineral solul crinilor plantafi in anii anteriori.

JI

." I . ,

Grridinririt iscusit

il

cumMra9 bulbi 1 Flori mari se aezvolta numai din bulbi viguro~i.

Soare, penumbra. Crocosmia se dezvolta ~i in penumbra, dar nu inflorege atat de abundent.

u Nu cumparafi bulbi moi,


cripav, deteriorafi sau rnnCol$i~.

So1 cu humus, permeabil. Ameliorafi solul cu compost, pentru a ramane lax.

Placile de limitare din metal sau plastic fixate la adancimea de 20 cm impiedici cresterea buiaci a plantei. Tiiafi tulpinile florale pentru vaza numai d u p i crr jumltate din flori au inflorit. Astfel inflorescenfele vor t&i mai bine de o dptimAn3.

[a]
7 -

Ingrjire tot an ul
Pngtijire Pe vreme vantoasi legafi soiurile Tnalte de tutori. Tiiafi florile trecute cu p q i n sub ultima floare (stanga, jos).
TOAMNA Pastrare 9proteqie contra hghefului Dupi primul inghej, dezgropafi bulbii soiurilor cu flori mari $ipistrafi-i intr-un loc rece, ferit de inghef. Acoperifi pe durata iernii soiurile rezistente cu frunzi? ~iramuri uscate.

PRIMAVARA Aprovizionare si plantare In magazinele de specialitate putefi alege dintr-o mare varietate de soiuri $i culori. Consacrafi timp pentru alegerea soiurilor preferate. Plantali bulbii in aprilie sau mai, la adancimea de aproximativ 10 cm, la distanfe de 20-30 cm.

rripgii, de numai 1 mm, .~erforeazi fesuturile plantei ~i0 sug seva. Pe frunze apar pete argintii, florile se sfrijesc. Preventiv menfinefi solul reavin $imulcifi-I. ?n caz de daune serioase, stropifi cu o solutie de sipun lichid sau cu insecticide.

'@my
-rnw e!repqg) greoh:,np qns 10s ap amcupadox m y d x mada1\~, ; w !8 wp Cr~uamef 1 e~adau '(asuauoqreutrmu!7) auuoqJeN ap Inu!'urn3a~d
I

"8"9P agP !lop ap !lm -p S ! pelw~d y aleod eFI


'!lop3

ap i " l J 9 F T m p e 0 EJafo (S""-Q =!!TI WEq@ enaqoI nm '@ltrruaj) eqp e!un~ad ' ( ~ ? a qe m p p s ) a!So~ w a p u e a p o p ap !rnIgw .ai!nsad pop n3 apmlwls @ea~o!~q e r ~

'aseJa3 nes auecn@qad !g e~elndod .(sn!reurnld s n ~ u e ! a ) s a lapse 'eunl o a~Sa&dap alalyo~~2i 13( ~ m p ~ r e w a e.r.raw~) euaurfl W J pop arpop~ ap epeopad -qqnp n3 alepose a l y d rj lod q pmueld ! B pjo~np as EFI

aEJOv n3 u ~ a r a dX ~aO ~ '(s93u~-nhig d n s n:, ng -EJolJod) s ~ o p a l J v " K l W!Un !m!os !qasoap ~ o a ds - J O ~ -OD leareoln3 ap alSaq-p as a3 areolgdg a r e o p ap g d p s o q ! q ~ !alsa ~ uop Iaqpay ~ l u l -urn ug .!!fo~ nes z o ~ ~ ~ u 'auaq@ [aqp y ~ o a d p o ~ .ale!ren !lop3 UJ g ~ d r u r y u lod aleqepads ap alaup%m UE & ! w3 03-OP T %"le a m ' F ! ap w 4 -IS luns !~!PUFdsEJ fercr !a=) luns !u1pp3 ug -alyaa ~ o p ap 02 ap mf q rede !r$qns a ~ d l m ad a?U"I ua cued Fa

-mP as eJueFd 'PF~!~R ! " ? d EMS *?q= ap WJaj qns c a d ~mnr k 3pWcUd

IEyirn~

Ixia

CARTE)

GRUPA8

4 5

Gridinlirit iscusit

,,

Cumparaji prirnivara gragi. tuberculi de ixia rnari ~i Bulbii rnici, ieftini probabil nu vor inflori i n prirnul an.

1 2.

Soare. lxia inflorege i n deplina splendoare doar i n locuri expuse la soare.

lxia poate f i cultivati ~i i n ciubir. Primivara a~ezafi i n strat planta i n ghiveci, toarnna scoatefi vasul ~i punefi-l la iernat C n casii. Dupa inflorire, pe vrerne cu ploi indelungate protejafi tuberculii cu folie de plastic.

* Nu cumparafi tuberculi
rnucegaifi, rnoi, putrezi.

So1 permeabil. I n sol urned tuberculii putrezesc repede. P h i la Tnflorire pistrafi solul uniform umed, apoi uscat.

rn=
Plantare

TOAMNA lernat

Plantafi in grading tuberculii de ixia incepAnd din aprilie. in caz de inghefuri tarzii acoperifi lastarii tineri cu sticla sau carton, protejand astfel plantele de frig (dreapta, jos). Be timp de seceta pastrati solul uniform umed.

Scoatefi planteledin pement inainte de sosirea primului ger. indepartafi frunzele ~i plantafi tuberculii in ghiveci. Usafi plantele la iernat intr-un loc racoros gi intunecos (10-15 "C) ~i udafi cu pufini apa.

Ilngroire

Taiati intotdeaunatulp~na florilor ofilite, dupa care plantele nu trebuie udate. Pe timp cu ploi 'indelungate protejafi tuberculii de umezeala folosind o folie de acoperire.

lxia este rezistenti la boli , daunltori. Rareori rnelcii pot provoca daune pe frunzele plantei. Daci frunzele $itulpina sunt foarte rinit planta rnoare. Adunafi rnelcii sau puneJi-le curse

UJ

' ( um.rnJ3) 7 ravaq -mid 0 nN TPoumy P p m m id - p p ~ u an n o~ s e a x ~ d ped o npdurp ~ ~ e n p qap 8 U a P x a ~ q m n ui d P u r r 0 3 Jq!J=q P P ad .!ou pog pp M n d c ~ ~earmn p ~ @np g c a p ! 16 ] u p ap ~ [ a c u o d~ e p q q ~(~m.ppm qoLR) m apmd a m q d aFynL w ~ v m d -ogq rn apog a m 3 IU nes (sparadsgpg) a l n w d

fi asPren ? & m a p 9 E F
I

..

I I

cl

PUP+

n--q~-9a%ng,

cmd

mp!os apog ad 'ap-as lolap& udnseap xmn* as w 'pum as nu aim a l a p d $0-nnsqp !JOB upd ."lqns pm S ! 1 a ap ,uopoUJE! 'aslop uog upd P O 3 ur, 'vpq-tlnseqp pd a%pslp as u e a ~ m d m ~ -nnqp u 'ala~op 'aqp uog a~ mp 'sns p u r plnu!ure e p d s IU .aaseqp a f m u q uog are !I un 09-0Cap ~ U J ~ ~ 9 P 1 d E m- .W9E)*l Y=="Yl -ap nu gsmmmb v.pmung 'SUIJ~~? . a p ! UZ lpgd -nnszqp uog upd p w a i p ~ ! o s 08 IeW YPw* 3saqoPOdun~ as , % n q u a m ~ z !I d u p e a~eod ~u+hrn cale~ ~ m q f l q p -um1-3~012 -npuo ioh luns 101a p i h q q ~~.%unppq pm n p < n p p pm a ~ h o pp!os j ! I alpon . u o l wdnseap ~ apun 'via -qm pop an: u m l d p x a ~ u q as-npugnqs ca~sn%q caseopnl JU"S aI=d .uJ T 9lpgd .MseqF!$ mq&@ 'qle &D am^^ .sua~y-nnsqp 'aelas uog ap p n sor e v !sfd 1od as p q d p o ad .;~pwcmp ;nreo~ auyxopaiumvao~fu! ? P = d . w . .a3!3lmlp anseou apjpum q $ +p ~ o ~s d !=I

P~PU ~ " qa + ulUW

F P ~=?a P .apaum *[ed ad a b apun ~ p i o ap ~ p u a q e ppsan euoz u~pol -qane pmqd o a m

Ity~am~

Camassia

I I

Gridinirit iscusit

r Toamna devreme cump#ra$i

r *re, penumh5. Camassia bulbi tari la palpat, Ginito~i ~i nu s e dezvob corespunzitor plantali-i cat mai repede. T n locurile cu umbra puternid. Sol reavzn, dar fira a@ stagnant&. Cu cdt sunt expuse mai rnult la soare, cu atBt r Nu cumpirafi bulbi prea necesita un sol rnai umed. h solurile uscate plantafi mici, uscafi, patafi, putrezifi sau muceg3ifi. camwia la penumbra.

* D a d cu tirnpul planta
produce mai pufine flori, dupa ofilirea frunzisului dezgropafi planta, separafi bulbii mici ~i replantafi-i irnediat. Dupa inflorire, tsiafi tulpinile florale, dar lisafi frunzeje SA se usuce de la sine.

Planta~
Plantafi bulbii imediat dupi cumpirare. Mulcifi solul cu uscat compost sau frunzi~ (dreapta,jm).

PRIMAVARA
Fertr7izare $ cutiSJim
DUNce bulbii au ra&riit, amestecafi h sol compost. DUNOnflorire, aiafi tulpinile florale, sau la@i-Ie sti se maturizeze pentru obfinerea de seminfe.

teavan. Strange$ seminfele mature pentru reproducere ~i sernanqi-le F n sol menfinut reavin Muke soiuri nu se Onmulpx d& prin bulbi. Dupii lrxarea frunzelor, dezgropafi plantele crexute excesiv ~i divizafi-le O n mai multe

E
Camassia este atacata rar d%unStori.Cu cat de boli ~i sunt expuse rnai intens la soare, cu atdt trebuie s B aiba solul rnai umed. T n sol uscat frunzele se ingalbenesc, apoi se brunifica ~i mai tarziu planta moare.

H r F i .

--

VARA W n ? gi mproducere

Pdni d n d frunzele rirrdn verzi, rneflinqi solul uniform

--

Q IMP AMMP SRL

ISBN 9 ? 8 - ~ - 8 - 1

Vestitorul prima'verii
Florde aplecate, i?n parfiunate, sunt semnele dqteptirii
naturii.

PLANTARE 51 ~ N G R I J I R E
~~LLL~UKI u I : RUIM

a% ~RIQL~ u I cazma u Turca ue sapar L l compost Ll plantatar L l b t e de marcare

In comeq sunt disponibile numeroase specii gi soiuri de ghiocei, care la prima vedere se pot deosebi cu greu. Unele dintre ele nu sunt fertile, demoltii seminge doar d a d au in apropiere gi alte specii. Pentru toate formele sunt caracterisrice florile albe, campanulate ce se dezvoltii pe o tijii floralii verde gi groasii ~i rbplndesc un parfum plicut. Toate piirjile ghioceilor sunt toxice. f n funcjie de specie cele trei tepale interioare au creioniri diferite. Gdanthus nivalis b%tinq 3n regiunile noastre cregte liber sub arborii cu frunzig rar gi la marginea pzdurilor. Aceste colonii sunt protejate, nu pot fi scoase din p h g n t . Vdrful petalelor interioare ale ghiocelului au creioniiri veni. Pot

Perioada dc? plantare: septembrie. Despachetati bulbii doar inainte &a plantare, pentru a evita m r e a acestera.

Marc@ cu camaua un teren dreptunghiular sub un arbore cu frunze casluce si ridicali ruloul de gazon.

fi deosebite gi soiuri cu flori


invoalte precum ,,Flare Pleno". Galanthus elwesii este mai viguros, petalele au dungi veni gi se davoltii corespunziitor gi in locuri secetoase vara. Tepalele speciei Galan&us caucxsicus au modele P n formii de semilunL soiul ,,Plenus" are flori invoalte. Galanthusplicatus inflorqte doar din martie. Si acest ghiocel are soiuri cu flori invoalte.
Ghiocei alGturi de erantis ti s o h

Ghiocelul poate fi plantat pi in straturi. Alege~i locuri in care plantele se pot retrage &rii probleme.

pozigiile de flori alb-rogu-mov, d d t u i t e din ghiocei, Anemone blanda, ciclarnen (Cyclamen coum), sofran sau iris (Iris reticula ra).

3
- 8

ABnatj sdul cu furca de 9pat $ amestecafi T n ml tfei pumni de compost.


--,a
.

CE SE PLANTFAZA

ALATURI?

,-'-4

Plantag bulbii in solul afsnat la addncimea de 5-8 cm, la distanfe de cdte 10-15 cm. Formati grupuri alcatuite din minim 5 bulbi.

1-

UNDE SE PLANTEAZ~
Ghiocelul prefers locurile de sub arborii cu frunze caduce gi pomii rklegi. Primiivara se r%pdndegte de la marginea urnedii a piidurilor in direcjia pajigtilor. Esafi ghioceii sii se riisp4ndeasd liber sub arbupti gi arbori. R5spdndirea ghioceilor este ajutatii gi de furnici, care car5 in spate casele seminale coapte.

Ghiocelul poate fi asociat cu alte plante de primivara cu bulbi sau cu rizomi, cu pretengii asemiinPtoare. Oferii o imagine aparte compozifia monocolor& de ghiocei gi flori-de-Pagti (Anemone nemorosa). Vegi obfine un contrast interesant plantiind lings ghiocei piigtipii (Anemone ranunculoides), stdnjenel galben-intens (Iris danfordiae) sau erantis (Eran this hyemalis, Sunt ademenitoare corn-

Galanthus nivdjs

CARTEA

GRUPA 8

47

I Gridinirit iscusi 1 -t 1

Cumpika$ bulbi Gnitogi, tari gi plantafi-i cat rnai repede.

@ Nu eurnpara$i bulbi rrnucegiifi sau uscati, sau pe a r e sunt deja vizibili mugurii wrzi.

Penumbra. Prirnavara ghioceii n e c e s i ~ rnult soare, iar vara un loc riicoros gi urnbros. So1 permeabil cu humus, care piistreazi urniditatea solului. Ghiocelul supraviefuiege ~ii n sol nisipos, arneliorat cu pimant de frunze.

a Pentru forfare plan* bulbii i n septernbrie in vas a~ezafi vasul rezistent la ger ~i in piirnant, in noiernbrie punefi ghivecele in cad la loc lurninos ~i ricoros. Pentru flori tiiate sunt potrivite soiurile cu tija florala lung&

ingryire tot an ul
TOAMMA Plantam gi forfam Plantafi bulbii noi deja din septernbrie. Nu fertilizafi solul, deoarece vor inflori rar gi vor dezvolta in special frunze. Pentru forfare plantali bulbii noi sau pe cei scqi din sol In ghivece, iar i n noiembrie duceli plantele in casi.

1 )octorul plan relor

VaRA

Semgnare Nu tiiafi casele serninale, ci de Tndati ce acestea sunt maturate gi galbene, Tnfigefile i n sol. Plantele din serninfe dezvolta flori doar dupii 2-3 ani. fumerus strigatus poate ataca gi ghiocelul, igi depune ouale pe varful bulbilor, apoi ornizile de culoare bej vor roade bulbii. Plantele contaminate au frunze crqe sau firoa. Fifi atenfi ca varful bulbilc ~5 fie acoperit de pirnant.

PRIMAVARA
Divizarea Dupi inflorire ririfi coloniile rnai intinse, divizafi plantele replantafi bulcu cazrnaua $i bii (dreapta).

1
1

CARTEA

GRUPA 8

48

Gridinirit iscusit

Vara tarziu cumpkraji bulbi tari, carnogi. Plantafi-i &t mai e pot repede, deoarece nu s pastra.

Penumbra. S e dezvolti optim sub coroana arborilor, i n penumbra.

Nu cumpsrati bulbi uxafi chircifi. ~

Sol reavan, permeabil. Amestecafi in sol compost, deoarece menfine solul readn perrneabil.

Lisafi coco~eii s5 se dezvolte nestingheriti. Este toamna suficient s% a~ternefi in jurul lor un strat de proteqie de iarnH din frunze uscate, iar primavara sa le administrati putin compost. Nu administrafi plantelor alte i n g r w i n t e .

w
TOAMNA

~ n g r y ~tot r c an ul
CBnd planta incepe s l risari, aflernqi pe sol un strat de compost (stkinga, jos). Dupe aceasta nu mai fertilizafi. Dupl inflorire nu tiiafi frunzele, ci lasafi-le s i se retraga. Dezgropafi tufele mai bitrane, mai mari ~i separafi bulbii mici.

Plantare $i mulcire
Plantafi bulbii de indati ce i-afi cumpirat. Deoarece nu dispun de coaji de proteeie se pot usca repede. Permeabilizafisolul compact cu nisip. Acoperiti locul plantirii cu un strat gros de frunze, in regiuni mai reci adaugafi ~i ramuri uscate.

1 Planta poate fi atacati de


diferitele specii de piduchi de frunz5. Dciunitorii strapung fesuturile plantei $i Ti sug seva. Planta se ofilwe, iar in caz de contaminare puternid poate pieri. Stropifi plantele bolnave cu un jet puternic de apl sau cu

VARA Mulcire $i udare Vara mulciti solul din jurul plantei. Udafi pe timp sece-

CARTEA

Iris olandez

GRUPA 8

49

Grridinririt iscusit

Cumpgrati b u l M W i lar palpat, netezi, cu h b galben-auriu, incZ netnco&@.

Soare. PreferZ locurile protejate, insorite.

a m cum t b~
mucegai.

mi,l n

ia tw j a r v W m M sau cu m e de

%I perma1 profund. Se dcmla W D m In sol afhat, a 1 " 5 6 1 1 @mu nlsipos. in verile cu ~


pm.pit@ii abuncknte bulbii pot pwezi.

Pentru forfare, de la sfarritul lui ianuarie, plantafi bulbii in ghivece. Dupi ce plantele au atins inalfirnea de 7.5 cm, amplasafi-le l%ng5 o fereastr;?insorita. in sol compact, calcaros nu plantati bulbii la o adancime mai mare de 5 cm.

)octorul plan telor


TQAMNA VARA

Plantare
Plantafl bulbii i n septembrie sau octombrie. Deoarece bulbii nu se dezvolta corespunrator F n sol proaspat fertilizat, la plantare nu fertilizafi solul. larna, acoperiii cu ramuri de brad wlul de deasupra bulbilot.

D=?2roPare
In regiunile cu precipitafii abundente dezgropafi bulbii de tndats ce fiunrele s-au uxat, apoi uxafi-i gi curafafi-i fjos). Psstrafi-i In nisip 'intr-un lac intunecos ~i rece. Replantati-itoamna.

fndepartafi acoperirea de iama. Taiafi florile trecute deasupra prirnei frunze superioare. Lasafi frunzirul sa se usuce.

Gstarii ~i florile deformate semnaleaza prezenfa ciupercii Penicillium, care formeazz pe suprafafa bulbilor un Tnveli~ de spori verde-albistriu. Distrugefi bulbii contaminafi. Preventiv pastrafi bulbii intr-un loc uscat, aerisit $i la plantare nu lezafi frunzele inveli~ului.

Pentru a obtine flori in toarnna, curnplrafi i n iunie bulbi tari (diametru: 3-5 crn).

Soare permanent. Se dezvolta optirn In bataia fierbinte a soarelui de vari, in locuri uxate. So1 cu b u d permeabilitate.
S e dezvolta cel rnai bine in taluzuri, In straturi ridicate, sau In gradini alpine cu sol

Pentru a evita murdirirea frunzelor in tirnpul averselor de ploaie, mulcifi solul in jurul

Nu curnHrafi bulbi moi sau mucegiiti, deoarece pot 19

fngrijifi-v& de aplrarea
ghioceilor de toarnna contm gerului din tirnpul iernii.

introduceti In sol faina de

Docrod plan relor

TOAMNA

aspru, dupa Inflorire este indicata replantarea in ghivece. Pastrati ghivecele In locuin@sau In alt loc de

Luna iunie este cea rnai adecvath planthrii. Plantati bulbii de 3-5 cm la o adincirne de 10-12 cm. Tot

lulbii ghiocelului de ~oarnni pot f i atacaji de acarieni, care le provoaci putrezirea. Pe frunze apar Pete brune, planta Tncepe sa se ofileascii ti apoi piere. Pe bulbi se pot vedea adAncituri de culoare negru-brun. Scoatefi irnediat din pamint bulbii 'itiimafi ~i distrugeli-i.

qns ul 1e6re~aurnuad *PI

a w ! n !JOB r u ~ -uad gzea~ard es

A venit primivara!
Culoarea galben-aprins a narciselor hvioreazi graWdina.

rn

I
r
m I'

VARIETQI
Corola secundarii (coronula) caracteristicii narciselor este tot atPt de mare sau chiar mai mare d e d t petalele ce forrneaG periantul florii. Narcisele sunt plante raistente gi longevive. Pe o tulpinl se dezvoltii o singurii floare, unele soiuri sunt discret parhrnate. Culoarea lor de baza este galbeng, dar exist2 soiuri rnonocolor albe sau bicolore (albportocaliu gi alb-roz). Soiuri cu flori galbene dernult cunoscute sunt: ,Dutch Master", ,,Golden Harvest" gi ,King Alfred", provenind din secolul a1 XIXlea. Soiuri cu flori albe sunt urmiitoarele: ,,Cantatricev, cu flori albe ca neaua, ,,Mount H o o d , cu corolii de culoare crern gi ,,Ernpress of Ireland". Soiurile bicolore au coronule, respectiv corole de culori diferite. Soiul ,,Bravourn are corolii alb-irnaculat gi coronulii

'I
Compou'$e fiumoasir narcise 9; lkrimioare

I
ACCESORII: CI bulbi de narcise C1 cazrna C1 furcB de sHpat CI compost CI betipare CI ingr3grndnt pentru plante cu bulbi

Plantare: primhara deweme, in rtrat sao pe gazon grwl diametrul de 40 cm. pen-

1Stpap m

fdorl

blbi.

Gmpa de plantare trebuie $ i aiM adancimea de 30 cm. Amatecap O n sol o galeat8 de compost maturizat.

Soiul ,,Easter Bonnet"

iI
i
!
1
I
w

galbenii, in cazul soiului ,,Spelbinder" culorile se praintii invers. ,,Glenfarclas" gi ,,Fortissimon dispun de corole galbene gi coronule portocalii. Coronula roz a soiului ,,Easter Bonnet" aratii deosebit de bine printre petalele corolei albe ca neaua.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Narcisele triiiesc mult tirnp $1 forrneazi colonii intinse. Plantate in straturi pot miirgini aleea ce duce la casii sau pot sernnala venirea prirniverii P n griidlna de fa~adii. In straturile de perene plantagi narcisele la mijloc sau P n hndal, astfel, frunzele ofilite vor fi mascate rnai tPrziu de perene. Narcisele, sirnplu de ingrijit, se rhp2ndesc repede in g d dins. D a d sunt expuse la soare prlrniivara 81se aflii in urnbrz vara, se reproduc spontan vreme de ani de zde. Planta~i

bulbii, pe dt posibil, in grupuri, pentru a putea fi ocolite ugor la tunsul ierbii. Frunzele narciselor nu pot fi tiiiate dupii ofilire, trebuie h a t e sii se usuce $i s3 se retragii.

CE SE P ~ A L ~ T U R I ?
Narcisele se potrivesc bine cu arbugtii gi alte plante inflorind primiivara. Aliituri de arbqti narcisa giisqte condijii optirne. Narcisele galbene au flori de o nuan@ asemiinztoare forsijiei. Cele cu flori albe se pot asocia cu tulichina cu flori roz, iar celor cu flor~ galbene li se potrivegte excelent magnolia cu flori stelate albe. 0 impresie deosebita produc florile albastre plantate aliituri

L
L

I
Soiul ,Golden Harvest''

de narcise, spre exernplu chinodoxa, rnuscari, vlorelele gi floarea de nu-rng-uita. Nu uitaji nici de asocierea portodiu-ropu, foarte indriigitii. Plantaji aliituri de narcise, amestecat, lalelele gi lalele pestri~e.

I
kpunefi pe fundul gFepikrs 115 m d@ sol. Plants$ In acesw bulbii dispqi cu drful in sus, la &m$e de 15-20 cm.

I"
5

Presarafi restul soluiui pe bulbi. Presafi solul cu plantatmul sau cu cazmaua, Udafi 5j marcati locul cu betipare.

Primavara, dup% Wrire, fertilizafi. indeflrtag Rorile trecute. LSsafi frunzele sg s e usuce $i sa se contracte.

Soiul,,Bravour"

CARTEA

GRUPA 8

51

Gridinirit iscusit I

71'6 P'eriumba ~arckele


.
am
y

Dac3 dorifi s2i punefi

uolurninqi, tari la p a w Bulbii cu trei varfuri sunt rnai #urnpi, dar dezvolti sirnultan &reiflori.

prefer8 prirnavara locurk Insorite, iar vara pe cele urnbroase. 501 bogat fn suhstanw nutritive. Prirnivara menfineti solul reavln, dar evitati apa stagnantl. Plantele suporti bine seceta de uara.

din narcise le sunt insuportabile.

Plantare $i forfare Plantali bulbii. Plantali cAfiva bulbi ri in ghivece, pentru forfare. lngropafi vasele R strat. In noiernbrie dezgropafi-le si amplasafi-le 'in locuint8, pe pervazul ferestrei, la ricoare ~i lurnina. Astfel narcisele vor inflori si in cursul iernii.

fi--

Curafire fi divizare I T8iaJi frunzele numai dupa ce s-au ingalbenit. Narcisele prea expansive pot f i tiiate si cu rnasina de tuns iarba 00s). Dezgropati bulbii virstnici, separati bulbii rnici $ireplantali-i sau pistrafi-i pin8 toarnna.
- -

I
1

Dupa ce bulbii risar, amestecafi in sol ingri~arnint organic. indepartati florile trecute.

WM-10030

Jezvottarea insuficienti, uscarea florilor $i frunzele Ingilbenite sernnalead prezenta m ~ t enarciselor. i Larvele sale rnari penetreazi In bulbi gi prin aceasta lezeaza centrul de energie al plantei. Dezgropali bulbii contarnilati ai distrugeti-i.

O IMP ABnMP SRL

ISBN 978983-880924-1

CARTEA

GRUPA 8

53

Gridinirk iscusit

I
I

9 Cump&r@ituberculi mari, 4ari la palpat. Din tuberc* 9olumino~i cresc uneori Qulpini fbrale ramificate.

* Mu amph# tuhrculi moi,

rnuc@@i, m tuberculi O n
EWrJ de -t

Soare. lnflorege cel mai intens fn Iwuri insorite. So1 permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Udand regulat plantele ~i fertilizand solul cu compost $i ingri~amant artificial, stirnulati infloririle mai abundente.

p"-'

fngrjire tot an ~l
.

Onflorirea s e poate prelungi prin plantarea tuberculilor la intervale de doui siptimani, de primivara plna vara devreme. Toamna dezgropafi tuberculii, recuperati tuberculii mirunfi, iar primavara plantafi-i separat. Plantele noi vor Tnflori dupi 1-2 ani.

I-*

octor p ante or

Plantafi tuberculii de la s f a ~ i tul lui aprilie pani in iunie. Plantele vor inflori la doui luni dupi plantare.

grijire
plantele. Qnd tulpinile florale incep C i se dezvolte, administrati plantelor ingrigimlnt lichid T n cantitatea prescrisa. Dupi trecerea florilor tiiafi tulpinile deasupra frunzei superioare ~i Iisafi frunzele s i se usuce.

Dupi uscarea frunzelor dezgropafi tuberculii ~i lisafi-i s i se usuce suspendafi, timp de o siptimani. Dupi aceasta tiiafi tulpinile pan2 la lungimea de 5 cm 00s). Pistrafi tuberculii intr-un loc intunecos, rece ~i uxat.

d i

'runzele pitate $i florile deformate trideazi prezenfa tripgilor. Atacul se poate extinde 5i la ceilalti tuberculi, de acesa curifafi bine dupa dezgropare tuberculii contaminafi ~i inmuiafi-i intr-o solufie insecticidi. Stropirea cu insecticide a plantelor, in general, este ineficienti.

OWABnMPSRL

~-02-1(W142

ISBN 9 7 8 2 4

HibM de narci'se se asearnha' prin cornla lor d a & "

Caracteristica hibrizilor de narcise este coronula (corob secundarii) a&c divizati, hparte puternic ref-lexivii gi ondulad. Pede galbene. ,,Baccaratn, ,,Tiritomban gi ,Mistral" dispun de ~ e d galben-deschis e gi coronu15 galben-auriu. ,Tripartiten f o r m e d mai multe flori gdbene. Soiul nou ,Lemon Beauty" str;ilucqte prim culoarea galbenFamilie a florilor. Specificul soiuriior ,Gold Collar", ,Mondragonn gi ,Brillant Starn este coronula galben-portocaliu. Petale albe. ,,Colblanc" pi ,Chablisn au flori complet albe. Soiului ,Canastan ii este caracteriistid coronula cu pliuri, de culoare galbenii. Soiurile ,,Congress", ,Orangeryn gi ,,Parisiennen se disting prin coronula lor portocalie.

S o s r aenvwse

,Collarosan se remar& prin

flori roz-palid, in timp ce


,Pearl Shell" prin flori de culoarea caiselor.

UNDE SE PLAN TEA^?


Plantafi narcisele hibride cu p e d e ondulate in ace1 loc al griidinii, P n care se p a t e evidenfia in mod corespundtor forrna lor surpriidtoare. Aceste narcise produc un efect cromatic puternic in suaturile de b o r d d ~i in cele de plante perene, respectiv sub arbqtii desfrunzi~i iarna, precum gi in liziera fnsorid a piduriior. Plantate in gmpuri ele pot constimi podoaba gridinii de fapdi sau a suatului de I%n@ terasi. Sunt aspectuoase de asemenea plantate P n kizi de flori sau t n uubh. Asociafi narciselor mari gi ariitoase plante de acoperire a solului scunde. Plantafi soiurile cu flori 2 n Narcisa hibrid?i cu p e d e ondulate se a s o c i d extrem de bine cu alte plante expansive gi cu florile Pnvolate Inflorind primiivara. Aceste flori exotice ins5 nu se potrivesc florilor sdbatice autohtone. Soiurile galbene sunt foarte frumoase allturi de ldelele rosii invodte (spre exemplu ,Carltonn) gi muscarii albqtri (Musari armeniacum). Soiurile albe au un efect fermedtor hcompania muscarilor albasuu-palid ( M w i armeniacum ,Blue Spike"), a zambilelor albastru-aprins sau violete (Hyadnrhus orienralis) sau a floriior d e nu-mii-uita albastm-azur ( M p o r i s sylvatica). Narcisek devin ~i mai st&citoare d a d sub ele, ca acoperitoare de sol, sunt plantate

pansele (Viola wimockiana x), flori a &or adoare se armon i z e d cu culorile narciselor. Soiurile de pansele cu p e d e ondulate sunt aspectuoase plante de acompaniament, forma florilor semkiind cu aceea a narciselor.

nwnpderoz~ickculoara caiselor P n penumbrii, deoarece la soare se pot decolora.

Grridinririt iscusit I

Putrezirea bazei bulbilor are drept consecinfi moartea radicinilor. Pe solzi apar Pete negre. Ciuperca se dezvolta deosebit de bine intr-un mediu umed ~i cald. Din aceasti cauzi pastrati bulbii intr-un loc uscat Si ricoros. Distrugefi bulbii infectafi ~ialegefi un alt loc pentru cultivarea narciselor.

APROVIZIONARE
Cumpara$, pe c% posibil, bulbi de &ngn&miqri. D ~ R bulhiPwefpmW*rfud se vor dezvolta t o t atatea flori. Avefi grija: coaja bulbilor sti fie stinatoasi. Nu cumparaji hula mucegiw .fic c u cr&p&wi$i sechele.

LUMINA 51 SOL
wmmh&m k l a b Tnflarex
0 Pentru cultivarea i n ciubir este adecvati narcisa hibrida a petale ondulate, care Tnsa iarna nu se preteaza la fortare Nu taiafi frunzele panti nu se retrag. Acestea sunt necesare pentru acumularea de energie I n vederea Tnfloriri din anul urmator.

p c 9 m & n h lr

compact cu nisip

mu campost.

~ngrljlre tot an ul
TOAMNA

Plantme ~i mfareesohrlui In septembrie plantqi bulbii la o a&ncime de 10-20 cm gi la distante de 10-20 m.In solurile compade a p z t i pe fundul gropii de plantare un strat de drenaj din nisip sau pietrif. Acoperifi solul cu compost sau frunzis mat.
rnlW~Al?A
F e m m I fS h curiijire C a d &ar, administrati nar-

Cufk$re gI divizam ?ndep&tali frunzele de Indaa ce 5-au Ilngalbenit. Scoatei din p&manttufele prea dense ~i divizaple bulbii. Replantafi imediat bulbii mu pistrafi-i Fntr-un IM uscat li rkoros pana la plantarea de primavarii,

I r
I

ciselor compt, tala2 de coame sau ingr&$3m8ntde stirnulare a tnfloririi (dreapta). Mai tarziu lndepartqi florile trecute.

0 IMP AWMP 8RL

ISBN 97E963-86092-8-1

plum usete de primivara'


I

7 I
I

PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E

Foqa de n a + e n oarcisei cu diciu mic se &tor-" ilorii sale grapoase. -

VARIET~I
0 caracteristicii a narciselor cu caliciu mic este sepala scurt5, ce nu crqte mai mult d e d t treimea corolei exterioare. Petalele gi wrola florii sunt ori de diferite nuanje ale aceleagi culori, sau de culori diferite. Soiuri cu petale albe:

ur 2 1 devreme. and h mad t$~~er&a I s disp~qi In nod


Plantag nafcisele prim2jvara .S+3lb;lticC.tl+le" plantrulbii paal~lle arkqtilors

Marcafi ramuri xu& lcrcu~ bulbilor. StrZd~f~i-v% & pam netural.

sepale in culori contrastante si petalele albe: ,,Merlinn (galben-pal, cu margini caliij, Verger" (&b duri portocalie), ,E Browning" (portocaliu), ,Limerick" (rogu-portocali~ ,,La Riante" (ro~u-portocali, cu Pete verde-@lb;i) gi ,,Rockall" (rogu-portocaliu). Varietiifi cu petale galbene: infloresc ~ r e ~ o n d e r egalben nt ,Venvood", ,,Citronita" si ,,Perimeter" (petale secundare

ortocaliu: Jchduar ,Bitma", ,Doubtful" si C--1ett O'Hara". rietatea ,,Sabine Hay" disune de petale portocalii 5;i de petale secundare rogii.

liciul mic ~nsunb~ do? unmBIYJse c

UNDE SE PLAN TEA^?


Narcisa cu aliciu mic a t e o plant3 cu bulbi, de mare longevitate, gi se Pngrijqte simweste tot. wlu. Aratii frumos I L valoarea-i iese P n evidenfii atat tn straturile organizate , d t gi sub arbugti sau pe gazon liisat sdbaric. In locurile cultivate sporadic se poate ,,sdbiiticiY7 cu ugurinjl. Crepe excelent gi In zonele neprotejate, unde flori de primiivari mai pujin reziswnte pier sub efectul v h turilor fi al ploii. fn straturile organizate nardsele cu caliciu mic dau

I -

ornamental rogu-aprins (Ribes sanguineurn), iar cele cu corolii portocalie, cu arbustul cu flori d b e n e formthia. U fn f a p unki fundal de culori jnchise, de exemplu P n CE SE PLANTEAZ~ AL~TURI? faga brazilor sau a gardului viu , din cimigiri (buxus), se eviden~iad minunat narcisele de Narcisa cu caliciu mic a t e o plantii multilateral3, cu o mare culdri deschise. ada~tabilitate.Culorile sale vii gi deschise se asociazii bine cu multe alte flori de primiivarP. Arad frumos aliituri de alte narcise de culori asortate, ca de exemplu ,,Birmam, hibridul ,,Scarlet Gem" sau ,,Barrett Browning" 5i ,,Geraniumn. La poalele arbqtilor, narcisele se pot ,sAbiitici" de minune t n compania clopogeilor (Muscari armeniacum), a floriide-papi - . (Anemone nernorosa) sau a ciubojicii-cucului. Frumusetea-i simp15 se remarc5 8i 2x1 vase sau 1Hi de balwn. Aratii excelent P n buchete pestri~e de primiivarz.

UngB fiecare loc rnarcat siipafi cu plantatorul o groapa, in care puneti cgte o linguriti de Tngr&$4rnlnt.

Amestecafi p8rnflntul cu ingr8@rn8nt.Plantafi h l b l i la o adtlwirne de 10-20 on,cu vtirful In sus. Acoperiii-i cu pamint, iar apoi cu frunzi~.

I ci IBsati-le sa se IngilbeneascB ~i

paflile uscate. Nu taia$i frunzele,

APROVIZIONARF
a Cump&refi, pe cdt posibil, bulbi mari, s&tatosi, cu foi exterioary Tntregi, newde pi brune.
Nu curnpgt@ buki moi, presafi sau mucegaiti, sau ale
Soare, penumbra. S e dezvolti optim la penumbra arborilor cu coroana inci neinfrunziti, sau la soare.
Este oMvitoare, de aceea rozatoarele o eviti. Planta$i narcise in jurul plantelor cu bulbi periclitafi, spre exemph i n jurul lalelelor. Nu tiiafi frunzele narciselor nici chiar pe garon, ci lasafi-le s i se usuce.

So1 cu bun4 permeabllitate. In solul compact viafa bulbilor va fi mai scurti.

Scoatere gi divizare
plantafi bulbii, i n funqie de mirimea lor la addncimea de 10-20 cm, la distante de 10-20 cm intre ei. Pentru forfare putefi planta bulbii pe durata iernii in ghivece (dreapta). Pistrafi bulbii intr-un loc ricoros. compostati-le. benite ~i Scoatefi din pimant tufele crescute excesiv. Divizafi-le, separati bulbii mici, nou replantafi-i imedicrescufi $i at sau pistrafi-i intr-un loc ricoros pdna la plantarea lor din toamni.

sele, prelucrafi in sol ingri~imdnt organic. Mai

I u

larcisele pot f i atacate oe viermi sdrma, cauzand W r e a inelari galbeni. runzele se curbeaza ~i apar pe ele noduri galbene. Tndepirtafi pi distrugefi plantele infestate. Vreme de un an nu cultivafi narcise pe locul infestat.

CARTEA

Floarea Pusfin

GRUPA 8

58

Soare, penurnbrs. netedri, maro-deschis, asem%- Primrivara necesiti soare, vara p ~ a , perg Diametrul u d bulb & a 0 5 M e de 2 cm. Sol perrneabil. Floarea Puskin nu este pretenfioasi, B Nu curnpfirafi bulbi moi, cu se plantead in sol permeabil, nucegai uxafi sau incoltifi. nu prea uscat.

m hrnp%rafl bulbi cu coaja

fn prirnul an de dwpg plantare florile se &wolt5 in n anul apropierea solului, T urmitor ating Tniltimea obi~nuiti. S e dezvolti optirn daca nu timp de mai este mi~cata multi ani.

Ingrijire tot anul


TCTAMW TIMPURIU Plantare Plantafi floarea Puskin de indata ce cumparafi bulbii. Dad Ti pastrati prea fndelungat, bulbii se pot uxa. Pentnr foqare q z a f i bulbii in ghiveci, str6ns unul leng4 altul, ~i punefi ghiveciul timp de 14 saptiimlni T n risadnifi. IARNA k 'l? u l FaGare Mutafi bulbii cu ghiveci cu tot din dsadnifa in casZi (stanga, jos). Dupii inflorire ducefi-i afar&

PRIMAVARA

curspre

Inl&urafi din straturi florile ofilite. Lasati floarea Puskin si-ri imprii$ie seminfele, a&fel va forma un c m r floral des. Putefi scoate ~i semina seminfele Cincol$ezcla lurnina). Lasafif runzele rc? s e usuce.

Frunzele decorative ale florii Puskin deseori devin prada rnelcilor. Facefi capcan5 de bere. In prirniiverile ploioase este recomandata ~regitirea capcanelor cu :apac, care nu se umple cu Jpa de ploaie, ins3 rnelcii intri in ele.

n\

PLANTE CU BULB1
-

GRUPA
-

I'orescen~e dense in locuri umbroase

nartie-mai

r/ ingrijire simpli

Culori ra'coroase de flori


Brebenefd, cu un aspect exterior fi.agil, este o plan ti perena' rezistenti ce se poate cdtiva in focuri umbroase.

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE
ACCESORII: LI tuberculi de brebenel D cultivator O turba sau coml plantator O lopata D material acoperitor de so post U grebli C

VARIANTE
-

Specificul brebenelului consti In inflorescen~ele formare din ciorchini sirua~i pe Iistari drnogi, florile tubulare cu pinteni $i frunzele cu limbul multiplu sectat, de culoare verde-fraged. Din genul brebenelului fac pane aproximativ 300 de specii, care se pot diviza in doui grupe. Primei grupe ii apaqin speciile ce cresc sub formi de tub, spre exemplu brebenelulgalben (Co'ydalislutea) gi brebenelul-nobil (Co'ydalis nobilis), iar din a doua grupi fac parte speciile cu tuberculi sau cu rizom tuberculiform, prezentace In cele ce urmead. Brebenelului giunos (Co'yddis cava) i se trage numele de la ruberculul go1 pe interior, aseminitor unei nuci. fn zona noastd, specia autohtoni dispune de inflorescenye in nuanre de alb gi roz-violet gi fnflorqte din marrie p h i in aprilie, pe tije inalre de 30 cm. Brebenelul Corydalis solida seamini cu brebenelul gunos, dar nu crqte dedt 10-20 cm.

Aceasti plan^ este de asemenea aurohroni in pirgile noastre, inflorind la fel, din manie plni in aprilie. Soiul ,,George Baker" (cunoscut gi sub numele de ,Transsylvanica") este, daroriti florilor sale portocalii sau de culoarea somonului. deosebit de aspectuos. Brebenelul de Cqmir (Corydalis cashmeriana)are flori albGru-aprins. Inflore$tedin aprilie in mai, florile-i fiind susginure de tije Pnalte de 5-15 cm, cresdnd din ddicini tuberculiforme. Planta se davolri optim in zone dcoroase, cu armosferi umedi, in sol acid gi cu humus. Brebenelul azuriu (Co'ydalis flexuosa) a fost descoperir in China in 1989, gi de atunci esre cultivar gi in grsdini. Florile-i lunguieye, de culoare albastri, apar din aprilie p h i in iunie pe rije de cel mulr 30 cm.

Brebenei giiunqi, mperitori de sol

La coroana arborilor solitari sau in faga garduriior vii, brebenelul form& cu timpul un strat vegetal dens. Tuberculii brebenelului pot profita de solul bine permeabil a1 gr;idinilor alpine umbroase, atlt de necesar davoltirii sale optime. Florile aspectuoase ale brebenelului pot fi contemplate de aproape, d a d plantapi brebebeii de-a lung111deilor umbroase.

mai devreme, prevestind pard inflorirea brebenelului. In categoria plantelor asociate meriti men~ionagi gi crinii de toamnii gi ferigile, deoarece frunzigul lor va umple spagiul go1 ]%at de frunzele plantelor cu bulbi, care cu timpul se retrag. A l b a s d brebenelului de cqmir arari fermeciitor alituri de miseaua-ciutei (Er/thronium) sau sub rododendron.

Tnfige~i vertical plantatorulin parrdnt ~i rnigc3ndu-l lateral efectuati gropi de 10 cm ~ddncime (distanfa de piantare: !5-35 crn).

Presira# pam&ntpe tubemall ~ibiitatorifi-l usor. Udati acoperiti plantajia cu un strat de acoperire organic de 2,5 em.

UNDE SE PLAN TEA^?


Alegeyi-i brebenelui un loc in penumbd, la poalele unor plante cu rulpini lemnoas5.

Brebenelul i se potrivqte fiedrei plante de piduie. &at s i se d a volte nesungherit, brebenelul se va dezvolta in toati splendoarea sa. Plantele de primiivarZ cu bulbi - printre ele narcisa ~i laleaua-pesuiyi (FritiIIaria meleagris) - Infloresc concomitent cu brebenelul. Erantis (Eranrhishyemdis) $i ghioceii de bald (Leucojum vernum) infloresc ceva

I
1
Flori QI pintcni

Nu curafafi, nu fertilizafi ti nu diviza$ibrebeneii. In perioada de vegetafie rneqinefi reaviin M u l p o l u l pe tot parcur-

Gra'dinzrit iscusit

Vara tAniu, cumPliia$ tuberculi tari, care se @sex. de regula, O n magazinele de specialitate. Nu cumphrafi tuberculi rnoi, mucegaiti. Tuberculii deshidrataji s-au deteriorat probabil I n urma unei depozitari necorespunzatoare.

Penumbri, umbd. S e dezvolta optim la poalele arborilor cu frunze dzatoare, dar nu ~i la umbra plantelor ve~nic vcrzi. Sol cu bun& permeabilitate, c u humus. 0 excepjie o constituie brebenelul de Ca~mir, care necesiti sol acid.

tlfngrjire tot an ul
9. . 4 -

W I I

TOAMNA Plantare gi protecfie contra gerului

PRIMAVARA
Mulcire

Plantafi brebenelul imediat dupa cumparare, pentru ca 9 tuberculii sa nu se usuce. hainte de primul ger, acopei rifi locul plantarii cu frunzi~ uscat sau cu crengi de arbori.

Reinnoifi stratul de acoperire compus din scoaqa de copac marunfita, cornpost sau frunz i uscat ~ ~ilasafi-l pe sol tot anul.
Udare gi semsnare

Toarnna, 'Indepartafi cu grebla stratul de acoperire agterneji unul nou, vechi ~i pentru a evita bolile. Semin$ele sunt raspdndite de furnici. Dupa tnflorire scoatefi din parndnt plantele nou dezvoltate ~ireplantaji-le altundeva.

)octorul plan relor

I
a

In lipsa unei umiditafi corespunzatoare, brebenelul se retrage, in urma sa riminand locul gol. In vreme secetoasa menpnefi-i solul constant umed (stanga). Plantele retrase pot jnverzi din nou primavara urmatoare. Culegefi seminfele imediat dupa maturizare si semanati-~e.

La~ele moliei galicole se pot instala intre tesuturile frunzei, pe care le roade. Distrugeji frunzele pe care observaji urme sinuoase de culoare deschisa, provocate de rosaturi. Reinnoiji toamna ~iprimavara stratul de acoperire, pentru ca acesta sa nu serveasca drept loc de rnare pentru daunatori.

Q IMP ABnMP SRL

RO-P-02-10-059

ISBN 978-96386092-8-1

(s!p!!~adury e!n~~n!~ ai!~~sad tl) aIaTap1 'alas!3nu 'alalapl !aua[ -ups ap !1m13p aleluald IJ lod p q m p d a p a v o 0 anu!a .~eo!ladpp o- lug pu!~oguj ala~ueld n3 !S 3san!r1od as aseonnadse aps alaz
-mjn p 'g~en~ur!~d ap a l ! ~ o ~

ale01 n3 epose awed ap p s p ~

'!nlnIos e i v ~ d n el s a,eru!s alb~ogu!e e p wn e q n q S!JI a p u o z p o Jopupepy elpolep - p n e u r p d ap smog au!q ap laj el e ~ p ~ nawod :, as p q n a p e o a m a!pde-!em 6padw~ ad ap apupgdl ug u!p ES eaJ!Jogul upd -alpua ~w aps alapru l p a p auramap -elEap! alsa g mlnlos eae~!l!qeaur~ad ~ u a r l b ~ oe m ~u j weqnq apun 'alposu! amdp a p ~ @ s!q . a p o p g ap apllopad eaiuenu u t aunu!ur ap a ~ b n ! ~ l oads allnur !em ap 19 aJoIm!q !J~!OS -PJoq ap pmld e~ IS u r n ~ a ~ <Jol!ap d p q ~ s 'a p l!q!sod aIpoIns ale01 US a ~ b ~ o p'n![o3e~s-ndo~ ui ~n%unl e-ap yenpIn3 lualmxa !!101n3 e!idmxa n3 'e3aqJeq s y ~ - a n a ~~ a u n areopalu! s apad !an a 1 3 -emme ap el!qasoap nes ~ o l a p ~ eareop:, ad n3 ppuap! purg 'paj!p aleod a!als;na e a n o p s '!os ap a!i3uy u~ -aJeo!Jalxa a p a d

azuruj ap a1pn!l13unqw . ! 3 ! 1 ! d !!aua[q~s $01 el arepur!s ~ u na sl a l b ~ 3 ap ap3?!.1a13m3 .~opzunq mdnseap le!p -aur! asnds!p ~ u n a slpo~ 'a~put ~ u aIun!os r ap anqasoap a ~ d s O ~ 1O ~ e o ap p aur!i~ujo a n w ~ m d upd y (x E . ~ ~ ~ U I / J O ! -ep n e q n q s!q) n!>ol[!ur p ap a n x d s a ~ ' I ~ U Jplaua(ups ap a~bqasoap -lonela eleqleq a s -aza% ~!JI !"Ins -onnadse t esnpal aur!ipug ap I?almapeAa s a s u m meqnq S!JI

....,

Jocrorul plantelor

r l
Agternefi intre manunchiurile de frunze pufin ingra~amant organic. Dup5 inflorire, t5iati tijele florale deasupra solului (stinga) ri divizati tufele dense. Primul semn al putrezirii bacteriene a rizomului este 'ingalbenirea $i uxarea v&rfului frunzelor. Umiditatea fertilizarea unilasolului ~i terala cu azot stimuleaza aparitia bolii. lndepirtafi rizomii vatimap. Administrati stanjeneilor Yngra~amlnt bogat tn fosfor.

'

Iris

GrZdinirit iscusit

1APROVIZIONARE 1
CiumpSErfl bum! tari, cq 0 Soare. Unefe specii se eoaja netedti sau rjz~mi mifi dezvolts satisfaciitor ~i Tn d e culoare deschid @& d penurnW O n funqie de specie necesitii Mnam& sal uscat sau umed. Rizornul sau bulbul anurnitor specii 0 Nu c u r n p h j i bulbi putrezi, putrezqte i n sol urned, Insi anurnite specii prefer5 solul cu Pete rau rizorni zbdrcifi, f i i r i frunze. umed
Scoatefi cu maria buruienile dintre stanjenei. Pentru a nu vtittirna rizornii fi bulbii din apropierea suprafefei solului, evitati folosirea sapei. Tiiati florile pentru vazl cand bobocii incep se deschida.

TQAMNA TlMPClWU

Plattam @ f m . F f z a z e hi~rnavara este wioada awespunzgtoare plantirii stdnjenelului de bala ~i al st&njenelului sibwian. Tala$ frunzele uaate de pe plante du@ iemare ti amestecati mlul cu R i d de coarne.

Plantam $ . i ?rnpmiva
?ngh@uIlui Toamna este perioada optima planarii MbarBata, Iris kaemp feri, a anjenelului de Pirenei fi stilnjenelului cu bulbi (irisul olandez $ stsnjenel w i t ) . Plantati rizmul h Iris LMrB$ta superficial @), d nu putrezeasca.

0 IMP AWMP SRL

fngrijim @ divlmrt~ riWciniI~~ in timo de secet3 udati ~lanwtele. ,, Dupa inflorire pistrati frunzele ~i t&ia$i dmr tulpinile. irnp&jifi rizomii rnai mari in mai multe pZi6i.&erne$ praf de drbune de lemn . w suwrafetele . , ttiiate si replantali rizomii divizati.

Arsurile p frunze apar Indeoebi pe vreme umedti. Petele mari, de culoare Inchisti, cu margine galbenti sunt provocate de fungi. Primavara tndepartati frunzele btrilne, maronii, deoarece fungii dewori ierneaza pe suprafqa acestora. Stropig plantele cu sulfat de cupru (piatrZ-vilnBti3).

- M

'~nom 1 a Q

u r a VPI
;usa

6 a ~ l (apu q w

PW

. .

7 .'.?@
, ! q .
I

'\
8

1:

! & :,:,
C
r. '

:,>t

T '

Gra'diniritiscusit I --

tuberculi m e , Wi, cu mi rnulte inele, care h & mau hcoltit.

0 Mw CU@&X@ tubmrli usmi gi zb&cifl', rnoi mu deja Incoltifi.

Soare beptin. Daliile necesitl un loc protejat, unde beneficiazil de cel putin gase ore de soare pe zi. Sol cu buM penneabilitate, bagat In s u b s t a w nutrithre. Ameliorafi piirnantul cu compost. dar nu utilizati Ongr&$m&nt de grajd proasplt.

6 Incepdnd din martle f o m ~ i daliile T n ghivece, pentru a obine o Tnflorire timpurie. In mai, transplantati rlsadurile tn grldinl. Pentru a mlri durata de via@ a daliilor, din august nu le rnai fertilizafi, altminteri tuberculii pot lesne putrezi.

loctorul plantelor

Afsnafi profund straturile ~i ameliorati-le cu compost. Plantaji tuberculii de la sf&situl lui aprilie. Daliile forfate

Meqinefi reavln solul daliilor toatl vara. Fertilizafi-le lunar cu Ingrl$imht sirac C n azot. bdeplrtafi sisternatic

colul inghefului a trecut.

TOAMNA Dezgropare #i @strare Dezgropati tuberculii dupl prirnul tnghet. TZiati IaRarii la o palm3 de sol. Llsafi tuberculii s l se usuce pe o hdrtie de ziar (itanga), apoi curipfi-i. Pistrati-i in nisip sau turbl, intr-un loc ferit de ger, uscat gi intunecat.

Dalia este o hranl prefer a t i a melcilor. Tntr-o singurl noapte Fi pot consurna h Tntregirne llstarii tineri, unui dar pot dluna grav ~i lot rnai mare de exernplare. Adunati melcii noaptea, pe vrerne ploioasl. Arnplasati un gard contra rnelcilor.

ISBN 9 4 1

-gp3a5 ap dug ad !iepn '~!ueEi~ ~ g w g f ~ nes ~ 6pod~iloa u~ n:, lnjos !iez!i!ua+ ' e ~ e q w g r

CI

-$ap.nv=uap you o !!UI~EJ~ y a p m ~pnds p s g ppuaiups

.-wFlpllll

'(S?SO&?UE~&~ uIKID~Eu~~v)
uIma3eux nes ( m ~ * A uwnm J) !aw ' ( md.8 ~ ~ d n s&u ) n3 ~ e p o s v .A!mns p m o p ~ mme s.r.JflU e ! J w1 3 ug '(R~!J!~!s -aq!s pua!qs ap ! J ~ I Eqmds ~ S ~ I~!T I p u p n l d pnauay ad!zodwm o e!maure $and .!!Sol nes !uaq@ +ypuen @uq ad

! 4 umsard 'aps J O ~ J O U~ o p u -n!suatq ~ ! J O I V $ur, '!qpq ru aqp p o a~ n uauerq p A y ru ppua(ups ! S w afi3eprd .,'Lea XuunsuO ! u u q a!tp,rtr" ',~flg" JO~.I~!OSalp ! h e m p z q l n as -00n p e - w q p m n p s e p d s S!JI pp-arpnq w e UJ 'paA p d w ! ~ e~01ah-u areoqqwase UJ p ~ d u !s ' J O ~ O Z I Jp u n w <auaqpS a~ad n3 a m m p po -asap IUTIS uaJut?yaarp3na" ! S m p p e pm* ea)mp!wn ! d pde d s -aAn!.unu ,JapuaAq ~u!@!H'' ',olqO.n?~" ',A~MO~OH uAprew" .~opn!os ahmsqns UJ d o q (snmny rn plos p a p ~ ~!mds d S!JI a@F A e l - aPJ0I.d -apmvala upd S ! efiua~e .SPsaP S ! es!q3u$ a n o p k e a p o 0 re! kmp e o p ~ r u -uaq@ p w ~ w ap e m a u ne c'Ja!uraJdUm1 -~ld a~.&pn!~d o& W <alda~ 6ala@unl alazury manoap -rips a@npm-nnseqa apold ' ! . m u n w YnpJoq ap ~ o p r n ~ ~ l s .aJq a p a d ! 9 a m q p !JOB e pqndod a u y d alsa ymds S!JI ne ''%p!Jqure~'' 3sazafdua ! P A p!os ! i ua~oJ%so3 yq3" -pmolor, m a u ru apad t n p r o s $ ;n!qasoep y ~ o d aro~m!q ! 4 ouow a p i a @uq ad .JO1F'OP U!Jd F'OBT !!Ja!'ln? = u a T p p r a " IF" a s x l l u q l d u y p a l ~ ~ ~

-= uy aI!Jold ?pedsJ~I"w
!%e-l1"1P='J! S

''m XTJ" 1 a p l w ap aFJBds


m+d p

u as rrfmds9

I Gra'dinirit iscusit 7
,I
1

LUMINA Sl SOL
e Cumparap todmna rlzomi
riguro~i sau iris cracut In ghiveci. Soare. fnflorqte cel rnai bogat I n locuri dlduroase.

TRUCURI

a Pentru dfvizarea plantelor


scoatefi toarnna rizornii, tiiafi-i in rnai rnulte pit$ cu ajutorul unui cufit $i replantafi-i repede. Cre~te Oncet, astfel trebuie lisat s i se dezvolte T n acelagi loc timp de mai mulfi ani.

a Nu cumphrafi r i z o d
putrezifi, uscafi, sau plante hridicinate cu frunzgr ondulate sau pitate.

Sol de gradina afanat, cu humus. Optirn li este solul neutru sau slab calcaros, care nu se usci repede Si in care apa nu stagneaza.

tot all

VARA -re Udafi regulat in tirnpul

secetelor de vari. lndepirtaji florile ofilite (stsnga, jos) deoarece forrnarea serninfelor slibe~te planta. Dupi lnflorire pistrafi solul rnai uscat.

TOAMNA Plantare Este cea rnai potriviti perioada de plantare. Tiiafi frunzele la inilfirnea de 20 crn, plantafi rizornii la adancirnea de 5-10 crn ~i pistrafi-i urnezi p h i la risirire. Nu necesiti protejare Irnpotriva inghefului.

Urnfliturile rqcat-gilbui sau rnaro de pe frunze sunt provocate de rugina sarijenelului. Preventiv, sau tn cazul contarninirilor rnai slabe, dirnineafa, stropili sau udafi plantele cu infuzie de coada-calului. Tiiati ~i distrugeji frunzele contaminate.

@IMPAB/lMP SRL

as erpusn ( s eq ~ paueld

XONJ) JIEJO~CD apnue a p p m . ~ q S ! (Eruu.urreUI t?!IEplqOz) pdmnp<(sdp zpydod3) !asa~~~~' -e ( a~ mp ~ w ay u e u s r ~anseqp ) aqmmm

.~~!PUO"umrp

'('puom ~ . @ u t , )

4n!aups nldwaxa ap FA ! J q ap !JwF mm1d a d 3 s

ueur !JOB

W? - a ~ u a u ryg ~ ~n ~o h IS nune
'

! V S

s!wo3ng) mmah ps!urmna S ! (-2qru -!PuJuro3) eu~JUIrn '(umapua~ m * nn~.~nn-m~seqp ~ ) q~~uaur -ewe e d m & ( x w.~u! 2:urre~)) a"Pk@ ap (PW) !d!Slaq a p apun3s apm!os nldmxa a d s ' ! P w 14 ! 9 1 " 9 "3 a p u e l d a y q amof 3sa~mod as I -!ayp!%p a p w o p x anq $p!~a3au ru awqd +Saw

"

-!!b~ sad ap IEUJO p n w ID ~ u neu!dln~ s a m 9 ad .p. o ]pap 'pd-WJ pop are a p ~ ~ a ~ a b nu y rep 6pypualdsp v .nb~-uaq$ auasap m p e ~ .pq!zp a y q ' a d ru Anour un ap ~ e w alsa o !!JOB p n u -auaJa ~ 'pp pur ! 'J X $ U J apad ran n3 a~!qopoduqv o p !JOB upd 14 aA?p oh 'areo!m1xa apad p amduror, ~ u nspo~d s VJ 3s 2="m' . =p&q-ap.w~ un ap alaPsuI ad ?P@w E d !m w ax3ap ~leuro p o p pn rzb@un-(x m y asndslp luns -uw P 'a w ap are p@-wq $ !lop I a s ! s m ~ cU I$~~ ~ a p = o p m ~ ~ ' w " pop "eamgp nr!a~as - ~ ~ a p l e u ~ o a s a ~ o ~ @ uaq@ pnum 'aqp luns "Eqw I " P ! 0 5 apJOld .a*op ap ap p r o s alpw !S are E J I% !L ! .nydmd-nSar aad ap n u ~ p o y y !Jon pn -urn ' n p - n p u o d - n J a anopu ap a1sa w p ~ q !$pa!m p mxeo~d .!qurydp ~do-asd p m p !a~w~ ed a p o p j ap ept?oyad

-ye

"" "P PIrlJsap as a m <poqoq~do-aseS !Sndslp


= ! " S '

CARTE

Tigridia

GRUPA 8

69

Gridinirit iscusit I

h aprilie, cumpiirafi bulbi


& tigridia mari, sinitqi, tari.

Soare deplin. Prefer2 locurile calde, protejate ~i

Nu cumpirafi bulbi zbdrcifi m u mucegiifi, cu inveliyl exterior vitimat sau puternic fncolli$.

bogat In substante nutritive. Solul trebuie s i fie lax 5i rnoderat nisipos, dar nu prea usor ~i uscat.

Bulbii sensibili pot rimane i n pimant i n regiunile viticole ~i R locurile protejate. Pentru a-i proteja de inghet acoperifi-i cu frunzi~ #i ramuri uscate. Dupi inflorire nu mai udafi planta, ca s i se poata retrage.

re tot an ul
ijlocul lunii aprilie, plantafi bulbii intr-un strat bine pregitit (adbncime: 8 cm, distanfa dinte bulbi: 10-12 cm). Pentru inmulfire plantali intr-un strat separat bulbii tineri, care vor inflori

lndepirtafi tulpinile florilor trecute (itinga,jos). P e timp de seceti, in perioada de inflorire, udafi plantele, dar dupi inflorire nu mai udafi.

I;.

' 4r 7

TOAMNA Extragere $i depozitare Scoatefi din pimant bulbii ~i lasafi-i o zi s i se usuce. Curijafi-i ~i pistrafi-i pe durata iernii intr-un loc uscat, la mperaturi cuprinse intre 12" C . i n regiunile cu climi e ~ e b ide t blbnda bulbii pot i lisali ~i iarna in strat.

I plantele infestate.

Tigridia este o planti deosebit de rezistenti, d a ~ poate f i atacata de nema tori. Acegi viermi mici paraziteaza vasele frunzelor. Frunzele devin sticloase intre nervuri ~i se ve~tejesc. Distrugefi

W%2-10-@4B

ISBN 978463-WW-8-t

Ffori de frumusete nobila'


I

Alstroemeria este

tiiarna ca Aoare t&iit;i,vara

VARIETATI
Alstroemeria face parte din farnilia amarilisurilor sensibile la ger, cu toate d florile in form5 de pdnie amintesc mai mult de crini. Unele flori f o r m e d inflorescenfe umbeli-

Alte caracteristici ale plantei perene sunt riwmul c5rnos gi frunzele sucite, intoarse cu partea dorsal5 in sus. Afstroemeria auranriaca este specia cea mai raistent5 la Pnghej. Sunt comercializate numeroase soiuri, unele cu flori monocolore, altele cu petale creionate. Are flori galben-vioi soiul ,,Lutean gi ,,Aurean,flori mari, portocaliuPnchis ,,SplendensW, ,,Dover Orange" gi ,Moerheim Orange". Florile soiului ,,Orange King" sunt rogu-portocaliu, iar cele ale soiului ,,Concolor" galben-monocolor.

Soiul ,,Moerheim OrangeJ'

Florile galben-viu cu creionari rogii sau florile albe ale Afstroemerieipuldua formeaki buchete mici. Alstroemeria l i p necesit5 multa d d u r g , are flori albe, roz, rogii, portocalii sau galben-lh2ie. Pe cele trei petale interioare este vizibilg d t e o dung5 de culoare inchisii. Aceste varietaji sunt in general rezultatul hibridiGrii speciilor Alsrroemeria ligtu gi

Plante asociate cu M

p cenupiu: lum$oirim t i p e h

Alsrroemeria haernantha.

fn f a p coniferelor cu frunzig de culoare Pnchid sau 19ngii arbugtii cu frunzig cenugiu florile sale de culori vii ofer5 o imagine deosebit de atr@5toare. Plantafi rizomii intotdeauna in grupuri. Ca flori &ate sunt indr%gite nu doar de d t r e florari. Nu t5iafi ins5 prea multe flori de pe plantele tinere.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Muljumit5 infloririi indelungate gi nuanrelor calde, alstroemeria este plantat5 in straturi expuse la soare, dar se dezvoltg corespundtor gi in locurile semiumbroase din apropierea arborilor gi arbugtilor. In straturi de flori plantaji alstroemeria in zona central& in care florile umbeliforme capst5 un rol important. Ung5 plante asociate cu tulpin5 viguroas5 alstroemeria nu necesitg adcire.

CE SE-P

AL~TURI?

Florile colorate gi creionate ale alstroemeriei se asorteazii cu alte flori perene de var5. Asociatii cu plante cu flori galben-lhiiie gi portocalii vefi objine strglucitoare compozijii de var5. fnfloregte F n culori asemHn5toare cnifofia (khiphofia), rujii galbeni (Rudbeckia fulgida) gi lipscgnoaiele (Coreopsisgrandi-

jalgul de d m p (Salvia nernorosa), iarba-mlyei (Nepera x &assenii) sau crinul albastru

(&panth us Headbourne)

rezult5 frumoase contraste puternice. Ierburile ornamentale indte ca de exemplu molinia (Molinia arundinacea) sau meiul (Panicurn virgarurn)ii sunt ideale plante de fundal.

flora). Din asocierea alstroemeriei cu flori dbastre precum

Alsmemeria ligm de culoare ga/beni

Nstroem eria

GRUPA 8

7 C

1 I

Grzdiniiit iscusit

LUMINA $1 SOL
e Frirn&w~a mu b a r n
Soare, panumW. S e demmlt% optim In locuri ferite, expm b mare.

h 2
TRUCURI
S e r n i @ b vor Tncohi mai q o r dacii fnainte de semanare stau timp de o zi tn apa calda. bezafi lada de fnmultire tntrun loc cald.
Dup8 plantare, plantele necesita timp mai indelungat pentru adaptare $i fnradacinare.

mtinuei bulbii cu grijl.

in
t a l e r e d stagnarea apei, T n sol prea compact radacinile putfezex. Prefer&solul afanat, cu humus.

a Nu rizomi moi, u w i , rani$ sau cu radacina

30-45 cm. Plantele mai T n v ~ pot M fi divizate. Semi-

L , nevoie

plantele. P e vrerne ploioasa ~i plar tata prea des, alstroemeria poate fi atacati de putregaiul cenugiu. Frunzele $i florile vor f i acoperite de un strat gri de mucegai, apoi putrezesc. i n l a t u r a ~ ~ distrugeJi partile contaminate, dar nu le puneji niciodata in compost.

,
Q IMP AB/IMP SRL

solului, acoperifi rizomii cu frunzi~ sau crengi de brad (str9nga).h locurile cu clima mai rece scoatefi rizomii din sol ~i puneji-i la iernat aserncinator tuberculilor de dalii.

RO-P-02-10680

J ,II OZ-s ap aiuels!p el '!os ap a!bun4 UJ 'sns u! I ~ J J ~ n , A~ q l n q 10s u! !iab!yu~ !k 3alsaue ap UIJ s ap l e ~ un ~s edeo~6 u?!iaund

.UIJ 5 1 ap puepe a~elueld ap edeo~6 o !iede~ yn6ne -a!ln! :arelueld ap gpeo!rad

Brdndupi

--

GRUPA 8

71

Gridinirit iscusit

oumpiira$ bulbi mari, sanlto~ gi tari,

,$;, . , v2Z.c
,

:m

Nu cumphafi bulbi mici, uscaji, moi, cu mucegai sau tncoltiji.

Soare, penumbra. Se dezvolt5 satisf5dtor gi i n penumbra. Sol permeabil, cu humus. Specia endogena de pe meleagurile noastre prefera solul umed, celelalte specii necesita sol uscat, numai primhvara umed.

e Data v r q i d ave$ toamma branduge Tnflorite T n vas, agezati vara bulbii strlns unul l l n g i celalalt Tntr-un bol cu pietrig, fir3 pamant gi pastrati-i uxati. Planta se dezvolti frumati, daci nu este perturbat&.

rM '1,griire tot
PRIMXVARA
h9rijh-e
Udati brlnduga pe timp de seceti indelungat5. Primavara este perioada risiririi. ?ndepirtafi frunziyl doar dupa ce s-a Tngilbenit de tot.

mu[-h
i
Brlnduga este planti sarititoasi, foarte rezistenti, insa uneori, primavara, melcii pot ataca frunzele. CBnd daunele sunt mari, toamna Tnfloregte mai slab. Adunati melcii sau agezaji capcane de bere.

mai vechi de bulbi cu ajutoru~ I I furcii de sipat gi desfacefi-i T n I mai multe pirfi. Plantali bul- , bii imediat. Seminfele se matureazi in iulie, astfel pot I fi seminate in stratul de inmultire, rar. Risadurile 1 fnfloresc prima oar3 la doi ; ani de la semanare. I

VARA Plantare $1 fnmulfire T n iulie sa" august plantali bulbii in grupuri mici, la n adlncimea de 10 cm. T funcjie de specie sau soi pistrati distanfa dintre plante de 5-20 cm. Pentru inmultire scoateli cu griji grupurile

8 IMP ABllMP SRL

RO-P-02-10-078

Floare

Pe tulpina crinifor peste 20 de flori ma'tisoase, asemina'toare unui turban.

fnd5irneaainilor din Asia de Est (Lilium hansonii) poate atinge 150 crn, florile lor parfurnate sunt portocalii cu Pete rnaro. m a r foarte devrerne, de aceea sunt peridita~i de ger. Este indicak din acest rnotiv protejarea 1Pstarilor tirnpurii cu crengi - de brad sau ghivece de lut ars intoarse cu gura in jos. Crinul de pgdure (Lilium marragon), autohton pe rneleagurile noastre, este o floare siilbaticii, protejatg. Coloritul florilor cuprinde un sDectru de la roz-inchis p$n?i la durpuriu, iniilgimea plaAtei fiind cuprinsii Pntre 60 gi 180 crn. Florile au un ~arfurn caracteristic, ca de scorfigoarii. Soiul ,,Album" are flori de un alb strducitor gi irnaculat. Din aceste specii, prin Incrucipare, s-au creat multiple varietiifi prolifice gi cu inflorire abuidentii. Acestea necesita rnai rnult soare gi Pnfloresc rnai tbrziu. 0 sub-

------- - --,
grupg important5 a t e constiruid de hibrizii Paisley, de cel rnult 120 crn, care ~i-au primit numele de Ia rnotivele vestitei tasturi. Culorile florilor sunt: dben-deschis, portodiu, culoarea somonului, rop-proh d . Sunt remarcabili si hibI rizii Marhan, prinue ei CE SE AL~TUBJI?I gi ~dianrum venusrum proven' it din Himalaia. ,Jacques S. Dijt*, ale c h i lizim p&ddor pedele galben-crern sunt Crinii de pklure cu flori brnate c i pete rqii. f n d ~ m e a stducitoare au un efect domi- degepelul r o p (Digiralispuracestora poate atinge 150 cm. nant chiar ~ih forrna~iuni cu purea), d d i h p comuns violet Inchis (Apuifegiavufpris) pugne plante. Drept plant3 perenii halt5 i se potrivqte sau Cimicdizga racemosa dbUNDE SE nernjigorul ornamental dbasgdbui, cu tulpini scurte, se a r m o n i d bine cu crinii de trul (Delphinium elatum) sau floarea-dragostei (Agapanrhus ' pPdure. Crind de ~Pdure este multilateral. Preferhd dcoarea, poate ampanulam), tot de culoare fi asociat cu tufe sau arbqti albastd. Araa bine gi algturi de scaunul-popii (Lychnis scunzi. fn s d e perene crinii chalcedonica),in hncrie de 1 h d G , fn floare, constituie un cuioarea lui alba sau rqufundal de efea. Plantqi prinaprins. tre plantele joase de acoperire Plmte perene scunde asociate pot fi: clopojeii violeta sdlului, ei cr& pere* vii fnchis (Campanufaq a t i c a verticali, plini de Aloake. La poalele arborilor gi P n Kobdtglocke"), rnenta-m9gd gddini naturale, crinii de albast~ (Nepeta x &sseii), padure Igi reg&esc starea de sau plantele cu f r u e ornamental, ca de pildii pclinul cu dlbiiticie. fn fip unui h d a l htunecat florile lor s t ~ u c e s c

m i W m a . bfanafi rolul la &ndmea rle 30 m.Maupti w n l s r u fierare bulb 1 lingurip de

1Par'&

da plantam primkivara

2 gmpi cu-meaeiaamn,

Mpafi la distante de 20.30 #,

a w i pres8mfi T n ede un strat de 5 cm de nisip.

PLANTEAZX

p~

& . c

Depunefi pe fundul gropilw, la o adhncime de 12-15 crn, un bulb cu drful Tn sus. frunze pe tulpinl.

PLANT^?

Indepartati florile ofilite, scurtand ramurile florale cu cel mult o treime din lungimea acestora. Lasati pe planta cat mai multe frunze posibil.

5-

'I

Prim5vara afflnati solul. Adaugap-i compost si ingra@mintepentru ca crinii da pgdure s3 se poata


dezvolta ~i Tnmulti repede.

prirnivara tirnpuriu bulbi rnari, tari gi cirnogi. Plantafi-i cdt rnai curdnc

ulbi rnoi, ducegaiti, uscafi sau deja Ikmuguriti.

directe de la rniezul zilei diuneaza plantei ~ i -reduc i perioada de inflorire. Crinii din Asia de Est (Lilium hansonii)gi hibrizii lor necesita un sol neutru. Crinul de padure (Lilium martagon) ins3 agreaza solul usor calcaros.

bulbi I n arac solid: T u t m . -l e va indica rnai intai locul : plantarii, rnai apoi T i va sewi plantei drept reazarn. Pentru a fortifica bulbii ?nde@ita$i piqile ofilite, crutlnd Tnsi pans toarnna tulpinile $ frunzele

a-

TOAMNA, P R I M ~ A R A
P e cat posibil, bulbii crinilor de padure trebuie plantali irnediat dupi cumparare. Perioada C e a rnai adecvati este septernbrie-oct~rnbrie, dar se Pot ~ l a n t a S i ?nmar-

fngrlglrndnt de grajd proaspat. VARA

W4

rw!
1

'1

Acoperireasolului Crinii crest in mod optirn data radHcinilelorsunt la


racoare. Acoperiji solul cu un strat de cltiva centirnetri de rnaterie organic2 pentru fjos). a-l pistrz
r

Dupi ce bulbii au gerrninat, fertilizati crinii cu Tngrigarnlnt stimulator de inflorire, compost, Tngragarnlnt de grajd bine ferrnentat gi frunze rnsrunfite, dar niciodata cu

Petele rnari, rnaroniudeschis, cu rnarginile rnaroniu-inchis de pe frunze, sunt cauzate de Cercosporella, o ciuperca ce ataca T n special crinii de pidure. in lupta de cornbatere este eficienta pulverizarea repetata a plantei cu substante fungicide pe bazl de cupru.

ISBN 978-963-8609281

UF

. ~ n a ~ VWIS d q alqdapujy ~ o e du m o L -$&d ap ~mdse n3 a p p p

i~n~w p a ~ ~ v 3s ? 33 d

v u = l m J p a+! ?Ppard J O ~ J O Ua p up amqau Q ! m x ~ u r r ~ d nu g p x ~uluad anupucn a p r g ~ p uIaj l eb -1UEld J S JOIIT@p lIJl3JaqIU U ! asndsp rf ~ o am d uou !B .rolalo!pe12 nqpq aJaJeoaa -apunDs !@ P qal!Jaj!p wuadauqd mp a r l su ! .areo~pupu uop ~ e u m ~ aJlU!p JOIpWJaj $put as ~ q m~ d ap g&y apun3s !alo!peP a p alpuj alpold - J O ~ al!Jn!os 'Jopap pSun1 e-ap -!pp vaym~ad alerap!sum luns ' F " P J 0 ' l aP aI!-ms 7 ( X SnlO!Ptl3) aPI@IPel3 .gasah au!%ur! wo~sase p arman uj pS~unxf pur~adcne knxewpd o pajo A ! ap a p o p 3fr ssaroput m aseoqpq ~olalue~d - m - - e y dy UJ sElUEld SOUInrf .EPeLef aP p q .aua~ad a~ueld nes a p u e eamd UJ nes ~OI[!UI UJ aprpp anarad ~ m , w u ! uop ap !'me@ pmueld rj a~eod !le~ue~d . ~ A ~ ! ! J I ~alumsqns U 6 ! m m e '$p$d ap ~ ~ a d s n3 r! !a!pp ~ o l u !aurJoj o ~ ypox.a snumq uj1&oq 10s n3 <areas a1 asndxa < a p ppn3oI ut $!led ap lxdse n3 al!!zp !imuqd

'am

! J O ~ n3

"~uodna ma!suotyu n~duraxa aP =l!J"!OS .s!zpq-nQar ,eyu~" Q ! ZOJ uesoa luem!au <uaq@ , q p 3 luem!au Ln!lcnm~ a~sa ,o!J~" 'uaq$ ~ n ~ ~ u 1 9a aqp r, ,oio~" Ln!md~nd-~our areoln3 ap ,eyu!&ndu :wns

-v !an nles p o p u~aqp apad)

-u3 08 ap Sune '(uaqp wrur n3 uouros -ax) u b ~ S ! (uaq$ ~ ~ n2 U qp) ,p~ursapugU '(sm~u!-nb~) , s u r q u '(usqp2 2 a ! m !3 !mp

ua~qoposeau c(npndmd-zo~)

esu$'aJoIm!un !Jn!os 3saqasoap as '~qurq ap p ~ oul japad ap asndwcn nes aldurrs alazoJ

a m 'aun3s pnqm aseoJaurnu q sndurcn dm un-nu!p m ~ c y a m InJlua3 -a!Jajlp !~op3 ap <a~rrups!p ! k d Enop trip asndurm ~ u n apold s .apoAuguras pop n3 ~ . o ~ m z p d d ufirede 3!umoq aJapaA ap uund u!a 'JO~~JOIJ !m~q puarep m = T P P=P =saqasoap as g@&d ap ~zadse n2 a1pp-a

CARTEA

Ddii CLI aspect d e p+tipi

GRUPA8

75

e Cumpirafi primavara tuberculi c%rno$i, sinrito~i $


muguri
.,
8

Nu cumpirafi bulbi moi, . ptrezi, atrofiafi ST-. '---%.'

a: l a r e . Planta necesiti Mdura. Prefera soarele de dimineafa, ca frunzele s i se zvante, tmpiedicind astfel tmbolnavirile. So1 permeabil, bogat i n substanfe nutritive. lmbunat2lfifi solul cu mult compost.

Pentru stirnularea dezvoltirii tufelor, ciup4i vlrful lastarilor clnd ace~tia ating Inilfimea de 10-15 cm. Ca tuberculii s i nu putrezeasci in timpul depozitirii, scoatefi-i din sol pe vreme uscata ~i pistrali-i Dteva zile la umbri.

Pentru stirnularea Tnfloririi, tiiati florile ofilite 00s). Pregatifi stratul de lndata ce solul devine cultivabil. Plantati tuberculii TnceMnd de la , e i,
,,her-

Swatera

culii. Daliile vor rnflori mai

Tundefi IZstarii. Scoateti tuberculii din @m&ntfi lasati-i la uxat. Pastratituberculii 7 n Daliile sunt des atacate de Mduchele negru al sfeclei. Paduchii sug pe partea dorsali a frunzelor sau pe tulpina acestora seva plantelor. Frunzele se devin lipicioase. ofilesc ~i Stropifi daliile cu rolutie de sipun lichid-alcool sau lutie pe bazi de acid gras.

bulbitor

formarea bobocilor fertilizati

Prum usete timpur~e


I

Fforiledes&se ale lalelelor K k u h a m par miWodse stele hexagonale.

Varietatea Kaufrnann - hibrizi a i lalelei dbatice cu acelqi nume (Tulipa kauiinanniana)aparrine lalelelor cu inflorirea cea mai timpurie. Multe soiuri tgi deschid florile multicolore f n d din martie. Aceste flori au deseori alt5 culoare in exterior d e d t in interior. Frecvent, reversul ~etalelor a t e incadrat de o alt5 culoare. Florile tn forrng de pocal sunt susginute de o tulpin5 puternid de numai 15-30 cm. In bgtaia soarelui ele se deschid larg in form5 de stea, observ$ndu-se astfel bine centrul de culoare contrastand d florii. Florile acestor lalele pot fi albe, galbene, roz, rqii. Exist5 gi multe flori multicolore, qa-numitele amestecuri-curcubeu. Din pzcate, florile trsesc pu~in tirnp. Frunzele unor soiuri sunt aparte, a v h d dungi rogu-maroniu. Sunt preponderent rogii variedjile ,,Shakespearev, ,DaylightB, Showwinner" gi ,,Early Harvest" .

Soiul ,,Shakespeare"de culoare roga-scarlat

Nuanple de roz sunt preponderente la varied~ile ,JeantineWgi ,,Heart's Delight". Sunt foarte indrggite varietZfilede culoare crem sau albZ ,,The Firstn, ,,Franz Lehar", Johann Strauss" gi ,,Ancillam. f n mare parte sunt galbene ,,Primrose", ,,Gluck", Goldstiick", ,,Verdi3'~i ,,Stman.

Lalele Kautinann alzturi de zambile de culoarea somonului

prealabil in locuintg, micile lalele pot imbogiipi paleta crornatid a balconului sau terasei, ba pot chiar inflori gi de CrZciun.

fn compania arborelui-Iudei

(Cercis siliyuastrum), cu flori


roz, aratii minunat ,,Ancillan albg cu inflexiuni trandafirii. Frurnuserea lalelelor va fi scoasa in evidenjg de flori albastre de primhu?i, precum Chionodoxa luciliae, gofranul violaceu, Scilla siberica sau clopojeii arrnenqti (Muscari armeniacum), ce infloresc ceva mai thrziu.

CE SE pLAN~uALLTUR1

~
I

UNDE SE PLAN TEA^?


Lalelele ,,Kaufrnannn se dezvolt5 bine in toate straturile insorite, cu sol cu perrneabilitate bung. In gridinile alpine florile par un accesoriu indispensabil al decorului. In stratwile perene, din cauza taliei lor scunde, pentru a trebuie plantate in se eviden~ia, f a ~ stratului. a Aspectul nor nu va fi nepl5cut nici dup5 ce florile s-au trecut, deoarece $i retrag frunzele repede. fn straturile din fip arborilor, constituie o oazi de culoare extrem de pre~nancs.

Lalelele scunde se vor planta grupat. Ele se armonizead de minune cu alte flori de prirn5vars sau cu arbugti cu inflorire tirn~urie. Specia curad de lalea Kaufmann (Tulipa kaufmanniana) avhnd flori albe cu centrul galben, sau soiul ,Goldstuck" ale c h i flori de cel mult 10 cm sunt invitluite in exterior de o nuant5 de culoarea sornonului, aratii superb sub alunul chinezesc (Hamamelis mollis) cu flori galbene. LSn@ arbustul ornamental Forsythia ovata cu inflorire timpurie, variet5rile galben-rogiahc ,,Verdin,sau ,,Stresawproduc un contrast de efect.

'

I
Soiul ,,Ancilla''

CARTEA

GRUPA8

76

~ump&a$ bulbii de lalea erirnlvara. P e cat posibil, rrlegefi bulbi rnari, tari, Brno~i, cu pielifa netedl, Lucioasi, de culoare bruni.

Soare. P e cat posibil plantafi bulbii tn locuri 'insorite, asigurandu-le astfel conditii de a se inrnulfi optirn.

Plantafibulbii pe o pant% tnsoriti, in locuri tn care apa nu stagneazi, iar precipitafiile se scurg repede. Nu taiafi frunzele, ci lasafile s i piari de la sine. Nurnai astfel tulpinile vor inflori ~i In
'

I I
1

rnucegiifi sau dej- :-nugurifi.

S o 1 cu buni permeabilitate. Solul prea umed, rnai ales vara, va scurta durata de via@ a bulbil*

II
-

't

fngrijire tot an
imTOAMNA
Plantare $i profecfie Perioada adecvati plantirii bulbilor curnplrafi sau depozitafi este T n lunile septembrie-octornbrie. Protejati bulbii plantafi cu un strat de frunzis sau compost.

ofilit. Dupi aceasta extrageti din pimant bulbii care nu au dat flori. Dad vara ploui abundent extragefi tofi bulbii. Pistrafi-i la intuneris Intr-un loc uxat, pentru a-i replanta toamna.

Fertrlizare #i ewtragere De indat2 ce risar lalelele amestecati tn pimant cu sipaliga compost sau FngrS~irnant artificial. Dupi lnflorire tiiafi lujerii uscafi (dreapta). Nu indeplrtafi frunzele dealt dup% ce s-au

.utmgaiul cenu~iu a t a d IItarii, care nu s e rnai dezvolt& ci putrezesc acoperifi de o peliculi rnicoticl albi. Indepartandfoliolele pergarnentoase de hvelis s e va vedea gatul bulbului brunificat sau alb-pufos. Dat fiind ca boala este contagioasa, bulbii vltimafi trebuie idepirtafi trnpreuni cu
ISBN s7
Orl

a n o p ap !u+urau n-es (mom w c u ! 3 WFP )


. . . I

n-es aqp: *nu u g aqeq auqd ru depose !JE%U !up UIJ audqo a w d as p&p a$+urw 0 -&pj ! 4 qwuaureuro e q q '~nryep -"En !$rep ' ( V J d q ~ V S ) v s !$ ( e p l d u r e 3 ) nalodop '(m.v) Pumml-pe a w d m l s a s e u yp1os~@ -areapatuq n ~ m u y a a e o d =vqurn

*m r u w

- q O S JOIazeJ

U !

flaueld !-F asa p p ! agnlos

*&"
qOS

~uaueuuad asndxa luns apog q "e;lquJ" UL m m w = ' o z n e P T -aid '*c)n! ap JOlao==!w UJ luapxa as ~ e p ~ s anzopu ed ap apold -!yw moz pqum a1 e nnuad q euqi a+! UIJ 3sa~ogu~ b!u~a capun3sauarad a l y d JOI p n ! uj -nd ~d un n v . ~ d p ad u n q E a d d a y 6 '!JON ap J 0 P l - S a@ -ruryuadrad n-es I ~ X 10611 m y t u o p anunsucx, apuaur -?P 1U"S 'm S 1-01 aUrr%unlo ne atadman pun s apold - z d wrmn m ~sa,e ul ' ~ rg p -ap ~ u n aseomadse .dw ap uamp - m d w u -9 0 P W ~1Z""ItI QIe Fur - T q ! - ap'IUD 021-09 aP mUTdlW! -$ad q m w a ~ w ~ d ~ a l 101 n d .r euqi p m =@A us n d s ~ luns pum)red -oap 'enqns !ydpl ad ~ q d h a a !ialre~d!-nu 'pq!sod a m p a =elmy a y d . a ~ q~ au!q p pur JOT .apada~ p~ ~p $aueld amq danumy w nnuad pp~ p~ -an r w d u m 3 ednp ap ! m a d UL @J ? ! U ! J 3 d ~ y 6 'apedarpnmas -un51 el&
. l p ~

.%un[~

ap

'(=JSL1-I) n!me-uaq@ !Jog aP103 @OX" P!m JY'(ur 2'1-8'0) a4@ q d w w uog ale - u m q w p!os :loppad w o p u & ~ u d w UL w ap enadsap a u a ~ ! P p!os yop p~ Laurcn t q .npndmd-uxr .le&mp o ap JO - p x a ul am1.10~ u n u saqp p

I ,
Lrm regal

Gridinzrit iscusit

Toamna, amp&* kl$i mari, siin3to$i, tari l a pelpat. Plantafi-i cat mai curdnd posibil.

Soare deplin. Prefer3 locurile tnsoritezcalde, ins3 umbrifi-i neapirat tulpina.


0 Sol cu humus, cu b u n i permdtate. S e dezvolti optim i n soluri u p r gcide sau calcaroase, afanate dar nu prea uxate.

Nu cumpikati bulbi zbdrcif i, mucegZit$ sau cu vtirfurile deja incoltite.


I

D a d le culegefi pentru a le pune T n vaz$ M a t i doar o treime a tulpinilor, altminteri in anul urmPtor crinii nu vor inf lori. 0 AvefC grijl ca anterele galbene s% nu lase urme pe haine, deoarece polenul se cur&$& dificil.

@]=ire
I

tor mu1
n s l w v m

TOAMIHA

Plantaro Dupa ce La$ cumpfirat, plantati &t mi repede hulbii crinilor regali, deoamce se usucir foarte upr. h i n t e de plantare a m adanc solul, iar ln solul compact amestecaP nbip. Mukii zona rMHcinii cu compost ~i h z & wcat

Ptot#fSe-

~~ Proteia$ plantele proasp3t


lnfrumitecontra fngheului W u : acopr@i-le cu un g h i i de diimiuni mai mari (st&nga, @ ) . Udafizona radaciniiin perioadg de cre$ere pe vrerne
&secet%.

I
Plant3 rezistenta. Cele mai mari daune pot fi cauzate de &p. Pentru de ~oarecii apirarea bulbilor folositi la plantare co~uri speciale de plante sau csptu~ifi gropile de plantare cu o plasa deasi de sdrmi. DHunBtorii pot fi tndepartafi ~i cu bile contra moliilor.

M * @ m

I
B IMP ABIlW SRL

Mukii solul pentru a-l pktra mavin ~i plantdo e ipoata asi. mila substartple nutritive. Legs$ tulpinik bake de tutori. Dup5 Tnflorire nw mi m iplantele.

W P M - 10-085

ISBN 978-963-860928

ap qmnrr qns rfn3sosoun3

Niacin toides

I 1

GrZdinZrit iscusit

APROVIZIONARE -~
in septernbrie sau octornbrie, wmpL@ M i mri, dn@ mi.

e Penumbra, umbra. Sunt ideale locurile racoroase cu un aer cu con$inut mare de urniditate. a So1 cu humus, reavin. Prek r i solurile usor acide si mmsM, m i dm prlMvara, umMtme mre.Solul argibs cu R corespunzdtor.

UUIDII nu sunt consumafi de ~oarecii de camp, din acest rnotiv clopofeii alba~trii se pot planta si printre speciile periclitate.

Speciile pure se inrnulfex in locuri optime deseori prin autoinam4ntare.

.' R I ~ V A R A
lngrgit-e Udafi pe vrerne de seceta persistenti de prirnivara. Mukifi cu compost solul in jurul plantelor Tnradkinate. VARA -re si divizare ?nde@rtafiflorile trecute (dreapta), daca dorifi sa evitafi inrnubirea prin seminfe si nu doriji si colectafi serninfele plantai. In vederea reproducerii, vara scoatefi din pirnhnt cu grija cu furca de dpat tufele bitrdne, divizafile ~i replantafi-le irnediat.

TOAMNA S d n a r e si plantare Colectafi seminfele rnaturizate ~i sernanafi-le irnediat in gridina, direct T n brat O n sep tembrie sau in octornbrie, plantati bulbii la aproximativ 10 crn addncirne, la distanfe de 15-20 crn.

IMP AMMP SfiL

Putrezirea bazei bulbilor este o boala cauzati de ciuperci, ce s e rnanifesta prin leziuni pe bulbii. P e bulbi se forrneaza zone negre, putrede ~i bulbii abia daca rnai dezvolta ridacini. Distrugefi plantele infestate. in locul cu pricina nurnai dupa cel pufin cinci ani putefi cultiva plante cu bulbi.

Grildinilrit iscusit

frunze, pentru ca planta d depoziteze energie pentru anul ce urmeazl. leziuni patogenii pot pltrunde ^m interiorul '-ulbilw. optim solul nisipo-argilos; in solul compact bulbii vor intotdeauna flori mari, cumparafi $i plantafi T n fiecare an bulbi mari, noi.

De indata ce apar prirnii lastari, fertilizati solul cu fainl de coarne sau cu Tngrlslmint ce stimuleazl Inflorirea. Tsiafi florile ofilite 00s). Patrafi frunzele ca

stoca substante nutritive. Dacl S n ca-fivaani lalelete nu rnai sunt la fel de frumoase ca initial, stoatefi bulbii din p l m i n t dupl retragerea frunzelor, curlfafi-i si pls-

TOAMNA
Plarrtafi bulbii In grupuri in

POI permeabil, fertilizat cu gunoi de grajd matur, la

rn

odhncirnea de 10-15 cm $i distanfe de 15-20 cm.

micoze apar pete inchise ~i semnele putrezirii pe tulpin bulbi ~i pe frunzele solzoasc. Frunzele s e ingilbenesc ~i tulpina s e ristoarna. Distrugefi plantele contarninate ~i nu plantafi nimic in locul lor tirnp de 5 ani.

ISBN 978-963-86092-81

Spectacol floral trirziu


a t e lalele reprezinti o tsanzige pestrig de la dorife primivari la cele de vari . -,
I

fn&oriiilor de p~~ gold keep Suikopii lor $in @id caselor de la pr5 b d e z e , resp&v e n * . Florile lor, de o f o r d ovoid gragios, sunt foarte mari gi sunt compuse din pse petale. Sunt dispuse pe rulpini puternice, iar tn wdi sunt faarte durabile. Faza lor de "&orire este lung& p u h d dep@ichiar si o ~ a p t h b a . ~ekdada de inflorGe este cuprind h u e mai si iunie. Exist5 nenurnbte soiuri cu o singur5 floare gi o mul+ne de soiuri cu mai multe flori. Soluci de inil$me mijlocie (40-55 cm)cu o siqm5 floare sunt urrn2toarele: ..$&bet" albcrem, cu desene ropii, ,Union Jack"alb, cu margini ropii, ,,Shirley" alb-crem, cu margini purpurii, ,Priicess Rosen gdben, cu margini portomlii, ,Dillenburg" porrocaliuwiu, ,Palestrinan roz de
-1$

M+

.ha.,,

ACCESORII: P bulbi de ialea R plantator P nirip O fSini4 de coarr R befisoare Cl material de xoperire a solului R foarfece de gradina

I
, , wk&?ower% aoi cu A &
mid*

somon De fond verde, ..Row Wiigs"roz, cu mijloc hb, ' ,Firesiden galben, cu desene m?ii $i ,,~reuze' violet-intens. Soiuri ?nalte (60-75 cm) sunt urrnPtoarele: ,,White City" alb, ,,MaureenBalb-crem, cu inflexiuni brun-pal, ,,Magiernalb, cu margini albastru-violet, ,Golden Harvestn galben-lh&ie, ,,Temple of Beau$ portocaliu-rogu-sta&jiu, ,,Kingsblood ropu-eniu, cu margini ropu-stacojiu, ,,Advancen rop-stacojiu, cu mijloc albasuu $ ,,Queen of Night" purpuriu cu idexiuni n q e . Soiuri cu mai multe flod f t i i : 45-64 cm)sunt . i d,

Soigalben alzturi de floarea de nu-mi-uita

1
,Berliner Weisse" alb, ,,ModStyle" alb, cu desene roz, ,,Mamasangalben-auriu, ,,Orange Bouquet" portocaliu-rqu, ,,Red Georgecte" rap-aprins, precum gi ,,WaMower~ lalea cu t u l p a viguroasit, ro~u-mahon, cu interiorul florii galben.

I ligte ~ ~ b w k m & @ b

UNDE SE PLANTEAZA?
U e i q l e cu fnflorire M e d bine plantate fn f n m a $ u n i de cel ~ u r i n cinci exemulare. lalele pot wnstitui o tranzi$e h perioada de pa^ ce dur& la deschidaea florilor de wrii Nu le plantaF; ins2 k +de, deoarece frunzele in reagere pot constitui o pri-

I(

I_'

,, ,,Union Jack": un soi alb-mu, cu flori mar;

In vas sunt aspectuoase in ~rimul r&nd soiurile de r n f ime mijlocie 8i cele cu mai multe flori.

Sulit flori b i e d e aspeccuoase panselele & floarea de nu-m2uita. Dinue phrele cu bulbi se potrivesc bine cu lalelele anemonele (hemone hortemis), hiacinmida (Hyacinthoides hisp a n i d rnmcari (Mus- LzifblimJ7 viorelele ( S d a #-a=talg gaben-auriu (Alfiummoly). Put$ crea un ansarnblu vegetal minunar d i m lalele p i diferig arb@. Florile par a s&teia ?n fip hndalului htunecat a1 tisei japoneze (Taxuscuspidar-a ,,NanaS), iar soiuriie violetinchis produc un efect deosebit in vecin2tatea colcvi+ei (Kolkwiaia arnabilis) cu flori roz-deschis.

CARTEA

GRUPA8

81

Gridinirit iscusit

dezvolti bine ~i i n penumbra. Nu cumptirafi bulbi r r ~ ~ r f , bulbi oferiji la ofertele de magazie. lipsit de a p i stagnanti. c i i n faza de boboci, cAnd cesta prezinti deja culoarea n efinitivl. inilfimea apei P a n u &@pas& 10 cm.

pi
L

L. -'-

D 1 l ~ l g ~ tot ~ll~~

an U Y -a .,.orUl
T

pfantefor

PRIM~JARA Fertilizare gi ingrijire


-

Toamna, plantali lalelele in grupuri intr-un sol bogat in substante nutritive ~i cu buna permeabilitate, dar nefertilizat cu ingr8samdnt de grajd proaspat. Adancimea de plantare: 10-15 cm; dirtanla din

De indata ce primavara apar primele varfuri ale frunzelor, administrati lalelelor ingra@mAntde stirnulare a infloririi sau flina de coarne (stiinga, jos). Dupa inflorire, indepirtati paqile vegejite, dar lasati frunzele intacte, pentru ca acestea sa se retragl de la sine. Dace dupa doi-trei ani scade numarul florilor, dupi retragerea frunzelor extrageti bulbii din pamAnt $i toamna plantafi bulbi noi, intr-alt loc, bogat in substante nutritive.

I
I

P,. JI cenu~iu provoaci pipernicirea listarilor. Pe frunze apar Pete cenusiu-~ters,frunzele se deterioreazi ~ire gluresc sau se decoloreaza la VATfuri. Florile par a f i ciupite de virsat. Extrageji bulbii ti

.,,,

,distrugeti-i irnpreuni cu
~imantul inconjuritor.

8 IMP ABIIMP SRL


W42-10-091

-I

ISBN 078-%3%6092-8-1

RUPA 8

Specii sifbatice de brhdupi


Covor pestrit de flori de primivari
I

r'

covor vesel intins.

Pn categoria brbdqelor inflorind prirnivara se pot distinge brandugele sllbatice 8i b r h dqele de gridin%.Bhdugele siilbatice tnfloresc la ince~utul lui februarie, rnai devrerne declt brandqele de @ding, dar sunt mai m5runte. Sofranul iliric (Crocus tommasinianus) foarte inddgit, are de cele rnai multe ori flori de culoare violet, in forms de panie gragioasi, gi antere galbene strducitoare. Soiurile sale violet sunt ,,Ruby Giantn, ,,Whitewell Purple" ~i ,,Taplow Ruby". Sofranul cu centrul florii galben (Crocus sieberi) are flori mirunte, rotunde, de culoare violet-deschis. Sunt recomandate soiurile sale ,,Fireflyn gi ,Violet Queenn. Flori galbene are gofranul de Ankara (Crocus ancyrensis), gofranul brocat aurii (Crocus angustifolius) gi gofranul

fn c o r n p a plan& Emnuus hyuoalis

dqele sub arbarl, anterior prescirag sub ei o mSnB de 'ingr&$rnPnt artificial.

P h t a f l toarnna tirnpurlu. Data doriti & i plantati bran-

Afhafi d u l cu fiura la adancirnea de ?5-20 tmf @ Pnfigerea v&'tzaM b s o l a %J@4 apoi prin migarea &&rag $ Wh teia.

Balansa (Crocus balansae), al d r u i soi ,,Zwanenburgn infloregte foarte Pndelungat. Florile albe ale gofranului cu flori duble (Crocus biflorus) sunt ornate in exterior de dungi purpurii. Este foarte aseminitor gofranul brocat argintiu (Crocus versicolor), cu flori albe gi nervagiuni violet. Sofranul italian bicolor (Crocus imperati) dispune de petale de culoare galben-crem gi purpuriu-violet. Este extrem de pestrif gofranul tirnpuriu (Crocus chrysanthus), ale d r u i soiuri se gisesc in corner[ in diverse culori.

$ o h d ,,Fireg."

end Borii de culoaregillbeni

davold, de asemenea, excelent. Plantagi-1 intotdeauna in grupuri nurneroase: astfel micile flori gragioase se valorizeaz5 excelent.

pervirens), p a v z (Stachys byzanrina) sau aubrieta (Aubriera x). Aceste companii florale arati minunat gi sub arbugtii verzi vara, acum cu frunzig impurinat, precurn ciclamend ( ~ j c l i r n e n coum) si spbzul (Helleborus x).

UNDE SE PLANTEAZ~?
Plantaji branduga sllbatid in acea parte a gridinii in care se poate extinde nestingherit. Suprafefele de gazon rarefiat dintre arborii inalgi, nu prea dengi, constituie un teren ideal pentru dlbaticirea acestei plante. fn g d i n i l e alpine sau la poalele arbugtilor gofranul se

Alituri de planta Eranthis hyemalis gi ghiocei (Galan thus nivalis), brindugele sdbatice k c parte dintre primele flori de primivad tirnpurie. Putegi realiza o compozigie parhrnati, plantind aceste flori in grupuri mari formate din plante intercalate. Iarna, aceste ansambluri de flori ofer5 o privelipte rninunatii sub arbugtii cu rarnurile golqe, dar gi in faja coniferelor ori in gradinile alpine, printre plante ve~nic verzi formlnd un covor vegetal, de exemplu aliituri de lirnba-rnarii (Iberis sem-

Nu t a i a florile, pentru ca plantele sB se poata tnmuifi prin diseminare.

Primsvara devreme, Ind partafi cu grebla stratul gros de acoperire, pentru ca plantele sa poatz r%ri

S o h u l brocat vgioriu

_ .

CARTE

Specii sdba tice de brhdu$i

GRUPA 8

82

- - .--

Grgdinririt iscusit

$ulbi tari ~i drnogi. krviciile del Pvrare la domiciliu ofera deseori c u n sortiment mai bagat decfrt nagazinele de horticultura. @ Nu cumparap bulbi moi sau pe care s e vid urme de tiieri mu loviri, respectiv bulbi deja

Aceste plante infloresc cel mai abundent in plin soare.

S o 1 cu buni permeabilitate. Solul ideal este cel nisipos, uSor acid. AfSnaJi prin adaos de nisip solul foarte compact, calcaros.

S e Inrnubesc cel mai bine prin seminfe. SemanaJi brdndu~ele silbatice ?nsol nisipos, acoperiti-le cu un strat subtire de nisip ~i mentineti-le in umiditate constant& BrBndugele srilbatice nu trebuie divizate. Dupa cdtiva ati fmmeazi colonii dense.

~ngrijire tor an uf
TOAMNA Piantare @ ferti~izam Plantafi brhnduge silbatice toamna, cdnd solul s-a rzcit. Plantafi bulbii D n cuiburi aflate la distanfe de 5-10 cm, 'I la o adancime de 5-10 cm. - Acoperiti stratul cu frunzig I uscat care Ti protejeazi gi le fertilizead solul.

PRIMAVAWA lngruire g fnrnu@ire

a *

Brdndu~ele silbatice sunt extrem de nepretenjioase, abia trebuie hgrijite. k $ i dupi tnflorire frunzele asem6nStoare cu iarba s i s e retragl, pentru ca bulbii s i poati inmagazina substante nutritive. Du@ aceasta pot fi xqi din Nmdnt, iar prin recoltarea bulbilor mici planta se poate reproduce (anga). S e pot colecta gi semiNele maturate In vederea semanlrii lor toamna sau primivara urmatoare.

I I

Daca planta dezvolta lastari scuqi, care apoi incep repede s i putrezeasca, este posibil ca bulbii s i fi fost atacati de rnucegaiul cenusiu. lndepiirtati $i distrugeti bulbii infestati, acoperiji de Jesuturile cenugii, pdsloase ale ciupercii. P e loc infestat, timp de cinci ani nu cultivati plante cu bulbi.

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

Mu1te flori parfumate din tr-un singur bulb

ingrijire simpla

& ,

se preteazg pen tru flori Wate

hibrizi de Marcisus

CARTEA

Narcisa' hibrida'

GRUPA 8

83

Gra'dina'rit iscusit I

m CumMrafi bulbi rnari,


bulb poa' deoarece acela~i Lzvolta chiar ~i opt flori.

83ar cumparati bulbi moi, cu mucegai sau cu rani. Verificafi m%nunfitfiecare bulb.

Soare, penumbra. k dezvolti optirn F n locuri calde, ferite de vbnt, in apropierea zidului casei sau in fafa zidurilor de piatri. i u Sol bogat in substanfe 'nutritive, cu humus. Apa stagnanti provoaca putrezirea bulbilor.

Punefi la inceputul lui decernbrie bulbii de narcise tratati prealabil pbna la o treimt In nisip sau granule de argila ~i a~ezafi vasul intr-un loc luminos, la temperatura camerei. Incolfirea bulbilor netratati prealabil necesita un timp mai indelungat.

) Doctorufplan telc

tembrie in solul arneliorat cu compost. larna, rnulcifi locul planGrii cu frunzis sau crengi de brad. Pentru forfare, transplantafi bulbii in ghivece la inceputul lui octombrie.

ferestrei, intr-un loc luminos, dar nu prea cald. Narcisele vor incepe sa infloreasci in 2-3 saptambni.

Taiafi f lorile ofilite (stsnga) $i lasafi frunzele s i se usuce, apoi scoatefi bulbii mai vbrstdetasafi de pe ei bulbilii. nici ~i Plantafi-isau pastrafi-i pan2 toarnna intr-un loc ricoros ~i

Diferitele viroze pot cauza dungi sau Pete pe suprafafa frunzelor. Deoarece nu exista mod de combatere a bolii, scoatefi ~i distrugefi bulbii contaminafi. Deseori, piduchii de frunze transmit boala. Stropifi plantele cu solufie de sapun lichid-alcool.

I
I

PLANTE CU BULB1

CRUPA 8

Podoabele min una te ale gridinii de primivari

Florile deosebite ale diferiteforspecii de lalefe dbatice p&& vraj'a florilor silbatice.

W de s t & &

(Tulipa ba-

keri)"doregte din mafiieparla:fn


aprilie fi este halt5 de 15 cm. lahlaW d ( T u l i p b80ra) hfloqre f n aprilie, are o Inid+e de 10 cm i flori albe, fn f o r d de sea, cu marl gaben.

Laleawl ,W" (Td@ clwiana var. duysantha) ? d o fiind f n d de ~ 20 un fi avbd flori fnguste, fn f o d de dopot, de doare &ten-auriu In interior ji rqu-tannin in exterior. Ideaua u r + (Tuhpa &cerima) f d b qPn aprili, are o h-e de 40 a ji flori mari In hrmZ de tea@, de culoare q u viu, cu centru negru, fi prezind numaqi hibrizi.
r q t e de asemenea fn apdie,

I.dtiptit (Tul@ greidi) h P n B c y t e de la & i d lui a$ep$nliEnmai*iareo f d + e de 25 a . Are flori ropaprins fn h d de dopot, cu cen-

ma'%="Laleaup pidd (Tulipa hum&) W l o fn ~martie ji


aprilie, av&d o Wlfime de numai 15 an.

h dM t i ide 20 a. Florile Pn form5 de p i b e au reflare db crcm fn interior ji v e r d c - a l b 6 i n exterior, pe fond portocaliu.

h ~ & f l ~ r i g ~ ~ s e
obfine un contrast cromadt s ~ o prin s wcierea lor cu cipionodom (C&ionodoa lm; liae) s a u cu viorclde (S& siberia). f n ~ e ~ l i s e p o t &tura m d s e l e dbe n%hnte (NarLi- I$.

LaAse-toare

,,Kdi-nn

(Tulip

kautmanniaaa)Mloqte fn martie
~iaprilie gi e4oe fnad de 20 un. nuferilor, laleaua este de culoare aIb-cJem fn interior, galbed la mijloc rqie fn exterior. Dispune de multe soiuri ji mulfi hibrizi. Lpl-depidure(T* sylvesrris) Uoregte fn aprilie mai*q t e pAn3 la f d j h e a de 30 cm.Se remard prin flori parfumate, galbene fn interior gi venui fn exmior, flori la hoeput avlecate, mai t k i u erecxe.

UNDE SE PLANTEAZ~
Lalelde d b a t i c e ofe15 o privdipe minunat5 Pn gtraturile de flari pi de bod114 formate din dte flori de p r i r d d fn g&i& alpine florile lor multicolore sunt vestitoarele pridverii. Pot fi dbaticite h lizlera &p i l o r sau pe p n . ~n~sauh~deftori inwlesc bakond sau terasa

Lal-

bi&d

(Tulipa wingrB@mantde stimulare a Infloririi. Du@ inflorire taiafi p a a l e ofilite.

da) Moregte h aprilie, W @ m e a

ei este de 10 cm. Florile fn f o r d de stea sunt dbe, cu centru gillben. AL;rturi de lalelele sibatice culade Tudmmm ( T u l i p v a plante ~ xunde, care nu le a&afm-~31) 5flo2n &~ft& lldmsc.

Primivara timpuriu ir rati in sd compost $i

rn vederea inmulgrii, dw@ ofilirea frunsebr desgropa$ bulbii, spar@ micii bulbi c r ~ u fUJW~O~ l

~~

c4mA

Specii dbatice de lalele

GRUPA 8

84

GrZdinirit iscusit

JbT&mna cumparafi W o ~$i i tari de lalek. Plantagi-i imediat sau p&st~iw ti-ilntr-un lac uscat Intunecoe $d' racoros.
0 Nu curnpLafi bulbi mucegaiti, deja Tncoljiti sau cu lnueli u1thaL

Soare. Ptantati lalelele tn locuri cu mult soare, pentru a lnf lari In permanent5 abundent. So1 cu bung permeabilitate, bogat ih substante nutritive. Solul ideal este din toamn8 pan3 primgvara usor reavan, iw m a uscat

Dup3 ce vara lalelele silbatice s-au trecut, plantafi printre ele flori mirunte de vara, pentru a masca astfel frunzele ofilite. Lalelele silbatice pot f i cultivate si in vase voluminoase. Vara amplasfi-le htr-un b c WL

(@i'jiy1Pe
I

tot

ul

ITOAMNA

Plantare si acoperirea solului Plantafi bulbii, pe cM posibil, imediat dupa ce i-afi cumparat. Administrati in groapa de plantare ingrA$imdnt de stimulare a infloririi. Acoperifi cu un strat de compost atdt lalelele nou plantate, cdt si pe cele plantate mai demult. PRIMAVARA Fertilizare$i cur8fare De Indatci ce apar listarii, incorporafi In sol cornpost $i fertilizafi plantele. Tngrigamantul artificial de stimulare a infloririi trebuie

dozat potrivit instrucfiunilor ~i Incorporat cu grija T n stratul superior al solului (jos). Dup2 ce petalele s-au scuturat, tiiafi florile. Lasafi sa se ofileasci tulpinile $i frunzele. Dupa ce s-au Ingalbenit, le putefi lesne smulge din pcimint. Tundefi gazonul cu lalele salbatice nurnai dupa ce frunzele acestora s-au ofilit.

:el mai mare pericol al lalelelor salbatice il reprezint5 soarecii de camp, deoarece roztindu-le bulbii, mai plantele se ofilesc ~i arziu pier. D a d tn gradin8 e x i M rozatoare, plantali bulbii T n plase dense de sarm3.

Caracteristica lalelei hibride Greigii o constimNe iEunzele decorative, cu dun@ maronii.

VARIETATI
Laleaua Greigii este hibridul lalelei sdbatice Tulipa greigii ~i aparrine lalelele botanice cu inflorire tarzie. Tulipa Greigii produce in lunile aprilie-mai flori stacojii, p a r b a t e , dispuse pe tulpini inalte de 30 cm. Prezenja creionarilor longitudinale rogumaroniu pe frunzele gri-verzui, late, cu margine ondulats, reprezinta o caracteristid aparte a hibridului. Aceasta tr&kud a fost pastrata de majoritatea hibrizilor. Pe dosul petalelor galbene ale speciei Tulipa greigii var. aurea se poate observa o band5 portocalie. Soiurile sunt de obicei rogii sau galbene, gi, deseori, bicolore. Florile situate pe tulpini de 20-40 cm apar la sfiqitul primaverii. Petalele cu v2rful ascugit se vor deschide in locuri cu mult soare. Gama de soiuri este foarte la@. Cel rnai popular este soiul ,,Rotkppchenn (cunos-

. I
I
Soid,, Yellow Dawn"

sunt: ,,Yellow Dawn" (galben cu roz-inchis, 25 cm), ,Oratorio"

Pot fi plancate & straturi ordonate deoarece se dezvoltii

r ornamental (Mdu

UNDE SE PLANTEAZA?

Ado;.

plantate alaturi de alte lalele botanice, vor asigura o indelunga6 primele infloresc lalele Kaufrnann

umed pbna cbnd frunzele se

Frunzif decorativ

Lalea hibrida Greigii

GrZdinirit iscusit

Cump&ra$ la Tnceputul toarnnei bulbi cirno~i, tari, cu suprafati netedi ~i lucioad, cu solzi rnaronii.

Soare. In locuri Tnsorite sau semiumbroase Tnflore$tede-a lungul a mai mulfi ani.

LUU cumpara$ bulbi mucegiiti sau Tncolfiti:

Sol permeabil. In special tara, daca solul este prea umed, durata de viafi a bulbilor se scurteazi.

Soiurile cu multe flori, plantate in locuri mici, vor produce multe flori. Pot fi plantate in ciubir sau T n straturi mici. Pentru ca anul urmtitor d avefi din nou multe flori in grtidina, ttiiafi tulpina florilor uscate. Lisafi frunzele s i 5 e

61

h -a

fngrijiljr rut anul

1
I
Frunzele deforrnate $i florile cu Pete $i ticiune sunt sernnele putregaiului cenu~iu. Deseori bobocii nu se vor deschide. Contarninarea rnicotici porneste de la ridacina si se risphndqte foarte repede. ktlaturafi $i nirnicifi plantele contarninate irnpreuni cu solul dir jurul acestora.

TC3AMNa P&ntate $ MIriarea dului Perioada de plantare: septernbrie-octombrie. CATiva bulbi plantqiR ghiveci pot fi cukiv@i & prealabiltn cad. Timp de 14 dptadni tine$ ghivecele T n loc rkicoros, apoi mutali-k in loc dlduros (dreapa,jw). Inainte de sasirea gerului fertilizai lalelele din gridini, astFel ca prin ploile de toamna ingrwm$ntul d ajunga la r&&cina plantelor.

Milizafi cu ingrigmhnt pentru plante cu bulbi. Taiali florile uxate. Dupi Tnflorire transplantai R gradine laleldevexute R ciubsr. Nu 1-i bulbii si hcolpaxli pentru a doua oarii h ghiveci.

Dad toamna nu a$ fertilizat solul, duH radrirea plantelor

w , OZ-OL
-qns UJ

Diversitate vast8 de culori


Narcisa hibrida' lnflorqte lntr-o multitudine de culori, inspkhdpeste tot voie bunk

MiXrirnea corolei secundare larg deschise a narcisei hibride depQegte cu o treirne lungimea sepalelor exterioare. Soiuri albe sunt ,Frigid, ,,White Butterflym,,,Stainlessn gi ,,Pigeonw.,,Ice Follies" isi transfornii la deschierea florilor culoarea galben-deschis a corolei secundare in alb pur. Soiuri galbene sunt ,,Carltonn, ,,Yellow Sun" gi ,,Golden Auran. ,,Duke of Windsor", ,,Don Carlos", ,,Flower Record, ,,Professor Eistein" si ,,Sernper Avanti" se rernarcii prin flori bicolore: petale albe p i corolii secundarii portocalie. ,,Silver Standard are petale de culoarea sulfului pal. Nuanfa roz a corolei produce un efect aparte la narcisele ,Cool Flame", ,,Romancen, ,,Salmon Trout" si ,,Salomen. Sunt narcise bicolore cu petale galbene ,Binkien si ,,Daydreamm, care ewe de o nuan@ mai

deschisa. Soiurile ,,Ceylonn, ,,Sun Chariot", ,,Fortunen, ,,Red Devon" si ,,Ambergaten cu petale portocalii sau rogii se disting prin culori contrastante.

CE SE PLANT^ A ~ T U R I ?macrophylla)sau a zambilei


La plantarea narciselor respectafi arrnonia culorilor. Nu amestecafi diferitele culori, ci plantaji florile grupate potrivit soiului. Soiurile galbene se armonizeazii perfect cu lalelele rosii, rnuscarii albastri (Muscari armeniacum) si florile de numi-uita (Mvosorissvlvarica). ~oiurilo;bicolok li se p i t @si usor flori adecvate in garna bogata de culori a panselelor (Viola x witrrockiana), at&tin privinfa tonalidpilor contrastante, dt si in a diferitelor nuanre ale unei singure culori. Caracterul suav si grarios al soiurilor albe se evidenjiazii cu deosebire in cornpania florii albastre omfalodes (Omphalodes verna), a brunerei ckcaziene (Brunnera spaniole (Hyacinthoideshispanica). Acestor plante perene, cresdnd la liziera piidurilor, li se pot asocia si soiuri de narcise hibride cu petale roz.

UNDE SE PLAN TEA^?


Griidina Doate fi ornatii foarte divers cu narcise hibride. Narcisele atrag privirile deopotrivs fn borduri si straturi, respectiv in zona insorita din f a p arbqtilor. Pe terenurile cu gazon si la poalele arbugtilor rnai rnulte specii pot fi lasate sii se lnmul$easd liber, cele mai potrivite pentru acest scop fiind ,,Carltonn gi ,,Silver Standard. Narcisele hibride sunt foarte aspectuoase plantate gi Pn I5zi sau ciubere. Soiurile cu oetale roz trebuie plantate in penumbra. Proteja~i-le de arsifa soarelui de la rniezul-zilei, deoarece soarele le decoloread.

'

Acoperw bulbii cu pama Presati cu mina, udati abundent ~iaflerneti un strat de acoperire.

indep&rtafi p&qile vestejite. Toamna, administrati plantelor compost sau ingra~amfrnt artificial.

I
I

h g i lalele

GRUPA 8

Gridinirit iscusit

0 ChpSria'JI,d a d eSte posibil, bulbi mari. Bulbii cu doui vdrfuri, de reguli, vor avea doui flori.

Nu cu;np&r@ bulbi moi, mucegiifi, crapafi sau cu suprafafa vitamat&

(E
TOAMNA

Soa Soiurile roz prefer2 locurile i n penumbra, unde sunt protejate de dogoarea torida a soarelui de la miezul-zilei. Sol bogat O n substanfe nutritive, cu bun5 permeabilitate. Afdnafi solul compact cu n. ' sau co .

Yara, marcafl locurile insorite de sub arbugi, pentru a $i unde va fi locul optim pentru plantarea ~i reproducerea narciselor. Nu Tndepartafi frunzele frminte de a se Tngalbeni. Pentru inflorirea urmatoare planta I @ obfine inci de alci energia.

Ingrjire toran u l n
l CuraJire~i divizare
fndepartafi florile ofilite, dar lisafi intacte frunzele, plna cdnd se Ingilbenesc. Dezgropafi si divizafi grupurile de plante prea dense. Replantaji imediat bulbii sau pistraji-i intr-un loc ricoros pdni la plantarea din toamnl.

Plantare #i fertilizare
In luna septembrie, plantali bulbii la o addncime de 10-20 cm, la distanfe de 10-20 cm. In solurile compacte amenajafi neapirat sub bulbi un strat de drenaj din nisip sau pietri~ fin. bternefi pe sol compost sau faini de coarne, apoi incorporaji-I In sol. h lazi ~i ciubere, plantafi bulbii la o addncime mai mica (dreapta).

,.

ratarea frunzelor de narcis& s e manifest2 pe marginea frunzelor prin dungi late, adlnci, de culoare verdedeschis. Pitarea este cauzati de o boala virotici, rispdndit5 de parazitul Meloidogyne incognita. Distrugefi bulbii contarninaji. Timp de cdjiva ani nu cultivati pe locurile infestate narcise.
ISBN 978-963-8609281

B IMP ANIMP SRL

RO-P-02-10-067

B h d u p pestrip Pnflorgte cu d o d s i i p t h h i fnainte de b f i dusele olandeze cu flori mari. Un bulb poate produce chiar zece flori. Specia p& este a u t o h t o In ~ Peninsula Balcanid gi Asia Mid. Cele trei petale exterioare au deseori nervuri de culoare inchis5 sau sunt de nuan55 inchii. Frunzele tnguste, asemiiniitoare firelor de iarbs apar concomitent cu floriie gi sunt traversate la mijloc de o dun@ albii. Dupg inflorirea plantei, nu le i n d e p h i . Din sped a p u d au fost obfiu+ mulpi hibrizi. Hibrizii sunt de culoare alb-gdbui, galbeni, portocalii, albqtri sau violet gi sunt ornafi deseori cu un motiv sau cu newuri de culoare diferita. Soiuri galbene sunt urmE toarele: Advance" (partea exter i o d cu motive bmn-rogcat), ,,Cream Beauty" (galben-crem), .E. P. Bowles" (partea exterioG cu nervuri rop-purpuriu), ,,Gipsy Girl" (partea exterioad cu nervuri rogu-maroniu, flori mari), .Goldilocks" (fond brun-ro~cat), ,Jeanninen (nervuri violet-

albtrui), ,,Saturnus'"dungi rqu-fnchis pe partea exterioarii), precum gi ,,Zwanenburg Bronce" (oartea exterioarP de culoarea bronzului). Are flori albe ,Ladykillern (baza florii este purpurie), ,Snow Bunting" (partea exterioad cu n e ~ l rfine, i centrul florii de culoare aurie) ~i ,,White Beauty" (dungi roau-purpuriu pe partea exterioarii). La urmiitoarele soiuri medoming nuan~ele violet-hbltrui: ,Blue Birdn (partea exterioG albastm-cenGiu, cea interioG albii), ,Blue Pearln (albastrudeschis pe fond de culoarea bronzului), ,Blue Peter" (partea exterioad violet-albkuui, cea interioa6 albastru-deschis, centru galben), ,,Princess Beatrii" (albasu u de lobelie, partea exterioarii cu nervuri htunecate, fond galben) gi .Skylinen ( albastru-deschis, partea exterioarii cu newuri violet).

Nu plantqi b h d q a intr-un loc ascuns al gddinii, acolo unde, eventual, florile sale timpurii nu ar fi remarcate. fmpodobi5i cu brsndqe m a de fapad& unde vZ vefi putea bucura deseori de florile minunate. Brhdugele produc un efect cromatic deosebit cultivate sub arbugti f n d netnfrunzi5i. hapi-le .sa se sdbgticeasd" in grupuri mari. penuu brhduge un sol corespund t o r &at, ce le asiguri o via@ lun@.

in compania sthjenelului albastru (Iris rericulara ,,Harmonyv) gi erantis (Eranthis hyemalis), cu flori de culoare aurie. C r e d o impresie de voiofie plahtad aliituri de ghiocei (Galanthus nivafis) sau hamamelis (Hamamelis mollis). Ob+nefi o @ de culoare p l h t i i , d a d asodafi erica (Erica carnea) de culoarea drnii cu brhdqele albe sau violet.

Presafl bulbii in @mint la o adancime de 5 cm, la distante de 7,510 cm, astfel acegia s2 ajunga la o adancime totala dc 10 cm in sol.

Derulati la loc segmentull de gazon secfionat ~i batatori$i-l bine. Udati din bel~ug pentru a facilita inrsdacinarea bulbilor.

CE SE PLANTEAZ~ ALATURI?
Bdnduga pestri@se poate asocia excelent cu alte plante cu bulbi, precum gi cu arbusti ce Pnfloresc timpuriu. Soiul ,CrBeauty" p a t e constitui o formafiune aspectuoasii de 10 cm i d ~ i m eplantat ,

-Primavaritundeti gazonul

UNDE SE

PLANT^?
--

Bdnduga pestripg este una dintre primele flori ale primkerii, din acest motiv este foarte aspectuoasi in toate locuriie tnsorite.

tot terenul.
Soiul,,Snow Buaring"

1 I

Grzdinirit iscusit

@ tump8rafi

ioamna tar& bulbi tari do brindqe.

6 Mutt soare. OeTnmulfe~te gi inflore~te numai daci este expusi la soare tot anul.

@I&

w-

hdhE m i d M.U v&l%m$laipu &#la

Sol cu bun3 permeabilitate. Necesitl sol afanat $ipufin RMpos. Ameliorafi solul compact prin adaos de compost g nisip grosier.

Dac3 produce flori puffw, divizafi planta. De tndati ce frunzele se 'lngilbenesc, extrageTi bulbii $i replant@di. Aruncafi bulbii bitrani, deshidratafi. fn primul an brsndu~a hflore~te pugin mai arziu.

rlocrorul plan relor

' R R

r k o r $i ~ htunecos. Fertilizati plantele anterior plantate cu ingr3glrnBnt de stirnulare a infloririi, in perioadele cu precipitafii reduse menfinefi umed solul din jurul plantelor. TOAMNA TARZIU Protecjie de iarn3 Acoperifi bulbii nou plantafi cu un strat de 5-7,5 cm de compost sau frunzi~ rnirunjit (dreapta).

florilor, lisafi frunzele s 8 se uruce. Plantafi in fafa lor flori anuale cu inflorire tirnpurie, pentru a rnasca frunzele ofilite. Brandu~ele i n floare sunt frecvent ciupite de mierle, carora fiindu-le sete sug seva din florile tirnpurii. Prevenfie: arnplasafi un adipitor de pisiri ~i avefi grijl ca tn nopfile geroase apa s5 nu inghefe.

Fermecitoare flori de pididure


Pecetea lui Solomon decoreaza' locurile umbroase cu grafioase Aorii8i bace nem-albhtrui

PLANTARE 51 ~ N G R I J I R F

Pe htarii fin arcuiri ai pecerii lui Solomon sunt dispuse frunze eliptice, cu nervagiune paralel5. De la subsuoara frunzelor, P n funcjie de specie, pornesc cel mult cinci flori in formii de tub, de culoare alb5, cu marginea verde. Cu excepria hibrizilor, fructul fiedrei specii este o b a d negru-alb&trui. Pecetea lui Solomon u&Z

Plantare: prirnivara sau toamna, c'dnd rizomii sunt In stare repaus. Afanafi solul g i adiw gap-i cmpost

1 de

Facefi pentru fiecare rizom un gag adlnc de 5 cm ~i wficlent de lat. Distanta dintre radacini, h funaie de specie, s3 fie de .

30-45 cm.

gfidmi mari sau parcuri umbroase.$(~ 1gonarum r Pecetea lui Solomon multi- ,,&hennephan") an flor5 (Polygonarum mulufloa g f i m e a de 60-90 c x Icrllrile Iumir rum) prod& 3-5 flori pe o tijg lung5 ce pornqte de la subsubsuo frun suoara fiunzelor, indjimea d t e patn ri, n acesteia atinghd 60 cm. tora poate arlnge ta Cea mai padurnat5 a t e a se dezvolt5 repedt@ da-cocopului (Polygonarum tufe mari gi dese. odorarum), cu flori gra~ioase ~i ind~imea de 3 0 4 5 cm. Specia UNDE SE PLAN E ,,Variegatumn,cu indgimea de 60 cm, are fiumoase frunze cu margine alba. Solomon se Impune cel bine phntad in grup. Speciile inalte sunt nespus de decorative

q & + ; k , .a-, lui Solo TI .pb~te 'fi


-dt~
A

S E ' P L A N T EA ~~ T U R I ?

'

Peatea lei Solomod muiri80ri

~ntati alsturi de %&be plante de pgdure. Plantiind-o PmpreunH cu ierburi de p5dure ~i ferigi, vegi obrine o privelite verde, cu aspect diversificat datoritii fiunzelor de forme ~i mikimi variate, Pecetea lui Solomon plantatii d5turi de flori dbe precum astilbele ,,~eutschland" (Asrilbe japonica ,,Deutschland"), tiarela umbd sau penumbd, pecetea (TiareUa cordifolia) sau lui Solomon se Pnmulrqte q o r . anemonele (Anemone sylvesrris) In straturi de flori confer5 o noti3 nobilii peisajului. umbroase va atrage atenria, Florile albastre scot in eviins5 ofed priveliste aparte plan- denr5 culoarea crem a florilor tat5 la r5dPcina arborilor mari. pecegii lui Solomon, asfel de In penumbrii, i n apropierea plante recomandate fiind bhcilor din griidinZ, puteri saschiul (Vinca minor), savura parfumul varietiigii ~ o a - ,z~!ppo~eii ~. cu frund lac5 7 : ~ da-cow~ului. p pa nu la larifolia), hi$tin-

toides (Hyacinthoides nonscripta) ~ivine~ica(Ajuga reptans). Florile rogii asigud un ton cald si in umbd. Frumoase plante ce se a s o r t e sunt ~ degetarul rosu (Digitalis purpurea), xren!elul (Geum x) fi crinul de Ire (Lilium marragon).

Plantati b m i i cu mugurif tn sus g i aranjati ridacinile. Acoperiti rizomii cu un strat de 3 cm de pilrnant, apoi tasati-l puternic.

UdBfl 4 F N m grosimea

ahndent. Acoperifi lacul plantarilcu un strat de cu de 5 em fi p85tt-41umiditatea tot tirnpul sezonuhl,

plantale % se retraga, folositi pentru fertilizare doar compost, iar toamna rnulcifi solul.

5 Laug

Pecetea lui Solomon

GrZdini'rit iscusit1-

Cump8rafi toamna sau primzvara timpuriu rizom'i 1 turgescenfi cu multe ridicini

Penumbr8-urnbr5. F e d reavin suporti dteva ore de ware.

1PlGlrile consumi3 kudelc

plantei, fi ,seamHnln seminwle nedin~rate.

Fiecare parte a plantei este ugor toxid. Nu Ilsafi copiii T n spropierea plantei.

7octorulplan telor

Plantali rizomii. Dup4 ingilbenirea frunzelor, separafi

In vreme uscata udaji planta e dezvolta kumos pentru a s

rolul b strat mai subire, la cele tinere in strat mai gros.

nu va aduce flori frurnoase. Melcul de llvada provoaca fisuri cu margine zimfati ~i las8 urme strilucitoare pe suprafala frunzelor. Dimineata si seara melcii pot fi adunafi foarte u8or. Cu var sau rumegus proaspit pres2rafi cercuri de proteqie i n jurul ~lantelor.

Plantag rizomi sau pufin mai tarziu plante tinere. Pe Pndati ce apar I3starii noi, separafi plantele prea dese. Pecetea

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

rnDalii cu flori simple


A

Flori ce f n h s c pini toamna

Dalii cu flori simple


L .

% ? + >

Griidiniirit iscu

LUMINA SI SOL
Cumpirqi tuberculi rnari, tari, plante i n ghiveci, stufoase, cu frunze verdeinchis, sau serninfe. Mutt soare. ?nflorefle abundent T n locurile calde, expuse la soare.

TRUCURI
Melcii pot manca rasadurile intr-o singurB noapte. Asezafi garduri trnpotriva melcilor garduri sau capcane cu bere. Daliile mignon crescute i n prealabil din serninfe sunt sensibile la inghef. Plantafi-le i n gridini doar i n a doua jurnitate a lunii mai.

Nu cumpiirafi tuberculi rnoi, atrofiafi, putrezi sau cu pete, respectiv serninfe vechi.

So1 permeabil, bine fertilizat. lnainte de tnflorire, fertilizafi solul cu TngrigmAnt cu continut de potasiu.

PRlM&ARA sem&ma'*m fn kbruariemartie semihji daliile mignonT n d. De Tndat2i ce wlul derine racat $ cald, afanafl straturtte $ amestw' MrnSWl a campost Plantqi tubed1i la hceputul. iar riwdurile la mijlocul lunii mai.

TOAMNA

-#
bib

brd-

DU@ sosirea primului h g w xoat@i g j . curImi tuberculii, q o i qea$-i ?nnisip sau turM ~ipiishati-i h loc wscat, k r i t de lurnird $ Onghej. Prirnhra urm&tace p i m i t W i i

din MU.
I

1
@ IMP ABllMP SRL
RGP-02-10-C52

Dalia este deseori atacati de plopnife. Locurile i n care acestea sug seva frunzelor devin maronii, apoi se umfli, se rup $i frunzele se ciuruiesc. Verificafi plantele regulat. Dirnineata devrerne adunati d i u n i torii de pe dosul frunzelor.

ISBN 978-963-860924-1

I Ilt-7 Galtonia
PLANTE CU BULB1
r T l,lCl
,
C

Clopotei de vari
I

JlJ!U!1lRllS LITl eaJ3 10d apmW8 a p u z !sou n . p p o v -a~!~adme ap nes l u a m -!wdurme ap a~ueld ~ d ap ~ aps lod a m &auaad 14 a 3 n w !IOU aseolaurnu n3 epose a ~ m d as

@PB@W

all

-MY

-(ap -u?o J ~ A I ~ E J ) Iauapo In3eur nes (s!gytmads m u m a ) !au -mop ! a 3 1 a 3 n~duraxa a ~ dw s 'npndtuy m m ~ pupopt d auwd ~ o p n e l d p![a~Sa~ aurln UJ aFo3 a s e q ~ol!$eds eanl

t i ~ a ~ m eqpu g ) nes (snleuu+q ap eyp@ uj nes p!ur ~ u !up r -gfi UJ 'a1w1d nes !a11 a l p ap !un!ieur~oj UJ Y E A ! I ~ ~alsa p e p IwnuraJ ap oh tzmaurase '(ELU!I!JE~ ti!.rtiynqq) ap alsa mgos pnueld ' ~ P P anol!soJ!ur d!qp '(snptiqEs sny 'JOIunp!z 5 9 UJ S ! w 'asIrplq 'p~ar% u r y n d un p q w u r a -MIOAUO~) eJnq1oA '(wnau!Sti~ ~ nt PJOPPJ~S '!u-pupdgs nned ap a u m eu!p - 7 d cun!yq) !nlad~eS-pdw dy ut ~$uap!m UJ m a p x a say - ~ ~8 s q o p o d u .ar~qurazdas r~ ul 6(vn~tid ~1a3ti._lu) apun3s alaign anolpurJaj 'aq@ a@sapJoId p q d a!p! u p lsns q soj ap A = ! .!n~mm1s -ms p!rpsap as !S aur@unlun 5 <(snu!.ra ti!yaqg) e!laqol ' n ~ d -waxa a ~ d sunup s ap punds p301[!w ul e!uo1pz8 ap pndnr% ap eaunyraunp Sune al!Jold -aJm !J do3s !naa3v -sorusadse 'kq@a n o p s ap '!ppud alp" !cur !imueld a u d !aiodop-!JOU 01-02a l p n3 a p ap !mu ~ u a xp m a s ul; 1 n!y p u n 'prreu '@~u"JUJ g#tz!ln anoU p m a ad 'ur ~ ' ap -o!sa~dur! mur@un1n3 al!u!dp $mm~d a a p o q apnrlms 9 p!pp as JOI ln301fiu1 u!a '1n3a~1 na-s 'npndurp en^ p u r ~ o g u ~ -aur!%n~ un 05 1 9 aur!b~ur3 g 'aua~ad apueld eiap p w 11nw 1m ap 'aia?n%un~ ' a ~ d q punle WOI m3alap galnd FA p ~ ~ q p - a p azunJj ~ a n ssa~:, !nur ~ p . r es o~ eanopualds UJ - q ~ o s u ~ ~n!~uaw!p ap 3 s !!qpq U!a !S p p 301 U n p!!XDU E N O I F 3 -!u!pp% UJ geAnp3 i u a m J j mw em p d s alsa ( s m U K ) ' p m

~~

9 u m ) BSape p ~ e t )

-I&ap luaj 301 un-JIUJ !-!impodap S ! ~vrued up! q - p q $aleox ~ u al!un@ar r 'alwsn p n w TS S!m~j n3 !-fl!~adox UJ . a u a a m a p u r afauoz y nes nes 10s u ~ ~ p q p !-$~IEo~s q ?pv1q am03 m r u UJ Furnu p a ! a1Sapfapwdns ' e m m L 'un 5~ ~ u r n u ap eaurfl~uj a%ue apads psmv Jaq!l Ja= U J .JOF!T!I PITIT -apqma~das uj y q d aqn! aurhd-b. .pns ap ~ l W 9 pu!ua~o~d 'la%el mqeau[m u!p muauras ap rede !nuaA <!qInq n3 ~ u e l d o a s E!UVE) a i m u ut a p apo1d -$ppx ap ~opo~eur et~ ! uqd asa pdajupd f?!U'-'3P3) wp"l Y""v3

F+J

*"9rp"9rpar% ap !JOB aqqaIa3 a 4 q ~ tt!,pq d _pmrnar as !apa@gp laiodop ap yu.rq qns at~urnjnd a p o ~

C A R T E ,

Galtonia

GRUPA8

90

Primavara, cumpsrafi bulbi

Plin soare. Se dezvolt2

Planta se poate reproduce

multe tulpini florale.

Nu curnNrafi bulbi mucegaifi sau deshidratafi, cu

rnenfinut vara usor reavsn.

plantafi-le I n strat. Vor Tnflori

uxate 00s). lernati bulbii in loc uscat, intunecat, ferit de ger.

Dupe ofilire nu mai ud

dgunatori n u atlaca galtonia. Noaptea melcii rod Itistarii tineri, rnai tdrziu frunzele, lLs8nd gauri tn eel. Proteqie: capcanl de bere, gard contra rnelcilor. fn caz de invazie rnwivl, adrninistrafi granule contra rnel-

ISBN 078-963-86092-8-1

U? 'w,

nes ueAear glqurnuad f l e ~

s t s L 8-8 R
alp!-!cur

.]

ap (s!~~sn@d eq~p3) Inpp-ea3 -p!"s!JJ"@~ qp3) eqp e p p u a [ q s ap !Jnqp $mueld .asupxa FLU eu!pg~Sap !~ruel ! f 1E!lj3 3ZOU l ~UlJOjSUWl aleod p p q ap p l a u a ( q ~ s !S suap pmutu p a p m nlqmesne un VaurJoj p p q ap lnlaua[ups < ( s n m psn~cnv)

I ~ ~e L a~ Ud apumxa as nu e ~ u ~ u a d 'a~ueld ap !ln$o3 ul eammld ypueuro3al a m 'up fun -!s-mn, =P J O F l I n m UJ .auxarA p n 3 s uj ~ s a p u ~as d az ~l -umj ap al!un!Jeuuoj !31y -ur301 11nw la3 ap eaurpqpe n3 ade ul '~ol!mp~d jnkn~ e-ap ~!13adsar 'rol!~n3e11npw ad ap aseol -vom alauoz ul anllohzap ap a!uppd !!lpucn ap aunds!a .eu!p~% ap alspnlm a p i q q arappa~d n:, lepueurmal a l q 'erolme ma!do~daui nes ade ui sournrj !em la3 a l b ~ = .epwum ) amalto n3 a[!~n301a1eo1 ul yjo~zap as a m <I![!J%uJap oh <eseonnadse e~ueld o a~sa elpq ap ppua[ugr~s

.aseourny !muau n3 a ~ n q r \ a ~ cu!w~m-nPo~ d apoU apspn3arm luns !I c'w!sa~~ay" !nIn!oS 'aleoleuwe lolapad !!w!%unl raelgurn[ ]pap ne nu anara a p p a d <es!q3uL anop:, ap ! m m u ap meulo luns qo!~-nnseq[a alas apold .edo~ng ul !S e[ap ~ a p e w ! p
'LUJ

st'-0E

.!Pap

ap aiue$s!p el unwo3 la, ad Je! 'w) ~ 2 - ap s ~ aiu~s!p el ue>!Jawe BUeq ap ~nlaua!uns!ieJueld

-unqe u!p podwo3 la u? !je~>nl -a~d !5 lnjos !jeu?~v .n!~ndu!$ elen -gw!~d nes !auueo~ ln$nda>ui

e-s JT JON ap m!JaV u~ p e q p eluejd o a m (~o~cn!sran s ! 3 1 ) m!~am ~npua!qg " ' 3 0s Furnu ap aur!lpul o p u p 'sp!d !os un nsa joquaynax & L 'qp ~ !S aplaa ul n a u n p p u y 'aseoru -3adse 1uns "e~e%a!n~" !np!os alazurud ' ( U ~ ~ a a~old") l d JI~OAUJ !JOU n3 [nun ~ " a d n ~ c(ueqr) ruar~qp !os un ps!q .n!lne -uaqpS cpeur!log are "uaanb uaplo3" P!OS 'n!paur-uaq -p% anoln3 ap pu!y " p l & u a % ~ ~ ~ S ! UuoJnagufd-uaqp% anoln3 ap 1uns~aSl1 aj~@d" !S *!!pn1segu apJn!oS .a@u!S!ro !apads a l ~ o p ap 3 alpaj!p poIn3 ap NOH n3 'alaro!laure !ln!os e m l p p e q ap epads ap ~ e f ui e %~n1n3

Grainirit iscusit

TRUcl JRI
a Prirnivara sau toamna, cumpira$, daci este posibil, rizorni in container.
l Soare, penumbri. ?nflore$e cel rnai frumos in bitaia deplini a soarelui. Plantelor cultivate in sol uscat le este rnai favorabili umbra. l So1 reavgn. S e dezvolti bine ~i in api, la addncirnea de max. 10 crn.

k@m#

L hm ir h m h WP a

jBceqtiig sii nu fk uscati, m i MU lipiciqi.

? nscopul sporirii efectivului, toarnna divizafi rizornii Onridicinali ~i replantali-i imediat. Dupi serninarea din ianuarie-februarie, finefi rkadnifa In frigider doui siptarndni, dupa care psstrafi-i solul reavin ~i finefi-o la cald.

PRIMAVARA TlMPURlU

Plantare $i tiiere
Tiiafi florile trecute (stanga, jos). Daca dorifi s i inrnulfifi stdnjenelul galben prin seminfe, nu indepirtafi florile, ci lisafi s i se rnaturizeze capsulele seminal?. ?nsieste mai sirnplu a reproduce efectivul prin divizarea tulpinilor.

Perioadi adecvati plantirii. Tiiaji la 10 crn de sol frunzele uscate, ofilite sau v i t i mate ale plantelor inridicinate. Agerneli compost printre plante.

TOAMNA
+

Plantare $i divizarea tul~inilor


Rizornii pot fi plantafi #i toarnna devrerne. Scoatefi din pirndnt segrnente mai rnari ~i separafi-le cu caz-

In anii ploio~i plantele por f i atacate de micoze: pe vdrful frunzelor apar pete, care dupi tnflorire se extind pdni cdnd frunzele se usuci. Drept prevenfie, prirnivara, inainte de Onfrunzire, indepEirtati vechile resturi de frunze.