INTRODUCERE

În întreaga lume o importanţă din ce în ce mai mare o prezintă noile programe

legate de afaceri, ceea ce presupune a organiza şi a conduce oamenii, a dezvolta activitatea
întreprinderii printr-un plan de acţiune structurală şi a imobiliza întreaga echipă pentru a reuşi
în acţiunile întreprinse. Concret, la nivelul întreprinderii, aceasta se materializează în planul de
afaceri.
Dacă la sfârşitul anilor ’70 în teoria şi practica afacerilor din economia de piaţă nu
se întâlnea conceptul de “plan de afaceri”, la începutul anilor ’90 nici o bancă nu accepta
deschiderea unei finanţări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit.
Planul de afaceri se referă la promovarea unei întreprinderi noi, fie la lansarea unui
proiect important în cadrul unei întreprinderi existente.
Planul de afaceri constituie un document care sintetizează rezultatele activităţilor de
cercetare, concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi întreprinderi, a unui
nou produs şi/ sau a unui nou serviciu.
Un plan de afaceri eficient investighează, în cele mai mici detalii, fezabilitatea
afacerii, deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului şi metodele cu ajutorul cărora
acesta le va realiza şi prezintă, pentru o anumită perioadă de timp, rezultatele anticipate. De
aceea, un plan de afaceri corect redactat trebuie să conţină o analiză detaliată a întreprinderii, a
produsului şi/ sau a serviciului nou creat, piaţa estimată, politicile de marketing urmărite
(referitoare la preţ, promovare, distribuţie), metodele de producţie utilizate, precum şi aspectele
financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat, investiţiile necesare şi recuperarea
acestora, profitul urmărit etc.).
Orice plan de afaceri bine conceput şi realizat trebuie să răspundă unor întrebări
fundamentale cum sunt:
1. Este complet “pachetul” care prezintă noua afacere?
2. Va fi afacerea propusă atractivă pentru potenţialii posesori de capital de risc?
3. Ce şanse de succes are afacerea propusă?
4. Ce avantaje competitive prezintă, pe termen lung, pentru întreprinzători afacerea
propusă? Dar pentru investitori? Dar pentru salariaţii întreprinderii?
5. Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată?
6. Au piaţă de desfacere asigurată produsele şi/ sau serviciile create prin noua
afacere?
7. Pot fi recuperate, în timp relativ scurt (când, cum şi în ce condiţii), fondurile
financiare investite în noua întreprindere/ noul produs/ noul serviciu?
8. Poate fi condusă eficient afacerea viitoare a întreprinderii nou create (sau a celei
deja existente)?
Deci, putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex,
având implicaţii şi riscuri foarte mari.
 NECESITATEA ELABORĂRII PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o

gândire de perspectivă asupra afacerii respective. Pornind de la obiectivele stabilite, planul de
afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza
într-o perioadă de timp determinată.
Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan
de afaceri menţionăm:
1. redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de
ansamblu asupra întregii afaceri şi să nu se concentreze numai asupra unor aspecte
particulare ale acesteia;
2. planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau
poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs, reprezentând, practic, un
studiu de fezabilitate;
3. planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare,
realizare, conducere şi control al afacerii;
4. planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea, către mediul
ambiant al întreprinderii, a noii idei de afaceri;
5. planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor
implicate în noua afacere, în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia;
6. planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune
stabilite, permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea
obiectivelor propuse.
Concluzionând, putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii după cum
urmează:
 se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului, capabil să îi
permită acestuia comunicarea propriilor idei, identificarea celor mai eficiente soluţii,
efectuarea propunerilor de finanţare, etc.;
 reprezintă baza de conducere a noii afaceri;
 este un “dispozitiv” de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul
unei întreprinderi;
Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp, cât şi efort şi bani, dar rezultatul
obţinut evidenţiază, de regulă, diferenţa dintre succes şi eşec. Binecunoscut este faptul că 50%
din afacerile de anvergură redusă falimentează în primii 2 ani. Prima cauză este reprezentată de
insuficienţa de capital, a doua – de înţelegerea redusă a pieţei. Pregătind un plan de afaceri se
va obţine o imagine pertinentă a pieţei pe care se acţionează, a competitorilor, etc.. Orice
afacere are câteva puncte sensibile care trebuie evaluate împreună cu corelaţiile în care intră
acestea, dar prin planul de afaceri se obţine nu numai o analiza a elementelor individuale ci şi o
imagine de ansamblu asupra întregii afaceri.
În consecinţă, una din primele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru a demara o
afacere – şi care este de cele mai multe ori dificilă – este de a concepe un plan de afaceri.
Pregătirea lui cere timp şi efort – între 100 si 300 ore – în funcţie de natura afacerii si de
cantitatea de informaţie avută la dispoziţie. Dar oricât de înspăimântătoare ar părea realizarea
unui plan de afaceri, ea este o necesitate absolută pentru orice afacere.
Un lucru trebuie însă reţinut – planul de afaceri nu e o prezicere, nu e un glob de
cristal în care se ghiceşte viitorul, este un instrument bine elaborat şi fundamentat, este un ghid
al evoluţiei viitoare a afacerii.
Date de identificare

Denumire societate : S.C. SPICUL S.A.

Număr înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: J40/901/07.03.1991
Cod fiscal : 430830, atribut fiscal: R
Forma societăţii : societate pe acţiuni
Sediul societăţii : Bucureşti, sector 6, Str. Morii nr. 25.

Scurt istoric

Societatea Comercială “SPICUL” S.A. este persoană juridică română, având

forma juridică de societate pe acţiuni desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare şi cu prevederile actului constitutiv.
Complexul de morărit şi panificaţie SPICUL a fost construit în perioada
1988-1989, fiind pus în funcţiune în august 1989.
Prin Decretul nr.289 din 03.10.1988 s-a aprobat construcţia Complexului cu
următoarele capacităţi:
 Fabrică de pâine 100t/zi
 Secţie specialităţi 1,5t/zi
 Fabrică de biscuiţi 20t/zi
 Fabrică de paste făinoase 20t/zi
 Moară de grâu 240t/zi
 Secţie microproducţie 16t/zi
 Institut de cercetare pentru industria alimentară
Incinta a fost proiectată în vederea realizării unor fluxuri scurte şi continue cu
gruparea instalaţiilor tehnologice şi a consumatorilor energetici cu zone corespunzătoare
funcţiunilor:
- zone destinate depozitării materiilor prime;
- zone de producţie;
- zone utilităţi (rampă spălare auto, gospodărie apă, gospodărie
carburanţi, ateliere întreţinere şi reparaţii, gospodărie deşeuri);
- administraţie.
În anul 1989 s-au pus în funcţiune următoarele componente ale complexului :
- forajul de mare adâncime;
- corp fabricaţie;
- corp anexă, centrală de frig;
- siloz făină şi legătura tehnologică între siloz şi fabrica de pâine;
- instalaţie alimentare cu făină;
- pod basculă şi cabină poartă;
- drumuri şi platforme;
- împrejmuire şi porţi;
- corp anexă cu post trafo şi reţele electrice;
- gospodărie combustibil;
- racord staţie de reglare gaze şi reţele de gaze;
- centrală termică, punct termic şi racord termoficare;
- reţele exterioare de apă şi canalizare;
 - gospodărie de apă şi echipare sursă de apă.
Trei construcţii nu au fost finalizate, lucrările fiind sistate după realizarea structurii
de rezistenţă:
 în partea de sud-vest – destinaţia hală industrială pentru Secţia microproducţie şi
Secţie produse zaharoase
 în partea de nord-est – destinaţia Magazie
 în partea de nord – destinaţia Secţie paste şi biscuiţi.
În anul 1991, prin HG 155/1990, se înfiinţează S.C. SPICUL S.A., prin preluarea
activului şi pasivului fabricii „Fabrica SPICUL – Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie
Bucureşti”.
Punerea în funcţiune a morii de grâu s-a realizat în 1994. În luna martie 1999,
societatea a fost privatizată cu doi acţionari majoritari : S.C. Overseas Grup S.R.L. şi S.C.
Dobrogea S.A. A fost sistată şi activitatea morii de grâu.
În anul 2000 se dezafectează instalaţiile centralei frigorifice. Se construieşte o
instalaţie de epurare locală pentru apele uzate rezultate de la spălarea vehiculelor.
Pe parcursul anului 2002 se pune în funcţiune o moară de porumb cu capacitatea de
100 t/zi, utilizându-se şi o parte a dotării morii de grâu. În clădirea centralei frigorifice se
amenajează depozitul de ambalaje. Se montează o centrală termică pentru asigurarea încălzirii
şi a apei calde menajere în clădirea morii de porumb.
În incinta societăţii se află mai multe secţii de producţie şi secţii anexe producţiei:
Moară porumb, Fabrică de pâine, Gospodărie apă, Gospodărie combustibil, Magazie materiale,
Pavilion administrativ, etc..
SC SPICUL SA a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din str. Sergent
Cutieru Alexandru nr.25 în baza Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra
terenurilor seria M07, nr.2317 emis la data de 5.01.2000 de Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei în temeiul Legii nr. 15/1990 având o suprafaţă de 37.444,40 mp, suprafaţă aflată
în proprietatea exclusivă a societăţii.

2.1.3. Descrierea activităţii curente şi obiectul de activitate

S.C. SPICUL S.A. are ca activitate principală fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie,
activitate care se desfăşoară în fabrica de pâine. Pe lângă activitatea de panificaţie în urma
căreia se obţin produse de calitate superioară, S.C. SPICUL S.A. desfăşoară şi activităţi de
producţie a făinii de porumb şi a sortimentelor derivate din aceasta: mălai extra pentru consum;
mălai extra pentru producţia de produse expandate; mălai pentru bere; mălai furajer.

2.2. ORGANIZAREA STRUCTURALĂ

Organizarea structurală constă în gruparea funcţiunilor, acţiunilor, atribuţiilor şi

sarcinilor în funcţie de anumite criterii şi repartizarea acestora în subdiviziuni organizatorice, în
scopul realizării lor, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării unor condiţii cât mai bune
pentru îndeplinirea obiectivelor unităţii economice. Rezultatul organizării structurale îl
reprezintă structura organizatorică.

2.2.1. Structura organizatorică

 Structura organizatorică se defineşte ca ansamblul posturilor, al subdiviziunilor
organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea astfel constituite şi reglementate încât să asigure
premisele organizatorice necesare obţinerii performanţelor prestabilite.
Pentru S.C. SPICUL S.A. structura organizatorică se prezintă în următorul mod:
Adunarea generală a acţionarilor coordonează Consiliul de administraţie (care este
format din cinci administratori) şi Comisia de cenzori (care este formată din trei cenzori).
Preşedintele consiliului de administraţie este şi directorul general al societăţii.
Directorului general îi este subordonat compartimentul Management Calitate
Mediu. Acestui compartiment i se subordonează directorul comercial, directorul tehnic,
directorul economic, compartimentul Juridic, compartimentul Resurse Umane, compartimentul
Protecţia Muncii – PSI, compartimentul Pază şi Ordine, Cabinetul Medical.
Directorului comercial îi sunt subordonate : compartimentul Marketing,
compartimentul Vânzări, compartimentul Logistică, compartimentul Magazine Proprii,
compartimentul Transporturi.
Directorului tehnic îi sunt subordonaţi Inginerul Şef de Producţie şi Inginerul Şef al
Serviciului Mecano - Energetic . Totodată directorului tehnic i se subordonează şi
compartimentul CTC – Laborator.
Compartimentului Producţie îi sunt subordonate cele trei secţii : Moară, Patiserie şi
Brutărie. Secţia Moară are în componenţă trei formaţiuni de lucru şi silozul de făină. Secţia
Patiserie este compusă din trei formaţiuni de lucru . Secţiei Brutărie i se subordonează trei
formaţiuni de lucru şi silozul de cereale.
Compartimentului Mecano – Energetic îi sunt subordonate Atelierul Electric şi
atelierul Mecanic.
Directorului economic îi sunt subordonate compartimentul Control Financiar
General, compartimentul Financiar – Contabil, compartimentul Preţ de Cost – Analiză
Economică şi compartimentul Informatică.

2.2.2. Structura de producţie

SC SPICUL SA are ca activitate principală fabricarea produselor de panificaţie şi

patiserie, activitate care se desfăşoară în fabrica de pâine. Pe lângă activitatea de panificaţie în
urma căreia se obţin produse de calitate superioară, SC SPICUL SA desfăşoară şi activităţi de
producţie a făinii de porumb şi a sortimentelor derivate din aceasta:
- mălai extra pentru consum
- mălai extra pentru producţia de produse expandate
- mălai pentru bere
- mălai furajer
Complexul de morărit şi panificaţie SPICUL a fost construit în perioada 1988-1989,
fiind pus în funcţiune în august 1989.
Prin Decretul nr. 289 din 03.10.1988 s-a aprobat construcţia complexului cu următoarele
capacităţi:

Capacităţile de producţie
Fabrică de pâine 100t/zi
Secţie specialităţi 1,5 t/zi
Fabrică de biscuiţi 20t/zi
Fabrică de paste făinoase 20t/zi
Moară de grâu 240t/zi
Secţie microproducţie 16t/zi
Institut de cercetare pt. industria alimentară
 Incinta a fost proiectată cu zone corespunzătoare funcţiunilor:
- zone destinate depozitării materiilor prime;
- zone de producţie;
- zone utilităţi (rampă spălare auto, gospodărie apă, gospodărie carburanţi, ateliere
întreţinere şi reparaţii, gospodărie deşeuri);
- zone destinate activităţilor administrative.
Moara actuală de porumb de la SC SPICUL SA are o capacitate de producţie de 100
tone porumb măcinat/24 ore. După modernizare moara de porumb va avea o capacitate de
producţie de 200 tone porumb măcinat/24 ore, ceea ce înseamnă că modernizarea constă în
dublarea capacităţii de prelucrare a morii. Prin dotarea morii cu utilaje performante,
randamentele de extracţie la obţinerea mălaiului grişat vor fi îmbunătăţite.
Procesul tehnologic de măcinare a porumbului este un proces complex datorită
sortimentelor de făinuri ce urmează a se obţine (mălai extra consum, mălai extra bere, faina de
porumb, mălai furajer), care constă în succesiunea logică a mai multor faze tehnologice şi
anume:
- recepţia porumbului boabe - materie primă
- depozitarea porumbului boabe în silozuri speciale
- curăţirea porumbului boabe
- degerminarea porumbului
- măcinarea
- depozitarea şi ambalarea produselor de măciniş

DIAGNOSTICUL ACTIVITĂŢII ECONOMICE

STRUCTURA PE ACTIVITĂŢI, DINAMICA ŞI EFICIENŢA CHELTUIELILOR DE

PRODUCŢIE

În analiza cheltuielilor societăţii interesează în mod deosebit analiza costului pe

unitatea de produs. Costul unitar reflectă nivelul eficientei economice a cheltuielilor de
producţie aferente diferitelor produse, fiind considerat, în mod justificat, un adevărat
„barometru” al activităţii economice.

CREŞTERI
INDICATORI 2008 2009 2010 RELATIVE
2010/2009 2009/2008
CHELTUIELI
TOTALE (LEI) 1.618.479 1.827.778 3.106.110 64,04 13,73
Cheltuieli pentru
exploatare ( lei) 164.469 1.362.957 3.467.470 62,10 12,70
Cheltuieli financiare
( lei) 523.129 2.266.448 7.638.640 237,03 333,25
Cheltuili excepţionale
(lei) 1.751 1.373 0 -100,00 27,37
VENITURI TOTALE
(MII LEI) 1.532.672 1.797.500 3.269.787 65,78 9,78
 Venituri din exploatare
(lei) 1.604.653 1.605.345 3.131.250 66,73 9,68
Venituri financiare
(mii lei) 50.638 70.563 138.537 -81,90 30,06
Venituri excepţionale
( lei) 339.381 426.592 0 -100,00 25,70
Cheltuieli la 1000 lei
venituri totale (lei) 935,51 969,20 959,03 -1,05 3,60
Cheltuieli de exploatare
la 1000 lei venituri din
exploatare (lei) 936,59 962,40 935,65 -2,78 2,76
Cheltuieli financiare la
1000 lei venituri
financiare (lei) 888,71 2.960,50 55.137,91 1.762,45 233,12
Cheltuieli excepţionale la
1000 lei venituri
excepţionale (lei) 458,93 465,02 0,00 -100,00 1,33

Pentru a ne forma o imagine asupra calculării costului unitar la nivelul S.C. SPICUL
S.A., prezentăm în continuare structura costului unitar pentru câteva produse realizate de
această fabrică.

Cost de producţie pentru : mălai extra bere

CONSUM PREŢ COST/UNITATEA

NR. SPECIFICAŢIE UM SPECIFIC UNITAR DE PRODUS
CRT. UM/1000 (LEI) (LEI)
1 porumb boabe Kg 1000 7 7.942,04
Total cheltuieli materiale şi
materii prime 7..942,04
16 Energie electrică Kwh 63,72 3.250,00 1.090,00
17 Apă rece m3 0,07 3.216,00 225,12
18 Carburant l 0,00 0,00
19 Gaze m3 3,00 4.328,70 1.986,10
20 Canalizare m3 0,08 2.380,00 190,40
Total cheltuieli utilităţi 2.491,62
Cheltuieli materiale din
producţia vândută – total 8.433,66
Cheltuieli cu lucrări şi servicii
21 executate de terţi 5.421,96
22 Impozite şi taxe 1.821,52
23 Cheltuieli cu personalul 8.609,72
24 Alte cheltuieli de exploatare 0,00
25 Amortismente 2.463,14
TOTAL 12.750,00
 Cost de producţie pentru : mălai furajer la sac de 40 kg

CONSU
M
U SPECIF COST/UNIT
SPECIFICAŢIE
M IC PREŢ ATEA DE
NR. UM/100 UNITA PRODUS
CRT. 0 R (LEI) (LEI)
1 porumb boabe Kg 4000 313,00 1.454,18
buc
2 ambalaje . 120 266,00 2.320,00
Total cheltuieli materiale şi
materii prime 123.774,18
Kw
16 Energie electrică h 248,80 350,00 8.600,00
17 Apă rece m3 2,80 316,00 904,00
18 Apă caldă (abur) m3 0,00 0,00
19 Gaze m3 12,00 428,70 5144,00
20 Canalizare m3 3,20 280,00 716,00
Total cheltuieli utilităţi 8.819.664,80
Cheltuieli materiale din 131.849.438,9
producţia vândută - total 8
Cheltuieli cu lucrări şi servicii
21 executate de terţi 51.057,17
22 Impozite şi taxe 15.409,61
23 Cheltuieli cu personalul 873.266,68
24 Alte cheltuieli de exploatare 0,00
25 Amortismente 210.827,57
TOTAL 133.000,00

Cost de producţie pentru făină de porumb la sac de 25 kg

CONSUM PREŢ COST/UNITATEA

NR. SPECIFICAŢIE UM SPECIFIC UNITAR DE PRODUS
CRT. UM/1000 (LEI) (LEI)
1 porumb boabe Kg 2500 443,00 107.938,03
2 ambalaj buc. 125 647,00 6.380,00
Total cheltuieli materiale şi
materii prime 113.318,03
16 Energie electrică Kwh 1.593,00 3.250,00 5.250,00
17 Apă rece m3 1,75 3.216,00 528,00
18 Carburant l 0,00 0,00
19 Gaze m3 75,00 4.328,70 3652,50
20 Canalizare m3 2,00 2.380,00 460,00
Total cheltuieli utilităţi 55.290,50
 Cheltuieli materiale din
producţia vândută - total 1.689,53
Cheltuieli cu lucrări şi servicii
21 executate de terţi 1.35,98
22 Impozite şi taxe 3.443,46
23 Cheltuieli cu personalul 20.590,11
24 Alte cheltuieli de exploatare 0,00
25 Amortismente 9.721,94
TOTAL 121.000,00

2.7.2. Evoluţia şi structura cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă în expresie valorică totalitatea resurselor consumate de

societate într-o perioadă de timp determinată, în vederea obţinerii şi livrării pe piată a
diferitelor produse. Cheltuielile exprimă ceea ce s-a consumat efectiv din resursele de care
dispune unitatea şi redau în modul cel mai exact, însăşi mărimea eforturilor depuse de aceasta
pentru realizarea producţiei şi a veniturilor prevăzute.

Evoluţia cheltuielilor
- lei -
Nr. crt. Specificaţie 2008 2009 2010
1. Total cheltuieli 14.876 18.778 30.110
Cheltuieli pt.
2. 16.724 18.957 30.470
exploatare
3. Cheltuieli financiare 5.129 2.448 7.840
Diferenţe din curs
4. 1.391 17.893 2.029
valutar
5. Dobânzi .798 2.555 5.361
Cheltuieli
6. 1.751 1.373 -
excepţionale

Evoluţia cheltuielilor financiare

Nr. crt. Specificaţie UM 2008 2009 2010

Cheltuieli din diferenţe lei
1. 2.331 1.893 2.029
de curs valutar
2. Chelt. privind dobânzile lei 5.798 2.555 5.611
3. Alte chelt. financiare lei - - -
4. Total chelt. financiare lei 5.129 2.448 7.640

În perioada analizată cheltuielile totale ale societăţii au înregistrat o tendinţă de

creştere. Astfel în anul 2010 acestea au crescut cu 86,56% faţă de anul 2008.
2.7.3. Evoluţia şi structura veniturilor

Veniturile reprezintă un indicator economico-financiar care reflectă integral efectul

economic final al activităţii de exploatare, financiare şi exceptionale dintr-o perioadă dată (de
regulă un an).
Analiza structurală a veniturilor societăţii furnizează informaţii foarte valoroase
pentru identificarea acelor activităţi pe care societatea le desfăşoară în scopul obţinerii de
profit, considerându-le prioritare.

Structura veniturilor
Nr. Specificaţii
2008 2009 2010
crt.
lei % lei % lei %
Venituri 176.672 100 193.500 100 321.787 100
1.
totale d.c.
Venituri din 175.653 99.47 192.345 99.39 321.250 99.96
activitatea
2.
de
exploatare
Venituri din
3. - - - - - -
export
Venituri din 126.486 132.930 253.593
4. comerţ cu - - -
amănuntul
Venituri din 12.251 13.043 14.371
5. producţia - - -
stocata
Venituri 58.638 0.34 76.563 0.39 13.537 0.04
6.
financiare
Venituri 33.381 0.19 42.592 0.22
7. - -
excepţionale

Se poate constata că veniturile au înregistrat un trend crescător pe toată perioada

analizată, astfel că în anul 2010 veniturile au crescut cu 81,99% faţă de anul 2008. Totodată în
totalul veniturilor realizate de societate, ponderea cea mai mare o deţin veniturile din
exploatare, a căror creştere a fost de 82,87% în anul 2010 faţă de anul 2008.

2.7.4. Evoluţia indicatorilor financiari

Indicator 2010** 2009* 2008

Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri
curente constante curente constante curente constante
Cifra de af. 305.046 218.847 177.852 191.659 162.614 162.614
Prod. vând. 253.593 169.697 132.930 148.425 126.486 126.486
Rezult.din.ex 20.780 14.187 7.388 13.626 11.657 11.657
Profit net 10.831 11.547 4.114 10.885 8.286 8.286
(pierdere)
Active totale 129.692 69.579 97.922 61.866 51.508 51.508
Ac.circ.total 57.568 37.518 28.760 32.428 27.234 27.234
Datorii pe 55.411 29.267 45.153 25.890 21.951 21.951
termen scurt
Capital soc. 33.675 34.989 28.825 29.737 25.425 25.425
Tot. datorii, 59.843 33.512 55.572 29.063 24.697 24.697
din care
Dat .cu pers. 2.879 2.999 2.286 2.510 1.642 1.642
Si asg. soc.
(Anexa 3 la
bilanţ)
Dat. la bug. 2.631 2.097 1.230 2.446 1.725 1.725
De stat
Credite banc. 3.432 3.736 2.632 3.784 2.333 2.333
pe term lung
si mediu
(An.3 la bil)
*Rata inflaţiei in anul 2009 a fost de 17,8%
**Rata inflaţiei in anul 2010 a fost de 14,2%

CONCLUZII GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI

Indicatorul soliditatea financiară (SF) care este reprezentat de raportul dintre

capitalul propriu şi cifra de afaceri ne demonstrează prin valoarea sa ridicată (4,33) din 2010 că
societatea dispune de capital nefolosit corespunzător.
Lichiditatea patrimonială (LP), a înregistrat o scădere în anul 2009 cu 91,14% faţă
de 2008 pentru ca mai apoi în 2010 să crească , reducând scaderea înregistrată în anul anterior
la 22,07% (faţă de 2008). Cu un procent de 103,13% în 2010 se apreciază ca având un grad de
risc scăzut. Lichiditatea acidă (LA), sau rapidă cum se mai numeşte a avut o evoluţie
descrescătoare pornind de la un procent de 0,93% în 2008, înregistrând doar 0,44% în 2009,
pentru ca mai apoi să crescă până la 0,59% în 2010, situându-se la limita inferioară a aprecierii
pozitive. (> 0,6 – bun). Creşterea lichidităţii societăţii se poate face prin diminuarea datoriilor
pe termen scurt cât şi prin creşterea valorii creanţelor şi disponibilităţilor. Această creştere va
da posibilitatea menţinerii unor relaţii stabile cu furnizorii, posibilitatea onorării datoriilor pe
termen scurt şi nu în ultimul rând, creşterea imaginii societăţii.
Rata rentabilităţii financiare care în 2008 a fost de 32,08% a suferit o scădere atât în
2009 (10,8%) cât şi în 2010 (14,29%) fapt care ne conduce către aceeaşi concluzie a folosirii
ineficiente a capitalului propriu. Această stare de fapt va contribui negativ la imaginea
societăţii.
Creşterea productivităţii muncii ca urmare a creşterii continue a gradului de
mecanizare şi automatizare cât şi sporirea producţiei într-un ritm mai accelerat decât creşterea
personalului au condus la obţinerea unor venituri mai ridicate (şi obţinerea de profit) fapt ce a
permis creşterea salariilor dar şi posibilitatea satisfacerii unui număr din ce în ce mai mare de
comenzi.
 OBIECTIVELE INVESTIŢIEI

Obiectivul proiectului constă în modernizarea morii de porumb, extinderea capacitaţii de

livrare existente, îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor,
produselor şi subproduselor.

Obiectivele directe capacităţii de producţie sunt:

a) Creşterea capacităţii de producţie la 200 T/zi;

b) Modernizarea magaziei condiţionare cereale;
c) Achiziţionarea şi montarea de utilaje noi în Secţia “Curăţătorie, condiţionare şi
măcinare a porumbului” corespunzător tehnologiei de vârf în domeniul măcinării
porumbului;
d) Mărirea capacitaţii de ambalare şi modernizarea instalaţiei de desprăfuire din Secţia
“Ambalare, depozitare - produse finite”;
e) Amenajări prin închideri laterale la “Silozul de livrare a produselor finite”;
f) Amenajarea şi modernizarea secţiei de ambalare şi depozitare produse finite;
g) Modernizarea instalaţiei de desprăfuire de la staţia de primire auto a porumbului;
h) Extinderea capacităţii de ambalare şi livrare existente;
i) Modernizarea instalaţiilor de protecţie şi stingere a incendiilor;
j) Construirea unei staţii de pre-epurare a apei uzate de pe platforma SC SPICUL SA;
k) Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi al controlului calităţii cu respectarea
cerinţelor minime de siguranţă a alimentului impuse de UE;
l) Construirea unui crematoriu pentru produse infestate;
m) Îmbunătăţirea condiţiilor de igiena în concordanţă cu H.G. nr.1198 din 24.10.2002;
n) Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului.

Obiectivele indirecte ale proiectului sunt:

a) Implementarea aquisului comunitar;

b) Realizarea unor produse competitive;
c) Crearea unor canale de distribuţie diversificate;
d) Consolidarea reputaţiei firmei;
e) Utilizarea raţională a factorilor de producţie;
f) Îmbunătăţirea managementului de calitate;
g) Asigurarea siguranţei alimentului conform normelor UE;
h) Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor de morărit pe piaţă. Se
structurează o politică de preţ care poate contribui la creşterea cotei de piaţă, insistându-se
pe avantajul de marcă al produsului;
i) Creşterea productivităţii muncii prin modernizarea fluxului tehnologic şi prin
reducerea impactului asupra mediului înconjurător;
j) Creşterea siguranţei în exploatare a instalaţiei tehnologice prin alegerea
variantei optime a diafragmei de măciniş, în funcţie de calitatea produselor de măciniş
fabricate;
k) Creşterea numărului de locuri de munca prin extinderea capacităţii de producţie.
Obiectivele relative ale proiectului sunt:

a) Creşterea ratei profitului net de la 3.28% in anul 2010 în varianta fără proiect, la 7.45%
în anul V cu proiect;
b) Creşterea productivităţii muncii de la 6.146 lei/om în anul 2010 în varianta fără proiect,
la 1.1lei/om în anul V cu proiect;
c) Creşterea profitabilităţii economice nete de la 6.76% în anul 2010 în varianta fără
proiect, la 10.30% în anul V cu proiect;
d) Creşterea lichidităţii generale de la 0.17% în anul 2010 în varianta fără proiect, la
2.60% în anul V cu proiect;
e) Creşterea solvabilităţii generale de la 2.17% în anul 2010 în varianta fără proiect, la
3.78% în anul V cu proiect;
f) Creşterea fondului de rulment de la 24.170 lei în anul 2010 în varianta fără proiect, la
1.393 lei în anul V cu proiect;
g) Creşterea indicatorului trezoreriei de la 9.349 lei în anul 2010 în varianta fără proiect la
17.770 lei în anul V cu proiect;
h) Recuperarea investiţiei în 4 ani şi 166 zile.
 PLANUL FINANCIAR
Indicatori financiari practicaţi în scopul susţinerii avantajelor proiectului propus

Profit net
incremental 1586.86 2143.81 2296.66 2452.18 2604.29
AN I AN II AN III AN IV AN IV
Valoarea recuperată
Anual 1588.86 8081.03 59384.22 36421.57 118947.38
Valoarea rămasă de
recuperat în anii
următori 8081.03 5938.22 3651.57 1189.38 0.00

Investiţia se recuperază în 4 ani şi 166 zile.

Rentabilitatea capitalului investit (RCI)

Rentabilitatea
capitalului AN I AN II AN III AN IV AN V
Investit (> 15%) 16.42% 22.17% 23.75% 25.36% 26.94%

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (GACF)

Gradul de
acoperire a AN I AN II AN III AN IV AN V
cheltuielilor
financiare(>1) 8.46 14.46 22.79 48.55 465.64

Analiza pragului de rentabilitate

- lei -
AN I AN II AN III AN IV AN V
Cheltuieli fixe 71 637 71 637 71 637 71 637 71 637
Cheltuieli variabile 597 350 603 267 609 247 615 293 621 405
Cifra de afaceri 728 291 738 399 748 655 759 063 769 625
Pragul de rentabilitate valori
398 446 .7 391447.8 384 711 .7 378 224 .4 371 973 .8
= CF/(CA - CV)*CA
Pragul de rentabilitate
55% 53% 51% 50% 48%
procentual = CF/(CA - CV)
 Rezultatul din exploatare este pozitiv începând cu anul I în conformitate cu tabelul
următor:

lei
AN I AN II AN III AN IV AN V
56 864.2 66 389.1 70 591.5 74 884.4 79 268.3

Profitul net incremental este pozitiv incepând cu anul I în conformitate cu tabelul

urmator:

lei
AN I AN II AN III AN IV AN V
15880.9 21433.8 22962.7 24527.2 26049.3
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Prin creşterea nivelului de activitate în cadrul societăţii se asigură o utilizare mai

intensă a infrastructurii zonei (transport, energie), o creştere a contribuţiei sale la sistemul de
impozite locale, susţinând astfel dezvoltarea zonei.
Efectele indirecte sunt rezultatele tranzacţiilor succesive între firme, cauzate de
cheltuielile directe pentru achiziţionarea produselor rezultate din procesul de producţie.
Efectele induse sunt determinate de creşterea cheltuielilor de consum pentru producţia de
bunuri şi servicii din zonă, creştere rezultată ca urmare a sporirii veniturilor societăţii, care este
la rândul ei, provocată de creşterea numărului de consumatori prin diversitatea ofertei.
Efectul multiplicator în activitatea comercială din zonă este redat din faptul că,
cheltuiala iniţială făcută de consumatori în zonă se transformă succesiv în venituri pentru alte
domenii ale economiei.
Veniturile obţinute din valorificarea produselor societăţii sunt folosite pentru
achitarea obligaţiilor faţă de furnizorii de materii prime şi materiale, energie, telecomunicaţii,
diverse servicii, stingerea datoriilor către stat (TVA, taxe, impozite), pentru noi investiţii.
Furnizorii vor utiliza banii primiţi pentru desfăşurarea şi dezvoltarea propriei activităţii, vor
onora obligaţiile faţă de salariaţi şi acţionari, faţă de stat, faţă de furnizorii lor, vor face noi
investiţii s.a. În acelaşi timp, lucrătorii îşi vor satisface trebuinţele, alocând banii cumpărărilor
de bunuri si servicii, achitându-şi obligaţiile către societate (impozite, taxe, întreţinere, telefon,
abonamente) şi/sau făcând economii. Banii destinaţi cumpărărilor de bunuri şi servicii vor fi
folosiţi de producători pentru dezvoltarea propriei activităţi şi ciclul se repetă (schema 2).
Rezultă că mijloacele băneşti cheltuite iniţial de către consumator participă la
creşterea volumului producţiei, a venitului net, la realizarea de investiţii noi cu efecte
favorabile în crearea de noi locuri de muncă, cu alte cuvinte la progresul şi prosperitatea zonei.
Ca urmare a aplicării proiectului, furnizorii vor avea o nouă piaţă pe care să-şi
desfacă produsele, cu condiţia ca aceştia să respecte condiţiile impuse de normele de calitate
cerute de societate pentru materiile prime prelucrate de aceasta.
Beneficiile clienţilor de pe urma realizării acestui proiect se referă în primul rând la
o mai bună satisfacere a cerinţelor lor de a consuma produse de calitate, obţinute cu tehnologii
moderne.
Creşterea calităţii rezultă din optimizarea proceselor tehnologice, conservarea
valorii nutritive, aspectul exterior al produsului, respectarea standardelor referitoare la produs.
Pentru menţinerea pe piaţă, concurenţii vor fi stimulaţi să obţină produse de
calitate, comparabile cu cele ale S.C. SPICUL S.A., care vor fi ambalate în mod atrăgător şi
asigurând o securitate maximă din punct de vedere igienico-sanitar.

a) Puncte slab
Existenţa unor construcţii neterminate pe teritoriul aflat în proprietate care nu pot fi
finalizate conform destinaţiei iniţiale şi pentru care nu există proiecte viabile de finalizare.

b) Puncte tari

Amplasarea într-o zonă foarte populată a municipiului Bucureşti, care creează

perspectiva unei bune pieţe de desfacere.
 Există toate facilităţile necesare unei întreprinderi industriale, inclusiv acces direct
la calea ferată.
Acţionarii principali sunt puternici şi sunt direct implicaţi în retehnologizare.
 Regiunea Bucureşti – Ilfov constituie un caz aparte, datorită pe de o parte a
faptului că este amplasată ca o enclavă în cadrul Regiunii Sud Muntenia şi pe de altă parte
datorită faptului că în cadrul ei se află capitala ţării, o aglomeraţie urbană cu peste 2 milioane
de locuitori, cu caracteristici deosebite faţă de oricare altă localitate a ţării.
Capitala conferă Regiunii o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte
Regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai
ridicat.
Există reprezentare bună la nivelul Regiunii a unităţilor de învăţământ şi există
toate formele de învăţământ.
Judeţul Ilfov este caracterizat, din punct de vedere al structurii economice şi al
ocupării forţei de muncă, printr-o dezvoltare dezechilibrată, ca o consecinţă de concentrare a
forţei de muncă în capitală şi în imediata proximitate a acesteia: 48% din populaţia activă a
judeţului este concentrată în cele 12 comune din jurul Bucureştiului. Zonele cele mai
dependente de economia capitalei sunt cele de pe axa orizontala Est - Vest, de unde se
formează cele mai puternice fluxuri de navetişti.
O problemă specifică cu care se confruntă firmele din Regiunea Bucureşti -
Ilfov este nivelul ridicat al preţurilor pentru serviciile de afaceri (chirii, comunicaţii etc.).
Rata şomajului s-a menţinut în toata perioada 1995-1999 la un nivel
semnificativ mai scăzut decât media naţională, datorită investiţiilor mai importante decât în
celelalte Regiuni, orientate în special către sectorul terţiar.
Populaţia Regiunii este distribuită invers proporţional cu dimensiunea celor
două entităţi administrative: Municipiul Bucureşti concentrează 88% din populaţia Regiunii şi
doar 12% din suprafaţa Regiunii.
Populaţia urbană care reprezintă 89% din total, în municipiul Bucureşti (2
milioane de locuitori) şi în oraşul Buftea (19 mii de locuitori).
Populaţia rurală este formată din populaţia a 38 de comune (care cuprind 105
sate) aparţinând toate Judeţului Ilfov.
Managementul calităţii urmăreşte realizarea unui echilibru între necesitatea
îmbunătăţirii calitative a produselor, promovarea unor metode de producţie prietenoase
mediului precum şi respectarea liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor. Achiziţia utilajelor
se face ţinând cont de raportul calitate/preţ, gradul de utilizare prevăzut (de minim 80% din
capacitatea proiectată a utilajelor), faptul că utilajele trebuie să corespundă riguros funcţiei şi
să nu aibă funcţii inutile sau să creeze locuri înguste în fluxul de producţie. De asemenea,
utilajele trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ, să fie acreditate conform
standardelor în vigoare, să nu pună în pericol viaţa utilizatorilor, să asigure încadrarea în
consumuri mici de utilităţi. Astfel este îndeplinit obiectivul de realizare şi susţinere a unei
economii de piaţă funcţionale.
În acelaşi timp, odată cu îmbunătăţirea sistemului de producţie,
managementul SC SPICUL SA are în vedere atingerea obiectivelor sale fără a dauna altora,
respectând legislaţia în vigoare referitoare la calitate, protecţia mediului, concurenţa loială.
Efectele modernizării utilajelor se vor face simţite din punct de vedere calitativ
prin creşterea calităţii produselor şi din punct de vedere cantitativ prin : creşterea
productivităţii muncii, diminuarea cheltuielilor şi timpului necesare întreţinerii şi reparaţiilor,
atenuarea uzurii fizice totale a mijloacelor tehnice şi reducerea timpului necesar realizarii
produselor.
Efectele diversificării producţiei sub impact calitativ înseamnă consolidarea
relaţiilor cu beneficiarii, pătrunderea pe noi segmente de piaţă şi adaptarea nomenclatorului de
produse la cererile beneficiarilor. Din punct de vedere cantitativ, aceste efecte se vor
concretiza în creşterea cotei de piaţă, creşterea producţivităţii muncii, creşterea cifrei de
afaceri şi atingerea nivelului prevăzut al indicatorilor economico-financiari.
 În urma analizei realizării obiectivelor propuse pentru a fi îndeplinite se poate
concluziona că S.C. SPICUL S.A., diagnosticată drept o firmă cu o putere internă globală
relativ mare, îşi poate valorifica acest potenţial pentru a deveni o firmă foarte renumită a
industriei de morărit şi panificaţie a Bucureştiului.