Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S. C. NAPOMAR S.A. este o societate pe acţiuni înfiinţată în anul 1991 pe baza unei
întreprinderi de stat, fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de înregistrare J
12/5/1991, având sediul în Cluj Napoca, bulevardul Muncii, nr. 14. Este amplasată pe
platforma industrială din Nord-Estul municipiului şi ocupă în prezent 32.000 m², din care
aproximativ 28.000 m² constituie suprafaţa construită de producţie. Legăturile de transport
sunt pe cale rutieră şi pe cale ferată, firma fiind dotată cu o cale ferată de transport uzinal ce
face legătura cu gara Someşeni-Cluj.
Din anul 1994 şi până în prezent s-a reuşit stoparea declinului producţiei şi relansarea
acesteia prin următoarele aspecte :
- adaptarea fabricaţiei la necesităţile pieţii, prin asimilarea unor produse noi, compatibile
cu dotarea societăţii şi specializarea forţei de muncă ;
-4-
- diversificarea producţiei destinate exportului ;
Ca urmare a acestor acţiuni, societatea a încheiat anul 1994 fără pierderi, iar începând
cu anul 1995, activitatea acesteia a devenit profitabilă.
În prezent, S.C. NAPOMAR S.A. are 357 de angajaţi, din care 43 sunt cu studii
superioare, nivelul ridicat de calificare a personalului raspunzând cerinţelor actuale ale
producţiei şi tehnologiei mondiale, contribuind la concepţia, prelucrările de mare precizie şi
montajele complexe impuse de performanţele ridicate impuse maşinilor de rectificat.
Prin finalizarea acestor programe se va pregăti societatea pentru a face faţă cerinţelor
tot mai ridicate şi complexe ale pieţii, se va consolida poziţia acesteia în cadrul economiei
româneşti.
În cursul anului 2000 a fost înfiinţată, împreună cu firma L.V.D. din Belgia, o societate
mixtă (LVD Napomar), având ca obiect de activitate fabricarea unor maşini de prelucrare a
tablelor, pentru care S.C. Napomar S.A. furnizează subansamble componente, astfel, producţia
-5-
destinată exportului atingând nivelul de 76,29 % din producţia societăţii. De asemenea, în anul
2004, ca urmare a colaborării societăţii cu firma spaniolă DANOBAT, s-a înfiinţat societatea
mixtă DANOMAR, specializată şi ea în maşini de rectificat, strunguri, pentru care S.C.
Napomar S.A. furnizează componente ale acestora sau livrează chiar maşini întregi, care apoi
sunt vândute pe piaţa externă.
Organizarea S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca are la bază specificul activităţii sale,
cuprinzând o hală de producţie monobloc unde se desfăşoară toate fazele de exe-cuţie, pe
operaţii, până la obţinerea produsului finit, aceasta incluzând :
- laborator de măsurători ;
-6-
- oficiu de calcul.
S.C. Napomar S.A. este echipată cu utilaje convenţionale, universale şi cu control numeric,
ce asigură prelucrarea pieselor mecanice cu o greutate maximă de 5 tone şi o lungime de 6
metri. Utilajele din dotare permit o integrare a fabricaţiei de aproximativ 96 % din
operaţiile de producţie, tratament termic, montaj şi control, restul fiind completat prin
colaborare cu alte firme. Echipamentul şi condiţiile tehnice permit o producţie anuală de
aproximativ 600-700 maşini.
- atelierul de debitare, unde este pregătită toată gama de semifabricate, peste 2000,
necesare componentelor maşinilor ;
- linia de piese mici, care cuprinde strunguri clasice universale, maşini de frezat
universale, maşini de rectificat plan şi rotund, exterior şi interior, maşini de mortezat, rabotat
şi prelucrat prin broşare ;
- linia de prelucrare mese şi carcase, compusă din maşini de frezat şi rabotat, maşini de
alezat şi frezat clasice şi cu comenzi numerice, mai multe tipuri de maşini de rectificat plan şi
maşini degăurit în coordonate ;
- linia de prelucrat batiuri compusă din maşini de gabarite mari pentru prelucrări de
frezare şi alezare, cu comenzi manuuale şi numerice, rabotări şi rectificări ghidaje ;
- tăblăria, ce conţine prese, abkanturi pentru debitare şi îndoire tablă, prese de ştanţare
şi sudură manuală ;
-7-
Principalele componente ale structurii organizatorice sunt : postul, funcţia,
compartimentul, nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. Organigrama este o reprezentare
grafică a structurii organizatorice a oricărei societăţi comerciale.
La acest nivel de decizie, activitatea este apreciată sintetic şi prin rezultate economice
şi financiare. Imposibilitatea unei pregătiri specifice în domeniul economico-financiar a
tuturor acţionarilor, a condus la necesitatea angajării unor specialişti, în calitate de
administratori, reuniţi în Consiliul de Administraţie, care este subordonat direct Adunării
Generale a Acţionarilor.
- Consilier Juridic ;
- Biroul Mecano-Energetic ;
- Serviciul Tehnic ;
- Magazin comercial.
- Colectiv Desfacere produse finite, care se ocupă de tot ceea ce înseamnă bază
tehnico-materială, probleme de gestionare a bazei tehnico-materiale.
- Secţia Întreţinere ;
- Secţia Montaj ;
- Atelier electric.
- 10 -
- Biroul Financiar, care se ocupă de plăţi ;
- Oficiul de Calcul.
- 11 -
industria hârtie, construcţii sudate, diferite accesorii pentru maşini-unelte, scule, matriţe,
echipament sportiv, precum şi alte produse şi lucrări solicitate de beneficiari.
- 12 -
- maşină de capsat carton ;
- turbine de la 55 la 500 kW
S.C. Rulmenţi S.A. Bârlad, S.C. Diamond Tehnologies Bucureşti, Fartec S.A. Braşov, S.C.
Lubcom S.A. Ploieşti, etc.
În prezent, principala piaţă de desfacere a firmei S.C. Napomar S.A. este cea externă,
ponderea exportului în volumul producţiei stabilindu-se în ultima perioadă la valori de
peste 75 %. Societatea nu posedă magazine proprii în străinătate, poziţia pe piaţa
internaţională fiind determinată de existenţa unor legături devenite tradiţionale.
Principalele pieţe externe în care S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca exportă produsele
sale sunt : Italia (44 %), Spania (19 %), Olanda (18 %), Belgia (8 %), Cehia (2 %) şi alte
ţări (9 %). Dintre firmele concurente externe amintim : STUDER, SCHLEIFRING şi
- 13 -
VONMARD (Elveţia), KAPP şi OVER BACK (Germania), FAVRETO şi MIKROUSA
(Italia), YUNG (Anglia), TOS (Cehia) ş.a.
În ceea ce priveşte piaţa internă, producţia destinată acesteia reprezintă valori sub 25 %
din total, structurată astfel : Bucureşti (36 %), Brăila (17 %), Cluj Napoca (12 %), Piteşti (10
%), Bacău (5 %) şi alte oraşe (20 %). Societatea nu dispune de un magazin propriu de
prezentare şi desfacere, activitatea de contractare a producţiei interne desfăşurându-se într-un
cadru general organizat de Camera de Comerţ şi Industrie. Practic, desfacerea pe piaţa internă
se face prin comenzi directe ale clienţilor. Pe piaţa internă, firma nu are practic concurenţi în
domeniul fabricării maşinilor de rectificat mici şi mijlocii. Dintre unităţile cu preocupări
similare, dar fără a prezenta un real pericol, amintim : Uzina Mecanică Cugir, ARIS Arad şi
STMIN Oradea. Preţurile practicate sunt în funcţie de gradul de complexitate al produsului şi
de numărul de bucăţi comandate.
În decursul anilor anteriori, nu se poate spune că firma a pierdut din clienţi, dar, având în
vedere că în România investiţiile în domeniul construcţiilor de maşini s-au redus foarte
mult, au scăzut foarte mult şi comenzile unor asemenea maşini.
Distribuţia produselor firmei S.C. Napomar S.A. se face direct către clienţi, pe piaţa
internă, iar la export se realizează direct sau prin comisionari.
Aşadar, vorbim de distribuţie directă în cazul în care firma îşi distribuie produsele
direct la beneficiarul final (consumator).
- 14 -
Distribuţia directă a produselor către consumatorii finali, se face cu
preponderenţă în Europa. Dintre produsele care se distribuie pe piaţa europeană -
prin distribuţia directă - cele mai importante sunt :
- maşini de rectificat ;
- morteze; fierăstraie ;
O altă parte a produselor S.C. “Napomar” S.A. se distribuie către consumatorul final,
cu ajutorul unor firme de intermediare şi anume prin comisionari. Aceştia acţionează în
numele producătorului. Comisionarul se obligă să manevreze marfa, cu grija unui comerciant
onorabil , s-o valorifice la preţul pieţei, şi să predea comitentului său, adică societăţii,
contravaloarea acesteia. Comisionarul acţionează pe contul exportatorului, îndeplineşte
ordinele date de către vânzătorul din ţara sa pentru desfacerea mărfurilor în străinătate. Firma
comisionară îşi asumă răspunderea pentru desfacerea, livrarea la timp a mărfii de către
cumpărător, transportul acesteia, finanţarea şi îndeplinirea formalităţilor legate de tranzacţia
respectivă, asigură asistenţă tehnică în limitele termenului de garanţie a mărfii.
- 15 -
- “Maşine export import Industries” (Bucureşti) – care se ocupă cu distri-buţia
produselor în special în Germania, cu un comision de 5 % ;
Segmentul ţintă de piaţă, ales de S.C. “Napomar” S.A. pentru desfacerea produselor
este piaţa Europei de Vest.
1 2
Dintre produsele care se distribuie pe piaţa Europei de Vest, prin intermediul firmelor
comisionare, cele mai importante ar fi:
- maşini de rectificat.
După cum s-a mai amintit, societatea funcţionează pe pieţe : internă şi externă. În
aceste condiţii, prin intermediul Serviciului Marketing-Vânzări şi a celor-lalte servicii
implicate (Tehnic, Producţie, Aprovizionare-Colaborări, Contabilitate şi analiză economică),
societatea tratează distinct analiza contractului în cazul celor două situaţii.
- 16 -
Contractele interne sunt în funcţie de oferta generală :
În cazul exportului direct, organizaţia primeşte cereri de ofertă sau proiecte de contract
pentru produsele sale, direct de la clienţii externi. Acestea sunt dirijate direct de către
managerul unităţii sau directorul Tehnic-Marketing, către serviciul Marketing-Vânzări, unde
sunt înregistrate în “Registrul cu evidenţa ofertelor de export”.
Cererile de ofertă sunt supuse analizei şi avizării unei comisii de avizare convocată de
către serviciul Marketing-Vânzări, care analizează din punct de vedere tehnic, a termenilor de
livrare, a preţului de vânzare. Dupa analiza şi soluţionarea
tuturor cerinţelor specificate, se întocmeşte oferta tehnico-comercială şi se transmite clienţilor
externi. Responsabilitatea întocmirii ofertei îi revine reprezentantului serviciului Marketing-
Vânzări, care preia de la Serviciul Tehnic toate datele tehnice, preţul de livrare de la serviciul
Contabilitate şi Analiză Economică. La primirea comenzilor de la clienţii externi se
întocmeşte proiectul contractului care cuprinde: părţile contractului, obiectul contractului,
valoarea contractului, modalitatea şi condiţiile de plată, termenele de livrare, standardele de
execuţie, modul de ambalare, marcarea produsului, metode de receptie, perioada de garanţie,
penalităţi de întârziere; cazuri de forţă majoră, răspundere contractuală şi arbitraj.
În cazul în care situaţia o impune, se întocmesc anexe la contract care cuprind : număr
anexă şi număr contract, codul, denumirea, caracteristicile tehnice ale produsului (pentru
- 17 -
ansamble, subansamble, codul şi numărul tipo-dimensiunilor, cantitatea contractată, preţul
unitar, valoarea totală, condiţiile de livrare, termenul de livrare).
- 18 -
Registrul Comerţului, codul SICOMEX, documentaţii tehnice din care să rezulte modul de
exploatare şi întreţinere a produsului, etc.
- lei
noi -
- 19 -
Marja comercială (rd. 1-2) 3 35.160 24.658 43.825
- 20 -
Alte cheltuieli de exploatare (654+658) 21 3.512 77.420 -
(2+15+16+17+20+21+22)
REZULTATUL EXPLOATARII
Rezultatul financiar
- 21 -
Profit (rd. 10+31-23-36) 38 392.171 408.045 440.484
REZULTATUL EXCEPŢIONAL
- 22 -
- rezultatul din exploatare – evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi
corespunde activităţii normale şi curente a întreprinderii (operaţiunilor curente), inclusiv
operaţiunile efectuate în exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent, nefiind luate în
calcul operaţiunile financiare şi excepţionale ;
15
11.14 12.74
12
8.06 9.45
Rentabilitate
9
8.25
6
6.24 1.87
5.32
3
1.63
0
2000 2001 2002
Anul
RENTABILITATEA ECONOMICA RENTABILITATEA FINANCIARA RENTABILITATEA ACTIVITATII DE EXPLOATARE
- 23 -
Rentabilitatea activităţii de exploatare, respectiv rentabilitatea activităţii de bază,
înregistrează o evoluţie ascendentă în perioada analizată.
96000000
82000000 84826878
68000000 68611073
54000000
40000000 48669343
Mii leii 2002 2003 2004 Anul
CIFRA DE AFACERI
Cifra de afaceri a avut o evoluţie constant crescătoare, ceea ce se poate explica prin
creşterea inflaţiei, modificarea unor condiţii ale pieţii (cerere, preţ, concurenţi). Corelând
această creştere cu evoluţia oscilantă a profitului (atât a celui net cât şi a celui brut), se
constată necesitatea efectuării unor cercetări care să stabilească unele măsuri pentru
înlăturarea fluctuaţiilor profitului şi asigurarea unei dezvoltări constante.
- 24 -
CAPITOLUL II
Ele au un pronunţat caracter novator întrucât creează condiţiile materiale necesare promovării
progresului tehnic şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică în toate domeniile de
activitate.
Sub aspect financiar, investiţia presupune schimbarea unei sume de bani prezentă şi
certă, în speranţa obţinerii unor venituri superioare şi probabile.
In sensul strict al termenului, investiţia este o utilizare a capitalului, care se traduce prin
adăugarea la patrimoniu a unor:
- bunuri de echipament;
- achiziţionarea unei linii tehnologice pentru creşterea productivităţii muncii;
- asimilarea unui brevet pentru fabricaţia de produse noi;
Sub aspect contabil, investiţia înseamnă alocarea un ei trezorerii disponibile
- 25 -
- construirea, reconstruirea, lărgirea, modernizarea şi achiziţionarea de active fizice de
natura maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, clădirilor, mijloace.de transport
Intr-o întreprindere cum este şi SC NAPOMAR SA CLUJ-NAPOCA investiţia
este determinată de natura acestora, care poate fi:tehnică, umană, socială, comercială şi
financiară.
- 26 -
2. MODERNIZARI UTILAJE, INSTALATII SI ECHIPAM.DE PRODUCTIE:
- Maşini de frezat AFD 100
- Maşini de rectificat ghidaje SZB 4000
- Maşini de alezat şi frezat VOTAN
- Maşini de frezat dantură
- Centru logistic de prereglat scule MUCNCuptor de detensionare
4. MIJLOACE DE TRANSPORT:
- Motostivuitor
- Trim .I: -
CAPITOLUL III
RESURSELE DE FINANTARE
- 28 -
Atragerea capitalului şi alocarea acestuia pentru diferite obiective de investiţie
reprezintă o problemă fundamentală a SC NAPOMAR SA CLUJ-NAPOCA.
- amortismente
- profit
- alte resurse
- creditelor bancare
- creditului obligatar
- sporirii capitalului social
- subvenţii bugetare
- 29 -
modernizarea şi retehnologizarea unităţii pentru menţinerea capacităţii tehnice a unităţii la
nivelul concurenţei.
- 30 -
In prezent SC NAPOMAR înregistrează datorii din credite şi dobânzi către
* din care:
- 31 -
Activele imobilizate reprezintă principala formă de materializare a capitalului
intreprinderii. Acestea intră în patrimoniul intreprinderii, de regulă, sub forma
investiţiilor sau prin dotarea acestora cu tehnică modernă respectiv reparaţii capitale.
Activele imobilizate sau capitalul fix ne indică cât din capitalurile permanente ale
intreprinderii se plasează în activul imobilizat.
Dc + Dr
Suma anuală a amortizării este eterminată de raportul între valoarea de intrare şi durata de
viaţă.
- 32 -
Pentru exemplificar, dacă presupunem că un mijloc fix cu valoare de intrare sau
recalculată de 19.648 lei are o durată de viaţă normală, stabilită în norme, de 8 ani, atunci
amortizarea va fi inclusă anual pe cheltuieli de exploatare, astfel:
1 2456 17192
2 2456 14736
3 2456 12280
4 2456 9824
5 2456 7368
6 2456 4912
7 2456 2456
8 2456 0
Total 19648
- 33 -
Programarea amortismentului anual este legată de previziunea profitului în direcţia
autofinanţării intreprinerii şi a politicii de dividende.
- 34 -
3.3.. finanţarea reparaţiilor capitale
Scopul reparaţiilor capitale este ca aceste utilaje să fie readuse cât mai aproape de
starea lor iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la
darea lor în funcţiune.
Reparaţiile capitale sunt lucrări de volum mare şi care se fac atunci când activele
imobilizate au grad mare de uzură, scade capacitatea de producţie, apar pericole de avarii, se
reduce preciza de lucru şi au scopul de a readuce activele imobilizate în stare normală de
funcţionare.
- 35 -
In finanţarea reparaţiilor capitale pot exista două probabilităţi:
de timp, ce antrenează cheltuieli importante, care la rândul lor încarcă prea mult
costurilşe de producţie ale anului în care se fac;
- 36 -
CAPITOLUL IV
- 37 -
b) –valori ralizabile pe termen scurt: sub forma:
-creanţelor
-titluri de valoare
- 38 -
Motivaţia folosirii creditelor pe termen scurt în finanţarea activităţii de exploatare o
constituie obţinerea rapidă a acestui capital, în comparaţie cu perioada de aştepatare pentru
capitalizarea profiturilor, în vederea sporirii capitalurilor proprii.
- 39 -
4.3. Necesarul de fond de rulment
Mărimea necesarului de fond de rulment dăo imagine asupra efortului financiar pe care trebuie
să-l facă intreprinderea, fie prin
In altă ordine de idei, necesarul de fond de rulment indică nivelul capitalului circulant
care urmează să fie investit ăn active circulante.
- 40 -
- înfiinţarea intreprinderii
- elaborarea programelor economice de perspectivă,pe termen mediu şi lung
- întocmirea programelor economice curente, pe termen scurt
- modificarea politicii în spectrul economic şi cel comercial
- ajustarea echilibrului financiar.
Dimensionarea stocurilor se poate face aplicând mai multe metode, dintre care două
sunt mai reprezentative:
a) – metoda analitică
- 41 -
Metoda analitică presupune o dimensionare a stocurilor, anual şi pe trimestre, pe
fiecare component al elementului de active circulante
1. stocul curent
2. stocul de siguranşă
3. stocul de condiţionare prealabilă
4. stocul pentru transporturi interioare
5. stocul de iarnă
- 42 -
- produsele expediate (în decontare)
- sunt acele bunuri trecute de faza de comercializare, în faza de decontare a ciclului de
exploatare, fază în care se produce transferul de proprietate şi se încasează valoarea
produselor expediate
CAPITOLUL V
REZULTATUL EXERCITIULUI
Rezultatul activitaţii economice poate îmbraca forma de profit sau de pierdere. In cazul
profitului, la sfârşitul exerciţiului financiar, Adunarea Generală a Acţionarilor va decide
modul de actionare al acestuia, iar în cazul pierderilor, modul de acoperire.
- 44 -
Prezentarea informaţiei contabile în contul de rezultate “Profit şi pierdere” se poate
face în două variante (ambele variante ale contului “Profit şi pierdere”, pre-zentate în
continuare, au în vedere natura economică a cheltuielilor şi veniturilor, care este prezentată în
literatura de specialitate ca fiind prezentarea obiectivă, în opoziţie cu delimitarea cheltuielilor,
plecând de la funcţiunile de fabricaţie, vânzare, cercetare, etc. ale întreprinderii, considerată ca
fiind o prezentare subiectivă).
Prima variantă este sub forma unei scheme orizontale, reprezentată astfel :
A doua variantă este sub forma unei scheme verticale, reprezentată după cum
urmeaază :
- 45 -
Activităţi Valori (lei noi)
V. Venituri excepţionale -
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
- 46 -
Evidenţa producţiei şi vanzărilor se face pentru fiecare produs obţinut, serviciu prestat
sau lucrare în parte.
Obiectele de inventar sunt incluse în costuri integral în momentul dării lor în folosinţă.
- componentele veniturilor din exploatare sunt, în cea mai mare parte, reprezentate de
venituri din producţia vândută, restul veniturilor din exploatare fiind realizate din vânzări de
mărfuri şi alte venituri ;
Veniturile financiare sunt formate din diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzile
de primit şi alte venituri.
Cheltuielile financiare sunt concretizate prin cheltuieli din dobânzi de plătit, respectiv
diferenţe nefavorabile de curs valutar, societatea putând apela la credite în cazul lipsei de
lichidităţi.
- 47 -
Există posibilitatea îmbunătăţirii modului de colectare a cheltuielilor, cu ajutorul
tehnicii de calcul creându-se posibilitatea reducerii timpului de reacţie în diminuarea
cheltuielilor.
In cadrul unităţii există o reţea care permite o mai bună conlucrare a diferitelor
compartimente, sporind astfel eficienţa.
Pe plan extern, ţări cu tradiţie în domeniul maşinilor de rectificat sunt Anglia, Elveţia,
Germania, Italia, dar acestea nu prezintă un pericol concurenţial pentru segmentul de piaţă
acoperit de firma română. S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca nu se află în competiţie pentru
piaţa externă cu concurenţii interni. Pentru menţinerea clienţilor tradiţionali pe piaţa externă şi
pentru câştigarea de noi clienţi, societatea este preocupată de asigurarea nivelului calitativ al
produselor livrate.
- organizarea unui control financiar propriu eficient, astfel încât toate operaţiunile
economico-financiare să poarte girul oportunităţii şi legalităţii ;
- diversificarea producţiei/serviciilor ;
- 48 -
- stimularea materială corespunzătoare a personalului unităţii.
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,VENITURILOR
ŞI A REZULTATULUI ECONOMICO-FINANCIAR
- 49 -
3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiale şi mărfuri
Conturile din aceasta grupă sunt conturi de activ, care se debitează cu cheltuielile
efective ale perioadei şi se creditează la sfârşitul exerciţiului (lunar), prin transferarea
întregului rulaj debitor în contul de calcul a rezultatului exerciţiului : 121 ‘Profit şi pierdere”.
- 50 -
precum şi cu diferenţele de preţ aferente acestor materii prime, în corespondenţă cu creditul
contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”.
auxiliare”
combustibilii”
- 51 -
x
piesele de schimb”
- 52 -
602 “Cheltuieli privind = 322 “Alte materiale 3.500.000
- 53 -
604 “Cheltuieli privind 8.000.000
materialele nestocate”
Dacă materialele nestocate sunt destinate mai multor exerciţii financiare, contul se
debitează în corespondenţă cu contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”. În exerciţiile
viitoare cheltuiala anticipată înregistrată la contul 471 se va trece asupra cheltuielilor curente,
respectiv contul 604.
în avans”
energia şi apa”
- dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare, în care este inclus adaosul
comercial şi T.V.A. neexigibil, cheltuiala cu mărfurile apare tot la decărcarea
- 55 -
gestiunii de mărfuri, prin formula contabilă :
vânzare
mărfurile” cumpărare
la mărfuri” comercial
în preţul
de vânzare
- 56 -
x
la ambalaje”
Conturile din aceste grupe sunt conturi de activ şi se debitează pe parcursul lunii cu
toate cheltuielile aferente, în corespondenţă cu creditul conturilor care desemnează prestatorul
sau echivalentul în mijloace de trezorerie, în funcţie de modalitatea de plată utilizată.
- 57 -
reparaţiile”, care înregistrează, în debit valoarea acestor lucrări aferente exerciţiului în curs,
în corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori” , 408 “Furnizori-facturi nesosite” , 471
“Cheltuieli înregistrate în avans”.
şi reparaţii”
şi reparaţii”
şi reparaţii” în avans”
- 58 -
x
- 59 -
locaţiile de gestiune şi chiriile”
Exemplu : achitarea unei prime lunare în valoare de 24.800.000 lei, în baza unei
chitanţe emise de societatea de asigurare.
- 60 -
corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosoite”, 471
“Cheltuieli înregistrate în avans” şi 462 “Creditori diverşi”.
şi cercetările”
şi cercetările”
şi cercetările” în avans”
- 61 -
x
şi cercetările”
cu colaboratorii”
- 62 -
în corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosoite”, 471
“Cheltuieli înregistrate în avans”, avansurile acordate pentru acestea prin creditul contului 542
“Avansuri de trezorerie”, sau tichetele şi biletele de călătorie utilizate, cu creditul contului
5323 “Tichete şi bilete de călătorie”.
de bunuri şi persoane”
de bunuri şi persoane”
- 63 -
de bunuri şi persoane” în avans”
de bunuri şi persoane”
de bunuri şi persoane”
- sumele datorate pentru alte servicii executate de terţi aferente exerciţiului în curs,
indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii, reflectate cu ajutorul contului 628 “Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi”.
- activitatea financiară ;
- activitatea excepţională.
- 65 -
-6813“Cheltuieli curente privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale şi corporale” ;
imobilizărilor”
- contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, care ţine
evidenţa cheltuielilor cu alte impozite şi taxe datorate de către unităţile patrimoniale bugetului
statului sau altor organisme, debitându-se în corespondenţă cu conturile :
- 67 -
normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură ;
- 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, pentru decontări cu bugetul statului
sau bugetele locale, cum sunt : accizele, impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi pe gaze
naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat şi vărsăminte din profitul net al regiilor autonome ;
asimilate”
- 68 -
zite, taxe şi vărsăminte taxe şi vărsăminte
asimilate” asimilate”
rile sociale”
- 70 -
buţia unităţii la fondul la fondul de şomaj”
de şomaj”
In categoria acestor cheltuieli intră pierderile din creanţe, diferenţe din lichidarea
datoriilor şi creanţelor, precum şi alte cheltuieli de exploatare privind gestiunea, când
reprezintă operaţiuni curente ale unităţii patrimoniale.
- contul 654 “Pierderi din creanţe”, care înregistrează, în debit, sumele trecute pe
pierderi cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, în corespondenţă cu
contul 416 “Clienţi incerţi” ;
- 71 -
Cheltuielile financiare cuprind dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi
altor datorii privind exerciţiul în curs (pierderi din creanţe legate de participaţii, sconturile
acordate clienţilor, diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din operaţiunile curente
efectuate în devize sau aferente disponibilităţilor în devize, pierderile nete rezultate din
vânzarea titlurilor de plasament ş.a.)
Conturile din această grupă sunt conturi ce au funcţia contabilă de activ şi se debitează
cu cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului şi se creditează la sfârşitul lunii prin preluarea
acestor sume în debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
Contul 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”, înregistrează în debitul său
valoarea pierderilor privind creanşele legate de participaţii, în corespondenţă cu contul 2671
“Creanţe legate de participaţii”.
- 72 -
Diferenţele nefavorabile dintre valoarea totală a titlului de plasament (acţiune,
obligaţiune) şi preţul de cesiune a acestuia, sunt reflectate în cursul lunii în debitul contului
664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, în corespondenţă cu creditul conturilor :
503 “Acţiuni”, 506 “Obligaţiuni” şi 508 “Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”.
Alte cheltuieli financiare decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă
sunt evidenţiate cu ajutorul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”, care funcţionează similar
celorlalte conturi din grupă.
de curs valutar”
dobânzile”
- 74 -
4.3. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiuni excepţionale
Cheltuielile excepţionale sunt identificate, în principal, în urma analizei din care se constată că
ele nu fac obiectul activităţii curente (normale) de exploatare sau a celei financiare.
- 75 -
valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor şi subvenţiilor acordate, în corespondenţă cu
conturile 512 “Conturi curente la bănci” şi 531 “Casa”, cu valoarea donaţiilor acordate, în
corespondenţă cu conturile care arată natura acestora (conturi de stocuri sau de trezorerie).
Exemplu : în urma unui proces, firma are de plătit despăgubiri unei persoane fizice, în
valoare de 24.000.000 lei.
penalităţi”
- 76 -
Exemplu : are loc vânzarea unui miloc fix la valoarea de 80.000.000 lei, fără TVA,
evaluat la suma de 40.000.000 lei, valoarea neamortizată fiind de 8.000.000 lei.
zările corporale”
activele cedate”
- 77 -
- valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor reglementate, în
corespondenţă cu contul 141 “Provizioane reglementate”.
La sfârşitul lunii, rulajele debitoare ale conturilor se transferă în debitul contului 121
“Profit şi pierdere”.
- 78 -
121 “Profit şi pierdere” = % 96.687.920.000
materiale şi mărfuri”
executate de terţi”
63 “Cheltuieli cu impozitele,
687.082.000
taxele şi vărsămintele
asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
32.336.488.000
68 “Cheltuieli cu amortizările
3.980.956.000
şi provizioanele”
- 79 -
x
pe profit”
- 80 -
sale. Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări de servicii, reprezintă cea
mai mare pondere în totalul veniturilor de exploatare şi se compun din preţul de vânzare,
negociabil, al acestora, fără TVA.
- contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”, este un cont operaţional ce
reflectă veniturile realizate din vânzarea produselor finite rezultate din activitatea de bază ;
- contul 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, cont operaţional ce
reflectă veniturile realizate din lucrări executate şi servicii prestate, care intră în profilul
principal de activitate al unităţii patrimoniale ;
- contul 705 “Venituri din studii şi cercetări”, reprezintă un cont operaţional care
reflectă veniturile realizate din valorificarea de studii şi cercetări efectuate de unitatea
patrimonială, atât pentru nevoile proprii cât şi pentru terţi ;
- contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, cont operaţional,
reflectă veniturile realizate din concesionarea unor capacităţi de producţie, respectiv darea în
locaţie de gestiune sau închirierea unor active ;
- contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”, este un cont operaţional ce reflectă
veniturile realizate din vânzarea mărfurilor procurate din afară în scopul revânzării ca atare,
fără o prelucrare suplimentară ;
- contul 708 “Venituri din activităţi diverse”, este un cont operaţional care reflectă
veniturile realizate de unitatea patrimonială din subactivităţi legate indirect de profilul său
- 81 -
principal, cum ar fi : servicii de punere la dispoziţie a personalului propriu, transporturi de
produse fabricate şi mărfuri vândute, locaţii şi comisioane diverse, bonificaţii primite pentru
returnarea ambalajelor achiziţionate o dată cu marfa, etc.
După conţinutul economic, acestea sunt conturi de procese economice, ele reflectă
procesul de desfacere, de vânzare, iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” se creditează cu preţul de vânzare
al produselor finite, exclusiv TVA, livrate clienţilor cu “Factură”, prin debitul contului 411
“Clienţi”, cu preţul de vânzare al produselor finite livrate, exclusiv TVA, aferente exerciţiului
în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului
418 “Clienţi-facturi de întocmit”, precum şi cu sumele încasate în avans în exerciţiul
precedent, care devin venituri ale exerciţiului curent, prin debitul contului 472 “Venituri
înregistrate în avans”. Contul se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferarea veniturilor
(rulajul creditor) în creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 82 -
produselor finite”
semifabricatelor”
- 83 -
Din cele prezentate, rezultă că acest cont are aceeaşi funcţiune ca şi contul 701
“Venituri din vânzarea produselor finite”. De asemenea, conturile 703 “Venituri din vânzarea
produselor reziduale”, 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, 705 “Venituri
din studii şi cercetări”, 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, 707
“Venituri din vânzarea mărfurilor” şi 708 “Venituri din activităţi diverse”, funcţionează
similar cu contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”. Ca o particularitate faţă de
funcţionarea acestui cont, contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” se
creditează cu valoarea veniturilor sub formă de redevenţe pentru concesiuni şi locaţii de
gestiune, conform contractului, pe care locatorul urmează să le încaseze de la locatar, în
corespondenţă cu debitul contului 461 “Debitori diverşi”. La unităţile patrimoniale care desfac
mărfuri cu amănuntul, contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” se creditează cu preţul de
vânzare cu amănuntul al mărfurilor, exclusiv TVA, încasat în numerar, prin debitul contului
5311 “Casa în lei”.
- 84 -
x
şi producţia de imobilizări
Si + Sin + Vp = Ip + Sfn + Sf
în care :
- 85 -
Sin, Sfn - stocuri de comenzi în curs de execuţie, la începutul, respectiv sfârşitul
exerciţiului financiar ;
la produse”
Veniturile din producţia de imobilizări sunt formate din costul efectiv al imobilizărilor
corporale şi necorporale realizate în regie proprie, precum şi valoarea cheltuielilor auxiliare
efectuate de unitatea patrimonială cu achiziţionarea şi punerea în stare de funcţionare a
imobilizărilor cumpărate de la terţi, cum ar fi : cheltuieli de transport, de instalare şi de
montaj, efectuate în regie proprie.
. Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”, cont de pasiv, are acelaşi
rol şi funcţionează similar cu contul 721, creditându-se co costul efectiv al imobilizărilor
- 88 -
corporale obţinute din producţie proprie, în corespondenţă cu debitul conturilor 211
“Terenuri” şi 212 “Mijloace fixe”, precum şi cu valoarea imobilizărilor corporale în curs,
realizate pe cont propriu, prin debitul contului 231 “Imobilizări în curs corporale”. Se
debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferul sumei totale a veniturilor asupra contului 121
“Profit şi pierdere”.
de imobilizări”
ţine cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”. Acest cont are rolul de
a ţine evidenţa acestor subvenţii primite de unitate pentru produsele subvenţionate. Se
creditează pe parcursul exerciţiului cu valoarea subvenţiilor ce urmează a fi primite pentru
acoperirea pierderilor şi pentru diferenţele de preţ, prin debitul contului 445 “Subvenţii”,
precum şi cu valoarea subvenţiilor primite, prin debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei”.
- 89 -
Contul se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri în
creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
In categoria altor venituri din exploatare se cuprind acele elemente de venituri care nu
sunt strict generate de activitatea de exploatare, dar pentru care unitatea patrimonială optează,
iar legislaţia economică în vigoare permite să fie considerate drept componente ale rezultatului
activităţii curente de exploatare. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 75 “Alte venituri din exploatare”, prin două conturi sintetice de gradul I,
respectiv :
Contul 754 “Venituri din creanţe reactivate” ţine evidenţa creanţelor recuperate de la
clienţi şi debitori diverşi. Se creditează cu contravaloarea creanţelor reactivate, în
corespondenţă cu debitul conturilor 411 “Clienţi” şi 461 “Debitori diverşi”. Se debitează la
sfârşitul exercişiului financiar prin transferarea acestor venituri în creditul contului 121 “Profit
şi pierdere”.
de imobilizări”
- 90 -
4.5.5. Contabilitatea veniturilor din provizioane
- contul 7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” (se creditează cu
sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, prin debitul
contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”) ;
- contul 7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” (se
creditează cu sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru deprecierea activelor
- 91 -
circulante, în corespondenţă cu debitul conturilor 390 “Provizioane pentru deprecierea
materiilor prime”, 391 “Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile”, 392
“Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar”, 393 “Provizioane pentru deprecierea
producţiei în curs de execuţie”, 394 “Provizioane pentru deprecierea produselor”, 395
“Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”, 396 “Provizioane pentru deprecierea
animalelor”, 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” şi 491 “Provizioane pentru
deprecierea creanţelor-clienţi”).
clienţilor”
- 92 -
4.6. Contabilitatea veniturilor privind activitatea financiară
În categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt strict legate de
activitatea financiară a întreprinderii. În general, veniturile de această natură sunt corelate cu
cheltuielile financiare, în sensul că elementelor de venituri financiare le corespund elemente
de cheltuieli financiare, ambele fiind generate, de regulă, de aceeaşi operaţie economică.
766 “Dobânzi”
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv, colectând în creditul lor toate veniturile de
această natură, dobândite pe parcursul exerciţiului financiar şi se debitează cu transferul
- 93 -
acestor venituri (pentru soldare), la sfârşitul exerciţiului, asupra contului de rezultate 121
“Profit şi pierdere”.
Contul 761 “Venituri din participaţii” ţine evidenţa veniturilor încasate pentru
participaţiile la capitalul altor societăţi comerciale. Participaţiile constau din deţinerea de către
un agent economic de titluri de participare ce reprezintă drepturi sub formă de acţiuni sau alte
titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale. Titlurile de participare asigură unităţii
deţinătoare exercitarea unui control sau a unei influenţe hotărâtoare în luarea deciziilor
importante ale altor unităţi patrimoniale, precum şi realizarea unui profit sub formă de
dividende, dividende ce se stabilesc la sfârşitul exerciţiului financiar din rezultatul exerciţiului.
Se creditează cu dividendele de încasat din participaţii, prin debitul contului 451 “Decontări în
cadrul grupului”, cu dividendele ce urmează a fi încasate de la alte unităţi, în corespondenţă cu
debitul contului 461 “Debitori diverşi”, respectiv cu dividendele încasate prin cont bancar sau
în numerar, pentru care nu s-a reflectat anterior o creanţă, prin debitul conturilor 512 “Conturi
curente la bănci” şi 531 “Casa”, în funcţie de modalitatea de încasare. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Contul 762 “Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenţa distinctă a
veniturilor de natură financiară din titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu, care nu
conferă dreptul de decizie şi control asupra activităţii unităţii patrimoniale, dar pentru care
unităţile economice deţinătoare beneficiază de dividende anuale. Funcţioneză similar contului
anterior.
- 94 -
Contul 764 “Venituri din titluri de plasament” reflectă veniturile financiare rezultate
din diferenţa favorabilă dintre preţul de cesiune(vânzare) a titlurilor de plasament (acţiuni,
obligaţiuni şi alte titluri asimilate) şi valoarea lor contabilă (preţul de cumpărare). Aceste
venituri se realizează prin vânzarea la bursă a titlurilor de plasament la preţuri mai mari decât
valoarea lor de achiziţie. Contul se creditează cu această diferenţă favorabilă de preţ, prin
debitul contului 461 “Debitori diverşi”, respectiv contul 512 “Conturi curente la bănci”, dacă
încasarea are loc prin bancă, fie contul 5311 “Casa în lei”, în cazul încasării diferenţei
favorabile. Se debitează la finele exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri nete din
titlurile de plasament în creditul contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
acestora la cursul zilei de efectuare a plăţii, deci când cursul valutar scade ;
În cadrul relaţiilor de decontare dintre agenţii economici, aceştia pot intra în posesia
mijloacelor băneşti mai repede decât scadenţa stabilită în contract sau pot plăti mai repede
unele datorii. Atunci când o unitate patrimonială încasează o creanţă mai repede decât
termenul stabilit, el va acorda un scont clienţilor, adică o reducere de preţ acordată de furnizor
cumpărătorului, care se va considera o cheltuială financiară. Agentul economic care va plăti
- 96 -
suma respectivă înainte de termenul stabilit va beneficia de un scont, care se va considera
venit financiar. Contabilitatea veniturilor din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
se realizează cu ajutorul contului 767 “Venituri din sconturi obţinute”. El se creditează cu
suma sconturilor obţinute de unitatea patrimonială, în corespondenţă cu debitul conturilor 401
“Furnizori”, 404 “Furnizori de imobilizări” şi 462 “Creditori diverşi”, respectiv cu valoarea
sconturilor încasate prin conturile de disponibilităţi băneşti, în funcţie de modalitatea de
încasare, prin debitul conturilor 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”. Contul se
debitează la finele exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri asupra creditului
contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
- 97 -
x
de plasament
- 98 -
x
imobilizate”
Veniturile financiare din provizioane sunt formate din anularea sau diminuarea
provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a celor privind deprecierea imobilizărilor financiare,
a creanţelor (decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii) şi a titlurilor de plasament. Pentru
contabilizarea aceastor venituri se foloseşte contul 786 “Venituri financiare din
provizioane”, desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II :
- 99 -
financiare”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea titlurilor de plasament, prin debitul contului 590 “Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor
pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, prin
debitul contului 495 “Provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul
grupului, unităţii şi cu asociaţii”. Se debitează la finele exerciţiului financiar prin transferarea
acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- active de trezorerie primite gratuit în numerar sau prin depunere în conturi bancare ;
- sume cuvenite unităţii, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite şi taxe.
- 100 -
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 771 “Venituri
excepţionale din operaţii de gestiune”, dezvoltat pe două conturi de gradul II :
- subvenţiile pentru investiţii virate la venituri, care se eşalonează în acest scop pe toată
perioada de utilizare, respectiv de amortizare, a imobilizărilor procurate pe seama subvenţiilor
primite ;
- 101 -
- 7727 “Subvenţii pentru investiţii virate la venituri”, cont ce se creditează cu cota
parte a subvenţiilor pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, în corespondenţă cu
debitul contului 131 “Subvenţii pentru investiţii”. Se debitează la finele exerciţiului financiar
prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Veniturile excepţionale din provizioane sunt cele provenite din anularea şi diminuarea
provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea
creanţelor/debitori diverşi şi pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale ce
privesc activitatea excepţională.
- 102 -
Pentru evidenţa veniturilor anticipate şi de realizat se utilizează contul 472 “Venituri
înregistrate în avans”. După funcţia contabilă este un cont de pasiv, de regularizare a
rezultatului exerciţiului. Se creditează cu veniturile înregistrate în avans, respectiv cele de
realizat în exercţiile următoare, reprezentând încasările din vânzări de locuinţe cu plata în rate,
din chirii, abonamente, asigurări, prin corespondenţă cu conturile de trezorerie 5121 “Conturi
la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”, respectiv de creanţe, contul 411 “Clienţi” şi 418 “Clienţi-
facturi de întocmit”. Contul se debitează cu veniturile înregistrate în avans aferente perioadei
curente sau exerciţiului în curs în corespondenţă cu conturile de venituri din grupa 70
“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”. Soldul
creditor al contului reprezintă veniturile înregistrate în avans aferente exerciţiilor viitoare.
În ceea ce priveşte decontarea veniturilor din producţia stocată la sfârşitul lunii, contul
711 “Venituri din producţia stocată” poate avea un sold creditor sau un sold debitor.
Soldul creditor al acestui cont reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de
produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul
perioadei şi se închide prin următoarea înregistrare contabilă :
- 103 -
711 “Venituri din producţia stocată” = 121 “Profit şi pierdere”
In raportările fiscale, soldul debitor al acestui cont diminuează celelalte venituri din
exploatare.
(conturile 701-708)
- 104 -
71 “Venituri din producţia 4.487.308.000
(conturile 754-758)
76 “Venituri financiare”
3.820.592.000
(conturile 761-768)
77 “Venituri excepţionale” -
(conturile 771-772)
După această înregistrare contabilă, la sfârşitul lunii, conturile de venituri rămân fără
sold.
- 105 -
Impozitul pe profit reprezintă pentru agentul economic o cheltuială ce i se cuvine
statului, fiind suportată la nivelul întregii activităţi a acestuia, înscrisă în partea de cheltuieli a
contului 121 “Profit şi pierdere”, înaintea rezultatului exerciţiului.
pe profit”
- 106 -
Decontarea cheltuielilor şi veniturilor, la finele fiecărei perioade, se face prin
intermediul contului 121 “Profit şi pierdere” , cont bifuncţional, de calcul economic, care în
aceasta primă etapă se creditează cu veniturile dobândite şi delimitate în conturile din clasa 7
“Conturi de venituri” şi se debitează cu cheltuielile generate de obţinerea acestor venituri,
delimitate şi colectate în conturile din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” . In final, contul 121 va
consemna rezultatul exerciţiului, dat de soldul lui, sold creditor ce reflectă profitul, iar cel
debitor pierderea.
Rezultatul activitaţii economice poate îmbraca forma de profit sau de pierdere. In cazul
profitului, la sfârşitul exerciţiului financiar, Adunarea Generală a Acţionarilor va decide
modul de actionare al acestuia, iar în cazul pierderilor, modul de acoperire.
- 107 -
Prezentarea informaţiei contabile în contul de rezultate “Profit şi pierdere” se poate
face în două variante (ambele variante ale contului “Profit şi pierdere”, pre-zentate în
continuare, au în vedere natura economică a cheltuielilor şi veniturilor, care este prezentată în
literatura de specialitate ca fiind prezentarea obiectivă, în opoziţie cu delimitarea cheltuielilor,
plecând de la funcţiunile de fabricaţie, vânzare, cercetare, etc. ale întreprinderii, considerată ca
fiind o prezentare subiectivă).
Prima variantă este sub forma unei scheme orizontale, reprezentată astfel :
A doua variantă este sub forma unei scheme verticale, reprezentată după cum
urmeaază :
- 108 -
I. Venituri din exploatare 94.689.847
V. Venituri excepţionale -
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
- 109 -
Regulamentul de aplicare cu privire la modul de înregistrare, stocare şi control a datelor
înregistrate în contabilitatea unităţii.
Evidenţa producţiei şi vanzărilor se face pentru fiecare produs obţinut, serviciu prestat
sau lucrare în parte.
Obiectele de inventar sunt incluse în costuri integral în momentul dării lor în folosinţă.
- componentele veniturilor din exploatare sunt, în cea mai mare parte, reprezentate de
venituri din producţia vândută, restul veniturilor din exploatare fiind realizate din vânzări de
mărfuri şi alte venituri ;
Veniturile financiare sunt formate din diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzile
de primit şi alte venituri.
Cheltuielile financiare sunt concretizate prin cheltuieli din dobânzi de plătit, respectiv
diferenţe nefavorabile de curs valutar, societatea putând apela la credite în cazul lipsei de
lichidităţi.
- 110 -
Am constatat respectarea reglementărilor şi prevederilor de ordin financiar-contabil, în
special a celor privind colectarea şi formarea cheltuielilor şi veniturilor.
In cadrul unităţii există o reţea care permite o mai bună conlucrare a diferitelor
compartimente, sporind astfel eficienţa.
Pe plan extern, ţări cu tradiţie în domeniul maşinilor de rectificat sunt Anglia, Elveţia,
Germania, Italia, dar acestea nu prezintă un pericol concurenţial pentru segmentul de piaţă
acoperit de firma română. S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca nu se află în competiţie pentru
piaţa externă cu concurenţii interni. Pentru menţinerea clienţilor tradiţionali pe piaţa externă şi
pentru câştigarea de noi clienţi, societatea este preocupată de asigurarea nivelului calitativ al
produselor livrate.
- organizarea unui control financiar propriu eficient, astfel încât toate operaţiunile
economico-financiare să poarte girul oportunităţii şi legalităţii ;
- 111 -
- diversificarea producţiei/serviciilor ;
- 112 -