Lucrare de Diploma

CAPITOLUL I
PREZENTAREA S.C. NAPOMAR S.A. CLUJ-NAPOCA
1.1. ISTORICUL S.C. NAPOMAR S.A.
S. C. NAPOMAR S.A. este o societate pe acţiuni înfiinţată în anul 1991 pe baza unei
întreprinderi de stat, fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de înregistrare J
12/5/1991, având sediul în Cluj Napoca, bulevardul Muncii, nr. 14. Este amplasată pe
platforma industrială din Nord-Estul municipiului şi ocupă în prezent 32.000 m², din care
aproximativ 28.000 m² constituie suprafaţa construită de producţie. Legăturile de transport
sunt pe cale rutieră şi pe cale ferată, firma fiind dotată cu o cale ferată de transport uzinal ce
face legătura cu gara Someşeni-Cluj.
Acţionarul majoritar al societăţii este SIF Banat-Crişana, ce deţinea în anul 2000 un

numar de 544.394 acţiuni, respectiv 95,79 % din totalul acţiunilor societăţii,
diferenţa fiind deţinută de alţi acţionari (4,21 % - 23.912).
S.C. NAPOMAR S.A. şi-a început activitatea în urmă cu 30 de ani, sub numele de
“Fabrica de Maşini de Rectificat”, având ca obiect de activitate proiectarea, fabricarea şi
comercializarea maşinilor unelte şi a echipamentului hidraulic specific acestora, utilaje şi
instalaţii mecanice şi pneumatice, piese de schimb, inclusiv servicii de asistenţă tehnică..
Perioada anilor 1973-1986 a constituit o etapă de dezvoltare pentru societate, perioadă

în care s-au finalizat şi s-au pus în funcţiune capacităţile de producţie; s-au definitivat, din
punct de vedere organizatoric, activităţile desfăşurate; s-a lărgit şi diversificat obiectul de
activitate ; s-a forţat creşterea volumului producţiei şi a productivităţii muncii şi s-a acoperit
cu personal calificat necesarul de forţă de muncă. La 1 ianuarie 1980, fabrica s-a desprins din
întreprinderea Unirea, devenind inde-pendentă, acesta putând fi considerat un moment de
-3-
cotitură în „viaţa” societăţii. La sfârşitul anului 1986, societatea se întindea pe o suprafaţă de
59.000 m², deţinând o suprafaţă construită de 40.000 m² şi un număr de 1.750 angajaţi.
Între 1986-1990 au apărut primele simptome de saturare a pieţii româneşti cu maşini

de rectificat standard, situaţie care a condus la necesitatea asimilării în fabricaţie a unor maşini
speciale necesare dotării industriei metalurgice şi a celei producătoare de mijloace de
transport. Această perioadă, considerată a fi de stagnare, poate fi caracterizată printr-o
reducere a volumului producţiei, paralel cu o creştere a complexităţii acesteia. A fost o
perioadă de specializare a personalului de execuţie şi concepţie a fabricii.
Perioada 1990-1994 semnifică pentru firmă o etapă de declin a producţiei şi de

instabilitate financiară pentru firmă.. Reducerea investiţiilor în industria românească şi
pierderea pieţii externe a condus la o dezorganizare a activităţii productive, cu implicaţii grave
în viaţa societăţii. Declinul activităţii economice a condus la o deca-pitalizarea masivă a
societăţii, cu implicaţii şi asupra forţei de muncă cu pregătire tehnică ridicată, purtătoare a
„patrimoniului tehnologic nescris”. În această perioadă au părăsit societatea un număr mare de
specialişti din toate domeniile în care s-a investit mult şi de la care s-a aşteptat o contribuţie
mare în găsirea unor soluţii pentru redresarea economică a acesteia, la sfârşitul anului 1994,
numărul personalului angajat fiind de 423.
Din anul 1994 şi până în prezent s-a reuşit stoparea declinului producţiei şi relansarea
acesteia prin următoarele aspecte :
- reorganizarea şi concentrarea activităţii pe spaţii mai mici, corespunzătoare numărului

de personal existent ;
- utilizarea raţională a capacităţilor de producţie, utilajele excedentare fiind conservate iar

o parte valorificate prin vânzare ;
- adaptarea fabricaţiei la necesităţile pieţii, prin asimilarea unor produse noi, compatibile
cu dotarea societăţii şi specializarea forţei de muncă ;
- adaptarea numărului de personal şi a structurii acestuia la producţia contractată ;
- prospectarea pieţii externe şi găsirea unor parteneri de afaceri, participarea la târguri

naţionale şi internaţionale ;
-4-
- diversificarea producţiei destinate exportului ;
- găsirea unor surse de finanţare pentru capitalizarea societăţii ;
- întocmirea şi aplicarea unor programe de restructurare, retehnologizare şi mo-dernizare

a societăţii, în special a activităţii productive, etc.
Ca urmare a acestor acţiuni, societatea a încheiat anul 1994 fără pierderi, iar începând
cu anul 1995, activitatea acesteia a devenit profitabilă.
La data de 6 octombrie 1998, societatea a fost preluată de S.I.F. Banat-Crişana, trecând

astfel în rândul societăţilor privatizate integral. Ea dispune de capital social integral de stat în
valoare de 6.812.965 lei, repartizat în 2.725.186 acţiuni nominale a câte 2,5 lei fiecare.
În prezent, S.C. NAPOMAR S.A. are 357 de angajaţi, din care 43 sunt cu studii
superioare, nivelul ridicat de calificare a personalului raspunzând cerinţelor actuale ale
producţiei şi tehnologiei mondiale, contribuind la concepţia, prelucrările de mare precizie şi
montajele complexe impuse de performanţele ridicate impuse maşinilor de rectificat.
În vederea eficientizării activităţii, s-au întocmit programe de restructurare,

retehnologizare şi modernizare a societăţii, avându-se în vedere câteva obiective esenţiale cum
sunt : valorificarea spaţiilor excedentare şi a utilajelor disponibile, reorganizarea activităţii
productive în vederea creşterii productivităţii muncii, restructurarea tehnologică a societăţii,
restructurarea personalului în ideea adaptării numărului şi structurii acestuia la producţia
contractată, etc.
În vederea asigurării satisfacerii corespunzătoare a cerinţelor impuse de piaţa

externă, S.C. Napomar S.A. se găseşte în derularea unui program de investiţii pentru ridicarea
nivelului productiv al societăţii la nivelul standardelor internaţionale.
Prin finalizarea acestor programe se va pregăti societatea pentru a face faţă cerinţelor
tot mai ridicate şi complexe ale pieţii, se va consolida poziţia acesteia în cadrul economiei
româneşti.
În cursul anului 2000 a fost înfiinţată, împreună cu firma L.V.D. din Belgia, o societate
mixtă (LVD Napomar), având ca obiect de activitate fabricarea unor maşini de prelucrare a
tablelor, pentru care S.C. Napomar S.A. furnizează subansamble componente, astfel, producţia
-5-
destinată exportului atingând nivelul de 76,29 % din producţia societăţii. De asemenea, în anul
2004, ca urmare a colaborării societăţii cu firma spaniolă DANOBAT, s-a înfiinţat societatea
mixtă DANOMAR, specializată şi ea în maşini de rectificat, strunguri, pentru care S.C.
Napomar S.A. furnizează componente ale acestora sau livrează chiar maşini întregi, care apoi
sunt vândute pe piaţa externă.
1.2. STRUCTURA FUNCŢIONALA ŞI STRUCTURA DE PRODUCŢIE.

ORGANIGRAMA UNITAŢII
Performanţele economice ale oricărei societăţi comerciale sunt indisolubil legate de

propria structură organizatorică. Această afirmaţie îşi găseşte justificarea practică şi teoretică
în faptul că atingerea obiectivelor propuse pentru o anumită activitate economică reclamă
concentrarea raţională a tuturor resurselor disponibile şi analiza eficientă, coordonată a
eforturilor depuse de firmă.
Organizarea S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca are la bază specificul activităţii sale,
cuprinzând o hală de producţie monobloc unde se desfăşoară toate fazele de exe-cuţie, pe
operaţii, până la obţinerea produsului finit, aceasta incluzând :
- secţiile de producţie, organizate pe linii de prelucrare a componentelor maşinilor

unelte, tratament termic, montaj pe diferite tipologii de maşini ;
- secţiile auxiliare (ateliere de sculărie şi întreţinere) ;
- ateliere de proiectare constructivă şi tehnologică ;
- compartimente cu scop general (marketing-vânzări, organizare, investiţii,

administrativ, contabil, C.T.C.) ;
- laborator de măsurători ;
-6-
- oficiu de calcul.
S.C. Napomar S.A. este echipată cu utilaje convenţionale, universale şi cu control numeric,
ce asigură prelucrarea pieselor mecanice cu o greutate maximă de 5 tone şi o lungime de 6
metri. Utilajele din dotare permit o integrare a fabricaţiei de aproximativ 96 % din
operaţiile de producţie, tratament termic, montaj şi control, restul fiind completat prin
colaborare cu alte firme. Echipamentul şi condiţiile tehnice permit o producţie anuală de
aproximativ 600-700 maşini.
Parcul de maşini-unelte, segmentat pe tipologii de prelucrări, cuprinde :
- atelierul de debitare, unde este pregătită toată gama de semifabricate, peste 2000,
necesare componentelor maşinilor ;
- linia de piese mici, care cuprinde strunguri clasice universale, maşini de frezat
universale, maşini de rectificat plan şi rotund, exterior şi interior, maşini de mortezat, rabotat şi
prelucrat prin broşare ;
- linia de axe şi roţi dinţate, ce conţine strunguri universale, maşini de frezat şi

rectificat canale de pană, caneluri şi filete pentru şuruburi conducătoare, maşini de frezat,
mortezat şi rectificat roţI cilindrice cu dinşi drepţi şi înclinaţi, maşini de strunjit şi rectificat
găuri de centrare ;
- linia de prelucrare mese şi carcase, compusă din maşini de frezat şi rabotat, maşini de
alezat şi frezat clasice şi cu comenzi numerice, mai multe tipuri de maşini de rectificat plan şi
maşini degăurit în coordonate ;
- linia de prelucrat batiuri compusă din maşini de gabarite mari pentru prelucrări de
frezare şi alezare, cu comenzi manuuale şi numerice, rabotări şi rectificări ghidaje ;
- tăblăria, ce conţine prese, abkanturi pentru debitare şi îndoire tablă, prese de ştanţare
şi sudură manuală ;
- tratamente termice – cuprinde cuptoare, băi de revenire şi utilaje de îndreptare.
-7-
Principalele componente ale structurii organizatorice sunt : postul, funcţia,
compartimentul, nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice. Organigrama este o reprezentare
grafică a structurii organizatorice a oricărei societăţi comerciale.
Personalul angajat existent în unitate la data de 1.01.2003 este de 357 persoane,

organizat pe nivele ierarhice, conform organigramei aflate în Anexa 1.
Ca unitate economică S.C. NAPOMAR S.A. este constituită ca societate pe acţiuni.

Datorită acestei forme de organizare şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990,
privind societăţile comerciale, S.C. NAPOMAR S.A. este condusă de un Consiliu de
Administraţie, care împreună cu Comisia de Cenzori, raportează în cadrul Adunării Generale a
Acţionarilor despre eficienţa cu care se desfăşoară activitatea în întreprindere, modul şi
proporţia în care au fost atinse obiectivele propuse.
La acest nivel de decizie, activitatea este apreciată sintetic şi prin rezultate economice
şi financiare. Imposibilitatea unei pregătiri specifice în domeniul economico-financiar a
tuturor acţionarilor, a condus la necesitatea angajării unor specialişti, în calitate de
administratori, reuniţi în Consiliul de Administraţie, care este subordonat direct Adunării
Generale a Acţionarilor.
În conformitate cu organigrama (Anexa 1), societatea funcţionează în următoarea

structură organizatorică :
- compartimente de concepţie : ateliere de proiectare constructivă, tehnologică

şi SDV-uri ;
- compartimente funcţionale : Serviciul de Personal, Organizarea Muncii,

Protecţia Muncii, Privatizare, Administrativ ; Biroul Mecanico-Energetic ; Biroul CTC,
laboratoare ; Biroul Asigurarea calităţii ; Biroul Vânzări-Marketing ; Biroul Apro-vizionare,
depozite, transport ; Biroul Producţie-colaborări ; Biroul Financiar ; Biroul Contabilitate,
C.F.P., Preţuri, Analiza economică ; Oficiul de calcul ; Control financiar de gestiune ; Consilier
juridic ;
- compartimente de producţie : secţia Prelucrări mecanice ; secţia Montaj ;
- compartimente auxiliare de deservire a activităţilor de bază (secţia de

întreţinere-sculărie).
-8-
Toate aceste compartimente sunt subordonate funcţiilor de conducere. Pe lângă secţiile
de producţie şi cele auxiliare, în societate funcţionează diferite ateliere şi locuri de muncă, ce
concură la realizarea produselor ce formează profilul societăţii, printre care enumerăm : atelier
de debitare, atelier pentru tratament termic, atelier presă, tăblărie, atelier de sudură, atelier
vopsitorie, atelier ascuţitorie, metrologie, laborator de analize fizico-chimice, laboratoare de
montaj şi subansamble de mare precizie, precum şi o serie de anexe tehnice, depozite, magazii.
Consiliul de Administraţie are următoarele atribuţii principale :
- verifică realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi ;
- verifică existenţa registrelor cerute de lege ;
- urmăreşte îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor ;
- îndeplinirea îndatoririlor pe care legea şi contractul de societate la impun.
Tot Consiliul de Administraţie are obligaţia de a verifica în mod continuu gestionarea

proprietăţii acţionarilor, prin aprecierea rezultatelor economico-financiare.
Directorul general este subordonat direct Consiliului de Administraţie, având obligaţia

de a supraveghea şi coordona toate activităţile productive, comerciale, administrative şi
financiar-contabile, ce se desfăşoară în cadrul firmei. El are în răspundere următoarele
compartimente :
- Consilier Asigurarea Calităţii ;
- Consilier Juridic ;
- Control Financiar Gestiune ;
- Serviciul P.O.P.M. Administrativ ;
- Biroul Mecano-Energetic ;
- Seviciul C.T.C. Metrologie Laboratoare.
Conducerea operativă a firmei este asigurată de Directorul General şi trei directori

executivi, aflaţi în subordinea acestuia, pe domenii :
- Director Tehnic-Marketing – de la Direcţia Tehnic-Comercială ;

-9-
- Director Producţie – de la Direcţia de Producţie ;
- Director Economic – de la Direcţia Economică.
Direcţia Tehnic-Comercială are în subordine următoarele compartimente :
- Serviciul Marketing Vânzări ;
- Biroul Aprovizionare Transport ;
- Serviciul Tehnic ;
- Magazin comercial.
Serviciul Marketing-Vânzări răspunde de trei „birouri” :
- Colectiv Marketing, ce are în vedere prospectarea pieţei, şi anume probleme privind

cererea, obstacolele tarifare şi netarifare pe care produsele/serviciile le întâmpină, probleme
legate de preţul de livrare şi probleme privind exportul, importul ;
- Colectiv Derulare, care se ocupă cu derularea contractelor ;
- Colectiv Desfacere produse finite, care se ocupă de tot ceea ce înseamnă bază
tehnico-materială, probleme de gestionare a bazei tehnico-materiale.
Direcţia de Producţie se ocupă efectiv de procesare (ateliere de procesare: strunguri

mici, mari, mecanică grea, de tratament termic, de întreţinere, de montaj), având în răspundere
următoarele compartimente :
- Serviciul PPUP Colaborări ;
- Secţia Întreţinere ;
- Secţia Prelucrări Mecanice ;
- Secţia Montaj ;
- Atelier electric.
Direcţia Economică are în compoziţie trei birouri :
- 10 -
- Biroul Financiar, care se ocupă de plăţi ;
- Biroul Contabilitate, care se ocupă de analiza economică şi preţuri
- Oficiul de Calcul.
1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI PARTICULARITAŢI
ALE ACTIVITAŢII DE PRODUCŢIE
Societatea are o bogată experienţă în construcţia de produse de tehnicitate ridicată. Ea

produce în prezent pentru piaţa internă şi externă maşini de rectificat de dimensiuni mici şi
mijlocii şi echipamente hidraulice, acoperind toate procedeele de rectificare cunoscute, dar
şi-a extins fabricaţia şi în alte domenii, cum sunt : reparaţii capitale şi modernizări pentru
maşini de toate tipurile, echipamente hidraulice, fabricarea de maşini şi utilaje pentru
prelucrarea lemnului, sticlei şi hârtiei, maşini de prelucrat şi încercat corpuri abrazive,
instalaţii pentru mărunţit diverse materiale, turbine acţionate cu abur şi turboregeneratoare,
separatoare centrifugale, instalaţii pentru debitat şi fasonat fier-beton, cuţite pentru
- 11 -
industria hârtie, construcţii sudate, diferite accesorii pentru maşini-unelte, scule, matriţe,
echipament sportiv, precum şi alte produse şi lucrări solicitate de beneficiari.
Din gama sortimentală a produselor fabricate, cele mai semnificative sunt :
Maşini de rectificat mici şi mijlocii, cu lungimea maximă de 5 m
- maşini de rectificat plan, cu masă dreptunhiulară şi ax orizontal sau vertical ;
- maşini de rectificat rotund exterior şi interior, sub licenţă germană “Fortuna” ;
- maşini de rectificat interior şi frontal ;
- maşini de rectificat găuri de centrare ;
- maşini de rectificat fără centre prin trecere şi sau/ pătrundere ;
- maşini de rectificat roţi dinţate cilindrice, licenţă japoneză “Okamoto” ;
- maşini speciale pentru industria de rulmenţi, metalurgie, aeronautică, pre-lucrarea

pieselor abrazive, industria uşoară, automobile.
Producţie de serie mică şi mijlocie de echipament hidraulic pentru maşini-unelte :
- dispozitive de copiat hidraulic pentru strunguri paralele şi maşini de frezat ;
- motoare hidraulice cu pistonaşe axiale ;
- pompe elicoidale cu roţi dinţate sau cu pistonaşe radiale ;
- filtre de ulei (magnetice sau cu discuri din bronz sinterizat) ;
- diverse panouri hidraulice sau subansamble.
Diverse utilaje pentru industria lemnului, sticlei şi hârtiei :
- maşină polifuncţională de tâmplărie ;
- aspirator pentru rumeguş ;
- maşini de gravat sticlă ;
- maşini de şlefuit sticlă cu curea verticală sau orizontală ;
- 12 -
- maşină de capsat carton ;
- turbine de la 55 la 500 kW
Utilaje energetice şi din domeniul ecologic, respectiv turbine cu abur şi decantoare

centrifugale pentru separarea reziduurilor
Asistenţă tehnică şi service pentru produsele proprii
Reparaţii capitale pentru produsele proprii şi pentru alte maşini şi utilaje
Diverse utilaje şi operaţii de tratament termic
Scule speciale, dispozitive, verificatoare, matriţe, ghilotine de hârtie, etc.
Societatea doreşte să-şi extindă gama de fabricaţie a maşinilor de rectificat pentru

domeniul industriei auto şi să continue modernizarea şi fiabilizarea celor existente prin
echiparea acestora cu comenzi numerice.
Toate materiile prime utilizate sunt cumpărate – aproximativ 20.000 de tipuri.

Societatea nu are turnătorie proprie sau alte sectoare primare. Principalii furnizori de materii
prime sunt : S.C.Unirea S.A. Cluj-Napoca, Turnătoria Metalul Cluj-Napoca, “Artsilbert”
S.R.L. (Cluj-Napoca), Industria Sărmei Câmpia-Turzii, S.C. Siderurgica S.A. Hunedoara,
Petrotub S.A. Roman, S.C. Alprom S.A. Slatina, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de scule
Râşnov, S.C. Carbochim S.A. Cluj-Napoca, S.C. Organe de asamblare Braşov, S.C. Armătura
S.A. Cluj-Napoca, S.C. Wisconsin S.A. Bucureşti,
S.C. Rulmenţi S.A. Bârlad, S.C. Diamond Tehnologies Bucureşti, Fartec S.A. Braşov, S.C.
Lubcom S.A. Ploieşti, etc.
În prezent, principala piaţă de desfacere a firmei S.C. Napomar S.A. este cea externă,
ponderea exportului în volumul producţiei stabilindu-se în ultima perioadă la valori de
peste 75 %. Societatea nu posedă magazine proprii în străinătate, poziţia pe piaţa
internaţională fiind determinată de existenţa unor legături devenite tradiţionale.
Principalele pieţe externe în care S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca exportă produsele
sale sunt : Italia (44 %), Spania (19 %), Olanda (18 %), Belgia (8 %), Cehia (2 %) şi alte
ţări (9 %). Dintre firmele concurente externe amintim : STUDER, SCHLEIFRING şi
- 13 -
VONMARD (Elveţia), KAPP şi OVER BACK (Germania), FAVRETO şi MIKROUSA
(Italia), YUNG (Anglia), TOS (Cehia) ş.a.
În ceea ce priveşte piaţa internă, producţia destinată acesteia reprezintă valori sub 25 %
din total, structurată astfel : Bucureşti (36 %), Brăila (17 %), Cluj Napoca (12 %), Piteşti (10
%), Bacău (5 %) şi alte oraşe (20 %). Societatea nu dispune de un magazin propriu de
prezentare şi desfacere, activitatea de contractare a producţiei interne desfăşurându-se într-un
cadru general organizat de Camera de Comerţ şi Industrie. Practic, desfacerea pe piaţa internă
se face prin comenzi directe ale clienţilor. Pe piaţa internă, firma nu are practic concurenţi în
domeniul fabricării maşinilor de rectificat mici şi mijlocii. Dintre unităţile cu preocupări
similare, dar fără a prezenta un real pericol, amintim : Uzina Mecanică Cugir, ARIS Arad şi
STMIN Oradea. Preţurile practicate sunt în funcţie de gradul de complexitate al produsului şi
de numărul de bucăţi comandate.
În decursul anilor anteriori, nu se poate spune că firma a pierdut din clienţi, dar, având în
vedere că în România investiţiile în domeniul construcţiilor de maşini s-au redus foarte
mult, au scăzut foarte mult şi comenzile unor asemenea maşini.
Distribuţia acoperă ansamblul operaţiilor prin intermediul cărora un produs sau

serviciu, rezultat al unui proces de producţie, este pus la dispoziţia consumatorului sau
utilizatorului.
Distribuţia produselor firmei S.C. Napomar S.A. se face direct către clienţi, pe piaţa
internă, iar la export se realizează direct sau prin comisionari.
Aşadar, vorbim de distribuţie directă în cazul în care firma îşi distribuie produsele
direct la beneficiarul final (consumator).
S.C. NAPOMAR CANAL DIRECT BENEFICIARU

S.A. L
MAŞINI, UNELTE
(PRODUCĂTOR) FINAL
- 14 -
Distribuţia directă a produselor către consumatorii finali, se face cu
preponderenţă în Europa. Dintre produsele care se distribuie pe piaţa europeană -
prin distribuţia directă - cele mai importante sunt :
- maşini de rectificat ;
- morteze; fierăstraie ;
- subansamble pentru maşini de rectificat ;
- subansamble pentru maşini de îndoit ;
- subansamble pentru maşini de tăiat tablă.
O altă parte a produselor S.C. “Napomar” S.A. se distribuie către consumatorul final,
cu ajutorul unor firme de intermediare şi anume prin comisionari. Aceştia acţionează în
numele producătorului. Comisionarul se obligă să manevreze marfa, cu grija unui comerciant
onorabil , s-o valorifice la preţul pieţei, şi să predea comitentului său, adică societăţii,
contravaloarea acesteia. Comisionarul acţionează pe contul exportatorului, îndeplineşte
ordinele date de către vânzătorul din ţara sa pentru desfacerea mărfurilor în străinătate. Firma
comisionară îşi asumă răspunderea pentru desfacerea, livrarea la timp a mărfii de către
cumpărător, transportul acesteia, finanţarea şi îndeplinirea formalităţilor legate de tranzacţia
respectivă, asigură asistenţă tehnică în limitele termenului de garanţie a mărfii.
Dintre firmele comisionare care asigură distribuţia produselor ar fi :
- ”Delta Machine” (Bucureşti) – care asigură desfacerea produselor în Europa

de Vest, în special în Germania. Comisionul aplicat de aceasta este de 6 % ;
- 15 -
- “Maşine export import Industries” (Bucureşti) – care se ocupă cu distri-buţia
produselor în special în Germania, cu un comision de 5 % ;
- “Metal Dacia” (Cluj-Napoca) – care asigură distribuţia produselor în Italia.

Comisionul aplicat de această firmă este de 5,7% ;
- “Joint Invest” (Timişoara) – asigurând distribuţia produselor în Italia, lucrând

cu un comision de 5,9 %.
Segmentul ţintă de piaţă, ales de S.C. “Napomar” S.A. pentru desfacerea produselor
este piaţa Europei de Vest.
S.C. NAPOMAR FIRMA BENEFICIARUL

S.A. CANAL CANAL
1 2
Dintre produsele care se distribuie pe piaţa Europei de Vest, prin intermediul firmelor
comisionare, cele mai importante ar fi:
- subansamble pentru maşina de rectificat (batiuri, piese de schimb) ;
- maşini de rectificat.
După cum s-a mai amintit, societatea funcţionează pe pieţe : internă şi externă. În
aceste condiţii, prin intermediul Serviciului Marketing-Vânzări şi a celor-lalte servicii
implicate (Tehnic, Producţie, Aprovizionare-Colaborări, Contabilitate şi analiză economică),
societatea tratează distinct analiza contractului în cazul celor două situaţii.
- 16 -
Contractele interne sunt în funcţie de oferta generală :
- contracte de vânzare-cumpărare maşini-unelte standard (maşini de rectificat) ;
- contracte de prestări servicii pentru reparaţii capitale, pentru maşini-unelte standard

care fac parte sau nu din fabricaţia curentă a organizaţiei ;
-contracte de vânzare-cumpărare maşini-unelte : maşini de rectificat la temă tehnică,

maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului, sticlei, hârtiei, de prelucrat şi încercat corpuri
abrazive, turbine şi turbogeneratoare, alte maşini şi utilaje ;
- contracte diverse: cuţite pentru debitare, echipament hidraulic, scule, dispo-zitive,

matriţe, piese de schimb ş.a.m.d.
Contractele externe evidenţiază modul de tratare a cererilor primite de la clienţii

externi. Contractul de furnizare la export stabileşte condiţiile legale, tehnico- economice în
care se desfăşoară activitatea de livrare a produselor clienţilor externi.
În cazul exportului direct, organizaţia primeşte cereri de ofertă sau proiecte de contract
pentru produsele sale, direct de la clienţii externi. Acestea sunt dirijate direct de către
managerul unităţii sau directorul Tehnic-Marketing, către serviciul Marketing-Vânzări, unde
sunt înregistrate în “Registrul cu evidenţa ofertelor de export”.
Cererile de ofertă sunt supuse analizei şi avizării unei comisii de avizare convocată de
către serviciul Marketing-Vânzări, care analizează din punct de vedere tehnic, a termenilor de
livrare, a preţului de vânzare. Dupa analiza şi soluţionarea
tuturor cerinţelor specificate, se întocmeşte oferta tehnico-comercială şi se transmite clienţilor
externi. Responsabilitatea întocmirii ofertei îi revine reprezentantului serviciului Marketing-
Vânzări, care preia de la Serviciul Tehnic toate datele tehnice, preţul de livrare de la serviciul
Contabilitate şi Analiză Economică. La primirea comenzilor de la clienţii externi se întocmeşte
proiectul contractului care cuprinde: părţile contractului, obiectul contractului, valoarea
contractului, modalitatea şi condiţiile de plată, termenele de livrare, standardele de execuţie,
modul de ambalare, marcarea produsului, metode de receptie, perioada de garanţie, penalităţi
de întârziere; cazuri de forţă majoră, răspundere contractuală şi arbitraj.
În cazul în care situaţia o impune, se întocmesc anexe la contract care cuprind : număr
anexă şi număr contract, codul, denumirea, caracteristicile tehnice ale produsului (pentru
- 17 -
ansamble, subansamble, codul şi numărul tipo-dimensiunilor, cantitatea contractată, preţul
unitar, valoarea totală, condiţiile de livrare, termenul de livrare).
Proiectul de contract şi anexele,după caz, se întocmesc în trei exemplare şi se

înregistrează în registrul cu evidenţa comenzilor contractelor (ieşire). Fiecare contract se
avizează de către directorul compartimentului Tehnic-Marketing, consilierul juridic, şef
serviciu Marketing-Vânzări şi este aprobat de către managerul societăţii. Se expe-diază la
client două exemplare din contract pe care acesta le semnează şi restituie un exemplar
organizaţiei. Proiectul de contract semnat de ambele părţi devine contract ferm şi trebuie
respectat cu stricteţe. Contractele menţionate se păstrează la serviciul de Marketing -Vânzări,
comunicarea făcându-se prin întocmirea şi difuzarea dispoziţiei de
de lansare către serviciul de Producţie, vizată de Serviciul Tehnic.
Orice modificare a contractului se face numai cu acordul scris al ambelor părţi :

furnizor şi client (beneficiar). În aceste condiţii, serviciul Marketing-Vânzări preia informaţiile
scrise de la client, privind modificarea contractului.
Din proprie initiativă, la modificarea preţului de livrare se efectuează analiza

managerială economică, la care participă : managerul organizatiei, director Tehnic-Marketing,
director Economic, şef serviciu Financiar Contabil.
Livrarea produselor se face pe baza auto-recepţiei sau recepţiei la furnizor,

conform legislaţiei în vigoare. Pentru calitatea produselor livrate, societatea răspunde în
termenul de garanţie, care este de 12 luni de la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 18
luni de la livrare, pentru maşini unelte, echipament hidraulic, etc.
Clientul are obligaţia să depoziteze, să utilizeze şi să întreţină produsele livrate

conform prescripţiilor din documentaţia tehnică însoţitoare. Nerespectarea acestora absolvă
furnizorul de orice răspundere juridică, inclusiv în perioada de garanţie a produsului. Seviciul
Marketing-Vânzări, urmăreşte trimiterea la beneficiar a tuturor documentelor ce însoţesc
produsul. Acestea sunt : factura comercială (Invoice); declaraţia de încasare valutară (DIV);
certificat EUR1, în cazul în care produsul se exportă în ţările Comunităţii Economice
Europene, declaraţia de origine a mărfii, scrisoarea de trăsură, pentru transport cu camionul,
trenul, conosament pentru transport cu vaporul, lista de ambalaj (packing list), declaraţia de
conformitate a produsului (certificat de calitate), copii după actele societăţii, înregistrarea în
- 18 -
Registrul Comerţului, codul SICOMEX, documentaţii tehnice din care să rezulte modul de
exploatare şi întreţinere a produsului, etc.
Pentru fiecare export se completează declaraţia de încasare valutară în patru

exemplare, se vizează de bancă şi se distribuie, după cum urmează : un exemplar la bancă, un
exemplar pentru vamă, un exemplar la bancă-confirmarea efectuării exportului, iar un
exemplar la serviciul Financiar-Contabil.
În cazul exportului prin intermediul unui comisionar, cererile de ofertă, comenzile

clienţilor externi sunt trimise direct comisionarului. Comisionarul înaintează organizaţiei un
proiect contract-comision, care se înregistrează în dosarul cu contractul de comision aferent
fiecărei cereri de ofertă, comandă şi care cuprinde următoarele informaţii : părţile contractate,
obligaţiile furnizorului, comisionul convenit, modificări posibile la contractul de comision,
răspunderea contractuală, termenul de valabilitate a contractului de comision. Cererile de
ofertă, comenzile, contractele sunt tratate în acelasi mod ca şi în cazul exportului direct, numai
că relaţiile directe se stabilesc între organizaţie şi comisionar. Proiectul de contract-comision
agreat, semant de ambele părţi, devine contract-comision ferm. Anexele la contractul de
comision cuprind aceleaşi date ca şi cele prevăzute la contractul de export direct.
1.4. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
CARE CARACTERIZEAZA ACTIVITATEA INTREPRINDERII
- lei
noi -
Denumirea indicatorilor Rd. 2002 2003 2004
Venituri din vânzări de mărfuri (707) 1 156.134 118.576 178.255
Cheltuieli privind mărfurile (607) 2 120.974 93.918 134.430
- 19 -
Marja comercială (rd. 1-2) 3 35.160 24.658 43.825
Producţia vândută 4 4.710.801 6.742.532 830.433
(701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din producţia stocată (gr. 71) 5 565.236 529.786 448.731
Venituri din producţia de imobilizări (721 + 722) 6 111.41 848.301 529.337
Producţia exercuţiului (rd. 4+5+6) 7 538.678 812.062 928.250
Alte venituri din exploatare (754+758) 8 29.78 2.257 823
Venituri din provizioane privind activitatea de ex - 9 6.445 - -

ploatare (781)
VENITURI DIN EXPLOATARE (1+4+5+6+8+9) 10 5.579.934 8.261.759 9.468.985
Cheltuieli cu materiile prime (600) 11 1.382.981 2.413.250 2.529.851
Cheltuieli cu materiale consumabile (601) 12 644.488 509.592 456.489
Cheltuieli cu energia şi apa (605) 13 243.425 318.194 407.932
Alte cheltuieli materiale (602+603+604+606+ 608) 14 315.941 490.125 541.043
Cheltuieli materiale - total (11+12+13+14) 15 2.58.684 3.731.161 3.935.316
Cheltuieli cu lucrări/servicii executate de terţi 16 333.060 598.899 603.6545
(611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 +
624 + 625 + 626 + 627 + 628) 68.708
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 17 82.677 112.320
(contul 635) 2.388.984
Cheltuieli cu remuneraţiile personalului (641) 18 1.383.869 1.973.811 844.6653
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială (645) 19 585.261 716.052
Cheltuieli cu personalul - total (rd. 18+19) 20 1.969.130 2.689.863 3.233.649
- 20 -
Alte cheltuieli de exploatare (654+658) 21 3.512 77.420 -
Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele (681) 22 91.333 193.966 398.096
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE 23 5.187.520 7.497.546 8.373.853
(2+15+16+17+20+21+22)
REZULTATUL EXPLOATARII
Profit (rd. 10-23) 24 392.414 764.212 1.095.131
Venituri din participaţii, alte imobilizări financiare şi 25 4.950 2.065 -

creanţe imobilizate (761+762+763)
Venituri din titluri de plasament (764)

26 - 24.271 -
Venituri din diferenţe de curs valutar (765)
27 162.696 185.174 190.207
Venituri din dobânzi (766)
28 69.338 66.986 191.852
Alte venituri financiare (767+768)
29 - - -
Venituri din provizioane (786)
30 9.631 - -
VENITURI FINANCIARE (25+26+27+28+29+30) 31 246.614 278.414 382.059
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar (665) 32 64.690 74.954 85.427
Cheltuieli privind dobânzile (666) 33 159.513 546.813 637.109
Alte cheltuieli financiare (667+668) 34 22.654 12.897 11.712
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele (686) 35 - - 302.459
CHELTUIELI FINANCIARE (rd. 32+33+34+35) 36 246.857 634.664 1.036.708
Rezultatul financiar
Pierdere (rd. 36-31) 37 243 356.167 654.648
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
- 21 -
Profit (rd. 10+31-23-36) 38 392.171 408.045 440.484
VENITURI EXCEPŢIONALE (771+772+787) 39 40.271 56.259 -
CHELTUIELI EXCEPŢIONALE (671+672+687) 40 128.658 68.747 258.232
REZULTATUL EXCEPŢIONAL
Pierdere (rd. 40-39) 41 88.387 12.488 258.232
VENITURI TOTALE (10+31+39) 42 5.866.819 8.596.514 9.851.044
CHELTUIELI TOTALE (23+36+40) 43 5.563.035 8.200.956 9.668.792
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI
Profit (rd. 42-43) 44 303.784 395.558 182.252
Impozit pe profit 45 5.3335 30.361 46.482
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
Profit (rd. 44-45) 46 250.449 365.196 135.770
Pierdere (rd. 45-44) - -
Cifra de afaceri (rd. 1+4) 47 4.866.934 6.861.107 8.482.688
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub formă de solduri, numite şi

marje, ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului în strânsă conexiune cu
structura de venituri şi cheltuieli aferente activităţilor unei întreprinderi.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintă astfel :
- marja comercială – este primul sold intermediar de gestiune şi se referă la

activitatea comercială desfăşurată de întreprinderile de distribuţie sau la partea pur comercială
a întreprinderilor producătoare ;
- producţia exerciţiului – nu are un caracter omogen deoarece producţia vândută este

exprimată la nivelul preţului de vânzare, în timp ce producţia stocată şi imobilizată este
evaluată la nivelul costului de producţie ;
- 22 -
- rezultatul din exploatare – evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi
corespunde activităţii normale şi curente a întreprinderii (operaţiunilor curente), inclusiv
operaţiunile efectuate în exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent, nefiind luate în
calcul operaţiunile financiare şi excepţionale ;
- rezultatul curent al exerciţiului – este soldul intermediar de gestiune ce apare în

Contul de Profit şi Pierdere şi care decurge din activitatea curentă a întreprinderii (de
exploatare şi financiară), excluzând operaţiunile excepţionale ;
- rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) – reprezintă suma între rezultatul

curent şi rezultatul excepţional, diminuată cu impozitul pe profit. Rezultatul exerciţiului din
Contul de Profit şi Pierdere reprezintă soldul final al contului supus repartizării.
Evoluţia rentabilităţii economice, a rentabilităţii financiare

si a rentabilităţii activitatii de exploatare în perioada 2000-2002
Rentabilitatea economică se calculează ca raport între profitul brut şi capitalul

permanent. Din grafic rezultă că rentabilitatea economică se aseamănă, într-un fel, cu profitul,
prin modul de evoluţie, iar această tendinţă de scădere din anul 2002 face ca societatea să
devină mai puţin atractivă pentru eventualii investitori.
Rentabilitatea financiară se calculează ca raport între profitul net şi capitalul propriu.

Se observă o evoluţie oarecum similară cu rentabilitatea economică.
- 23 -
Rentabilitatea activităţii de exploatare, respectiv rentabilitatea activităţii de bază,
înregistrează o evoluţie ascendentă în perioada analizată.
Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2002-2004
Cifra de afaceri a avut o evoluţie constant crescătoare, ceea ce se poate explica prin creşterea
inflaţiei, modificarea unor condiţii ale pieţii (cerere, preţ, concurenţi). Corelând această creştere
cu evoluţia oscilantă a profitului (atât a celui net cât şi a celui brut), se constată necesitatea
efectuării unor cercetări care să stabilească unele măsuri pentru înlăturarea fluctuaţiilor profitului
şi asigurarea unei dezvoltări constante.
CAPITOLUL II
PLASAMENTE DE CAPITAL PE TERMEN LUNG
2.1. Conţinutul si natura invetiţiilor
Investiţiile reprezintă principala formă de dezvoltare a intreprinderii.
Ele au un pronunţat caracter novator întrucât creează condiţiile materiale necesare promovării
progresului tehnic şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică în toate domeniile de
activitate.
- 24 -
Investiţiile definesc o categorie financiară pe cât de complexă, pe atât de controversată.
Sub aspect financiar, investiţia presupune schimbarea unei sume de bani prezentă şi
certă, în speranţa obţinerii unor venituri superioare şi probabile.
In sensul strict al termenului, investiţia este o utilizare a capitalului, care se traduce prin
adăugarea la patrimoniu a unor:
- bunuri de echipament;
- achiziţionarea unei linii tehnologice pentru creşterea productivităţii muncii;
- asimilarea unui brevet pentru fabricaţia de produse noi;
Sub aspect contabil, investiţia înseamnă alocarea un ei trezorerii disponibile
pentru procurarea un ui activ imobilizat, care va determina fluxuri financiare de venituri şi

cheltuieli de exploatare.
In general, investiţiile reprezintă cheltuieli care se efectuează pentru obţinerea de

active imobilizate respectiv:
- construirea, reconstruirea, lărgirea, modernizarea şi achiziţionarea de active fizice de

natura maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, clădirilor, mijloace.de transport
Intr-o întreprindere cum este şi SC NAPOMAR SA CLUJ-NAPOCA investiţia
este determinată de natura acestora, care poate fi:tehnică, umană, socială, comercială şi
financiară.
In vederea modernizării producţiei sociletăţii şi extinderea pieţei SC NAPOMAR , în

baza unor studii de fezabilitate, analizează oportunitatea obţinerii unor credite pe termen
lung/5 ani.
Studiul este întocmit pe baza următoarelor date:
- programul de investiţii pe anul 2004 şi fondurile necesare achiziţionării acestora

- fundamentarea valorii lucrărilor de montaj şi a punerii în funcţiune
- condiţii de acordare a creditului în lei, negociate în prealabil cu banca finanţatoare
(BCR)
- programul de fabricaţie pentru care există contracte încheiate, ce asigură desfacerea
anuală de 3.060 mii Euro, cu o medie lunară de 260 mii Euro
- 25 -
- producţia fizică anuală pentru fiecare grupă de produse şi preţul de vânzare al acestota
- estimarea consumurilor, respectiv a cheltuielilor indirecte cu energia electrică,
combustibil, apă
- estimarea altor costuri (salarii, generale, etc.)
- alte informaţii(actele constitutive ale societăţii, piaţa, clienţii, furnizorii, documente de
proprietate)
Investiţia tehnică a SC NAPOMAR SA pe anul 2004 se referă la achiziţia de:
1. UTILAJE, INSTALATII SI ECHIPAMENTE:

- Poduri rulante
- Aparate de sudură
- Strung TCN 12 CNC
- Maşini de frezat
- Maşini debitat tablă pe oxigaz – CNC
2. MODERNIZARI UTILAJE, INSTALATII SI ECHIPAM.DE PRODUCTIE:

- Maşini de frezat AFD 100
- Maşini de rectificat ghidaje SZB 4000
- Maşini de alezat şi frezat VOTAN
- Maşini de frezat dantură
- Centru logistic de prereglat scule MUCNCuptor de detensionare
3. LUCRARI DE CONSTRUCTII, INSTALATII SI MODERNIZ.CONSTRUCTII:
- Centru de calitate şi laborator CTC
- 26 -
- Consolidări căi de rulare poduri+expertize
- Sistem de încălzire clădiri
4. MIJLOACE DE TRANSPORT:
- Motostivuitor
5. KNOW-HOW, TEHNICA DECALCUL, AMC-uri
Programul de investuţii al SC NAPOMAR pe anul 2004 a fost de 362.000 EURO, din

care s-au realizat 215.705 EURO, după cum urmează:
- Trim .I: -
-Trim.II: 17.000 EURO
-Trim.III: 139.500 EURO
-Trim.IV: 205.500 EURO
Investiţiile de modernizare realizate de SC NAPOMAR au scopul de a îmbunătăţi

condiţiile de producţie, realizarea de economii la costurile de producţie precum şi
îmbunătăţirea rentabilităţii activelor.
Programul de investiţii este cuprins în anexe şi se preconizează că efectul cumulat al

tuturor investiţiilor, când va fi realizată o capacitate de producţie cu o piaţă stabilă, cu o
resursă tehnologică de capabilitate cel puţin la nivelul concurenţei, dotată cu mijloace
adecvate pentru utilizarea intensivă şi cu o atractivitate mult crescută, atât pentru personal cât
şi pentru investitori.
În cazul în care nu se realaizează invetiţiile există perspectiva pierderii pieţei, a

capabilităţii tehnologice şi în final riscul ca SC NAPOMAR să devină o fabrică învechită,
- 27 -
uzată fizic şi moral, lipsită de posibilitatea prezenţei atractive pe piaţă, cu o valoare a
acţiunilor în scădere.
CAPITOLUL III
RESURSELE DE FINANTARE
3.1. Resurse de finanţare a investiţiilor
Atragerea capitalului şi alocarea acestuia pentru diferite obiective de investiţie

reprezintă o problemă fundamentală a SC NAPOMAR SA CLUJ-NAPOCA.
- 28 -
După cum plasarea capitalurilor în diverse variante de invetiţii se face pe baza
eficienţei obiectivelor, în mod asemănător, obţinerea capitalurilor trebuie să ţină seama de
eficienţă, adică de costurile de procurare şi riscurile pe care le implică izvoarele acestora.
In funcţie de provenienţă, resursele de finanţare a investiţiilor pot fi:
• resurse endogene – Ren – sau resurse proprii, care provin din:
- amortismente
- profit
- alte resurse
• resurse exogene – Rex – se mobilizează pentrucompletarea resurselor necesare
finanţării investiţiei, pe seama:
- creditelor bancare
- creditului obligatar
- sporirii capitalului social
- subvenţii bugetare
Pentru activitatea de investiţii , de exemplu, SC NAPOMAR solicită un credi
BCR în valoare de 500.000 lei noi, pe o periodă de 5 ani.
Creditul solicitat este necesar în completarea resurselor proprii pentru susţinerea:
- obiectivelor de investiţii cuprinse în programul de invetiţii, anexat

Scopul acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiţii este de
modernizarea şi retehnologizarea unităţii pentru menţinerea capacităţii tehnice a unităţii la

nivelul concurenţei.
- 29 -
Proiectul de investiţii vizează achiziţia de utilaje de prelucrare de mare precizie,
modernizări de utilaje de prelucrare, achiziţii de mijloace de ridicat şi transport, modernizarea
spaţiilor şi utilităţilor, achiziţii de tehnică de calcul n ecesară pentru:
- realizarea unui spaţiu termostatat pentru utilaje de precizie

- sistem de alimentare cu gaz pentru necesităţi tehnologice şi de încălzire
- tehnică de calcul pentru informatizarea coordonării utilajelor CNC
Unele din lucrările de investiţii au fost demarate ţi decontate parţialdin surse
proprii conform clauzelor prevăzute în contractele încheiate cu executanţii.
Cheltuielile de investiţii totalizează 1.454 lei noi, din care:
- lucrări în continuare: 212 lei

- lucrări noi: 531 lei
- achiziţii de bunuri şi alte investiţii: 711 lei
Finanţarea cheltuielilor de investiţii se face astfel:
- surse proprii: 902 lei

- credite bancare: 530 lei
- majorare capital: 340 lei
Rambursarea creditului se va efectua conform graficului din sursele contituite
lunar din amortizare şi profit.
Garanţiile asiguratorii ce urmează a fi constituite în favoarea băncii sunt:
- ipotecă construcţii şi terenuri: 740.000 lei
In prezent SC NAPOMAR înregistrează datorii din credite şi dobânzi către
bănci, după cum urmează:
- 30 -
- linie credit: 850.000 lei
- facilitate cont: 250.000 lei
- credit scont: 60.000 lei
Sursele de finanţare a investiţiilor: 553 mii Euro
* din care:
- surse proprii: 413 mii Euro
- amortizare 200 mii Euro
-repartizare din profit 213 mii Euro
- alte surse: 140 mii Euro
3.2. Amortizarea capitalului fix
- 31 -
Activele imobilizate reprezintă principala formă de materializare a capitalului
intreprinderii. Acestea intră în patrimoniul intreprinderii, de regulă, sub forma
investiţiilor sau prin dotarea acestora cu tehnică modernă respectiv reparaţii
capitale.
Activele imobilizate sau capitalul fix ne indică cât din capitalurile permanente ale
intreprinderii se plasează în activul imobilizat.
Imobilizările corporale sau de natură materială, reprezintă bunuri de folosinţă

îndelungată în activitatea unei intreprinderi.
Ele cuprind: terenuri şi amenajări de terenuri, construcţii, instalaţii tehnice, mijloace de

transport, mobilier, aparatură birotică…
In vederea urmării procesului de amortizare şi a calculului amortismentului, activele

imobilizate trebuie exprimate valoric, adică evaluate, operaţiuni menite să stabilească valoarea
bunurilor prin determinarea valorii de intrare a activelor imobilizate, capital ce se recupereză
pe durata de funcţionare a activelor.
Cu ocazia reevaluării se stabileşte şi valoarea rămasă actualizată (VRa) în funcţie de

valoarea de intrare actualizată (Via), durata consumată (Dc) şi durata rămasă (Dr), după
relaţia: Via x Dr
Dc + Dr
SC NAPOMAR foloseşte sistemul proporţional de amortizare, caracterizat prin faptul

că amortismentele anuale sunt egale între ele petoată durata normală de funcţionare, motiv
pentru care este cunoscut şi sub denumirea de sistem liniar.
Sistemul de amortizare liniar presupune repartizarea în cote egale a valorii de

recuperat, pe toată durat de viaţă normală, stabilită de lege.
Suma anuală a amortizării este eterminată de raportul între valoarea de intrare şi durata de
viaţă.
- 32 -
Pentru exemplificar, dacă presupunem că un mijloc fix cu valoare de intrare sau
recalculată de 19.648 lei are o durată de viaţă normală, stabilită în norme, de 8 ani, atunci
amortizarea va fi inclusă anual pe cheltuieli de exploatare, astfel:
- Valoarea de intrare: 19.648 lei

Anii Amortizarea anuală Valoarea rămasă
1 2456 17192
2 2456 14736
3 2456 12280
4 2456 9824
5 2456 7368
6 2456 4912
7 2456 2456
8 2456 0
Total 19648
Pentru repartizarea lunară se înşelege că amortizarea anuală se împarte lka 12

luni.Acest sistem de amortizare are av antajul că atenuează tendinţa de eludare a
fiscalităţii, dar nu ţine de nici un element de efervescenşă a progresului tehnic.
Amortismentului anual (A) se calculează prin aplicarea normelor de amortizare

(N) , corespunzătoare duratelor normale dee funcţionare, asupra valorii de intrare a
activelor fizice (Vi), adică: Vi * N
100
Ex: A = 19468 * 8/100 = 1572 lei
- 33 -
Programarea amortismentului anual este legată de previziunea profitului în direcţia
autofinanţării intreprinerii şi a politicii de dividende.
Amortismentul prezintă interes pentru întreprindere, atât în calitatea sa de componentă

a costurilor de producţie, cât şi de sursă de finanţare.
3.3.. finanţarea reparaţiilor capitale
Menţinerea utilajelor din dotarea SC NAPOMAR în stare de funcţionare impune
efectuarea de reparaţii, care implică anumite cheltuieli şi corespunzător, resurse financiare.
- 34 -
Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura sau deprecierea fizică a activelor
imobilizate, după cum cea a modernizărilor se degajă di uzura morală.
Scopul reparaţiilor capitale este ca aceste utilaje să fie readuse cât mai aproape de
starea lor iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la
darea lor în funcţiune.
Reparaţiile capitale sunt lucrări de volum mare şi care se fac atunci când activele
imobilizate au grad mare de uzură, scade capacitatea de producţie, apar pericole de avarii, se
reduce preciza de lucru şi au scopul de a readuce activele imobilizate în stare normală de
funcţionare.
La nivelul intreprinderii, ca urmare a efortului financiar depus, adică a investiţiei

iniţiale şi a cheltuielilor de menţinere în funcţiune, se obţine în intervalul dintre două reparaţii
capitale, un efect bine determinat şi anume un volum de utilităţi: produse, lucrări, servicii.
In finanţarea reparaţiilor capitale pot exista două probabilităţi:
a) – finanţarea din amortismentul anual

- are la bază ideea potrivit căreia asemenea intervenţii se fac la intervale mari
de timp, ce antrenează cheltuieli importante, care la rândul lor încarcă prea mult
costurilşe de producţie ale anului în care se fac;
b) - finanţarea din resursele curente
- cheltuielile cu acestea se includ direct pe costurile de producţie

- regimul de finanţare este cel al activelor circulante, adică fondul de rulment
Pentru acoperirea financiară a reparaţiilor capitale pot interveni şi creditele
bancare sau alte forme de îndatorare.
- 35 -
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,VENITURILOR
ŞI A REZULTATULUI ECONOMICO-FINANCIAR
- 36 -
3.1. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare
Desfăşurarea oricărei activităţi tehnico-economice de producţie, prestaţie sau

comerciale, la nivelul regiilor autonome, societăţilor comerciale şi al oricăror astfel de agenţi
economici implică consumurile anumitor resurse primare (materii prime, materiale
consumabile, mărfuri) şi auxiliare, resurse salariale, imobiliare şi băneşti, pe temeiul cărora se
realizează producţia şi se asigură circulaţia valorilor materiale în economie.
“Exploatarea” în accepţiunea sa generică, defineşte obiectul de activitate al fiecărui

agent economic, iar realizarea lui înseamnă importante eforturi şi angajamente materiale şi
băneşti.
In sfera producţiei materiale, a serviciilor şi prestaţiilor, “exploatarea” se regăseşte în

procesul de transformare a valorilor materiale sub acţiunea forţei de muncă şi a potenţialului
tehnic în produse finite sau servicii.
3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiale şi mărfuri
Pe ansamblul cheltuielilor de exploatare, ponderea cheltuielilor cu materiile prime şi

materialele în sfera producţiei şi a costului mărfurilor vândute în sfera circulaţiei este
dominantă.
Înregistrarea în conturile de cheltuieli curente a valorilor materiale consumate diferă în

funcţie de :
- metoda de contabilitate sintetică a stocurilor (metoda inventarului permanent, metoda

inventarului intermitent) ;
- modul de repartizare (imputare) a diferenţelor de preţ aferente acestora ;
- metoda de calcul a uzurii obiectelor de inventar.
- 37 -
Se foloseşte metoda inventarului permanent al stocurilor. Aprovizionările de valori
materiale se înregistrează în conturile de stocuri pe măsura apariţiei lor. Consumurile se
înregistrează ca ieşiri din conturile de stocuri, în corespondenţă cu conturile de cheltuieli.
Pentru reflectarea cheltuielilor cu materii prime, materiale şi mărfuri se utilizează

conturi din grupa 60 ”Cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri”.
Conturile din aceasta grupă sunt conturi de activ, care se debitează cu cheltuielile
efective ale perioadei şi se creditează la sfârşitul exerciţiului (lunar), prin transferarea
întregului rulaj debitor în contul de calcul a rezultatului exerciţiului : 121 ‘Profit şi pierdere”.
Contul 600 “Cheltuieli cu materiile prime”, ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de

consumul de materii prime în activitatea de producţie, în scopul obţinerii de produse finite şi
semifabricate, executării de lucrări sau prestări de servicii pentru terţi.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime eliberate în consum

sau constatate lipsă la inventariere şi neimputabile, prin creditul contului 300 “Materii prime”,
precum şi cu diferenţele de preţ aferente acestor materii prime, în corespondenţă cu creditul
contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”.
Exemplu : în baza centralizatorului bonurilor de consum, se înregistrează materiile

prime consumate în activitatea de exploatare de către unitatea patrimonială, în sumă de
25.200.000 lei.
600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” 25.200.000
- 38 -
Contul 601 “Cheltuieli cu materiale consumabile”, ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate
de consumul de materiale consumabile, are o funcţie contabilă similară cu cea a
contului anterior, funcţionând asemănător. În cazul acestor materiale este necesară
folosirea conturilor sintetice de gradul II, care să reflecte cât mai fidel şi omogen
natura cheltuielilor :
6011 “Cheltuieli cu materialele = 3011 “Materiale auxiliare” 15.000.000
auxiliare”
6012 “Cheltuieli privind = 3012 “Combustibili” 7.000.000
combustibilii”
6013 “Cheltuieli privind = 3013 “Materiale pentru 5.000.000
materialele pentru ambalat” ambalat”
6014 “Cheltuieli privind = 3014 “Piese de schimb” 12.700.000
piesele de schimb”
- 39 -
x
6018 “Cheltuieli privind alte = 3018 “Alte materiale 4.500.000
materiale consumabile” consumabile”
Contul 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”, ţine evidenţa uzurii

obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli. În debitul contului se înregistrează
uzura obiectelor de inventar date în folosinţă, inclusă pe cheltuieli, în
corespondenţă cu contul 332 “Uzura obiectelor de inventar” :
602 “Cheltuieli privind = 322 “Alte materiale 3.500.000
obiectele de inventar” consumabile”
Contul 603 “Cheltuieli privind baracamentele şi amenajările provizorii”, ţine evidenţa

cheltuielilor cu baracamentele şi amenajările provizorii vândute clienţilor de către unităţile
patrimoniale. Contul se debitează cu valoarea baracamentelor sau amenajărilor provizorii
ieşite din gestiunea unităţii prin vânzare, aferentă exerciţiului în curs, prin creditul contului
323 “Baracamente si amenajări provizorii”.
Operaţiunile economice reprezentând vânzare, demolarea sau lipsa la inventar a

baracamentelor şi amenajărilor provizorii se consemnează în documente primare ca : facturi,
- 40 -
procese-verbale de demolare sau de inventariere. Contul 603 “Cheltuieli privind
baracamentele şi amenajările provizorii” nu este utilizat de societate.
Alături de înregistrarea acestor cheltuieli, mai are loc reflectarea în contabilitate a

veniturilor generate de vânzarea baracamentelor şi amenajărilor provizorii, materialele
recuperate din demolarea acestora sau a creanţelor provenite din imputarea lipsurilor
constatate la inventariere.
Pentru evidenţierea cheltuielilor ocazionate de consumurile de materiale nestocate

necesare desfăşurării activităţii unităţii patrimoniale se utilizează contul 604 “Cheltuieli
privind materialele nestocate”, care se debitează în corespondenţă cu creditul contului 401
“Furnizori”, în cazul materialelor ce se consumă integral în acelaşi exerciţiu financiar :
% = 401 “Furnizori ” 9.520.000
604 “Cheltuieli privind 8.000.000
materialele nestocate”
4426 “TVA deductibil ” 1.520.000
Dacă materialele nestocate sunt destinate mai multor exerciţii financiare, contul se
debitează în corespondenţă cu contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”. În exerciţiile
viitoare cheltuiala anticipată înregistrată la contul 471 se va trece asupra cheltuielilor curente,
respectiv contul 604.
% = 401 “Furnizori ” 28.560.000

- 41 -
471 “Cheltuieli înregistrate 24.000.000
în avans”
Consumurile de energie şi apă, indiferent de destinaţia lor, pe măsura facturării lor de

către furnizori se înregistrează la contul 605 “Cheltuieli privind energia şi apa”, prin formula
contabilă :
% = 401 “Furnizori ” 42.840.000
energia şi apa”
În contabilitate cheltuielile privind mărfurile se înregistrează cu ajutorul contului 607

”Cheltuieli privind mărfurile”. Asemenea cheltuieli apar numai în unităţile care vând mărfuri
cu ridicata sau amănuntul. Ele se formează din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute sau
constatate lipsă la inventariere.
S.C. NAPOMAR S.A. utilizează metoda inventarului permanent pentru înregistrarea

acestor cheltuieli, existând două variante de înregistrare a cheltuielilor privind mărfurile şi
anume :
- 42 -
- dacă unitatea economică ţine evidenţa mărfurilor la preţ de cumpărare, cheltuiala cu
mărfurile apare, de regulă, la sfârşitul fiecărei luni, când se descarcă gestiunea pentru
mărfurile vândute şi se înregistrează în contabilitate astfel :
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 44.000.000
mărfurile” (cu preţul de cumpărare)
- dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare, în care este inclus adaosul
comercial şi T.V.A. neexigibil, cheltuiala cu mărfurile apare tot la decărcarea
gestiunii de mărfuri, prin formula contabilă :
% = 371 “Mărfuri ” - cu preţul de
vânzare
607 “Cheltuieli privind - cu preţul de
mărfurile” cumpărare
378 “Diferenţe de preţ - cu adaosul
la mărfuri” comercial
4428 “TVA neexigibil ” - cu TVA inclus
- 43 -
în preţul
de vânzare
Aceleaşi înregistrări contabile se fac şi în cazul lipsurilor de mărfuri constatate la

inventariere.
Cheltuielile privind ambalajele, ce fac obiectul contului 608 “Cheltuieli privind

ambalajele”, sunt formate din : valoarea la preţul de înregistrare a ambalajelor vândute, pentru
care au fost întocmite facturi la livrare, valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate
lipsă la inventar şi consemnate în documente de inventariere, diferenţele de preţ aferente
ambalajelor vândute sau constatate lipsă la inventar şi valoarea ambalajelor care circulă în
sistem de restituire, nerestituite furnizorilor din cauza degradării lor
608 “Cheltuieli privind = % 57.700.000
ambalajele” 381 “Ambalaje” 36.000.000
388 “Diferenţe de preţ 15.200.000
la ambalaje”
409 “Furnizori-debitori” 6.500.000
- 44 -
4.1.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
Pentru realizarea producţiei sau pentru intermedierea circulaţiei mărfurilor, în procesul

de exploatare apar numeroase lucrări şi servicii prestate de terţi (cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile, chirii, transport de bunuri şi persoane, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii,
cheltuieli cu serviciile bancare, etc.).
Pentru reflectarea lor în contabilitate se utilizează grupele 61 “Cheltuieli cu lucrări şi

servicii executate de terţi” şi 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” ; detalierea şi
delimitarea fiecărui gen de cheltuială este strictă, ceea ce impune individualizarea şi încadrarea
corectă pe baza documentelor.
Conturile din aceste grupe sunt conturi de activ şi se debitează pe parcursul lunii cu
toate cheltuielile aferente, în corespondenţă cu creditul conturilor care desemnează prestatorul
sau echivalentul în mijloace de trezorerie, în funcţie de modalitatea de plată utilizată.
Pentru evidenţierea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile executate de terţi şi

suportate de unităţile patrimoniale se foloseşte contul 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile”, care înregistrează, în debit valoarea acestor lucrări aferente exerciţiului în curs,
în corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori” , 408 “Furnizori-facturi nesosite” , 471
“Cheltuieli înregistrate în avans”.
% = 401 “Furnizori” 21.420.000
611 “Cheltuieli de întreţinere 18.000.000
şi reparaţii”
4426 “TVA deductibil” 3.420.000
- 45 -
% = 408 “Furnizori-facturi 8.925.000
611 “Cheltuieli de întreţinere nesosite” 7.500.000
şi reparaţii”
4428 “TVA neexigibi” 1.425.000
611 “Cheltuieli de întreţinere = 471 “Cheltuieli înregistrate 14.200.000
şi reparaţii” în avans”
Contul 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”, ţine evidenţa

cheltuielilor cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate.
% = 401 “Furnizori” 19.992.000
612 “Cheltuieli cu redevenţele, 16.800.000
locaţiile de gestiune şi chiriile”
- 46 -
612 “Cheltuieli cu redevenţele, nesosite” 3.700.000
4428 “TVA neexigibi” 703.000
612 “Cheltuieli cu redevenţele, = 471 “Cheltuieli înregistrate 18.600.000
locaţiile de gestiune şi chiriile” în avans”
% = 531 “Casa” 6.147.500
612 “Cheltuieli cu redevenţele, (sau 512 “Cont curent”) 5.250.000
4426 “TVA deductibil” 997.500
În cazul contului 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”, care reflectă cheltuielile

cu primele de asigurare stabilite prin contract şi suportate de unităţile patrimoniale, acesta se
mai debitează în corespondenţă cu conturile care arată modalitatea de plată (prin casierie sau
bancă).
Exemplu : achitarea unei prime lunare în valoare de 24.800.000 lei, în baza unei
chitanţe emise de societatea de asigurare.
- 47 -
x
% = 531 “Casa” 29.512.000
613 “Cheltuieli cu primele (sau 512 “Conturi 24.800.000
de asigurare” curente la bănci”)
Contul 614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările”, care reflectă cheltuielile ocazionale

de procurarea de studii şi plata contractelor de cercetare şi a contribuţiei unităţilor
patrimoniale la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, debitându-se cu
valoarea studiilor şi contractelor de cercetare executate de terţi, aferente exerciţiului în curs, în
corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosoite”, 471
“Cheltuieli înregistrate în avans” şi 462 “Creditori diverşi”.
% = 401 “Furnizori” 19.516.000
614 “Cheltuieli cu studiile 16.400.000
şi cercetările”
- 48 -
x
614 “Cheltuieli cu studiile nesosite” 15.200.000
şi cercetările”
614 “Cheltuieli cu studiile = 471 “Cheltuieli înregistrate 24.000.000
şi cercetările” în avans”
% = 531 “Casa” 38.080.000
614 “Cheltuieli cu studiile (sau 512 “Cont curent”) 32.000.000
şi cercetările”
4426 “TVA deductibil”

6.080.000
Contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”, evidenţiază sumele datorate colabo-ratorilor

externi pentru prestaţiile efectuate, în baza contractelor încheiate cu aceştia.
- 49 -
x
% = 401 “Furnizori” 42.840.000
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” 36.000.000
cu colaboratorii”
Reflectând cheltuielile privind transportul de bunuri şi personal executate de către terţi,

suportate de unităţile patrimoniale, contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi
personal”, înregistrează în debit valoarea facturilor datorate furnizorilor pentru aceste scopuri,
în corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosoite”, 471
“Cheltuieli înregistrate în avans”, avansurile acordate pentru acestea prin creditul contului 542
“Avansuri de trezorerie”, sau tichetele şi biletele de călătorie utilizate, cu creditul contului
5323 “Tichete şi bilete de călătorie”.
% = 401 “Furnizori” 53.847.500
624 “Cheltuieli cu transportul 45.250.000
de bunuri şi persoane”
- 50 -
x
624 “Cheltuieli cu transportul nesosite” 21.720.000
624 “Cheltuieli cu transportul = 471 “Cheltuieli înregistrate 28.000.000
de bunuri şi persoane” în avans”
% = 531 “Casa” 21.777.000
624 “Cheltuieli cu transportul (sau 512 “Cont curent”) 18.300.000
% = 542 “Avansuri de trezorerie” 26.180.000
- 51 -
În categoria cheltuielilor cu serviciile executate de terţi mai intră :
- cheltuieli cu deplasările, detaşările şi transferurile personalului, colectate în debitul

contului 625 “Cheltuieli cu deplasările, detaşările si transferări”, în corespondenţă cu
creditul conturilor : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosite”, 5323 “Tichete şi bilete
de călătorie”, 542 “Avansuri de trezorerie”.
- valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii aferente exerciţiului în

curs, reflectate cu ajutorul contului 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”,
contul debitându-se în corespondenţă cu creditul conturilor : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori -
facturi nesosoite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”, 5321 “Timbre fiscale şi poştale”.542
“Avansuri de trezorerie” ;
- valoarea serviciilor bancare plătite de către unităţile patrimoniale (acele servicii

prestate de bănci care nu au un caracter de cheltuieli financiare), evidenţiate în contul 627
“Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”, care se debitează în cursul exerciţiului în
corespondenţă cu conturile : 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5124 “Conturi la bănci în
devize” ;
- sumele datorate pentru alte servicii executate de terţi aferente exerciţiului în curs,
indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii, reflectate cu ajutorul contului 628 “Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi”.
4.1.3. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
privind amortizările şi provizioanele
- 52 -
Încadrarea în această grupă de conturi, atât a amortizărilor cât şi a provizioanelor, se
datorează faptului că au funcţia de “pre-rezerve” pentru refacerea imobilizărilor corporale
uzate sau pentru acoperirea efectelor unor evenimente mai mult sau mai puţin previzibile.
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele sunt grupate pe cele trei activităţi :
- activitatea de exploatare sau curentă ;
- activitatea financiară ;
- activitatea excepţională.
Pentru a reflecta cheltuielie de exploatare privind amortizările şi provizioanele se

foloseşte contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”, cu
conturile de gradul II :
-6811 “Cheltuieli curente privind amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale” ;
-6812 “Cheltuieli curente privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” ;
-6813“Cheltuieli curente privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

necorporale şi corporale” ;
- 6814 “Cheltuieli curente privind provizioanele pentru deprecierea activelor

circulante”.
În debitul acestui cont se înregistrează :
- valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli, când acestea privesc

exploatarea, în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli”, respectiv subconturile sale ;
- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale, în corespondenţă cu

conturile 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale” şi 281 “Amortizări privind
imobilizările corporale” ;
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale şi a

imobilizărilor în curs, prin creditul conturilor : 290 “Provizioane pentru deprecierea
- 53 -
imobilizărilor necorporale”, 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” şi
293 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs” ;
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea materiilor prime, materialelor

consumabile, obiectelor de inventar, producţiei în curs de execuţie, produselor, stocurilor
aflate la terţi, animalelor, păsărilor şi mărfurilor, în corespondenţă cu conturile : 390
“Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”, 391 “Provizioane pentru deprecierea
materialelor consumabile”, 392 “Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar”, 393
“Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”, 394 “Provizioane pentru
deprecierea produselor”, 395 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”, 397
“Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” şi 398 “Provizioane pentru deprecierea
ambalajelor” ;
- valoarea provizioanelor constituite pentru creanţe neîncasate, clienţi dubioşi, rău

platnici sau aflaţi în litigii, prin creditul contului 491 “Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-clienţi”.
În baza “Situaţiei de calcul şi repartizare a amortizării”, se înregistrează amortizarea

mijloacelor fixe.
6811 “Cheltuieli de exploatare = 281 “Amortizări privind 4.500.000
privind amortizarea imobilizările corporale”
imobilizărilor”
4.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele,
taxele şi vărsămintele asimilate
- 54 -
Plăţile şi vărsămintele cu caracter de impozite şi taxe devin cheltuieli de exploatare şi
se reflectă cu ajutorul conturilor din grupa 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele şi
vărsămintele asimilate” , în care nu se evidenţiază impozitul pe profit, considerat tot o
cheltuială, reflectat însă distinct.
Din grupa menţionată fac parte :
- contul 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii”, care nu este utilizat ;
- contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, care ţine
evidenţa cheltuielilor cu alte impozite şi taxe datorate de către unităţile patrimoniale bugetului
statului sau altor organisme, debitându-se în corespondenţă cu conturile :
- 4426 “TVA deductibilă”, cu prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă

devenită nedeductibilă ;
- 4427 “TVA colectată”, pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi

serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor peste
normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură ;
- 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, pentru decontări cu bugetul statului
sau bugetele locale, cum sunt : accizele, impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi pe gaze
naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat şi vărsăminte din profitul net al regiilor autonome ;
- 447 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” pentru : contribuţia unităţii la

fondul de risc şi accidente, la fondul de cercetare-dezvoltare şi alte vărsăminte asimilate, etc.
Pe baza declaraţiei de impozit, se înregistrează obligaţia plăţii taxei asupra mijloacelor

de transport, în sumă de 17.350.000 lei.
- 55 -
635 “Cheltuieli cu alte impo - = 446 “Alte impozite, taxe şi 17.350.000
zite, taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate”
asimilate”
Se înregistrează pe baza “Statului de salarii/plată”, din luna iunie, obligaţiile unităţii la

fondurile speciale de învăţământ, în cotă de 2 % şi de solidaritate socială pentru persoanele cu
handicap, în cotă de 3 %, calculate asupra salariilor brute de 1.400.000.000 lei, astfel :
635 “Cheltuieli cu alte impo - = 447 “Fonduri speciale - 70.000.000
zite, taxe şi vărsăminte taxe şi vărsăminte
asimilate” asimilate”
4.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Utilizarea forţei de muncă salariale implică anumite cheltuieli, reglementate prin

contracte colective sau individuale de muncă, precum şi prin legislaţia financiar-fiscală şi de
protecţie socială, existând :
- cheltuieli cu remuneraţiile personalului, formate din salarii şi alte drepturi cuvenite

personalului pentru munca prestată. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza
- 56 -
“Statelor de salarii/plată”, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului 641
“Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”.
Salariile brute pe luna iunie, înscrise în “Statul de salarii/plată”, au fost de

1.400.000.000 lei
641 “Cheltuieli cu remune - = 421 “Personal remuneraţii 1.400.000.000
raţiile personalului” datorate”
- cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, aparţinând cheltuielilor patronale pe

care unităţile economice le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul
contului 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”, care se defalcă pe
următoarele conturi de gadul II :
- 6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
- 6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
- 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.
Pe baza “Statului de salarii/plată”. se înregistrează următoarele :
- contribuţia la asigurările sociale, în sumă de 420.000.000 lei, reprezentând 30

% din fondul brut de salarii :
- 57 -
6451 “Cheltuieli privind contri - = 4311 “Contribuţia unităţii 420.000.000
buţia unităţii la asigură- la asigurările sociale”
rile sociale”
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj, în sumă de 70.000.000 lei, reprezentând 5 %

din fondul brut de salarii :
buţia unităţii la fondul la fondul de şomaj”
de şomaj”
4.1.6 Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
In categoria acestor cheltuieli intră pierderile din creanţe, diferenţe din lichidarea
datoriilor şi creanţelor, precum şi alte cheltuieli de exploatare privind gestiunea, când
reprezintă operaţiuni curente ale unităţii patrimoniale.
Contabilitatea acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 65 “Alte

cheltuieli de exploatare”, respectiv :
- 58 -
- contul 654 “Pierderi din creanţe”, care înregistrează, în debit, sumele trecute pe
pierderi cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, în corespondenţă cu
contul 416 “Clienţi incerţi” ;
- contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare”, care înregistrează, în debit, diferenţele

din lichidarea datoriilor şi creanţelor, prin creditul conturilor : 167 “Alte împrumuturi şi datorii
asimilate”, 267 “Creanţe imobilizate” şi conturi din grupele : 40 “Furnizori şi conturi
asimilate”, 41 “Clienţi şi conturi asimilate”, 42 “Personal şi conturi asimilate”, 43 “Asigurări
sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”, 44 “Bugetul statului, alte organisme publice şi
conturi asimilate”, 45 “Decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii”, 46 “Debitori şi creditori
diverşi”.
4.2.Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară
Cheltuielile financiare cuprind dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi

altor datorii privind exerciţiul în curs (pierderi din creanţe legate de participaţii, sconturile
acordate clienţilor, diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din operaţiunile curente
efectuate în devize sau aferente disponibilităţilor în devize, pierderile nete rezultate din
vânzarea titlurilor de plasament ş.a.)
Pentru reflectarea în contabilitate a acestora, se folosesc conturile din grupa 66

“Cheltuieli financiare”, respectiv :
- 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”
- 664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”
- 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
- 666 “Cheltuieli privind dobânzile”
- 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”
- 59 -
- 668 “Alte cheltuieli financiare”
Conturile din această grupă sunt conturi ce au funcţia contabilă de activ şi se debitează
cu cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului şi se creditează la sfârşitul lunii prin preluarea
acestor sume în debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
De asemenea, se utilizează contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi

provizioanele”, tot un cont de activ, detaliat pe analitice astfel :
- 6862 “Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” ;
- 6863 “Cheltuieli financiare privind provizioane pentru depreciere” ;
- 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a

obligaţiunilor”.
Contul 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”, înregistrează în debitul său
valoarea pierderilor privind creanşele legate de participaţii, în corespondenţă cu contul 2671
“Creanţe legate de participaţii”.
Diferenţele nefavorabile dintre valoarea totală a titlului de plasament (acţiune,

obligaţiune) şi preţul de cesiune a acestuia, sunt reflectate în cursul lunii în debitul contului
664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, în corespondenţă cu creditul conturilor :
503 “Acţiuni”, 506 “Obligaţiuni” şi 508 “Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”.
Pentru reflectarea în contabilitate a diferenţelor nefavorabile de curs valutar, suportate

de unităţile patrimoniale, contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” se va debita în
cursul lunii, în corespondenţă cu conturile : 161 “Imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni”,
162 “Credite bancare pe termen mediu şi lung”, 166 “Datorii legate de participaţii”, 167 “Alte
împrumuturi şi datorii asimilate”, 267 “Creanţe imobilizate”, 401 “Furnizori”, 404 “Furnizori
de imobilizări”, 411 “Clienţi”, 413 “Efecte de primit”, 416 “Clienţi incerţi”, 418 “Clienţi-
facturi de întocmit”, 419 “Clienţi-creditori”, 451 “Decontări în cadrul grupului”, 455
“Asociaţi-conturi curente”, 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”, 457 “Dividende de
plată”, 461 “Debitori diverşi”, 462 “Creditori diverşi”, pentru diferenţele nefavorabile de curs
valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută ale unităţii, 511 “Valori de
încasat”, 512 “Conturi curente la bănci”, 531 “Casa” şi 541 “Acreditive”.
- 60 -
Evidenţa cheltuielilor privind sconturile acordate clienţilor sau debitorilor, pentru
achitarea anticipată, se realizează cu ajutorul contului 667 “Cheltuieli privind sconturile
acordate”, care se debitează în cursul lunii cu valoarea sconturilor acordate clienţilor sau
debitorilor, prin creditul conturilor 411 “Clienţi” şi 461 “Debitori diverşi”.
Alte cheltuieli financiare decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă
sunt evidenţiate cu ajutorul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”, care funcţionează similar
celorlalte conturi din grupă.
Pentru evidenţierea cheltuielilor financiare cu amortizările şi provizioanele se

utilizează contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”, care se
debitează cu : valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli, când acestea
privesc activitatea financiară, prin creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli”, cu valoarea primelor de rambursat, prin creditul contului 169 “Prime privind
rambursarea obligaţiunilor”, cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
financiare, în corespondenţă cu contul 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare”, cu valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile de natură financiară, a
creanţelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociaţii, prin creditul contului
495 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii”,
precum şi cu valoarea provizioanelor privind deprecierea titlurilor de plasament, în
corespondenţă cu creditul contului 590 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor de
plasament”. Ca şi celelalte conturi care reflectă cheltuieli financiare, contul se creditează la
sfârşitul lunii, prin transferarea rulajelor debitoare asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Se înregistrează o diferenţă nefavorabilă de curs valutar la lichidarea unei creanţe în

valută, această diferenţă nefavorabilă fiind în sumă de 12.500.000 lei.
665 “Cheltuieli din diferenţe = 411 “Clienţi” 12.500.000
de curs valutar”
- 61 -
x
Se înregistrează dobânda aferentă unui credit pe termen scurt, în sumă de 11.800.000

lei.
666 “Cheltuieli privind = 5186 “Dobânzi de plătit” 11.800.000
dobânzile”
4.3. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiuni excepţionale
Operaţiunile excepţionale sunt cele care au caracter accidental şi nu sunt legate de

activitatea normală, curentă, de exploatare sau de activitatea financiară a unităţii patrimoniale.
Operaţiunile excepţionale se pot delimita în două categorii :
- operaţiuni excepţionale de gestiune, respectiv cele care sunt legate de problemele de

gestiune, dar au caracter excepţional, cum sunt : lipsuri la inventar, perisabilităţi, amenzi şi
penalităţi, donaţii pentru scopuri social umanitare, pierderi din calamităţi, debite prescrise şi
debitori insolvabili, etc. ;
- operaţiuni excepţionale de capital, cele care privesc cedările de imobilizări corporale

sau necorporale la valoarea contabilă a lor.
- 62 -
Cheltuielile excepţionale sunt identificate, în principal, în urma analizei din care se constată că
ele nu fac obiectul activităţii curente (normale) de exploatare sau a celei financiare.
Contabilitatea cheltuielilor excepţionale se realizează cu conturile din grupa 67

“Cheltuieli excepţionale”, prin două conturi sintetice de gradul I :
- contul 671 “Cheltuielile excepţionale privind operaţiile de gestiune”, desfăşurat în

conturi sintetice de gradul II :
- 6711 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”
- 6712 “Donaţii şi subvenţii acordate”
- 6714 “Pierderi din debitori diverşi”
- 6718 “Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune”
Aceste conturi înregistrează în debit valoarea pierderilor din calamităţi înregistrate la

materii prime, materiale, produse finite, alte categorii de stocuri, prin creditul conturilor 300
“Materii prime”, 301 “Materiale consumabile”, 321 “Obiecte de inventar”, 345 “Produse
finite”, 371 “Mărfuri”. De asemenea, se debitează cu valoarea debitelor prescrise sau a
debitorilor insolvabili scoşi din evidenţă, prin creditul contului 461 “Debitori diverşi”, cu
valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor şi subvenţiilor acordate, în corespondenţă cu
conturile 512 “Conturi curente la bănci” şi 531 “Casa”, cu valoarea donaţiilor acordate, în
corespondenţă cu conturile care arată natura acestora (conturi de stocuri sau de trezorerie).
La sfârşitul exerciţiului, conturile se creditează, prin transferul rulajului debitor asupra

debitului contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemplu : în urma unui proces, firma are de plătit despăgubiri unei persoane fizice, în
valoare de 24.000.000 lei.
6711 “Despăgubiri, amenzi şi = 462 “Creditori diverşi” 24.000.000
- 63 -
penalităţi”
- contul 672 “Cheltuielile excepţionale privind operaţiile de capital”, desfăşurat în

- 6721 “Cheltuieli privind activele cedate”
- 6728 “Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de capital”
Acestea înregistrează, în debit, valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau

corporale cedate, în corespondenţă cu creditul conturilor care înregistrează valoarea acestor
imobilizări, respectiv 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”, 205 “Concesiuni, brevete şi
alte drepturi şi valori asimilate”, în cazul imobilizărilor necorporale, conturile 211 “Terenuri”
şi 212 “Mijloace fixe”, în cazul imobilizărilor corporale, precum şi conturile 261 “Titluri de
participare”, 262 “Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu” şi 263 “Alte titluri
imobilizate”, în cazul imobilizărilor financiare.
Exemplu : are loc vânzarea unui miloc fix la valoarea de 80.000.000 lei, fără TVA,
evaluat la suma de 40.000.000 lei, valoarea neamortizată fiind de 8.000.000 lei.
% = 212 “Mijloace fixe” 40.000.000
281 “Amortizări privind imobili- 32.000.000
zările corporale”
activele cedate”
- 64 -
x
Pe lângă provizioanele normal constituite în vederea protecţiei contra deprecierii

activelor imobilizate sau a celor circulante, a creanţelor şi altor relaţii financiare, se pot
constitui şi provizioane suplimentare excepţionale. In categoria cheltuielilor din operaţiuni
excepţionale mai intră şi cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor. In contabilitate,
acestea se reflectă cu ajutorul contului 687 “Cheltuieli excepţionale privind amortizările şi
provizioanele”, respectiv conturile sintetice de gradul II. În debitul acestor conturi se
înregistrează :
- valoarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, când acestea au un caracter

excepţional, în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli” ;
- valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile excepţionale survenite în

conturile de debitori diverşi, prin creditul contului 496 “Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-debitori diverşi” ;
- valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor reglementate, în

corespondenţă cu contul 141 “Provizioane reglementate”.
La sfârşitul lunii, rulajele debitoare ale conturilor se transferă în debitul contului 121
“Profit şi pierdere”.
4.4. Contabilitatea decontării cheltuielilor
În vederea determinării lunare a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli, ca şi

conturile de venituri, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului. Închiderea lunară a
conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârşitul fiecărei perioade. Colectarea
- 65 -
cheltuielilor presupune debitarea conturilor de cheltuieli, dar apar şi operaţii economice care
presupun diminuarea, respectiv rectificarea cheltuielilor colectate anterior. Diminuarea sau
rectificarea se poate face prin două modalităţi :
- înregistrarea diminuărilor de cheltuieli în creditul conturilor de cheltuieli cu sume în

negru, influenţând rulajul debitor al conturilor (acesta nu va exprima cheltuielile perioadei) ;
- înregistrarea diminuărilor de cheltuieli în debitul conturilor de cheltuieli cu sume în

roşu, ca o stornare în roşu, în acest mod rulajul debitor al conturilor exprimând mărimea
cheltuielilor perioadei.
La sfârşitul perioadei se închid conturile de cheltuieli în două etape :
- se închid conturile de cheltuieli care concură la determinarea rezultatului financiar

brut, pentru calcularea impozitului pe profit. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli, mai
puţin contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
121 “Profit şi pierdere” = % 96.687.920.000
60 “Cheltuieli cu materii prime, 40.697.455.000
materiale şi mărfuri”
61 “Cheltuieli cu lucrări şi 3.853.898.000
servicii executate de terţi”
62 “Cheltuieli cu alte servicii

2.182.647.000
executate de terţi”
63 “Cheltuieli cu impozitele,
687.082.000
taxele şi vărsămintele
- 66 -
asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
32.336.488.000
65 “Alte cheltuieli de exploatare” -
66 “Cheltuieli financiare” 10.367.075.000
67 “Cheltuieli excepţionale” 2.582.319.000
68 “Cheltuieli cu amortizările
3.980.956.000
şi provizioanele”
- după determinarea impozitului pe profit şi înregistrarea acestuia ca o cheltuială, se

închide şi contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” :
121 “Profit şi pierdere” = 691 “Cheltuieli cu impozitul 464.815.000
pe profit”
- 67 -
La finele perioadei, adică la finele lunii, după închiderea conturilor de cheltuieli,
acestea rămân fără sold.
4.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea de exploatare
4.5.1. Contabilitatea veniturilor din vânzări de produse,
mărfuri şi prestări servicii
Partea semnificativă a veniturilor oricărui agent economic provine din activitatea de

exploatare, adică din acel domeniu de activitate care face obiectul principal al funcţionalităţii
sale. Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări de servicii, reprezintă cea
mai mare pondere în totalul veniturilor de exploatare şi se compun din preţul de vânzare,
negociabil, al acestora, fără TVA.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 70

“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”, instituindu-se
conturi distincte pe elemente primare de venituri, după cum urmează :
- contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”, este un cont operaţional ce
reflectă veniturile realizate din vânzarea produselor finite rezultate din activitatea de bază ;
- contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”, cont operaţional, reflectă

veniturile realizate din vânzarea semifabricatelor rezultate din activitatea de bază ;
- contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”, reprezintă un cont

operaţional care reflectă veniturile realizate din vânzarea deşeurilor recuperabile rezultate din
procesul tehnologic, materialele degradate şi declasate, care nu pot fi utilizate în scopul pentru
care s-au achiziţionat ;
- 68 -
- contul 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, cont operaţional ce
reflectă veniturile realizate din lucrări executate şi servicii prestate, care intră în profilul
principal de activitate al unităţii patrimoniale ;
- contul 705 “Venituri din studii şi cercetări”, reprezintă un cont operaţional care
reflectă veniturile realizate din valorificarea de studii şi cercetări efectuate de unitatea
patrimonială, atât pentru nevoile proprii cât şi pentru terţi ;
- contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, cont operaţional,
reflectă veniturile realizate din concesionarea unor capacităţi de producţie, respectiv darea în
locaţie de gestiune sau închirierea unor active ;
- contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”, este un cont operaţional ce reflectă
veniturile realizate din vânzarea mărfurilor procurate din afară în scopul revânzării ca atare,
fără o prelucrare suplimentară ;
- contul 708 “Venituri din activităţi diverse”, este un cont operaţional care reflectă
veniturile realizate de unitatea patrimonială din subactivităţi legate indirect de profilul său
principal, cum ar fi : servicii de punere la dispoziţie a personalului propriu, transporturi de
produse fabricate şi mărfuri vândute, locaţii şi comisioane diverse, bonificaţii primite pentru
returnarea ambalajelor achiziţionate o dată cu marfa, etc.
După conţinutul economic, acestea sunt conturi de procese economice, ele reflectă
procesul de desfacere, de vânzare, iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Se creditează în cursul exerciţiului financiar (lunar) cu veniturile realizate, generate de

actul vânzării, în corespondenţă cu conturile de drepturi de creanţă, respectiv de trezorerie.
Se debitează, la sfârşitul exerciţiului, cu valoarea veniturilor transferate asupra

rezultatului exerciţiului, în corespondenţă cu creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
La finele exerciţiului financiar, după această înregistrare, conturile grupei 70 “Venituri

din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi” se soldează şi nu vor
apărea în bilanţ.
Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” se creditează cu preţul de vânzare
al produselor finite, exclusiv TVA, livrate clienţilor cu “Factură”, prin debitul contului 411
- 69 -
“Clienţi”, cu preţul de vânzare al produselor finite livrate, exclusiv TVA, aferente exerciţiului
în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului
418 “Clienţi-facturi de întocmit”, precum şi cu sumele încasate în avans în exerciţiul
precedent, care devin venituri ale exerciţiului curent, prin debitul contului 472 “Venituri
înregistrate în avans”. Contul se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferarea veniturilor
(rulajul creditor) în creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemplu : se reflectă în contabilitate vânzarea de produse finite, pe baza facturilor şi

actelor de expediere, pe piaţa internă, în sumă de 350.000.000 lei.
411 “Clienţi” = % 416.500.000
701 “Venituri din vânzarea 350.000.000
produselor finite”
4427 “TVA colectat”

66.500.000
Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” se creditează cu preţul de vânzare

al semifabricatelor, exclusiv TVA, livrate clienţilor cu “Factură”, prin debitul contului 411
“Clienţi”, cu preţul de vânzare al semifabricatelor livrate, exclusiv TVA, aferente exerciţiului
- 70 -
Exemplu : unitatea patrimonială înregistrează facturarea produselor semifabricate la
preţul de vânzare de 113.800.000 lei, fără TVA, astfel :
411 “Clienţi” = % 135.422.000
semifabricatelor”

21.622.000
Din cele prezentate, rezultă că acest cont are aceeaşi funcţiune ca şi contul 701
“Venituri din vânzarea produselor finite”. De asemenea, conturile 703 “Venituri din vânzarea
produselor reziduale”, 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, 705 “Venituri
din studii şi cercetări”, 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, 707 “Venituri
din vânzarea mărfurilor” şi 708 “Venituri din activităţi diverse”, funcţionează similar cu contul
701 “Venituri din vânzarea produselor finite”. Ca o particularitate faţă de funcţionarea acestui
cont, contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” se creditează cu valoarea
veniturilor sub formă de redevenţe pentru concesiuni şi locaţii de gestiune, conform
contractului, pe care locatorul urmează să le încaseze de la locatar, în corespondenţă cu debitul
contului 461 “Debitori diverşi”. La unităţile patrimoniale care desfac mărfuri cu amănuntul,
contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” se creditează cu preţul de vânzare cu amănuntul
al mărfurilor, exclusiv TVA, încasat în numerar, prin debitul contului 5311 “Casa în lei”.
Exemple : se înregistrează facturarea unor servicii executate, la tariful de 14.000.000

lei, TVA 19 %.
- 71 -
x
411 “Clienţi” = % 16.660.000
704 “Venituri din lucrări execu - 14.000.000
tate şi servicii prestate”

2.660.000
- redevenţă de încasat, conform contractului, în sumă de 450.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = % 535.500
706 “Venituri din redevenţe, 450.000
locaţii de gestiune şi chirii”
4427 “TVA colectat” 85.500
4.5.2. Contabilitatea veniturilor din producţia stocată
şi producţia de imobilizări
- 72 -
In contabilitatea financiară, evidenţa stocurilor de produse fabricate şi de comenzi în
curs de execuţie, reflectă fidel relaţia bilanţieră :
Si + Sin + Vp = Ip + Sfn + Sf
în care :
Si, Sf - stocuri de produse fabricate, la începutul, respectiv sfârşitul exerciţiului

financiar ;
Sin, Sfn - stocuri de comenzi în curs de execuţie, la începutul, respectiv sfârşitul

exerciţiului financiar ;
Vp - veniturile exerciţiului financiar ;
Ip - încasările exerciţiului financiar.
Potrivit acestei concepţii de organizare a contabilităţii stocurilor şi veniturilor,

veniturile exerciţiului financiar (Vp) sunt influenţate de variaţia stocurilor de produse fabricate
(Sf - Si) şi a comenzilor în curs de de execuţie (Sfn - Sin), conform următoarei relaţii :
Vp = Ip ± (Sf - Si) ± (Sfn - Sin)
- 73 -
Pentru reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs
de execuţie, se utilizează contul 711 “Venituri din producţia stocată”. Cu ajutorul acestui
cont se ţine evidenţa veniturilor potenţiale, evaluate la costul de obţinere al produselor şi
producţiei în curs de execuţie. Funcţia acestui cont diferă de cea a conturilor din grupa 70
“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”, datorită
caracteristicilor aparte ale acestor venituri.
Contul se creditează, în cursul exerciţiului, cu costul efectiv al baracamentelor obţinute

din producţie proprie, prin debitul contului 323 “Baracamente şi amenajări provizorii”, cu
preţul prestabilit al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, prin
debitul conturilor 341 “Semifabricate”, 345 “Produse finite”, 346 “Produse reziduale”, cu
preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, prin debitul
contului 361 “Animale şi păsări”, iar la sfârşitul exercişiului, cu diferenşele între preţul
prestabilit şi costul efectiv al produselor şi semifabricatelor, prin debitul contului 348
“Diferenţe de preţ la produse”, cu diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor, prin
debitul contului 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”, cu costul efectiv al producţiei
neterminate, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, determinate pe bază de inventar, prin
debitul conturilor 331 “Produse în curs de execuţie” şi 332 “Lucrări şi servicii în curs de
execuţie”.
Se debitează, în cursul exerciţiului, cu valoarea la preţ de înregistrare (prestabilit,

normat) a semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, a animalelor şi păsărilor
(descărcarea gestiunii), în corespondenţă cu creditul conturilor 341 “Semifabricate”, 345
“Produse finite”, 346 “Produse reziduale”, 361 “Animale şi păsări”, cu diferenţele de preţ
aferente acestor produse, animale şi păsări livrate, pin creditul conturilor 348 “Diferenţe de
preţ la produse” şi 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”, cu valoarea producţiei în curs,
a producţiei terminate şi a lucrărilor şi serviciilor în curs finalizate, prin creditul conturilor 331
“Produse în curs de execuţie” şi 332 “Lucrări şi servicii în curs de execuţie”.
Soldul contului, la sfârşitul exerciţiului financiar, poate fi creditor sau debitor şi se

transferă asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemplu : unitatea patrimonială obţine produse finite din procesul de exploatare la un

preţ de exploatare standard de 11.000.000 lei, costul efectiv, calculat pe baza “Fişei de
- 74 -
postcalcul”, fiind de 9.000.000 lei. Din această producţie, jumătate se facturează clienţilor,
urmând ca pe baza “Dispoziţiei de livrare” să se descarce gestiunea de produse finite.
345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată” 11.000.000
348 “Diferenţe de preţ = 711 “Venituri din producţia stocată” - 2.000.000
la produse”
711 “Venituri din = %

4.500.000
producţia stocată” 345 “Produse finite”

5.500.000
la produse” 348 “Diferenţe de preţ la produse” - 1.000.000
Veniturile din producţia de imobilizări sunt formate din costul efectiv al imobilizărilor
corporale şi necorporale realizate în regie proprie, precum şi valoarea cheltuielilor auxiliare
efectuate de unitatea patrimonială cu achiziţionarea şi punerea în stare de funcţionare a
imobilizărilor cumpărate de la terţi, cum ar fi : cheltuieli de transport, de instalare şi de
montaj, efectuate în regie proprie.
- 75 -
La finele exerciţiului financiar şi la punerea în funcţiune a imobilizărilor, costul efectiv
al imobilizărilor realizate în regie proprie, precum şi totalul cheltuielilor auxiliare, se
înregistrează ca imobilizări în curs cu ajutorul conturilor din grupa 23 “Imobilizări în curs” şi
ca venituri din producţia proprie de imobilizări, evidenţiate cu ajutorul conturilor din grupa 72
“Venituri din producţia imobilizată”, în cadrul căreia s-au prevăzut conturi distincte, pe
categorii de imobilizări.
Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”, cont de pasiv, se

creditează cu valoarea lucrărilor şi proiectelor de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont
propriu, prin debitul contului 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare”, cu valoarea
concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor valori similare realizate pe cont propriu, prin
debitul contului 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate”, cu valoarea altor
imobilizări necorporale realizate pe cont propriu, prin debitul contului 208 “Alte imobilizări
necorporale”, precum şi cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi
proprii, prin debitul contului 230 “Imobilizări în curs necorporale”. Contul se debitează la
sfârşitul exerciţiului cu valoarea acestor venituri, transferate asupra contului de rezultate 121
. Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”, cont de pasiv, are acelaşi
rol şi funcţionează similar cu contul 721, creditându-se co costul efectiv al imobilizărilor
corporale obţinute din producţie proprie, în corespondenţă cu debitul conturilor 211 “Terenuri”
şi 212 “Mijloace fixe”, precum şi cu valoarea imobilizărilor corporale în curs, realizate pe cont
propriu, prin debitul contului 231 “Imobilizări în curs corporale”. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului prin transferul sumei totale a veniturilor asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemplu : se realizează în regie proprie o clădire specială, în valoare totală de

185.800.00 lei.
212 “Mijloace fixe” = 722 “Venituri din producţia 185. 800.000
de imobilizări”
- 76 -
x
4.5.3. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare
Subvenţiile de exploatare sunt considerate venituri de exploatare în exerciţiul financiar

în care ele s-au obţinut. Evidenţa veniturilor din subvenţii de exploatare se
ţine cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”. Acest cont are rolul de
a ţine evidenţa acestor subvenţii primite de unitate pentru produsele subvenţionate. Se
creditează pe parcursul exerciţiului cu valoarea subvenţiilor ce urmează a fi primite pentru
acoperirea pierderilor şi pentru diferenţele de preţ, prin debitul contului 445 “Subvenţii”,
precum şi cu valoarea subvenţiilor primite, prin debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei”.
Contul se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri în
creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
4.5.4. Contabilitatea altor venituri din exploatare
In categoria altor venituri din exploatare se cuprind acele elemente de venituri care nu
sunt strict generate de activitatea de exploatare, dar pentru care unitatea patrimonială optează,
iar legislaţia economică în vigoare permite să fie considerate drept componente ale rezultatului
activităţii curente de exploatare. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 75 “Alte venituri din exploatare”, prin două conturi sintetice de gradul I,
respectiv :
- contul 754 “Venituri din creanţe reactivate”
- 77 -
- contul 758 “Alte venituri din exploatare”
Contul 754 “Venituri din creanţe reactivate” ţine evidenţa creanţelor recuperate de la
clienţi şi debitori diverşi. Se creditează cu contravaloarea creanţelor reactivate, în
corespondenţă cu debitul conturilor 411 “Clienţi” şi 461 “Debitori diverşi”. Se debitează la
sfârşitul exercişiului financiar prin transferarea acestor venituri în creditul contului 121 “Profit
şi pierdere”.
Exemplu : recuperare de creanţe, în valoare de 8.750.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = 754 “Venituri din creanţe 8.750.000
de imobilizări”
4.5.5. Contabilitatea veniturilor din provizioane
privind activitatea de exploatare
Veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare reprezintă venituri calculate

şi determinate prin diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a provizioanelor
pentru deprecierea imobilizărilor şi a activelor circulante. Aceste venituri se contabilizează, de
regulă, la închiderea exerciţiului financiar, în cazul ieşirii activelor pentru care s-au constituit
provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau totale a unor provizioane
rămase fără obiect.
- 78 -
În contabilitate, această categorie de venituri se reflectă cu ajutorul conturilor din
grupa 78 “Venituri din provizioane” şi anume, contul 781 “Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare”. Cu ajutorul acestui cont se înregistrează veniturile obţinute prin
diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor şi a provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante. El se desfăşoară pe
trei conturi sintetice de gradul II, respectiv :
- contul 7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” (se creditează cu
sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, prin debitul
contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”) ;
- contul 7813 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” (se

creditează cu sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale, corporale şi a celor în curs, prin debitul conturilor 290 “Privizioane pentru
deprecierea imobilizărilor necorporale”, 291 “Privizioane pentru deprecierea imobilizărilor
corporale”, 293 “Privizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs”) ;
- contul 7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” (se
creditează cu sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru deprecierea activelor
circulante, în corespondenţă cu debitul conturilor 390 “Provizioane pentru deprecierea
materiilor prime”, 391 “Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile”, 392
“Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar”, 393 “Provizioane pentru deprecierea
producţiei în curs de execuţie”, 394 “Provizioane pentru deprecierea produselor”, 395
“Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”, 396 “Provizioane pentru deprecierea
animalelor”, 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” şi 491 “Provizioane pentru
deprecierea creanţelor-clienţi”).
Conturile se debitează la sfârşitul exerciţiului cu valoarea acestor venituri din

provizioane, transferate asupra contului 121 “”Profit şi pierdere”.
Exemplu : anulare de provizioane constituite anterior, în sumă de 7.330.000 lei.
- 79 -
1512 “Provizioane pentru = 754 “Venituri din provizioane 7.330.000
garanţii acordate pentru riscuri şi cheltuieli
clienţilor”
4.6. Contabilitatea veniturilor privind activitatea financiară
În categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt strict legate de
activitatea financiară a întreprinderii. În general, veniturile de această natură sunt corelate cu
cheltuielile financiare, în sensul că elementelor de venituri financiare le corespund elemente
de cheltuieli financiare, ambele fiind generate, de regulă, de aceeaşi operaţie economică.
Economia de piaţă şi mecanismele de formare şi circulaţie a capitalului, ca şi

necesitatea dezvoltării unei importante activităţi financiare, generate de împrumuturile între
unităţi, depozitele şi creditele bancare, circulaţia hârtiilor de valoare, etc., au făcut necesară
evidenţierea distinctă a veniturilor de natură financiară, generate de această activitate.
- 80 -
În timp ce contabilitatea cheltuielilor financiare se realizează cu ajutorul conturilor din
grupa 66 “Cheltuieli financiare”, pentru reflectarea veniturilor financiare se folosesc conturile
din grupa 76 “Venituri financiare”, respectiv :
761 “Venituri din participaţii”
762 “Venituri din alte imobilizări financiare”
763 “Venituri din creanţe imobilizate”
764 “Venituri din titluri de plasament”
765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 “Dobânzi”
767 “Venituri din sconturi obţinute”
768 “Alte venituri financiare”
De asemenea, se utilizează şi contul 786 “Venituri financiare din provizioane”.
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv, colectând în creditul lor toate veniturile de
această natură, dobândite pe parcursul exerciţiului financiar şi se debitează cu transferul
acestor venituri (pentru soldare), la sfârşitul exerciţiului, asupra contului de rezultate 121
Contul 761 “Venituri din participaţii” ţine evidenţa veniturilor încasate pentru
participaţiile la capitalul altor societăţi comerciale. Participaţiile constau din deţinerea de către
un agent economic de titluri de participare ce reprezintă drepturi sub formă de acţiuni sau alte
titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale. Titlurile de participare asigură unităţii
deţinătoare exercitarea unui control sau a unei influenţe hotărâtoare în luarea deciziilor
importante ale altor unităţi patrimoniale, precum şi realizarea unui profit sub formă de
dividende, dividende ce se stabilesc la sfârşitul exerciţiului financiar din rezultatul exerciţiului.
Se creditează cu dividendele de încasat din participaţii, prin debitul contului 451 “Decontări în
cadrul grupului”, cu dividendele ce urmează a fi încasate de la alte unităţi, în corespondenţă cu
debitul contului 461 “Debitori diverşi”, respectiv cu dividendele încasate prin cont bancar sau
în numerar, pentru care nu s-a reflectat anterior o creanţă, prin debitul conturilor 512 “Conturi
- 81 -
curente la bănci” şi 531 “Casa”, în funcţie de modalitatea de încasare. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Contul 762 “Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenţa distinctă a
veniturilor de natură financiară din titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu, care nu
conferă dreptul de decizie şi control asupra activităţii unităţii patrimoniale, dar pentru care
unităţile economice deţinătoare beneficiază de dividende anuale. Funcţioneză similar contului
anterior.
În categoria creanţelor imobilizate se cuprind creanţele legate de participaţii,

împrumuturi acordate pe termen mediu şi lung unor societăţi comerciale în vederea redresării
situaţiei economico-financiare a acestora. Ele reprezintă valori date temporar altor persoane
fizice sau juridice cu scopul de a obţine venituri financiare sub formă de dobânzi.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 763 “Venituri din creanţe
imobilizate”. Se creditează cu dobânzile cuvenite pentru creanţele imobilizate, în
corespondenţă cu debitul conturilor 2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate”, urmând a
fi încasate ulterior, 512 “Conturi curente la bănci”, dacă încasarea se face prin bancă în
perioada curentă şi 5311 “Casa în lei”, dacă a avut loc încasarea. Contul se debitează la
sfârşitul exerciţiului financiar prin tranferarea acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi
pierdere”.
Contul 764 “Venituri din titluri de plasament” reflectă veniturile financiare rezultate
din diferenţa favorabilă dintre preţul de cesiune(vânzare) a titlurilor de plasament (acţiuni,
obligaţiuni şi alte titluri asimilate) şi valoarea lor contabilă (preţul de cumpărare). Aceste
venituri se realizează prin vânzarea la bursă a titlurilor de plasament la preţuri mai mari decât
valoarea lor de achiziţie. Contul se creditează cu această diferenţă favorabilă de preţ, prin
debitul contului 461 “Debitori diverşi”, respectiv contul 512 “Conturi curente la bănci”, dacă
încasarea are loc prin bancă, fie contul 5311 “Casa în lei”, în cazul încasării diferenţei
favorabile. Se debitează la finele exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri nete din
titlurile de plasament în creditul contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
Frecvenţa tranzacţiilor comerciale de import-export între agenţii economici din diferite

ţări crşte pe măsura consolidării economiei de piaţă. Fiecare partener într-o asemenea
tranzacţie este interesat să evalueze obiectul contractului şi să deconteze contravaloarea
acestuia în acele valute care prezintă cea mai mare stabilitate pe pieţele internaţionale. În
- 82 -
aceste condiţii, apar frecvente cazuri în care evidenţa operaţiilor economice de import-export
se ţine în moneda naţională, impusă de legislaţia în vigoare, iar decontările efective ale acestor
operaţii se fac într-o valută străină. Cum cursurile valutare fluctuează zilnic, pot apărea
diferenţe favorabile sau nefavorabile între valoarea tranzacţiei în momentul înregistrării
contabile a operaţiunii şi cea la care se face decontarea acesteia. Diferenţele de curs valutar
favorabile generează venituri financiare şi ele pot să apară în următoarele situaţii :
- ca urmare a lichidării/plăţii obligaţiilor/datoriilor în valută, în cazul în care valoarea

contabilă de intrare din momentul derulării lor este mai mică decât valoarea
acestora la cursul zilei de efectuare a plăţii, deci când cursul valutar scade ;
- ca urmare a lichidării (încasării) creanţelor în valută, în cazul în care valoarea

contabilă de intrare din momentul derulării lor este mai mică decât valoarea acestora la cursul
zilei de încasare a creanţei, deci în situaţia în care cursul valutar creşte ;
- la închiderea exerciţiului financiar, cînd disponibilităţile în valută se evaluează la

cursul de schimb în vigoare la acea dată şi când cursul valutar al acestora creşte faţă de cel
existent la momentul apariţiei disponibilităţilor.
Reflectarea în contabilitate a acestor venituri financiare se realizează cu ajutorul

contului 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”.
Se creditează cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării

datoriilor în valută ale unităţii patrimoniale, prin debitul conturilor 401 “Furnizori” şi 404
“Furnizori de imobilizări”, în urma plăţii acestor furnizori, a conturilor 161 “Imprumuturi din
emisiunea de obligaţiuni”, 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 403
“Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, 419 “Clienţi-creditori”, 451
“Decontări în cadrul grupului”, 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”, 462 “Creditori
diverşi”, în urma lichidării împrumuturilor şi datoriilor în valută ale unităţii. Alături de această
înregistrare, se mai face şi debitarea conturilor respective de datorii (161 la 168, 403 la 405,
419, 451 şi 462), prin creditarea conturilor de trezorerie (512 şi 531) pentru activele băneşti
plătite, stabilite la cursul valutar (mai mic) existent la data decontării. De asemenea, contul se
creditează cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor în
valută ale unităţii patrimoniale, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în devize existente în sold la sfârşitul exerciţiului, când cursul valutar al
- 83 -
acestora a crescut, prin debitul conturilor 511 “Valori de încasat”, 5124 “Conturi la bănci în
devize”, 5314 “Casa în devize” şi 5412 “Acreditive în devize”. Conturile de trezorerie
respective se vor mai debita cu valoarea creanţelor de la data formării lor, prin creditarea
conturilor 267, 409, 411 la 418, 451, 455 şi 461. Contul se debitează la finele exerciţiului
financiar prin transferarea acestor venituri în creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
În situaţia în care agenţii economici acordă împrumuturi sau realizează livrări pe

credite beneficiază de dobânzi ce se consideră venituri financiare. De asemenea, unităţile
patrimoniale obţin astfel de venituri din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din
conturile bancare, inclusiv cele pentru investiţii. Toate aceste dobânzi de care beneficiază
agenţii economici se înregistrează în creditul contului 766 “Dobânzi”, prin debitul conturilor
451 “Decontări în cadrul grupului”, 461 “Debitori diverşi”, 512 “Conturi curente la bănci”,
5181 “Dobânzi de primit” şi 472 “Venituri înregistrate în avans”. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului prin transferul acestor venituri în creditul contului de rezultate 121 “Profit şi
pierdere”.
În cadrul relaţiilor de decontare dintre agenţii economici, aceştia pot intra în posesia
mijloacelor băneşti mai repede decât scadenţa stabilită în contract sau pot plăti mai repede
unele datorii. Atunci când o unitate patrimonială încasează o creanţă mai repede decât
termenul stabilit, el va acorda un scont clienţilor, adică o reducere de preţ acordată de furnizor
cumpărătorului, care se va considera o cheltuială financiară. Agentul economic care va plăti
suma respectivă înainte de termenul stabilit va beneficia de un scont, care se va considera
venit financiar. Contabilitatea veniturilor din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
se realizează cu ajutorul contului 767 “Venituri din sconturi obţinute”. El se creditează cu
suma sconturilor obţinute de unitatea patrimonială, în corespondenţă cu debitul conturilor 401
“Furnizori”, 404 “Furnizori de imobilizări” şi 462 “Creditori diverşi”, respectiv cu valoarea
sconturilor încasate prin conturile de disponibilităţi băneşti, în funcţie de modalitatea de
încasare, prin debitul conturilor 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”. Contul se
debitează la finele exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri asupra creditului
contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
Se consideră “alte venituri financiare”, acele venituri care nu pot fi înregistra la

celelalte conturi menţionate, aparţinând grupei 76 “Venituri financiare”. Ele se vor
înregistrează în contul 768 “Alte venituri financiare”, cu o funcţionare similară celorlalte
- 84 -
conturi de venituri financiare. Se creditează cu diferenţa favorabilă între valoarea contabilă şi
valoarea de piaţă a titlurilor de plasament imediat negociabile deţinute în portofoliul unităţii,
prin debitul conturilor 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”. Se debitează la
sfârşitul exerciţiului cu transferul acestor venituri asupra contului de rezultate 121 “Profit şi
pierdere”.
Exemple : unitatea încasează dividende aferente participării la formarea capitalului

societăţii S.C. UMARO S.A. Roman, în valoare totală de 29.000.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = 761 “Venituri din participaţii” 29.000.000
- dreptul de creanţă al unităţii faţă de debitori, pentru diferenţa favorabilă dintre

valoarea de cumpărare a titlurilor de plasament şi cea de vânzare, este de 7.500.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = 764 “Venituri din titluri 7.500.000
de plasament
- dobânzi pentru disponibilităţile băneşti aflate în conturi la bănci în sumă de

12.000.000 lei.
- 85 -
x
5187 “Dobânzi de primit” = 761 “Venituri din dobânzi” 12.000.000
- venituri din sconturi acordate de furnizori în valoare de 3.500.000 lei.
401 “Furnizori” = 764 “Venituri din sconturi obţinute” 3.500.000
- dobânzi încasate în sumă de 4.400.000 lei, pentru împrumuturile pe termen lung

acordate altor unităţi.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 763 “Venituri din creanţe 4.400.000
imobilizate”
- 86 -
Veniturile financiare din provizioane sunt formate din anularea sau diminuarea
provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a celor privind deprecierea imobilizărilor financiare,
a creanţelor (decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii) şi a titlurilor de plasament. Pentru
contabilizarea aceastor venituri se foloseşte contul 786 “Venituri financiare din
provizioane”, desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II :
- 7862 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”
- 7863 “Venituri din provizioane pentru deprecieri”
Veniturile financiare din diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se

formează în momentul în care se decontează contravaloarea tranzacţiilor comerciale de
import-export, moment în care provizioanele constituite pentru acoperirea riscurilor de
depreciere a monedei naţionale în raport cu valutele rămân fără obiect. Contul 7862 se
creditează cu sumele reprezentând această diminuare a provizioanelor referitoare la activitatea
financiară, prin deitul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”. Se debitează la
sfârşitul exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi
pierdere”.
Veniturile financiare din diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea

imobilizărilor şi creanţelor financiare se înregistrează în contabilitate în momentul în care
provizioanele respective au rămas fără obiect. Contul 7863 se creditează cu sumele
reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor privind deprecierea imobilizărilor
financiare, prin debitul contului 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea titlurilor de plasament, prin debitul contului 590 “Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor
pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, prin
debitul contului 495 “Provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul
grupului, unităţii şi cu asociaţii”. Se debitează la finele exerciţiului financiar prin transferarea
acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
4.7. Contabilitatea veniturilor din operaţiuni excepţionale
- 87 -
In activitatea unităţilor patrimoniale apar şi venituri ce nu sunt legate direct nici de
activitatea normală/de exploatare şi nici de activitatea financiară, care se numesc venituri
extraordinare sau excepţională. In funcţie de natura lor, asemenea venituri pot proveni din
operaţii de gestiune sau din operaţii de capital. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 77 “Venituri excepţionale” :
- 771 “Venituri excepţionale din operaţii de gestiune”
- 772 “Venituri din operaţii de capital”
In categoria veniturilor excepţionale din operaţii de gestiune se cuprind acele venituri

care nu sunt legate de activitatea normală a unităţii, dar se referă la operaţii de exploatare, cum
sunt :
- despăgubiri şi penalităţi primite de la persoanele fizice şi juridice ;
- active circulante (materiale, mărfuri, ambalaje) primite cu titlu gratuit ;
- active de trezorerie primite gratuit în numerar sau prin depunere în conturi bancare ;
- bunuri de natura activelor circulante rezultate din dezmembrarea unor imobilizări ;
- drepturi de personal neridicate, care după un anumit număr de ani se prescriu ;
- sume cuvenite unităţii, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite şi taxe.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 771 “Venituri

excepţionale din operaţii de gestiune”, dezvoltat pe două conturi de gradul II :
- 7711 “Venituri din despăgubiri şi penalităţi”, cont ce se creditează cu valoarea

despăgubirilor şi penalităţilor primite în cont la bancă sau încasate în numerar, în
corespondenţă cu debitul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” şi 531 “Casa”, cu valoarea
stocurilor constatate lipsă sau deteriorate imputate persoanelor vinovate, prin debitul contului
461 “Debitori diverşi”.Se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor
venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 88 -
- 7718 “Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune”, cont ce se creditează cu
valoarea bunurilor primite gratuit, prin debitul conturilor de stocuri (300, 301, 321, 323, 361,
371 şi 381), cu valoarea unor materiale, obiecte de inventar şi mărfuri rezultate din
dezmembrarea unor imobilizări, prin debitul conturilor 300, 301, 321 şi 371, cu drepturile de
personal neridicate, după prescrierea acestora, prin debitul contului 426 “Drepturi de personal
neridicate”, precum şi cu sumele datorate de bugetul statului, altele decât impozite şi taxe, prin
debitul contului 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”.
Se consideră venituri din operaţii de capital :
- subvenţiile pentru investiţii virate la venituri, care se eşalonează în acest scop pe toată
perioada de utilizare, respectiv de amortizare, a imobilizărilor procurate pe seama subvenţiilor
primite ;
- veniturile provenite din cedarea/vânzarea imobilizărilor, reprezentate de preţul

negociat cu cumpărătorii acestora.
Contabilitatea veniturilor respective se realizează cu ajutorul contului 772 “Venituri

din operaţii de capital”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
- 7721 “Venituri din cedarea activelor”, cont ce se creditează cu valoarea imobilizărilor

corporale vândute (cedate) unor persoane fizice sau juridice, unor asociaţi, la preţ negociat
plus TVA, prin debitul conturilor 461 ”Debitori diverşi” şi 451 “Decontări în cadrul grupului”.
Se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri asupra contului
de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
- 7727 “Subvenţii pentru investiţii virate la venituri”, cont ce se creditează cu cota

parte a subvenţiilor pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, în corespondenţă cu
debitul contului 131 “Subvenţii pentru investiţii”. Se debitează la finele exerciţiului financiar
prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 7728 “Alte venituri excepţionale din operaţii de capital”
Veniturile excepţionale din provizioane sunt cele provenite din anularea şi diminuarea
provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea
creanţelor/debitori diverşi şi pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale ce
privesc activitatea excepţională.
- 89 -
În contabilitate, veniturile respective sunt reflectate cu ajutorul contului 787 “Venituri
excepţionale”, desfăşurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
- 7872 “Venituri excepţionale din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”, cont ce se

creditează cu sumele reprezentând anularea sau diminurea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli de natură excepţională, prin debitul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli” (contul 1518) şi se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferul acestor venituri
asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 7873 “Venituri excepţionale din provizioane pentru deprecieri”, cont ce se creditează

cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor aferente imobilizărilor
necorporale sau corporale afectate activităţii excepţionale, prin debitul conturilor 290
“Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”, 291 “Provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale”, 293 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în
curs”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
creanţelor, prin debitul contului 496 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-debitori
diverşi”, debitându-se la finele exerciţiului prin transferul acestor venituri asupra contului de
rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
- 7874 “Venituri excepţionale din provizioane reglementate”, cont ce se creditează cu

sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor reglementate, în corespondenţă
cu debitul contului 141 “Provizioane reglementate”. Se debitează la sfârşitul exerciţiului
financiar prin transferarea acestor venituri asupra contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
Pentru evidenţa veniturilor anticipate şi de realizat se utilizează contul 472 “Venituri

înregistrate în avans”. După funcţia contabilă este un cont de pasiv, de regularizare a
rezultatului exerciţiului. Se creditează cu veniturile înregistrate în avans, respectiv cele de
realizat în exercţiile următoare, reprezentând încasările din vânzări de locuinţe cu plata în rate,
din chirii, abonamente, asigurări, prin corespondenţă cu conturile de trezorerie 5121 “Conturi
la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”, respectiv de creanţe, contul 411 “Clienţi” şi 418 “Clienţi-
facturi de întocmit”. Contul se debitează cu veniturile înregistrate în avans aferente perioadei
curente sau exerciţiului în curs în corespondenţă cu conturile de venituri din grupa 70
“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”. Soldul
creditor al contului reprezintă veniturile înregistrate în avans aferente exerciţiilor viitoare.
- 90 -
4.8. Contabilitatea decontării veniturilor
Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii, conturile de venituri, la fel ca şi

conturile de cheltuieli, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.
Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu

cheltuielile perioadei, prin înregistrări contabile de debitare a conturilor de venituri şi creditare
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,VENITURILOR
ŞI A REZULTATULUI ECONOMICO-FINANCIAR
3.1. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare
Desfăşurarea oricărei activităţi tehnico-economice de producţie, prestaţie sau

comerciale, la nivelul regiilor autonome, societăţilor comerciale şi al oricăror astfel de agenţi
economici implică consumurile anumitor resurse primare (materii prime, materiale
consumabile, mărfuri) şi auxiliare, resurse salariale, imobiliare şi băneşti, pe temeiul cărora se
realizează producţia şi se asigură circulaţia valorilor materiale în economie.
“Exploatarea” în accepţiunea sa generică, defineşte obiectul de activitate al fiecărui

agent economic, iar realizarea lui înseamnă importante eforturi şi angajamente materiale şi
băneşti.
In sfera producţiei materiale, a serviciilor şi prestaţiilor, “exploatarea” se regăseşte în

procesul de transformare a valorilor materiale sub acţiunea forţei de muncă şi a potenţialului
tehnic în produse finite sau servicii.
- 91 -
3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiale şi mărfuri
Pe ansamblul cheltuielilor de exploatare, ponderea cheltuielilor cu materiile prime şi

materialele în sfera producţiei şi a costului mărfurilor vândute în sfera circulaţiei este
dominantă.
Înregistrarea în conturile de cheltuieli curente a valorilor materiale consumate diferă în

funcţie de :
- metoda de contabilitate sintetică a stocurilor (metoda inventarului permanent, metoda

inventarului intermitent) ;
- modul de repartizare (imputare) a diferenţelor de preţ aferente acestora ;
- metoda de calcul a uzurii obiectelor de inventar.
Se foloseşte metoda inventarului permanent al stocurilor. Aprovizionările de valori

materiale se înregistrează în conturile de stocuri pe măsura apariţiei lor. Consumurile se
înregistrează ca ieşiri din conturile de stocuri, în corespondenţă cu conturile de cheltuieli.
Pentru reflectarea cheltuielilor cu materii prime, materiale şi mărfuri se utilizează

conturi din grupa 60 ”Cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri”.
Conturile din aceasta grupă sunt conturi de activ, care se debitează cu cheltuielile
efective ale perioadei şi se creditează la sfârşitul exerciţiului (lunar), prin transferarea
întregului rulaj debitor în contul de calcul a rezultatului exerciţiului : 121 ‘Profit şi pierdere”.
Contul 600 “Cheltuieli cu materiile prime”, ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de

consumul de materii prime în activitatea de producţie, în scopul obţinerii de produse finite şi
semifabricate, executării de lucrări sau prestări de servicii pentru terţi.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime eliberate în consum

sau constatate lipsă la inventariere şi neimputabile, prin creditul contului 300 “Materii prime”,
- 92 -
precum şi cu diferenţele de preţ aferente acestor materii prime, în corespondenţă cu creditul
contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”.
Exemplu : în baza centralizatorului bonurilor de consum, se înregistrează materiile

prime consumate în activitatea de exploatare de către unitatea patrimonială, în sumă de
25.200.000 lei.
600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” 25.200.000
Contul 601 “Cheltuieli cu materiale consumabile”, ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate

de consumul de materiale consumabile, are o funcţie contabilă similară cu cea a
contului anterior, funcţionând asemănător. În cazul acestor materiale este necesară
folosirea conturilor sintetice de gradul II, care să reflecte cât mai fidel şi omogen
natura cheltuielilor :
6011 “Cheltuieli cu materialele = 3011 “Materiale auxiliare” 15.000.000
auxiliare”
6012 “Cheltuieli privind = 3012 “Combustibili” 7.000.000
combustibilii”
- 93 -
x
6013 “Cheltuieli privind = 3013 “Materiale pentru 5.000.000
materialele pentru ambalat” ambalat”
6014 “Cheltuieli privind = 3014 “Piese de schimb” 12.700.000
piesele de schimb”
6018 “Cheltuieli privind alte = 3018 “Alte materiale 4.500.000
materiale consumabile” consumabile”
Contul 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”, ţine evidenţa uzurii

obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli. În debitul contului se înregistrează
uzura obiectelor de inventar date în folosinţă, inclusă pe cheltuieli, în
corespondenţă cu contul 332 “Uzura obiectelor de inventar” :
- 94 -
602 “Cheltuieli privind = 322 “Alte materiale 3.500.000
obiectele de inventar” consumabile”
Contul 603 “Cheltuieli privind baracamentele şi amenajările provizorii”, ţine evidenţa

cheltuielilor cu baracamentele şi amenajările provizorii vândute clienţilor de către unităţile
patrimoniale. Contul se debitează cu valoarea baracamentelor sau amenajărilor provizorii
ieşite din gestiunea unităţii prin vânzare, aferentă exerciţiului în curs, prin creditul contului
323 “Baracamente si amenajări provizorii”.
Operaţiunile economice reprezentând vânzare, demolarea sau lipsa la inventar a

baracamentelor şi amenajărilor provizorii se consemnează în documente primare ca : facturi,
procese-verbale de demolare sau de inventariere. Contul 603 “Cheltuieli privind
baracamentele şi amenajările provizorii” nu este utilizat de societate.
Alături de înregistrarea acestor cheltuieli, mai are loc reflectarea în contabilitate a

veniturilor generate de vânzarea baracamentelor şi amenajărilor provizorii, materialele
recuperate din demolarea acestora sau a creanţelor provenite din imputarea lipsurilor
constatate la inventariere.
Pentru evidenţierea cheltuielilor ocazionate de consumurile de materiale nestocate

necesare desfăşurării activităţii unităţii patrimoniale se utilizează contul 604 “Cheltuieli
privind materialele nestocate”, care se debitează în corespondenţă cu creditul contului 401
“Furnizori”, în cazul materialelor ce se consumă integral în acelaşi exerciţiu financiar :
% = 401 “Furnizori ” 9.520.000
- 95 -
materialele nestocate”
Dacă materialele nestocate sunt destinate mai multor exerciţii financiare, contul se
debitează în corespondenţă cu contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”. În exerciţiile
viitoare cheltuiala anticipată înregistrată la contul 471 se va trece asupra cheltuielilor curente,
respectiv contul 604.
% = 401 “Furnizori ” 28.560.000
471 “Cheltuieli înregistrate 24.000.000
în avans”
Consumurile de energie şi apă, indiferent de destinaţia lor, pe măsura facturării lor de

către furnizori se înregistrează la contul 605 “Cheltuieli privind energia şi apa”, prin formula
contabilă :
% = 401 “Furnizori ” 42.840.000

- 96 -
energia şi apa”
În contabilitate cheltuielile privind mărfurile se înregistrează cu ajutorul contului 607

”Cheltuieli privind mărfurile”. Asemenea cheltuieli apar numai în unităţile care vând mărfuri
cu ridicata sau amănuntul. Ele se formează din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute sau
constatate lipsă la inventariere.
S.C. NAPOMAR S.A. utilizează metoda inventarului permanent pentru înregistrarea

acestor cheltuieli, existând două variante de înregistrare a cheltuielilor privind mărfurile şi
anume :
- dacă unitatea economică ţine evidenţa mărfurilor la preţ de cumpărare, cheltuiala cu

mărfurile apare, de regulă, la sfârşitul fiecărei luni, când se descarcă gestiunea pentru
mărfurile vândute şi se înregistrează în contabilitate astfel :
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 44.000.000
mărfurile” (cu preţul de cumpărare)
- dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare, în care este inclus adaosul
comercial şi T.V.A. neexigibil, cheltuiala cu mărfurile apare tot la decărcarea
gestiunii de mărfuri, prin formula contabilă :
- 97 -
x
% = 371 “Mărfuri ” - cu preţul de
vânzare
607 “Cheltuieli privind - cu preţul de
mărfurile” cumpărare
378 “Diferenţe de preţ - cu adaosul
la mărfuri” comercial
4428 “TVA neexigibil ” - cu TVA inclus
în preţul
de vânzare
Aceleaşi înregistrări contabile se fac şi în cazul lipsurilor de mărfuri constatate la

inventariere.
Cheltuielile privind ambalajele, ce fac obiectul contului 608 “Cheltuieli privind

ambalajele”, sunt formate din : valoarea la preţul de înregistrare a ambalajelor vândute, pentru
care au fost întocmite facturi la livrare, valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate
lipsă la inventar şi consemnate în documente de inventariere, diferenţele de preţ aferente
ambalajelor vândute sau constatate lipsă la inventar şi valoarea ambalajelor care circulă în
sistem de restituire, nerestituite furnizorilor din cauza degradării lor
- 98 -
608 “Cheltuieli privind = % 57.700.000
ambalajele” 381 “Ambalaje” 36.000.000
388 “Diferenţe de preţ 15.200.000
la ambalaje”
409 “Furnizori-debitori” 6.500.000
4.1.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
Pentru realizarea producţiei sau pentru intermedierea circulaţiei mărfurilor, în procesul

de exploatare apar numeroase lucrări şi servicii prestate de terţi (cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile, chirii, transport de bunuri şi persoane, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii,
cheltuieli cu serviciile bancare, etc.).
Pentru reflectarea lor în contabilitate se utilizează grupele 61 “Cheltuieli cu lucrări şi

servicii executate de terţi” şi 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” ; detalierea şi
delimitarea fiecărui gen de cheltuială este strictă, ceea ce impune individualizarea şi încadrarea
corectă pe baza documentelor.
Conturile din aceste grupe sunt conturi de activ şi se debitează pe parcursul lunii cu
toate cheltuielile aferente, în corespondenţă cu creditul conturilor care desemnează prestatorul
sau echivalentul în mijloace de trezorerie, în funcţie de modalitatea de plată utilizată.
Pentru evidenţierea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile executate de terţi şi

suportate de unităţile patrimoniale se foloseşte contul 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile”, care înregistrează, în debit valoarea acestor lucrări aferente exerciţiului în curs,
- 99 -
în corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori” , 408 “Furnizori-facturi nesosite” , 471
“Cheltuieli înregistrate în avans”.
% = 401 “Furnizori” 21.420.000
611 “Cheltuieli de întreţinere 18.000.000
şi reparaţii”
611 “Cheltuieli de întreţinere nesosite” 7.500.000
şi reparaţii”
611 “Cheltuieli de întreţinere = 471 “Cheltuieli înregistrate 14.200.000
şi reparaţii” în avans”
Contul 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”, ţine evidenţa

cheltuielilor cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate.
- 100 -
x
% = 401 “Furnizori” 19.992.000
612 “Cheltuieli cu redevenţele, 16.800.000
612 “Cheltuieli cu redevenţele, nesosite” 3.700.000
4428 “TVA neexigibi” 703.000
612 “Cheltuieli cu redevenţele, = 471 “Cheltuieli înregistrate 18.600.000
locaţiile de gestiune şi chiriile” în avans”
% = 531 “Casa” 6.147.500
612 “Cheltuieli cu redevenţele, (sau 512 “Cont curent”) 5.250.000
- 101 -
4426 “TVA deductibil” 997.500
În cazul contului 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”, care reflectă cheltuielile

cu primele de asigurare stabilite prin contract şi suportate de unităţile patrimoniale, acesta se
mai debitează în corespondenţă cu conturile care arată modalitatea de plată (prin casierie sau
bancă).
Exemplu : achitarea unei prime lunare în valoare de 24.800.000 lei, în baza unei
chitanţe emise de societatea de asigurare.
% = 531 “Casa” 29.512.000
613 “Cheltuieli cu primele (sau 512 “Conturi 24.800.000
de asigurare” curente la bănci”)
Contul 614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările”, care reflectă cheltuielile ocazionale

de procurarea de studii şi plata contractelor de cercetare şi a contribuţiei unităţilor
patrimoniale la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, debitându-se cu
valoarea studiilor şi contractelor de cercetare executate de terţi, aferente exerciţiului în curs, în
corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosoite”, 471
“Cheltuieli înregistrate în avans” şi 462 “Creditori diverşi”.
- 102 -
x
% = 401 “Furnizori” 19.516.000
614 “Cheltuieli cu studiile 16.400.000
şi cercetările”
614 “Cheltuieli cu studiile nesosite” 15.200.000
şi cercetările”
614 “Cheltuieli cu studiile = 471 “Cheltuieli înregistrate 24.000.000
şi cercetările” în avans”
- 103 -
% = 531 “Casa” 38.080.000
614 “Cheltuieli cu studiile (sau 512 “Cont curent”) 32.000.000
şi cercetările”
Contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”, evidenţiază sumele datorate colabo-ratorilor

externi pentru prestaţiile efectuate, în baza contractelor încheiate cu aceştia.
% = 401 “Furnizori” 42.840.000
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” 36.000.000
cu colaboratorii”
Reflectând cheltuielile privind transportul de bunuri şi personal executate de către terţi,

suportate de unităţile patrimoniale, contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi
personal”, înregistrează în debit valoarea facturilor datorate furnizorilor pentru aceste scopuri,
în corespondenţă cu conturile : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosoite”, 471
“Cheltuieli înregistrate în avans”, avansurile acordate pentru acestea prin creditul contului 542
“Avansuri de trezorerie”, sau tichetele şi biletele de călătorie utilizate, cu creditul contului
5323 “Tichete şi bilete de călătorie”.
- 104 -
x
% = 401 “Furnizori” 53.847.500
624 “Cheltuieli cu transportul nesosite” 21.720.000
624 “Cheltuieli cu transportul = 471 “Cheltuieli înregistrate 28.000.000
de bunuri şi persoane” în avans”
- 105 -
% = 531 “Casa” 21.777.000
624 “Cheltuieli cu transportul (sau 512 “Cont curent”) 18.300.000
% = 542 “Avansuri de trezorerie” 26.180.000
În categoria cheltuielilor cu serviciile executate de terţi mai intră :
- cheltuieli cu deplasările, detaşările şi transferurile personalului, colectate în debitul

contului 625 “Cheltuieli cu deplasările, detaşările si transferări”, în corespondenţă cu
creditul conturilor : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori - facturi nesosite”, 5323 “Tichete şi bilete
de călătorie”, 542 “Avansuri de trezorerie”.
- valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii aferente exerciţiului în

curs, reflectate cu ajutorul contului 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”,
contul debitându-se în corespondenţă cu creditul conturilor : 401 “Furnizori”, 408 “ Furnizori -
facturi nesosoite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”, 5321 “Timbre fiscale şi poştale”.542
“Avansuri de trezorerie” ;
- valoarea serviciilor bancare plătite de către unităţile patrimoniale (acele servicii

prestate de bănci care nu au un caracter de cheltuieli financiare), evidenţiate în contul 627
“Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”, care se debitează în cursul exerciţiului în
- 106 -
corespondenţă cu conturile : 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5124 “Conturi la bănci în
devize” ;
- sumele datorate pentru alte servicii executate de terţi aferente exerciţiului în curs,
indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii, reflectate cu ajutorul contului 628 “Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi”.
4.1.3. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
privind amortizările şi provizioanele
Încadrarea în această grupă de conturi, atât a amortizărilor cât şi a provizioanelor, se

datorează faptului că au funcţia de “pre-rezerve” pentru refacerea imobilizărilor corporale
uzate sau pentru acoperirea efectelor unor evenimente mai mult sau mai puţin previzibile.
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele sunt grupate pe cele trei activităţi :
- activitatea de exploatare sau curentă ;
- activitatea financiară ;
- activitatea excepţională.
Pentru a reflecta cheltuielie de exploatare privind amortizările şi provizioanele se

foloseşte contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”, cu
conturile de gradul II :
-6811 “Cheltuieli curente privind amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale” ;
-6812 “Cheltuieli curente privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” ;
-6813“Cheltuieli curente privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

necorporale şi corporale” ;
- 107 -
- 6814 “Cheltuieli curente privind provizioanele pentru deprecierea activelor
circulante”.
În debitul acestui cont se înregistrează :
- valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli, când acestea privesc

exploatarea, în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli”, respectiv subconturile sale ;
- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale, în corespondenţă cu

conturile 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale” şi 281 “Amortizări privind
imobilizările corporale” ;
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale şi a

imobilizărilor în curs, prin creditul conturilor : 290 “Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale”, 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” şi
293 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs” ;
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea materiilor prime, materialelor

consumabile, obiectelor de inventar, producţiei în curs de execuţie, produselor, stocurilor
aflate la terţi, animalelor, păsărilor şi mărfurilor, în corespondenţă cu conturile : 390
“Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”, 391 “Provizioane pentru deprecierea
materialelor consumabile”, 392 “Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar”, 393
“Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”, 394 “Provizioane pentru
deprecierea produselor”, 395 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”, 397
“Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” şi 398 “Provizioane pentru deprecierea
ambalajelor” ;
- valoarea provizioanelor constituite pentru creanţe neîncasate, clienţi dubioşi, rău

platnici sau aflaţi în litigii, prin creditul contului 491 “Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-clienţi”.
În baza “Situaţiei de calcul şi repartizare a amortizării”, se înregistrează amortizarea

mijloacelor fixe.
- 108 -
x
6811 “Cheltuieli de exploatare = 281 “Amortizări privind 4.500.000
privind amortizarea imobilizările corporale”
imobilizărilor”
4.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele,
taxele şi vărsămintele asimilate
Plăţile şi vărsămintele cu caracter de impozite şi taxe devin cheltuieli de exploatare şi

se reflectă cu ajutorul conturilor din grupa 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele şi
vărsămintele asimilate” , în care nu se evidenţiază impozitul pe profit, considerat tot o
cheltuială, reflectat însă distinct.
Din grupa menţionată fac parte :
- contul 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii”, care nu este utilizat ;
- contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, care ţine
evidenţa cheltuielilor cu alte impozite şi taxe datorate de către unităţile patrimoniale bugetului
statului sau altor organisme, debitându-se în corespondenţă cu conturile :
- 4426 “TVA deductibilă”, cu prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă

devenită nedeductibilă ;
- 4427 “TVA colectată”, pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi

serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor peste
normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură ;
- 109 -
- 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, pentru decontări cu bugetul statului
sau bugetele locale, cum sunt : accizele, impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi pe gaze
naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat şi vărsăminte din profitul net al regiilor autonome ;
- 447 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” pentru : contribuţia unităţii la

fondul de risc şi accidente, la fondul de cercetare-dezvoltare şi alte vărsăminte asimilate, etc.
Pe baza declaraţiei de impozit, se înregistrează obligaţia plăţii taxei asupra mijloacelor

de transport, în sumă de 17.350.000 lei.
635 “Cheltuieli cu alte impo - = 446 “Alte impozite, taxe şi 17.350.000
zite, taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate”
asimilate”
Se înregistrează pe baza “Statului de salarii/plată”, din luna iunie, obligaţiile unităţii la

fondurile speciale de învăţământ, în cotă de 2 % şi de solidaritate socială pentru persoanele cu
handicap, în cotă de 3 %, calculate asupra salariilor brute de 1.400.000.000 lei, astfel :
635 “Cheltuieli cu alte impo - = 447 “Fonduri speciale - 70.000.000
zite, taxe şi vărsăminte taxe şi vărsăminte
asimilate” asimilate”
- 110 -
x
4.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Utilizarea forţei de muncă salariale implică anumite cheltuieli, reglementate prin

contracte colective sau individuale de muncă, precum şi prin legislaţia financiar-fiscală şi de
protecţie socială, existând :
- cheltuieli cu remuneraţiile personalului, formate din salarii şi alte drepturi cuvenite

personalului pentru munca prestată. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza
“Statelor de salarii/plată”, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului 641
“Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”.
Salariile brute pe luna iunie, înscrise în “Statul de salarii/plată”, au fost de

1.400.000.000 lei
641 “Cheltuieli cu remune - = 421 “Personal remuneraţii 1.400.000.000
raţiile personalului” datorate”
- cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, aparţinând cheltuielilor patronale pe

care unităţile economice le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul
contului 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”, care se defalcă pe
următoarele conturi de gadul II :
- 111 -
- 6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
- 6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
- 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.
Pe baza “Statului de salarii/plată”. se înregistrează următoarele :
- contribuţia la asigurările sociale, în sumă de 420.000.000 lei, reprezentând 30

% din fondul brut de salarii :
buţia unităţii la asigură- la asigurările sociale”
rile sociale”
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj, în sumă de 70.000.000 lei, reprezentând 5 %

din fondul brut de salarii :
buţia unităţii la fondul la fondul de şomaj”
de şomaj”
- 112 -
x
4.1.6 Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
In categoria acestor cheltuieli intră pierderile din creanţe, diferenţe din lichidarea
datoriilor şi creanţelor, precum şi alte cheltuieli de exploatare privind gestiunea, când
reprezintă operaţiuni curente ale unităţii patrimoniale.
Contabilitatea acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 65 “Alte

cheltuieli de exploatare”, respectiv :
- contul 654 “Pierderi din creanţe”, care înregistrează, în debit, sumele trecute pe
pierderi cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, în corespondenţă cu
contul 416 “Clienţi incerţi” ;
- contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare”, care înregistrează, în debit, diferenţele

din lichidarea datoriilor şi creanţelor, prin creditul conturilor : 167 “Alte împrumuturi şi datorii
asimilate”, 267 “Creanţe imobilizate” şi conturi din grupele : 40 “Furnizori şi conturi
asimilate”, 41 “Clienţi şi conturi asimilate”, 42 “Personal şi conturi asimilate”, 43 “Asigurări
sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”, 44 “Bugetul statului, alte organisme publice şi
conturi asimilate”, 45 “Decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii”, 46 “Debitori şi creditori
diverşi”.
4.2.Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară
Cheltuielile financiare cuprind dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi

altor datorii privind exerciţiul în curs (pierderi din creanţe legate de participaţii, sconturile
acordate clienţilor, diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din operaţiunile curente
- 113 -
efectuate în devize sau aferente disponibilităţilor în devize, pierderile nete rezultate din
vânzarea titlurilor de plasament ş.a.)
Pentru reflectarea în contabilitate a acestora, se folosesc conturile din grupa 66

“Cheltuieli financiare”, respectiv :
- 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”
- 664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”
- 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
- 666 “Cheltuieli privind dobânzile”
- 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”
- 668 “Alte cheltuieli financiare”
Conturile din această grupă sunt conturi ce au funcţia contabilă de activ şi se debitează
cu cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului şi se creditează la sfârşitul lunii prin preluarea
acestor sume în debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
De asemenea, se utilizează contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi

provizioanele”, tot un cont de activ, detaliat pe analitice astfel :
- 6862 “Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” ;
- 6863 “Cheltuieli financiare privind provizioane pentru depreciere” ;
- 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a

obligaţiunilor”.
Contul 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”, înregistrează în debitul său
valoarea pierderilor privind creanşele legate de participaţii, în corespondenţă cu contul 2671
“Creanţe legate de participaţii”.
Diferenţele nefavorabile dintre valoarea totală a titlului de plasament (acţiune,

obligaţiune) şi preţul de cesiune a acestuia, sunt reflectate în cursul lunii în debitul contului
664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, în corespondenţă cu creditul conturilor :
503 “Acţiuni”, 506 “Obligaţiuni” şi 508 “Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”.
- 114 -
Pentru reflectarea în contabilitate a diferenţelor nefavorabile de curs valutar, suportate
de unităţile patrimoniale, contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” se va debita în
cursul lunii, în corespondenţă cu conturile : 161 “Imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni”,
162 “Credite bancare pe termen mediu şi lung”, 166 “Datorii legate de participaţii”, 167 “Alte
împrumuturi şi datorii asimilate”, 267 “Creanţe imobilizate”, 401 “Furnizori”, 404 “Furnizori
de imobilizări”, 411 “Clienţi”, 413 “Efecte de primit”, 416 “Clienţi incerţi”, 418 “Clienţi-
facturi de întocmit”, 419 “Clienţi-creditori”, 451 “Decontări în cadrul grupului”, 455
“Asociaţi-conturi curente”, 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”, 457 “Dividende de
plată”, 461 “Debitori diverşi”, 462 “Creditori diverşi”, pentru diferenţele nefavorabile de curs
valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută ale unităţii, 511 “Valori de
încasat”, 512 “Conturi curente la bănci”, 531 “Casa” şi 541 “Acreditive”.
Evidenţa cheltuielilor privind sconturile acordate clienţilor sau debitorilor, pentru

achitarea anticipată, se realizează cu ajutorul contului 667 “Cheltuieli privind sconturile
acordate”, care se debitează în cursul lunii cu valoarea sconturilor acordate clienţilor sau
debitorilor, prin creditul conturilor 411 “Clienţi” şi 461 “Debitori diverşi”.
Alte cheltuieli financiare decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă
sunt evidenţiate cu ajutorul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”, care funcţionează similar
celorlalte conturi din grupă.
Pentru evidenţierea cheltuielilor financiare cu amortizările şi provizioanele se

utilizează contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”, care se
debitează cu : valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli, când acestea
privesc activitatea financiară, prin creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli”, cu valoarea primelor de rambursat, prin creditul contului 169 “Prime privind
rambursarea obligaţiunilor”, cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
financiare, în corespondenţă cu contul 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare”, cu valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile de natură financiară, a
creanţelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociaţii, prin creditul contului
495 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii”,
precum şi cu valoarea provizioanelor privind deprecierea titlurilor de plasament, în
corespondenţă cu creditul contului 590 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor de
- 115 -
plasament”. Ca şi celelalte conturi care reflectă cheltuieli financiare, contul se creditează la
sfârşitul lunii, prin transferarea rulajelor debitoare asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Se înregistrează o diferenţă nefavorabilă de curs valutar la lichidarea unei creanţe în

valută, această diferenţă nefavorabilă fiind în sumă de 12.500.000 lei.
665 “Cheltuieli din diferenţe = 411 “Clienţi” 12.500.000
de curs valutar”
Se înregistrează dobânda aferentă unui credit pe termen scurt, în sumă de 11.800.000

lei.
666 “Cheltuieli privind = 5186 “Dobânzi de plătit” 11.800.000
dobânzile”
4.3. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiuni excepţionale
- 116 -
Operaţiunile excepţionale sunt cele care au caracter accidental şi nu sunt legate de
activitatea normală, curentă, de exploatare sau de activitatea financiară a unităţii patrimoniale.
Operaţiunile excepţionale se pot delimita în două categorii :
- operaţiuni excepţionale de gestiune, respectiv cele care sunt legate de problemele de

gestiune, dar au caracter excepţional, cum sunt : lipsuri la inventar, perisabilităţi, amenzi şi
penalităţi, donaţii pentru scopuri social umanitare, pierderi din calamităţi, debite prescrise şi
debitori insolvabili, etc. ;
- operaţiuni excepţionale de capital, cele care privesc cedările de imobilizări corporale

sau necorporale la valoarea contabilă a lor.
Cheltuielile excepţionale sunt identificate, în principal, în urma analizei din care se constată că
ele nu fac obiectul activităţii curente (normale) de exploatare sau a celei financiare.
Contabilitatea cheltuielilor excepţionale se realizează cu conturile din grupa 67

“Cheltuieli excepţionale”, prin două conturi sintetice de gradul I :
- contul 671 “Cheltuielile excepţionale privind operaţiile de gestiune”, desfăşurat în

- 6711 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”
- 6712 “Donaţii şi subvenţii acordate”
- 6714 “Pierderi din debitori diverşi”
- 6718 “Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune”
Aceste conturi înregistrează în debit valoarea pierderilor din calamităţi înregistrate la

materii prime, materiale, produse finite, alte categorii de stocuri, prin creditul conturilor 300
“Materii prime”, 301 “Materiale consumabile”, 321 “Obiecte de inventar”, 345 “Produse
finite”, 371 “Mărfuri”. De asemenea, se debitează cu valoarea debitelor prescrise sau a
debitorilor insolvabili scoşi din evidenţă, prin creditul contului 461 “Debitori diverşi”, cu
valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor şi subvenţiilor acordate, în corespondenţă cu
conturile 512 “Conturi curente la bănci” şi 531 “Casa”, cu valoarea donaţiilor acordate, în
corespondenţă cu conturile care arată natura acestora (conturi de stocuri sau de trezorerie).
- 117 -
La sfârşitul exerciţiului, conturile se creditează, prin transferul rulajului debitor asupra
debitului contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemplu : în urma unui proces, firma are de plătit despăgubiri unei persoane fizice, în
valoare de 24.000.000 lei.
6711 “Despăgubiri, amenzi şi = 462 “Creditori diverşi” 24.000.000
penalităţi”
- contul 672 “Cheltuielile excepţionale privind operaţiile de capital”, desfăşurat în

- 6721 “Cheltuieli privind activele cedate”
- 6728 “Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de capital”
Acestea înregistrează, în debit, valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau

corporale cedate, în corespondenţă cu creditul conturilor care înregistrează valoarea acestor
imobilizări, respectiv 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”, 205 “Concesiuni, brevete şi
alte drepturi şi valori asimilate”, în cazul imobilizărilor necorporale, conturile 211 “Terenuri”
şi 212 “Mijloace fixe”, în cazul imobilizărilor corporale, precum şi conturile 261 “Titluri de
participare”, 262 “Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu” şi 263 “Alte titluri
imobilizate”, în cazul imobilizărilor financiare.
Exemplu : are loc vânzarea unui miloc fix la valoarea de 80.000.000 lei, fără TVA,
evaluat la suma de 40.000.000 lei, valoarea neamortizată fiind de 8.000.000 lei.
- 118 -
x
% = 212 “Mijloace fixe” 40.000.000
281 “Amortizări privind imobili- 32.000.000
zările corporale”
activele cedate”
Pe lângă provizioanele normal constituite în vederea protecţiei contra deprecierii

activelor imobilizate sau a celor circulante, a creanţelor şi altor relaţii financiare, se pot
constitui şi provizioane suplimentare excepţionale. In categoria cheltuielilor din operaţiuni
excepţionale mai intră şi cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor. In contabilitate,
acestea se reflectă cu ajutorul contului 687 “Cheltuieli excepţionale privind amortizările şi
provizioanele”, respectiv conturile sintetice de gradul II. În debitul acestor conturi se
înregistrează :
- valoarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, când acestea au un caracter

excepţional, în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli” ;
- valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile excepţionale survenite în

conturile de debitori diverşi, prin creditul contului 496 “Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-debitori diverşi” ;
- valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor reglementate, în

corespondenţă cu contul 141 “Provizioane reglementate”.
La sfârşitul lunii, rulajele debitoare ale conturilor se transferă în debitul contului 121
- 119 -
4.4. Contabilitatea decontării cheltuielilor
În vederea determinării lunare a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli, ca şi

conturile de venituri, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului. Închiderea lunară a
conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârşitul fiecărei perioade. Colectarea
cheltuielilor presupune debitarea conturilor de cheltuieli, dar apar şi operaţii economice care
presupun diminuarea, respectiv rectificarea cheltuielilor colectate anterior. Diminuarea sau
rectificarea se poate face prin două modalităţi :
- înregistrarea diminuărilor de cheltuieli în creditul conturilor de cheltuieli cu sume în

negru, influenţând rulajul debitor al conturilor (acesta nu va exprima cheltuielile perioadei) ;
- înregistrarea diminuărilor de cheltuieli în debitul conturilor de cheltuieli cu sume în

roşu, ca o stornare în roşu, în acest mod rulajul debitor al conturilor exprimând mărimea
cheltuielilor perioadei.
La sfârşitul perioadei se închid conturile de cheltuieli în două etape :
- se închid conturile de cheltuieli care concură la determinarea rezultatului financiar

brut, pentru calcularea impozitului pe profit. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli, mai
puţin contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
121 “Profit şi pierdere” = % 96.687.920.000
60 “Cheltuieli cu materii prime, 40.697.455.000
materiale şi mărfuri”
61 “Cheltuieli cu lucrări şi 3.853.898.000
- 120 -
servicii executate de terţi”
62 “Cheltuieli cu alte servicii

2.182.647.000
executate de terţi”
63 “Cheltuieli cu impozitele,
687.082.000
taxele şi vărsămintele
asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
32.336.488.000
65 “Alte cheltuieli de exploatare” -
66 “Cheltuieli financiare” 10.367.075.000
67 “Cheltuieli excepţionale” 2.582.319.000
68 “Cheltuieli cu amortizările
3.980.956.000
şi provizioanele”
- după determinarea impozitului pe profit şi înregistrarea acestuia ca o cheltuială, se

închide şi contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” :
- 121 -
x
pe profit”
La finele perioadei, adică la finele lunii, după închiderea conturilor de cheltuieli,

acestea rămân fără sold.
4.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea de exploatare
4.5.1. Contabilitatea veniturilor din vânzări de produse,
mărfuri şi prestări servicii
Partea semnificativă a veniturilor oricărui agent economic provine din activitatea de

exploatare, adică din acel domeniu de activitate care face obiectul principal al funcţionalităţii
sale. Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări de servicii, reprezintă cea
mai mare pondere în totalul veniturilor de exploatare şi se compun din preţul de vânzare,
negociabil, al acestora, fără TVA.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 70

“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”, instituindu-se
conturi distincte pe elemente primare de venituri, după cum urmează :
- 122 -
- contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”, este un cont operaţional ce
reflectă veniturile realizate din vânzarea produselor finite rezultate din activitatea de bază ;
- contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”, cont operaţional, reflectă

veniturile realizate din vânzarea semifabricatelor rezultate din activitatea de bază ;
- contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”, reprezintă un cont

operaţional care reflectă veniturile realizate din vânzarea deşeurilor recuperabile rezultate din
procesul tehnologic, materialele degradate şi declasate, care nu pot fi utilizate în scopul pentru
care s-au achiziţionat ;
- contul 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, cont operaţional ce
reflectă veniturile realizate din lucrări executate şi servicii prestate, care intră în profilul
principal de activitate al unităţii patrimoniale ;
- contul 705 “Venituri din studii şi cercetări”, reprezintă un cont operaţional care
reflectă veniturile realizate din valorificarea de studii şi cercetări efectuate de unitatea
patrimonială, atât pentru nevoile proprii cât şi pentru terţi ;
- contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, cont operaţional,
reflectă veniturile realizate din concesionarea unor capacităţi de producţie, respectiv darea în
locaţie de gestiune sau închirierea unor active ;
- contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”, este un cont operaţional ce reflectă
veniturile realizate din vânzarea mărfurilor procurate din afară în scopul revânzării ca atare,
fără o prelucrare suplimentară ;
- contul 708 “Venituri din activităţi diverse”, este un cont operaţional care reflectă
veniturile realizate de unitatea patrimonială din subactivităţi legate indirect de profilul său
principal, cum ar fi : servicii de punere la dispoziţie a personalului propriu, transporturi de
produse fabricate şi mărfuri vândute, locaţii şi comisioane diverse, bonificaţii primite pentru
returnarea ambalajelor achiziţionate o dată cu marfa, etc.
După conţinutul economic, acestea sunt conturi de procese economice, ele reflectă
procesul de desfacere, de vânzare, iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
- 123 -
Se creditează în cursul exerciţiului financiar (lunar) cu veniturile realizate, generate de
actul vânzării, în corespondenţă cu conturile de drepturi de creanţă, respectiv de trezorerie.
Se debitează, la sfârşitul exerciţiului, cu valoarea veniturilor transferate asupra

rezultatului exerciţiului, în corespondenţă cu creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
La finele exerciţiului financiar, după această înregistrare, conturile grupei 70 “Venituri

din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi” se soldează şi nu vor
apărea în bilanţ.
Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” se creditează cu preţul de vânzare
al produselor finite, exclusiv TVA, livrate clienţilor cu “Factură”, prin debitul contului 411
“Clienţi”, cu preţul de vânzare al produselor finite livrate, exclusiv TVA, aferente exerciţiului
Exemplu : se reflectă în contabilitate vânzarea de produse finite, pe baza facturilor şi

actelor de expediere, pe piaţa internă, în sumă de 350.000.000 lei.
411 “Clienţi” = % 416.500.000
produselor finite”

66.500.000
- 124 -
Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” se creditează cu preţul de vânzare
al semifabricatelor, exclusiv TVA, livrate clienţilor cu “Factură”, prin debitul contului 411
“Clienţi”, cu preţul de vânzare al semifabricatelor livrate, exclusiv TVA, aferente exerciţiului
Exemplu : unitatea patrimonială înregistrează facturarea produselor semifabricate la

preţul de vânzare de 113.800.000 lei, fără TVA, astfel :
411 “Clienţi” = % 135.422.000
semifabricatelor”

21.622.000
Din cele prezentate, rezultă că acest cont are aceeaşi funcţiune ca şi contul 701
“Venituri din vânzarea produselor finite”. De asemenea, conturile 703 “Venituri din vânzarea
produselor reziduale”, 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, 705 “Venituri
din studii şi cercetări”, 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, 707 “Venituri
din vânzarea mărfurilor” şi 708 “Venituri din activităţi diverse”, funcţionează similar cu contul
701 “Venituri din vânzarea produselor finite”. Ca o particularitate faţă de funcţionarea acestui
- 125 -
cont, contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” se creditează cu valoarea
veniturilor sub formă de redevenţe pentru concesiuni şi locaţii de gestiune, conform
contractului, pe care locatorul urmează să le încaseze de la locatar, în corespondenţă cu debitul
contului 461 “Debitori diverşi”. La unităţile patrimoniale care desfac mărfuri cu amănuntul,
contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” se creditează cu preţul de vânzare cu amănuntul
al mărfurilor, exclusiv TVA, încasat în numerar, prin debitul contului 5311 “Casa în lei”.
Exemple : se înregistrează facturarea unor servicii executate, la tariful de 14.000.000

lei, TVA 19 %.
411 “Clienţi” = % 16.660.000
704 “Venituri din lucrări execu - 14.000.000
tate şi servicii prestate”

2.660.000
- redevenţă de încasat, conform contractului, în sumă de 450.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = % 535.500
706 “Venituri din redevenţe, 450.000
locaţii de gestiune şi chirii”

- 126 -
4427 “TVA colectat” 85.500
4.5.2. Contabilitatea veniturilor din producţia stocată
şi producţia de imobilizări
In contabilitatea financiară, evidenţa stocurilor de produse fabricate şi de comenzi în

curs de execuţie, reflectă fidel relaţia bilanţieră :
Si + Sin + Vp = Ip + Sfn + Sf
în care :
Si, Sf - stocuri de produse fabricate, la începutul, respectiv sfârşitul exerciţiului

financiar ;
Sin, Sfn - stocuri de comenzi în curs de execuţie, la începutul, respectiv sfârşitul

exerciţiului financiar ;
Vp - veniturile exerciţiului financiar ;
Ip - încasările exerciţiului financiar.
- 127 -
Potrivit acestei concepţii de organizare a contabilităţii stocurilor şi veniturilor,
veniturile exerciţiului financiar (Vp) sunt influenţate de variaţia stocurilor de produse fabricate
(Sf - Si) şi a comenzilor în curs de de execuţie (Sfn - Sin), conform următoarei relaţii :
Vp = Ip ± (Sf - Si) ± (Sfn - Sin)
Pentru reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs

de execuţie, se utilizează contul 711 “Venituri din producţia stocată”. Cu ajutorul acestui
cont se ţine evidenţa veniturilor potenţiale, evaluate la costul de obţinere al produselor şi
producţiei în curs de execuţie. Funcţia acestui cont diferă de cea a conturilor din grupa 70
“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”, datorită
caracteristicilor aparte ale acestor venituri.
Contul se creditează, în cursul exerciţiului, cu costul efectiv al baracamentelor obţinute

din producţie proprie, prin debitul contului 323 “Baracamente şi amenajări provizorii”, cu
preţul prestabilit al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, prin
debitul conturilor 341 “Semifabricate”, 345 “Produse finite”, 346 “Produse reziduale”, cu
preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, prin debitul
contului 361 “Animale şi păsări”, iar la sfârşitul exercişiului, cu diferenşele între preţul
prestabilit şi costul efectiv al produselor şi semifabricatelor, prin debitul contului 348
“Diferenţe de preţ la produse”, cu diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor, prin
debitul contului 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”, cu costul efectiv al producţiei
neterminate, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, determinate pe bază de inventar, prin
debitul conturilor 331 “Produse în curs de execuţie” şi 332 “Lucrări şi servicii în curs de
execuţie”.
Se debitează, în cursul exerciţiului, cu valoarea la preţ de înregistrare (prestabilit,

normat) a semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, a animalelor şi păsărilor
(descărcarea gestiunii), în corespondenţă cu creditul conturilor 341 “Semifabricate”, 345
- 128 -
“Produse finite”, 346 “Produse reziduale”, 361 “Animale şi păsări”, cu diferenţele de preţ
aferente acestor produse, animale şi păsări livrate, pin creditul conturilor 348 “Diferenţe de
preţ la produse” şi 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”, cu valoarea producţiei în curs,
a producţiei terminate şi a lucrărilor şi serviciilor în curs finalizate, prin creditul conturilor 331
“Produse în curs de execuţie” şi 332 “Lucrări şi servicii în curs de execuţie”.
Soldul contului, la sfârşitul exerciţiului financiar, poate fi creditor sau debitor şi se

transferă asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Exemplu : unitatea patrimonială obţine produse finite din procesul de exploatare la un

preţ de exploatare standard de 11.000.000 lei, costul efectiv, calculat pe baza “Fişei de
postcalcul”, fiind de 9.000.000 lei. Din această producţie, jumătate se facturează clienţilor,
urmând ca pe baza “Dispoziţiei de livrare” să se descarce gestiunea de produse finite.
345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată” 11.000.000
348 “Diferenţe de preţ = 711 “Venituri din producţia stocată” - 2.000.000
la produse”
711 “Venituri din = %

4.500.000
producţia stocată” 345 “Produse finite”

5.500.000
la produse” 348 “Diferenţe de preţ la produse” - 1.000.000
- 129 -
x
Veniturile din producţia de imobilizări sunt formate din costul efectiv al imobilizărilor
corporale şi necorporale realizate în regie proprie, precum şi valoarea cheltuielilor auxiliare
efectuate de unitatea patrimonială cu achiziţionarea şi punerea în stare de funcţionare a
imobilizărilor cumpărate de la terţi, cum ar fi : cheltuieli de transport, de instalare şi de
montaj, efectuate în regie proprie.
La finele exerciţiului financiar şi la punerea în funcţiune a imobilizărilor, costul efectiv

al imobilizărilor realizate în regie proprie, precum şi totalul cheltuielilor auxiliare, se
înregistrează ca imobilizări în curs cu ajutorul conturilor din grupa 23 “Imobilizări în curs” şi
ca venituri din producţia proprie de imobilizări, evidenţiate cu ajutorul conturilor din grupa 72
“Venituri din producţia imobilizată”, în cadrul căreia s-au prevăzut conturi distincte, pe
categorii de imobilizări.
Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”, cont de pasiv, se

creditează cu valoarea lucrărilor şi proiectelor de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont
propriu, prin debitul contului 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare”, cu valoarea
concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor valori similare realizate pe cont propriu, prin
debitul contului 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate”, cu valoarea altor
imobilizări necorporale realizate pe cont propriu, prin debitul contului 208 “Alte imobilizări
necorporale”, precum şi cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi
proprii, prin debitul contului 230 “Imobilizări în curs necorporale”. Contul se debitează la
sfârşitul exerciţiului cu valoarea acestor venituri, transferate asupra contului de rezultate 121
. Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”, cont de pasiv, are acelaşi
rol şi funcţionează similar cu contul 721, creditându-se co costul efectiv al imobilizărilor
corporale obţinute din producţie proprie, în corespondenţă cu debitul conturilor 211 “Terenuri”
şi 212 “Mijloace fixe”, precum şi cu valoarea imobilizărilor corporale în curs, realizate pe cont
propriu, prin debitul contului 231 “Imobilizări în curs corporale”. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului prin transferul sumei totale a veniturilor asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 130 -
Exemplu : se realizează în regie proprie o clădire specială, în valoare totală de
185.800.00 lei.
212 “Mijloace fixe” = 722 “Venituri din producţia 185. 800.000
de imobilizări”
4.5.3. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare
Subvenţiile de exploatare sunt considerate venituri de exploatare în exerciţiul financiar

în care ele s-au obţinut. Evidenţa veniturilor din subvenţii de exploatare se
ţine cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”. Acest cont are rolul de
a ţine evidenţa acestor subvenţii primite de unitate pentru produsele subvenţionate. Se
creditează pe parcursul exerciţiului cu valoarea subvenţiilor ce urmează a fi primite pentru
acoperirea pierderilor şi pentru diferenţele de preţ, prin debitul contului 445 “Subvenţii”,
precum şi cu valoarea subvenţiilor primite, prin debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei”.
Contul se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri în
creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
4.5.4. Contabilitatea altor venituri din exploatare
- 131 -
In categoria altor venituri din exploatare se cuprind acele elemente de venituri care nu
sunt strict generate de activitatea de exploatare, dar pentru care unitatea patrimonială optează,
iar legislaţia economică în vigoare permite să fie considerate drept componente ale rezultatului
activităţii curente de exploatare. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 75 “Alte venituri din exploatare”, prin două conturi sintetice de gradul I,
respectiv :
- contul 754 “Venituri din creanţe reactivate”
- contul 758 “Alte venituri din exploatare”
Contul 754 “Venituri din creanţe reactivate” ţine evidenţa creanţelor recuperate de la
clienţi şi debitori diverşi. Se creditează cu contravaloarea creanţelor reactivate, în
corespondenţă cu debitul conturilor 411 “Clienţi” şi 461 “Debitori diverşi”. Se debitează la
sfârşitul exercişiului financiar prin transferarea acestor venituri în creditul contului 121 “Profit
şi pierdere”.
Exemplu : recuperare de creanţe, în valoare de 8.750.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = 754 “Venituri din creanţe 8.750.000
de imobilizări”
4.5.5. Contabilitatea veniturilor din provizioane
privind activitatea de exploatare
- 132 -
Veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare reprezintă venituri calculate
şi determinate prin diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a provizioanelor
pentru deprecierea imobilizărilor şi a activelor circulante. Aceste venituri se contabilizează, de
regulă, la închiderea exerciţiului financiar, în cazul ieşirii activelor pentru care s-au constituit
provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau totale a unor provizioane
rămase fără obiect.
În contabilitate, această categorie de venituri se reflectă cu ajutorul conturilor din

grupa 78 “Venituri din provizioane” şi anume, contul 781 “Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare”. Cu ajutorul acestui cont se înregistrează veniturile obţinute prin
diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor şi a provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante. El se desfăşoară pe
trei conturi sintetice de gradul II, respectiv :
- contul 7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” (se creditează cu
sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, prin debitul
contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”) ;
- contul 7813 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” (se

creditează cu sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale, corporale şi a celor în curs, prin debitul conturilor 290 “Privizioane pentru
deprecierea imobilizărilor necorporale”, 291 “Privizioane pentru deprecierea imobilizărilor
corporale”, 293 “Privizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs”) ;
- contul 7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” (se
creditează cu sumele reprezentând diminuarea provizioanelor pentru deprecierea activelor
circulante, în corespondenţă cu debitul conturilor 390 “Provizioane pentru deprecierea
materiilor prime”, 391 “Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile”, 392
“Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar”, 393 “Provizioane pentru deprecierea
producţiei în curs de execuţie”, 394 “Provizioane pentru deprecierea produselor”, 395
“Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”, 396 “Provizioane pentru deprecierea
animalelor”, 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” şi 491 “Provizioane pentru
deprecierea creanţelor-clienţi”).
- 133 -
Conturile se debitează la sfârşitul exerciţiului cu valoarea acestor venituri din
provizioane, transferate asupra contului 121 “”Profit şi pierdere”.
Exemplu : anulare de provizioane constituite anterior, în sumă de 7.330.000 lei.
1512 “Provizioane pentru = 754 “Venituri din provizioane 7.330.000
garanţii acordate pentru riscuri şi cheltuieli
clienţilor”
4.6. Contabilitatea veniturilor privind activitatea financiară
În categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt strict legate de
activitatea financiară a întreprinderii. În general, veniturile de această natură sunt corelate cu
- 134 -
cheltuielile financiare, în sensul că elementelor de venituri financiare le corespund elemente
de cheltuieli financiare, ambele fiind generate, de regulă, de aceeaşi operaţie economică.
Economia de piaţă şi mecanismele de formare şi circulaţie a capitalului, ca şi

necesitatea dezvoltării unei importante activităţi financiare, generate de împrumuturile între
unităţi, depozitele şi creditele bancare, circulaţia hârtiilor de valoare, etc., au făcut necesară
evidenţierea distinctă a veniturilor de natură financiară, generate de această activitate.
În timp ce contabilitatea cheltuielilor financiare se realizează cu ajutorul conturilor din

grupa 66 “Cheltuieli financiare”, pentru reflectarea veniturilor financiare se folosesc conturile
din grupa 76 “Venituri financiare”, respectiv :
761 “Venituri din participaţii”
762 “Venituri din alte imobilizări financiare”
763 “Venituri din creanţe imobilizate”
764 “Venituri din titluri de plasament”
765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 “Dobânzi”
767 “Venituri din sconturi obţinute”
768 “Alte venituri financiare”
De asemenea, se utilizează şi contul 786 “Venituri financiare din provizioane”.
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv, colectând în creditul lor toate veniturile de
această natură, dobândite pe parcursul exerciţiului financiar şi se debitează cu transferul
acestor venituri (pentru soldare), la sfârşitul exerciţiului, asupra contului de rezultate 121
Contul 761 “Venituri din participaţii” ţine evidenţa veniturilor încasate pentru
participaţiile la capitalul altor societăţi comerciale. Participaţiile constau din deţinerea de către
un agent economic de titluri de participare ce reprezintă drepturi sub formă de acţiuni sau alte
titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale. Titlurile de participare asigură unităţii
- 135 -
deţinătoare exercitarea unui control sau a unei influenţe hotărâtoare în luarea deciziilor
importante ale altor unităţi patrimoniale, precum şi realizarea unui profit sub formă de
dividende, dividende ce se stabilesc la sfârşitul exerciţiului financiar din rezultatul exerciţiului.
Se creditează cu dividendele de încasat din participaţii, prin debitul contului 451 “Decontări în
cadrul grupului”, cu dividendele ce urmează a fi încasate de la alte unităţi, în corespondenţă cu
debitul contului 461 “Debitori diverşi”, respectiv cu dividendele încasate prin cont bancar sau
în numerar, pentru care nu s-a reflectat anterior o creanţă, prin debitul conturilor 512 “Conturi
curente la bănci” şi 531 “Casa”, în funcţie de modalitatea de încasare. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
Contul 762 “Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenţa distinctă a
veniturilor de natură financiară din titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu, care nu
conferă dreptul de decizie şi control asupra activităţii unităţii patrimoniale, dar pentru care
unităţile economice deţinătoare beneficiază de dividende anuale. Funcţioneză similar contului
anterior.
În categoria creanţelor imobilizate se cuprind creanţele legate de participaţii,

împrumuturi acordate pe termen mediu şi lung unor societăţi comerciale în vederea redresării
situaţiei economico-financiare a acestora. Ele reprezintă valori date temporar altor persoane
fizice sau juridice cu scopul de a obţine venituri financiare sub formă de dobânzi.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 763 “Venituri din creanţe
imobilizate”. Se creditează cu dobânzile cuvenite pentru creanţele imobilizate, în
corespondenţă cu debitul conturilor 2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate”, urmând a
fi încasate ulterior, 512 “Conturi curente la bănci”, dacă încasarea se face prin bancă în
perioada curentă şi 5311 “Casa în lei”, dacă a avut loc încasarea. Contul se debitează la
sfârşitul exerciţiului financiar prin tranferarea acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi
pierdere”.
Contul 764 “Venituri din titluri de plasament” reflectă veniturile financiare rezultate
din diferenţa favorabilă dintre preţul de cesiune(vânzare) a titlurilor de plasament (acţiuni,
obligaţiuni şi alte titluri asimilate) şi valoarea lor contabilă (preţul de cumpărare). Aceste
venituri se realizează prin vânzarea la bursă a titlurilor de plasament la preţuri mai mari decât
valoarea lor de achiziţie. Contul se creditează cu această diferenţă favorabilă de preţ, prin
debitul contului 461 “Debitori diverşi”, respectiv contul 512 “Conturi curente la bănci”, dacă
- 136 -
încasarea are loc prin bancă, fie contul 5311 “Casa în lei”, în cazul încasării diferenţei
favorabile. Se debitează la finele exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri nete din
titlurile de plasament în creditul contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
Frecvenţa tranzacţiilor comerciale de import-export între agenţii economici din diferite

ţări crşte pe măsura consolidării economiei de piaţă. Fiecare partener într-o asemenea
tranzacţie este interesat să evalueze obiectul contractului şi să deconteze contravaloarea
acestuia în acele valute care prezintă cea mai mare stabilitate pe pieţele internaţionale. În
aceste condiţii, apar frecvente cazuri în care evidenţa operaţiilor economice de import-export
se ţine în moneda naţională, impusă de legislaţia în vigoare, iar decontările efective ale acestor
operaţii se fac într-o valută străină. Cum cursurile valutare fluctuează zilnic, pot apărea
diferenţe favorabile sau nefavorabile între valoarea tranzacţiei în momentul înregistrării
contabile a operaţiunii şi cea la care se face decontarea acesteia. Diferenţele de curs valutar
favorabile generează venituri financiare şi ele pot să apară în următoarele situaţii :
- ca urmare a lichidării/plăţii obligaţiilor/datoriilor în valută, în cazul în care valoarea

contabilă de intrare din momentul derulării lor este mai mică decât valoarea
acestora la cursul zilei de efectuare a plăţii, deci când cursul valutar scade ;
- ca urmare a lichidării (încasării) creanţelor în valută, în cazul în care valoarea

contabilă de intrare din momentul derulării lor este mai mică decât valoarea acestora la cursul
zilei de încasare a creanţei, deci în situaţia în care cursul valutar creşte ;
- la închiderea exerciţiului financiar, cînd disponibilităţile în valută se evaluează la

cursul de schimb în vigoare la acea dată şi când cursul valutar al acestora creşte faţă de cel
existent la momentul apariţiei disponibilităţilor.
Reflectarea în contabilitate a acestor venituri financiare se realizează cu ajutorul

contului 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”.
Se creditează cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării

datoriilor în valută ale unităţii patrimoniale, prin debitul conturilor 401 “Furnizori” şi 404
“Furnizori de imobilizări”, în urma plăţii acestor furnizori, a conturilor 161 “Imprumuturi din
emisiunea de obligaţiuni”, 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 403
“Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, 419 “Clienţi-creditori”, 451
- 137 -
“Decontări în cadrul grupului”, 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”, 462 “Creditori
diverşi”, în urma lichidării împrumuturilor şi datoriilor în valută ale unităţii. Alături de această
înregistrare, se mai face şi debitarea conturilor respective de datorii (161 la 168, 403 la 405,
419, 451 şi 462), prin creditarea conturilor de trezorerie (512 şi 531) pentru activele băneşti
plătite, stabilite la cursul valutar (mai mic) existent la data decontării. De asemenea, contul se
creditează cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor în
valută ale unităţii patrimoniale, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în devize existente în sold la sfârşitul exerciţiului, când cursul valutar al
acestora a crescut, prin debitul conturilor 511 “Valori de încasat”, 5124 “Conturi la bănci în
devize”, 5314 “Casa în devize” şi 5412 “Acreditive în devize”. Conturile de trezorerie
respective se vor mai debita cu valoarea creanţelor de la data formării lor, prin creditarea
conturilor 267, 409, 411 la 418, 451, 455 şi 461. Contul se debitează la finele exerciţiului
financiar prin transferarea acestor venituri în creditul contului 121 “Profit şi pierdere”.
În situaţia în care agenţii economici acordă împrumuturi sau realizează livrări pe

credite beneficiază de dobânzi ce se consideră venituri financiare. De asemenea, unităţile
patrimoniale obţin astfel de venituri din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din
conturile bancare, inclusiv cele pentru investiţii. Toate aceste dobânzi de care beneficiază
agenţii economici se înregistrează în creditul contului 766 “Dobânzi”, prin debitul conturilor
451 “Decontări în cadrul grupului”, 461 “Debitori diverşi”, 512 “Conturi curente la bănci”,
5181 “Dobânzi de primit” şi 472 “Venituri înregistrate în avans”. Se debitează la sfârşitul
exerciţiului prin transferul acestor venituri în creditul contului de rezultate 121 “Profit şi
pierdere”.
În cadrul relaţiilor de decontare dintre agenţii economici, aceştia pot intra în posesia
mijloacelor băneşti mai repede decât scadenţa stabilită în contract sau pot plăti mai repede
unele datorii. Atunci când o unitate patrimonială încasează o creanţă mai repede decât
termenul stabilit, el va acorda un scont clienţilor, adică o reducere de preţ acordată de furnizor
cumpărătorului, care se va considera o cheltuială financiară. Agentul economic care va plăti
suma respectivă înainte de termenul stabilit va beneficia de un scont, care se va considera
venit financiar. Contabilitatea veniturilor din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
se realizează cu ajutorul contului 767 “Venituri din sconturi obţinute”. El se creditează cu
suma sconturilor obţinute de unitatea patrimonială, în corespondenţă cu debitul conturilor 401
“Furnizori”, 404 “Furnizori de imobilizări” şi 462 “Creditori diverşi”, respectiv cu valoarea
- 138 -
sconturilor încasate prin conturile de disponibilităţi băneşti, în funcţie de modalitatea de
încasare, prin debitul conturilor 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”. Contul se
debitează la finele exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri asupra creditului
contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
Se consideră “alte venituri financiare”, acele venituri care nu pot fi înregistra la

celelalte conturi menţionate, aparţinând grupei 76 “Venituri financiare”. Ele se vor
înregistrează în contul 768 “Alte venituri financiare”, cu o funcţionare similară celorlalte
conturi de venituri financiare. Se creditează cu diferenţa favorabilă între valoarea contabilă şi
valoarea de piaţă a titlurilor de plasament imediat negociabile deţinute în portofoliul unităţii,
prin debitul conturilor 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”. Se debitează la
sfârşitul exerciţiului cu transferul acestor venituri asupra contului de rezultate 121 “Profit şi
pierdere”.
Exemple : unitatea încasează dividende aferente participării la formarea capitalului

societăţii S.C. UMARO S.A. Roman, în valoare totală de 29.000.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = 761 “Venituri din participaţii” 29.000.000
- dreptul de creanţă al unităţii faţă de debitori, pentru diferenţa favorabilă dintre

valoarea de cumpărare a titlurilor de plasament şi cea de vânzare, este de 7.500.000 lei.
461 “Debitori diverşi” = 764 “Venituri din titluri 7.500.000
- 139 -
de plasament
- dobânzi pentru disponibilităţile băneşti aflate în conturi la bănci în sumă de

12.000.000 lei.
5187 “Dobânzi de primit” = 761 “Venituri din dobânzi” 12.000.000
- venituri din sconturi acordate de furnizori în valoare de 3.500.000 lei.
401 “Furnizori” = 764 “Venituri din sconturi obţinute” 3.500.000
- dobânzi încasate în sumă de 4.400.000 lei, pentru împrumuturile pe termen lung

acordate altor unităţi.
- 140 -
5121 “Conturi la bănci în lei” = 763 “Venituri din creanţe 4.400.000
imobilizate”
Veniturile financiare din provizioane sunt formate din anularea sau diminuarea
provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, a celor privind deprecierea imobilizărilor financiare,
a creanţelor (decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii) şi a titlurilor de plasament. Pentru
contabilizarea aceastor venituri se foloseşte contul 786 “Venituri financiare din
provizioane”, desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II :
- 7862 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”
- 7863 “Venituri din provizioane pentru deprecieri”
Veniturile financiare din diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se

formează în momentul în care se decontează contravaloarea tranzacţiilor comerciale de
import-export, moment în care provizioanele constituite pentru acoperirea riscurilor de
depreciere a monedei naţionale în raport cu valutele rămân fără obiect. Contul 7862 se
creditează cu sumele reprezentând această diminuare a provizioanelor referitoare la activitatea
financiară, prin deitul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”. Se debitează la
sfârşitul exerciţiului financiar prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi
pierdere”.
Veniturile financiare din diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea

imobilizărilor şi creanţelor financiare se înregistrează în contabilitate în momentul în care
provizioanele respective au rămas fără obiect. Contul 7863 se creditează cu sumele
reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor privind deprecierea imobilizărilor
financiare, prin debitul contului 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
deprecierea titlurilor de plasament, prin debitul contului 590 “Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor
pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, prin
- 141 -
debitul contului 495 “Provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul
grupului, unităţii şi cu asociaţii”. Se debitează la finele exerciţiului financiar prin transferarea
acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
4.7. Contabilitatea veniturilor din operaţiuni excepţionale
In activitatea unităţilor patrimoniale apar şi venituri ce nu sunt legate direct nici de

activitatea normală/de exploatare şi nici de activitatea financiară, care se numesc venituri
extraordinare sau excepţională. In funcţie de natura lor, asemenea venituri pot proveni din
operaţii de gestiune sau din operaţii de capital. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 77 “Venituri excepţionale” :
- 771 “Venituri excepţionale din operaţii de gestiune”
- 772 “Venituri din operaţii de capital”
In categoria veniturilor excepţionale din operaţii de gestiune se cuprind acele venituri

care nu sunt legate de activitatea normală a unităţii, dar se referă la operaţii de exploatare, cum
sunt :
- despăgubiri şi penalităţi primite de la persoanele fizice şi juridice ;
- active circulante (materiale, mărfuri, ambalaje) primite cu titlu gratuit ;
- active de trezorerie primite gratuit în numerar sau prin depunere în conturi bancare ;
- bunuri de natura activelor circulante rezultate din dezmembrarea unor imobilizări ;
- drepturi de personal neridicate, care după un anumit număr de ani se prescriu ;
- sume cuvenite unităţii, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite şi taxe.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 771 “Venituri

excepţionale din operaţii de gestiune”, dezvoltat pe două conturi de gradul II :
- 142 -
- 7711 “Venituri din despăgubiri şi penalităţi”, cont ce se creditează cu valoarea
despăgubirilor şi penalităţilor primite în cont la bancă sau încasate în numerar, în
corespondenţă cu debitul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” şi 531 “Casa”, cu valoarea
stocurilor constatate lipsă sau deteriorate imputate persoanelor vinovate, prin debitul contului
461 “Debitori diverşi”.Se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor
venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 7718 “Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune”, cont ce se creditează cu

valoarea bunurilor primite gratuit, prin debitul conturilor de stocuri (300, 301, 321, 323, 361,
371 şi 381), cu valoarea unor materiale, obiecte de inventar şi mărfuri rezultate din
dezmembrarea unor imobilizări, prin debitul conturilor 300, 301, 321 şi 371, cu drepturile de
personal neridicate, după prescrierea acestora, prin debitul contului 426 “Drepturi de personal
neridicate”, precum şi cu sumele datorate de bugetul statului, altele decât impozite şi taxe, prin
debitul contului 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”.
Se consideră venituri din operaţii de capital :
- subvenţiile pentru investiţii virate la venituri, care se eşalonează în acest scop pe toată
perioada de utilizare, respectiv de amortizare, a imobilizărilor procurate pe seama subvenţiilor
primite ;
- veniturile provenite din cedarea/vânzarea imobilizărilor, reprezentate de preţul

negociat cu cumpărătorii acestora.
Contabilitatea veniturilor respective se realizează cu ajutorul contului 772 “Venituri

din operaţii de capital”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
- 7721 “Venituri din cedarea activelor”, cont ce se creditează cu valoarea imobilizărilor

corporale vândute (cedate) unor persoane fizice sau juridice, unor asociaţi, la preţ negociat
plus TVA, prin debitul conturilor 461 ”Debitori diverşi” şi 451 “Decontări în cadrul grupului”.
Se debitează la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea acestor venituri asupra contului
de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
- 7727 “Subvenţii pentru investiţii virate la venituri”, cont ce se creditează cu cota

parte a subvenţiilor pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, în corespondenţă cu
- 143 -
debitul contului 131 “Subvenţii pentru investiţii”. Se debitează la finele exerciţiului financiar
prin transferul acestor venituri asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 7728 “Alte venituri excepţionale din operaţii de capital”
Veniturile excepţionale din provizioane sunt cele provenite din anularea şi diminuarea
provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea
creanţelor/debitori diverşi şi pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale ce
privesc activitatea excepţională.
În contabilitate, veniturile respective sunt reflectate cu ajutorul contului 787 “Venituri

excepţionale”, desfăşurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
- 7872 “Venituri excepţionale din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”, cont ce se

creditează cu sumele reprezentând anularea sau diminurea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli de natură excepţională, prin debitul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli” (contul 1518) şi se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferul acestor venituri
asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.
- 7873 “Venituri excepţionale din provizioane pentru deprecieri”, cont ce se creditează

cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor aferente imobilizărilor
necorporale sau corporale afectate activităţii excepţionale, prin debitul conturilor 290
“Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”, 291 “Provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale”, 293 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în
curs”, cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
creanţelor, prin debitul contului 496 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-debitori
diverşi”, debitându-se la finele exerciţiului prin transferul acestor venituri asupra contului de
rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
- 7874 “Venituri excepţionale din provizioane reglementate”, cont ce se creditează cu

sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor reglementate, în corespondenţă
cu debitul contului 141 “Provizioane reglementate”. Se debitează la sfârşitul exerciţiului
financiar prin transferarea acestor venituri asupra contului de rezultate 121 “Profit şi pierdere”.
Pentru evidenţa veniturilor anticipate şi de realizat se utilizează contul 472 “Venituri

înregistrate în avans”. După funcţia contabilă este un cont de pasiv, de regularizare a
- 144 -
rezultatului exerciţiului. Se creditează cu veniturile înregistrate în avans, respectiv cele de
realizat în exercţiile următoare, reprezentând încasările din vânzări de locuinţe cu plata în rate,
din chirii, abonamente, asigurări, prin corespondenţă cu conturile de trezorerie 5121 “Conturi
la bănci în lei” şi 5311 “Casa în lei”, respectiv de creanţe, contul 411 “Clienţi” şi 418 “Clienţi-
facturi de întocmit”. Contul se debitează cu veniturile înregistrate în avans aferente perioadei
curente sau exerciţiului în curs în corespondenţă cu conturile de venituri din grupa 70
“Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”. Soldul
creditor al contului reprezintă veniturile înregistrate în avans aferente exerciţiilor viitoare.
4.8. Contabilitatea decontării veniturilor
Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii, conturile de venituri, la fel ca şi

conturile de cheltuieli, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.
Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu

a conturilor de cheltuieli. In consecinţă, decontarea veniturilor, respectiv închiderea conturilor
de venituri, se face numai în corespondenţă cu contul 121 “Profit şi pierdere” la sfârşitul
fiecărei luni. Distingem, în această privinţă, decontarea a două categorii de venituri, respectiv
decontarea veniturilor din producţia stocată şi decontarea celorlalte venituri.
În ceea ce priveşte decontarea veniturilor din producţia stocată la sfârşitul lunii, contul
711 “Venituri din producţia stocată” poate avea un sold creditor sau un sold debitor.
Soldul creditor al acestui cont reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de
produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul
perioadei şi se închide prin următoarea înregistrare contabilă :
711 “Venituri din producţia stocată” = 121 “Profit şi pierdere”
- 145 -
x
Acest sold se va lua în considerare la raportările fiscale, în sensul că se adaugă la

celelalte venituri din exploatare.
Soldul debitor al contului reprezintă o diminuare a veniturilor curente datorită

descreşterii stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei
faţă de începutul perioadei şi se închide prin înregistrare contabilă în roşu (se poate face şi
înregistrarea contabilă în negru, 121 = 711, dar prin aceasta se denaturează rulajul contului).
In raportările fiscale, soldul debitor al acestui cont diminuează celelalte venituri din
exploatare.
In ceea ce priveşte decontarea celorlalte venituri ale perioadei curente, la sfârşitul

fiecărei luni, soldul creditor al conturilor de venituri se închide prin următoarea înregistrare
contabilă :
% = 121 “Profit şi pierdere” 98.510.439.000
70 “Venituri din vânzări de produse, 84.826.878.000
mărfuri, servicii prestate şi
din alte activităţi”
(conturile 701-708)
71 “Venituri din producţia 4.487.308.000
- 146 -
stocată” (contul 711)
72 “Venituri din producţia de 5.293.373.000
imobilizări” (conturile 721-722)
74 “Venituri din subvenţii -
de exploatare” (contul 741)
75 “Alte venituri din exploatare” 82.288.000
(conturile 754-758)
76 “Venituri financiare”
3.820.592.000
(conturile 761-768)
77 “Venituri excepţionale” -
(conturile 771-772)
78 “Venituri din provizioane” -
(conturile 781, 786, 787)
După această înregistrare contabilă, la sfârşitul lunii, conturile de venituri rămân fără
sold.
4.9. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit
- 147 -
Impozitul pe profit reprezintă pentru agentul economic o cheltuială ce i se cuvine
statului, fiind suportată la nivelul întregii activităţi a acestuia, înscrisă în partea de cheltuieli a
contului 121 “Profit şi pierdere”, înaintea rezultatului exerciţiului.
Evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de unităţile patrimoniale se

realizează cu ajutorul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cont de activ, care se
debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat, în corespondenţă cu creditul contului 441
“Impozit pe profit” şi se creditează la sfârşitul lunii, prin debitul contului 121 “Profit şi
pierdere”, o dată cu determinarea rezultatului exerciţiului.
pe profit”
4.10. Rezultatul exerciţiului
4.10.1. Determinarea rezultatului exerciţiului
Pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de

cheltuieli şi venituri, astfel că, în principiu, acesta reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor
şi totalul cheltuielilor.
Decontarea cheltuielilor şi veniturilor, la finele fiecărei perioade, se face prin

intermediul contului 121 “Profit şi pierdere” , cont bifuncţional, de calcul economic, care în
- 148 -
aceasta primă etapă se creditează cu veniturile dobândite şi delimitate în conturile din clasa 7
“Conturi de venituri” şi se debitează cu cheltuielile generate de obţinerea acestor venituri,
delimitate şi colectate în conturile din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” . In final, contul 121 va
consemna rezultatul exerciţiului, dat de soldul lui, sold creditor ce reflectă profitul, iar cel
debitor pierderea.
Rezultatul activitaţii economice poate îmbraca forma de profit sau de pierdere. In cazul
profitului, la sfârşitul exerciţiului financiar, Adunarea Generală a Acţionarilor va decide
modul de actionare al acestuia, iar în cazul pierderilor, modul de acoperire.
4.10.2. Structura informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere”
In principiu, structura informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere” trebuie să

permită determinarea atât a rezultatului economico-financiar global al unui exerciţiu financiar,
cât şi a celor trei paliere intermediare ale acestora şi anume, rezultatul din exploatare,
rezultatul financiar şi rezultatul excepţional.
Structurarea informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere” se prezintă astfel :
- trei mase informaţionale de venituri : din exploatare, financiare şi excepţionale ;
- patru mase informaţionale de cheltuieli : din exploatare, financiare, excepţionale şi

impozitul pe profit ;
- cinci mase informaţionale de rezultate economico-financiare : din exploatare, financiare,

excepţionale, brute şi nete.
4.10.3. Prezentarea informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere”
Prezentarea informaţiei contabile în contul de rezultate “Profit şi pierdere” se poate

face în două variante (ambele variante ale contului “Profit şi pierdere”, pre-zentate în
- 149 -
continuare, au în vedere natura economică a cheltuielilor şi veniturilor, care este prezentată în
literatura de specialitate ca fiind prezentarea obiectivă, în opoziţie cu delimitarea cheltuielilor,
plecând de la funcţiunile de fabricaţie, vânzare, cercetare, etc. ale întreprinderii, considerată ca
fiind o prezentare subiectivă).
Prima variantă este sub forma unei scheme orizontale, reprezentată astfel :
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Venituri Cheltuieli Rezultat

Activităţi
94.689.847 83.738.526 +10.951.321
I. Exploatare
3.820.592 10.367.075 - 6.546.483
II. Financiare
- 2.582.319 - 2.582.319
III. Excepţionale
IV. Rezultatul global (I+II+III) + 1.822.519
V. Fiscale (impozit pe profit) 464.815
VI. Rezultatul net (IV-V) 1.357.704
A doua variantă este sub forma unei scheme verticale, reprezentată după cum urmeaază
:
Activităţi Valori (mii lei)
- 150 -
I. Venituri din exploatare 94.689.847
II. Cheltuieli pentru exploatare 83.738.526
A. Rezultatul din exploatare (I-II) +10.951.321
III. Venituri financiare 3.820.592
IV. Cheltuieli financiare 10.367.075
B. Rezultatul financiar (III-IV - 6.546.483
C. Rezultatul curent al exerciţiului (A+B) 4.404.838
V. Venituri excepţionale -
VI. Cheltuieli excepţionale 2.582.319
D. Rezultatul excepţional (V-VI) -2.582.319
E. Impozitul pe profit 464.815
F. Rezultatul net al exerciţiului (C+D+E) 1.357.704
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
In cadrul S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca, se foloseşte forma de înregistrare

adaptată echipamentelor moderne de prelucrare a datelor, fiind îndeplinite toate normele
contabile în vigoare, prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, precum şi în
Regulamentul de aplicare cu privire la modul de înregistrare, stocare şi control a datelor
înregistrate în contabilitatea unităţii.
- 151 -
Evidenţa stocurilor se face cu ajutorul metodei inventarului permanent.
Evidenţa producţiei şi vanzărilor se face pentru fiecare produs obţinut, serviciu prestat
sau lucrare în parte.
Obiectele de inventar sunt incluse în costuri integral în momentul dării lor în folosinţă.
Cu ajutorul contabilităţii de gestiune se calculează costul unitar al fiecărui

produs/lucrare/serviciu realizat(ă), creându-se premisa pentru stabilirea unor modalităţi de
diminuare a cheltuielilor.
Comparând veniturile şi cheltuielile de exploatare se observă că unitatea obţine profit,

iar analizând componentele acestora se pot remarca următoarele aspecte :
- componentele veniturilor din exploatare sunt, în cea mai mare parte, reprezentate de
venituri din producţia vândută, restul veniturilor din exploatare fiind realizate din vânzări de
mărfuri şi alte venituri ;
- ponderea cea mai mare a cheltuielilor din exploatare o reprezintă cheltuielile

materiale, urmate de cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de
terţi.
Veniturile financiare sunt formate din diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzile
de primit şi alte venituri.
Cheltuielile financiare sunt concretizate prin cheltuieli din dobânzi de plătit, respectiv
diferenţe nefavorabile de curs valutar, societatea putând apela la credite în cazul lipsei de
lichidităţi.
In legătură cu modul de calcul şi decontare a cheltuielilor cu amortizarea se observă că

la crearea produselor participă mijloacele fixe cu întreaga lor valoare, dar pe cheltuieli.
Datorită metodologiei actuale unitatea are dreptul să cuprindă doar o parte din valoarea
acestora. Acest lucru nu este însă în concordanţă cu realitatea, acest fapt defavorizând
reflectarea reală a situaţiei societăţii.
Am constatat respectarea reglementărilor şi prevederilor de ordin financiar-contabil, în

special a celor privind colectarea şi formarea cheltuielilor şi veniturilor.
- 152 -
Există posibilitatea îmbunătăţirii modului de colectare a cheltuielilor, cu ajutorul
tehnicii de calcul creându-se posibilitatea reducerii timpului de reacţie în diminuarea
cheltuielilor.
In cadrul unităţii există o reţea care permite o mai bună conlucrare a diferitelor
compartimente, sporind astfel eficienţa.
Pe plan extern, ţări cu tradiţie în domeniul maşinilor de rectificat sunt Anglia, Elveţia,
Germania, Italia, dar acestea nu prezintă un pericol concurenţial pentru segmentul de piaţă
acoperit de firma română. S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca nu se află în competiţie pentru
piaţa externă cu concurenţii interni. Pentru menţinerea clienţilor tradiţionali pe piaţa externă şi
pentru câştigarea de noi clienţi, societatea este preocupată de asigurarea nivelului calitativ al
produselor livrate.
In urma analizei situaţiei economico-financiare, consider ca prioritare în perioada

imediat următoare acele obiective care vizează îmbunătăţirea indicatorilor actuali privind :
- realizarea programului de investiţii privind modernizarea unităţii ;
- prospectarea pieţii şi antrenarea în această activitate a unui personal calificat ;
- valorificarea unor capacităţi de producţie parţial utilizate sau neutilizate ;
- organizarea unui control financiar propriu eficient, astfel încât toate operaţiunile
economico-financiare să poarte girul oportunităţii şi legalităţii ;
- creşterea profitabilităţii şi a productivităţii muncii prin efectuarea unor cursuri

periodice de perfecţionare a personalului societăţii, având în vedere ponderea ridicată a
manoperei în realizarea produselor şi serviciilor ;
- creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor ;
- reducerea consumurilor energetice ;
- diversificarea producţiei/serviciilor ;
- respectarea prevederilor contractuale ;
- 153 -
- stimularea materială corespunzătoare a personalului unităţii.
Problema ridicării eficienţei şi rentabilităţii în toate sectoarele economiei naţionale

rămâne o problemă deschisă, de actualitate şi de interes naţional, de a cărei rezolvare este
legată ieşirea ţării noastre din actuala criză economică cu care se confruntă toţi agenţii
economici.
CAPITOLUL IV
PLASAMENTE DE CAPIAL PE TERMEN SCURT
4.1. Activele circulante
- 154 -
Pentru realizarea obiectivelor propuse SC NAPOMAR SA dispune, alături de
activele imobilizate în structura corespunzătoare profilului de activitate şi de active
circulante, care în funcţie de formele şi stadiile în care se găsesc, îndeplinesc
diferite funcţii şi fac parte integrantă din patrimoniul intreprinderii.
Plasamentele în active circulante constituie o investiţie a cărei durată de imobilizare a
capitalului este mai mică de un an.
Potrivit Bilanţului contabil al intreprinderii, activele circulante se pot grupa în:
a) – valori de exploatare: formate din stocuri de:

-materii prime si materiale consumabile
-producţie în curs de execuţie
-produse finite şi semifabricate destinate vânzării
b) –valori ralizabile pe termen scurt: sub forma:

-creanţelor
-titluri de valoare
c) – disponibilităţi băneşti: reprezintă trezoreria netă, reflectate în.

-conturile curente la bănci
-numerar în casieria intreprinderii
- 155 -
4.2. Credite bancare pe termen scurt
In procesul de finanţare curentă SC NAPOMAR îşi completează capitalurile

permanente şi atrase )prin pasivele de exploatare) şi cu credite bancare pe termen scurt.
Prezenţa creditării pe termen scurt în procesul de finanţare au rol de amortizor între

creşterea sau reducerea necesarului de finanţare şi majorarea sau diminuarea capitalurilor
investite în active circulante.
Motivaţia folosirii creditelor pe termen scurt în finanţarea activităţii de exploatare o

constituie obţinerea rapidă a acestui capital, în comparaţie cu perioada de aştepatare pentru
capitalizarea profiturilor, în vederea sporirii capitalurilor proprii.
SC NAPOMAR are credite de la bănci comerciale, pe o perioadă de până la 12

luni, prin care îşi asigură totodată şi circulaţia monetară
Odată încheiate negocierile, înţelegerea dintre SC NAPOMAR şi bancă se

concretizează prin semnarea unui contract de credit, care cuprinde:suma împrumutată, rata
procentuală a dobânzii, graficul rambursării creditului, cu date scadente şi sume aferente,
garanţiile aduse pentru obţinerea creditului precum şi alţi termeni şi condiţii negociate.
- 156 -
4.3. Necesarul de fond de rulment
- 157 -
Necesarul de fond de rulment exprimă nevoile de finanţare a activelor circulante pentru
săvârşirea normală a ciclului de exploatare.
Mărimea necesarului de fond de rulment dăo imagine asupra efortului financiar pe care trebuie
să-l facă intreprinderea, fie prin
- contribuţii proprii la capitalul propriu

- îndatorare ( a capitalului împrumutat)
Necesarul de fond de rulment este determinat de volumul activităţilor programate a
se reaaliza şi condiţiile de desfăşurare a acestora..
In altă ordine de idei, necesarul de fond de rulment indică nivelul capitalului circulant
care urmează să fie investit ăn active circulante.
Problema necesarului fondului de rulment şi în corespondenţă a fondului de rulment se

ridică, în mod deosebit, în momente cum ar fi:
- înfiinţarea intreprinderii
- elaborarea programelor economice de perspectivă,pe termen mediu şi lung
- întocmirea programelor economice curente, pe termen scurt
- modificarea politicii în spectrul economic şi cel comercial
- ajustarea echilibrului financiar.
Gestiunea eficientă a valorilor de exploatare presupune dimensionarea stocurilor cât

mai corect pentru că în funcţie de acest nivel urmează să fie imobilizate capitaluri pe intervale
diferite de timp.
Dimensionarea stocurilor se poate face aplicând mai multe metode, dintre care două
sunt mai reprezentative:
a) – metoda analitică
- 158 -
b) – metoda sintetică sau globală
4.4. Metoda analitică folosită la dimensionarea stocurilor
Metoda analitică presupune o dimensionare a stocurilor, anual şi pe trimestre, pe

fiecare component al elementului de active circulante
- stocurile de materii prime şi materiale consumabaile pentru producţie

- determinarea stocului la materii şi materiale se face diferit, în funcţie de natura stocului:
1. stocul curent
2. stocul de siguranşă
3. stocul de condiţionare prealabilă
4. stocul pentru transporturi interioare
5. stocul de iarnă
- stocurile pentru producţia în curs de fabricaţie

- formate din acea producţie al cărei proces tehnologic nu este încheiat şi care se găseşte
ăn secţiile de fabricaţie, în diferite stadii de prelucrare, în curs de montare, în aşteptare
sau în faza interoperaţională
- stocurile de produse finite

- sunt reprezentate de produsele rezultate calitativ din procesele de fabricaţie care trec în
sfera comercializării, adică în faza de desfacere a aciclului de exploatare
- sunt destinate consumului intern pe de o parte şi vânzării pe de altă parte
- 159 -
- produsele finite intră în faza de desfacere la costul de fabricaţie şi vor ieşi din această
fază spre vânzare la costul complet de producţie, format din costul de fabricaţie la care
se adaugă cheltuielile de desfacere şi cheltuielile generale de administrare a
intreprinderii
- produsele expediate (în decontare)

- sunt acele bunuri trecute de faza de comercializare, în faza de decontare a ciclului de
exploatare, fază în care se produce transferul de proprietate şi se încasează valoarea
produselor expediate
CAPITOLUL V
REZULTATUL EXERCITIULUI
5.1. Determinarea rezultatului exerciţiului
- 160 -
Pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de
cheltuieli şi venituri, astfel că, în principiu, acesta reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor
şi totalul cheltuielilor.
Decontarea cheltuielilor şi veniturilor, la finele fiecărei perioade, se face prin

intermediul contului 121 “Profit şi pierdere” , cont bifuncţional, de calcul economic, care în
aceasta primă etapă se creditează cu veniturile dobândite şi delimitate în conturile din clasa 7
“Conturi de venituri” şi se debitează cu cheltuielile generate de obţinerea acestor venituri,
delimitate şi colectate în conturile din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” . In final, contul 121 va
consemna rezultatul exerciţiului, dat de soldul lui, sold creditor ce reflectă profitul, iar cel
debitor pierderea.
Rezultatul activitaţii economice poate îmbraca forma de profit sau de pierdere. In cazul
profitului, la sfârşitul exerciţiului financiar, Adunarea Generală a Acţionarilor va decide
modul de actionare al acestuia, iar în cazul pierderilor, modul de acoperire.
5.2. Structura informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere”
In principiu, structura informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere” trebuie să

permită determinarea atât a rezultatului economico-financiar global al unui exerciţiu financiar,
cât şi a celor trei paliere intermediare ale acestora şi anume, rezultatul din exploatare,
rezultatul financiar şi rezultatul excepţional.
Structurarea informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere” se prezintă astfel :
- 161 -
- trei mase informaţionale de venituri : din exploatare, financiare şi excepţionale ;
- patru mase informaţionale de cheltuieli : din exploatare, financiare, excepţionale şi

impozitul pe profit ;
- cinci mase informaţionale de rezultate economico-financiare : din exploatare,

financiare, excepţionale, brute şi nete.
5.3. Prezentarea informaţiei contabile în contul “Profit şi pierdere”
Prezentarea informaţiei contabile în contul de rezultate “Profit şi pierdere” se poate

face în două variante (ambele variante ale contului “Profit şi pierdere”, pre-zentate în
continuare, au în vedere natura economică a cheltuielilor şi veniturilor, care este prezentată în
literatura de specialitate ca fiind prezentarea obiectivă, în opoziţie cu delimitarea cheltuielilor,
plecând de la funcţiunile de fabricaţie, vânzare, cercetare, etc. ale întreprinderii, considerată ca
fiind o prezentare subiectivă).
Prima variantă este sub forma unei scheme orizontale, reprezentată astfel :
- 162 -
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Venituri Cheltuieli Rezultat

Activităţi
9.468.985 8.373.853 +1.095.132
I. Exploatare
382.059 1.036.708 - 654.648
II. Financiare
- 258.232 - 258.232
III. Excepţionale
IV. Rezultatul global (I+II+III) + 182.252
V. Fiscale (impozit pe profit) 46.482
VI. Rezultatul net (IV-V) 135.770
A doua variantă este sub forma unei scheme verticale, reprezentată după cum urmeaază
:
Activităţi Valori (lei noi)
I. Venituri din exploatare 9.468.985
II. Cheltuieli pentru exploatare 8.373.853
A. Rezultatul din exploatare (I-II) +1.095.132
III. Venituri financiare 382.059
IV. Cheltuieli financiare 1.036.708
B. Rezultatul financiar (III-IV - 654.648
C. Rezultatul curent al exerciţiului (A+B) 440.484

- 163 -
V. Venituri excepţionale -
VI. Cheltuieli excepţionale 258.232
D. Rezultatul excepţional (V-VI) -258.232
E. Impozitul pe profit 46.482
F. Rezultatul net al exerciţiului (C+D+E) 135.770
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
- 164 -
In cadrul S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca, se foloseşte forma de înregistrare
adaptată echipamentelor moderne de prelucrare a datelor, fiind îndeplinite toate normele
contabile în vigoare, prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, precum şi în
Regulamentul de aplicare cu privire la modul de înregistrare, stocare şi control a datelor
înregistrate în contabilitatea unităţii.
Evidenţa stocurilor se face cu ajutorul metodei inventarului permanent.
Evidenţa producţiei şi vanzărilor se face pentru fiecare produs obţinut, serviciu prestat
sau lucrare în parte.
Obiectele de inventar sunt incluse în costuri integral în momentul dării lor în folosinţă.
Cu ajutorul contabilităţii de gestiune se calculează costul unitar al fiecărui

produs/lucrare/serviciu realizat(ă), creându-se premisa pentru stabilirea unor modalităţi de
diminuare a cheltuielilor.
Comparând veniturile şi cheltuielile de exploatare se observă că unitatea obţine profit,

iar analizând componentele acestora se pot remarca următoarele aspecte :
- componentele veniturilor din exploatare sunt, în cea mai mare parte, reprezentate de
venituri din producţia vândută, restul veniturilor din exploatare fiind realizate din vânzări de
mărfuri şi alte venituri ;
- ponderea cea mai mare a cheltuielilor din exploatare o reprezintă cheltuielile

materiale, urmate de cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de
terţi.
Veniturile financiare sunt formate din diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzile
de primit şi alte venituri.
Cheltuielile financiare sunt concretizate prin cheltuieli din dobânzi de plătit, respectiv
diferenţe nefavorabile de curs valutar, societatea putând apela la credite în cazul lipsei de
lichidităţi.
In legătură cu modul de calcul şi decontare a cheltuielilor cu amortizarea se observă că

la crearea produselor participă mijloacele fixe cu întreaga lor valoare, dar pe cheltuieli.
Datorită metodologiei actuale unitatea are dreptul să cuprindă doar o parte din valoarea
- 165 -
acestora. Acest lucru nu este însă în concordanţă cu realitatea, acest fapt defavorizând
reflectarea reală a situaţiei societăţii.
Am constatat respectarea reglementărilor şi prevederilor de ordin financiar-contabil, în

special a celor privind colectarea şi formarea cheltuielilor şi veniturilor.
Există posibilitatea îmbunătăţirii modului de colectare a cheltuielilor, cu ajutorul

tehnicii de calcul creându-se posibilitatea reducerii timpului de reacţie în diminuarea
cheltuielilor.
In cadrul unităţii există o reţea care permite o mai bună conlucrare a diferitelor
compartimente, sporind astfel eficienţa.
Pe plan extern, ţări cu tradiţie în domeniul maşinilor de rectificat sunt Anglia, Elveţia,
Germania, Italia, dar acestea nu prezintă un pericol concurenţial pentru segmentul de piaţă
acoperit de firma română. S.C. NAPOMAR S.A. Cluj Napoca nu se află în competiţie pentru
piaţa externă cu concurenţii interni. Pentru menţinerea clienţilor tradiţionali pe piaţa externă şi
pentru câştigarea de noi clienţi, societatea este preocupată de asigurarea nivelului calitativ al
produselor livrate.
In urma analizei situaţiei economico-financiare, consider ca prioritare în perioada

imediat următoare acele obiective care vizează îmbunătăţirea indicatorilor actuali privind :
- realizarea programului de investiţii privind modernizarea unităţii ;
- prospectarea pieţii şi antrenarea în această activitate a unui personal calificat ;
- valorificarea unor capacităţi de producţie parţial utilizate sau neutilizate ;
- organizarea unui control financiar propriu eficient, astfel încât toate operaţiunile
economico-financiare să poarte girul oportunităţii şi legalităţii ;
- creşterea profitabilităţii şi a productivităţii muncii prin efectuarea unor cursuri

periodice de perfecţionare a personalului societăţii, având în vedere ponderea ridicată a
manoperei în realizarea produselor şi serviciilor ;
- creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor ;

- 166 -
- reducerea consumurilor energetice ;
- diversificarea producţiei/serviciilor ;
- respectarea prevederilor contractuale ;
- stimularea materială corespunzătoare a personalului unităţii.
Problema ridicării eficienţei şi rentabilităţii în toate sectoarele economiei naţionale

rămâne o problemă deschisă, de actualitate şi de interes naţional, de a cărei rezolvare este
legată ieşirea ţării noastre din actuala criză economică cu care se confruntă toţi agenţii
economici.
- 167 -

Lucrare de Diploma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Diploma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

PREZENTAREA S.C. NAPOMAR S.A. CLUJ-NAPOCA

1.1. ISTORICUL S.C. NAPOMAR S.A.

Acţionarul majoritar al societăţii este SIF Banat-Crişana, ce deţinea în anul 2000 un

Perioada anilor 1973-1986 a constituit o etapă de dezvoltare pentru societate, perioadă

Între 1986-1990 au apărut primele simptome de saturare a pieţii româneşti cu maşini

Perioada 1990-1994 semnifică pentru firmă o etapă de declin a producţiei şi de

- reorganizarea şi concentrarea activităţii pe spaţii mai mici, corespunzătoare numărului

- utilizarea raţională a capacităţilor de producţie, utilajele excedentare fiind conservate iar

- adaptarea numărului de personal şi a structurii acestuia la producţia contractată ;

- prospectarea pieţii externe şi găsirea unor parteneri de afaceri, participarea la târguri

- găsirea unor surse de finanţare pentru capitalizarea societăţii ;

- întocmirea şi aplicarea unor programe de restructurare, retehnologizare şi mo-dernizare

La data de 6 octombrie 1998, societatea a fost preluată de S.I.F. Banat-Crişana, trecând

În vederea eficientizării activităţii, s-au întocmit programe de restructurare,

În vederea asigurării satisfacerii corespunzătoare a cerinţelor impuse de piaţa

1.2. STRUCTURA FUNCŢIONALA ŞI STRUCTURA DE PRODUCŢIE.

Performanţele economice ale oricărei societăţi comerciale sunt indisolubil legate de

- secţiile de producţie, organizate pe linii de prelucrare a componentelor maşinilor

- secţiile auxiliare (ateliere de sculărie şi întreţinere) ;

- ateliere de proiectare constructivă şi tehnologică ;

- compartimente cu scop general (marketing-vânzări, organizare, investiţii,

Parcul de maşini-unelte, segmentat pe tipologii de prelucrări, cuprinde :

- linia de axe şi roţi dinţate, ce conţine strunguri universale, maşini de frezat şi

- tratamente termice – cuprinde cuptoare, băi de revenire şi utilaje de îndreptare.

Personalul angajat existent în unitate la data de 1.01.2003 este de 357 persoane,

Ca unitate economică S.C. NAPOMAR S.A. este constituită ca societate pe acţiuni.

În conformitate cu organigrama (Anexa 1), societatea funcţionează în următoarea

- compartimente de concepţie : ateliere de proiectare constructivă, tehnologică

- compartimente funcţionale : Serviciul de Personal, Organizarea Muncii,

- compartimente de producţie : secţia Prelucrări mecanice ; secţia Montaj ;

- compartimente auxiliare de deservire a activităţilor de bază (secţia de

Consiliul de Administraţie are următoarele atribuţii principale :

- verifică realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi ;

- verifică existenţa registrelor cerute de lege ;

- urmăreşte îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor ;

- îndeplinirea îndatoririlor pe care legea şi contractul de societate la impun.

Tot Consiliul de Administraţie are obligaţia de a verifica în mod continuu gestionarea

Directorul general este subordonat direct Consiliului de Administraţie, având obligaţia

- Consilier Asigurarea Calităţii ;

- Control Financiar Gestiune ;

- Serviciul P.O.P.M. Administrativ ;

- Seviciul C.T.C. Metrologie Laboratoare.

Conducerea operativă a firmei este asigurată de Directorul General şi trei directori

- Director Tehnic-Marketing – de la Direcţia Tehnic-Comercială ;

- Director Economic – de la Direcţia Economică.

Direcţia Tehnic-Comercială are în subordine următoarele compartimente :

- Serviciul Marketing Vânzări ;

- Biroul Aprovizionare Transport ;

Serviciul Marketing-Vânzări răspunde de trei „birouri” :

- Colectiv Marketing, ce are în vedere prospectarea pieţei, şi anume probleme privind

- Colectiv Derulare, care se ocupă cu derularea contractelor ;

Direcţia de Producţie se ocupă efectiv de procesare (ateliere de procesare: strunguri

- Serviciul PPUP Colaborări ;

- Secţia Prelucrări Mecanice ;

Direcţia Economică are în compoziţie trei birouri :

- Biroul Contabilitate, care se ocupă de analiza economică şi preţuri

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI PARTICULARITAŢI

ALE ACTIVITAŢII DE PRODUCŢIE

Societatea are o bogată experienţă în construcţia de produse de tehnicitate ridicată. Ea

Din gama sortimentală a produselor fabricate, cele mai semnificative sunt :

Maşini de rectificat mici şi mijlocii, cu lungimea maximă de 5 m

- maşini de rectificat plan, cu masă dreptunhiulară şi ax orizontal sau vertical ;

- maşini de rectificat rotund exterior şi interior, sub licenţă germană “Fortuna” ;