CAPITOLUL 3.

REZULTATE ŞI DISCUȚII

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI AL MANAGEMENTULUI CALITᾸȚII

ÎN FERMA POMICOLᾸ AIUD

3.1 ANALIZA DIAGNOSTICᾸ A FERMEI POMICOLE AIUD

Fema pomicolă Aiud este cea mai renumită din “patria pomicolă”, deşi la o căutare pe
internet rezultatele obținute îți evidențiază o mulțime de pepiniere din zonă, mai puțin renumita
pepinieră administrată de stat.

Înființată în anii ’30 ai secolului trecut având denumirea “Ambrosi, Fischer şi CO.” şi
naționalizată în anul 1946, Ferma pomicolă Aiud – Gîrbova este administrată în prezent de
Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificație (SCDVV) Blaj. Aceasta a
fost preluată de către SCDVV de la SCPP Geoagiu în anul 1988.

Figura 3.1. Ferma pomicola Aiud

Oliviu Feneşan, şeful fermei pomicole, a păşit pentru prima oară aici în urmă cu mai bine
de 50 de ani. Deşi, de-a lungul vieții a avut mai multe funcții precum: consilier județean de Alba
în două mandate 2004 – 2014, vicepreşedinte la FC Unirea Alba – Iulia timp de 10 ani, pepiniera
rămas o constantă, fiind fidel acesteia din pasiune.

Oliviu Feneşean afirmă:”cu dragoste de pomi trebuie să te naşti, să poți fi mereu în

mijlocul lor, să ştii de dimineață până seara ce se întâmplă cu ei, nu contează că este sărbătoare
sau zi liberă. Pomul este vital, vizează strictul necesar. Celelalte alimente, le poţi înlocui, dar
fructul nu”.

Figura 3.2. Activități în ferma pomicolă Aiud

Suprafața fermei pomicole

În prezent, ferma pomicolă acoperă 98 de hectare, deşi în trecut aceasta avea o suprafață
de 300 hecare, incluzând şi vița de vie. Câmpurile 1 şi 2 de producție au câte 7 hectare, iar
marcotiera 4 hectare, la care se adaugă plantația mamă cu pomi fructiferi de 12 ha utilizată în
trecut pentru altoire, iar în prezent pentru vânzarea de fructe. De asemenea, puieții şi butaşii
ocupă 5 h, armurriul – plantă medicinală, 12 ha, lucerna 24 ha şi porumb diferența până la 98 ha.

Din punctul de vedere al lui Oliviu Feneşan, perioada de glorie a pomiculturii româneşti
o reprezintă anii ’82-’84. În a cea perioadă, ferma livra aproximativ un million de pomi pe an, iar
în 1984 a atins un record de 1,6 milioane de pomi livrați în țară şi în străinătate, mai ales în țările
din fostul bloc comunist. În primăvară s-au vândut aproximatic 60000 de pomi, iar în toamnă se
speră la o comercializare de aproape 100000.

Ferma din Aiud export pomi fructiferi altoiți, dar şi arbori şi arbuşti ornamentali atât în
țară în special în zona Moldovei cât şi în străinătate precum: Italia, Ungaria, etc. În pepinieră se
produce peste 80 de soiuri de pomi fructiferi, mărul fiind cea mai variată gamă (Florina,
Ionathan, Starkinson, Idared, Golden Delicios, Golden Spur, Prima, Aromat de Vara, Wagner
Premiat, Generos), 6 soiuri de prun, 4-5 soiuri de păr, gutui, cireş, vişin, cais, piersic.

Din cauză că SCDVV Blaj nu dispune de un laborator de pomicultură, ferma nu se

concentrează pe comercializarea unor soiuri de origine românească, ci pe calitatea materialului
săditor, garantând prinderea acestuia.

3.2. INSTRUIREA PERSONALULUI FERMEI POMICOLE AIUD ÎN

DOMENIUL CALITᾸȚII

Ferma pomicolă Aiud are zece angajați, iar în perioada cea mai activă, când are loc
altoirea, numărul depăşeşte 30 de oameni, în mare parte aceştia fiind zilieri. Personalul ce
desfăşoară activități directe asupra calității poceselor trebuie să fie calificat,

Structura şi calitatea producției din pepinieră trebuie îmbunătățită şi completată până la

un nivel satisfăcător. Neconformitățiile în acest domeniu pot genera repercursiuni negative,
precum:

- scăderea calității produselor oferite;

- reducerea constant a calității muncii prestate de angajați;
- modalități necorespunzătoare a exploatării de utilaje şi echipamente tehnologice.

Nu există activități de intruire permanentă a personalului angajat, nefiind elaborată o

procedură opțională în acest sens care să conste în cursuri organizate în cadrul societății şi
cursuri externe specifică. Personalul nu este evaluat anual pentru determinarea nivelului de
pregătire. Ferma pomicolă asigură o instrire inițială orientativă pentru angajați, neoferind detalii
privind modalitatea de funcționare a SMC.

În acest sens, se vor desfăşura activități de instrire a personalului angajat pentru ridicarea
nivelului de informare şi pregătire în domeniul managementului calității prin cursuri interne.
 3.3. CONSTRUIREA COMPARTIMENTULUI DE MANAGEMENT AL
CALITᾸȚII

Atribuțiile Compartimentului de Management al Calității sunt în legătură cu:

- aplicarea strategiilor de calitate;

- verificarea documentelor sistemului de calitate;
- coordonarea activitățiilor de analiză;
- instruirea angajaților în cunoaşterea cerințelor sistemului de calitate;
- studierea analizelor având ca scop îndeplinirea obiectivelor propuse;
- certificarea dosarului;
- controlul sistemului de calitate.

Din punct de vedere al standardizării ISO 9001, implementarea unui sistem de

management al calității certificabil într-o organizație este încredințată coordonatorilor. Aceştia
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

- menținerea sistemului de calitate de către managerii responsabili;

- personalul organizației trebuie să fie implicat în luarea deciziilor;
- verificarea periodică a unor specialişti în domeniul calității;
- menținerea echilibrului organizațional.

3.4. STABILIREA POLITICII ŞI A OBIECTIVELOR ÎN DOMENIUL

CALITᾸȚII DE CᾸTRE MANAGEMENTUL DE VȂRF

Ferma pomicolă asigură şi desfăşoară procese astfel încât produsele oferite să fie
conforme cu angajamentele managementului şi anume:

- fac parte în întregime din obiectul de activitate;

- ferma asigură un mediu de lucru corespunzător prin dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii şi a tehnologiilor de lucru;
- păstrarea imaginii fermei prin oferirea clienților de produse calitative;
 - asigură satisfacerea cerințelor consumatorilor;
- asigurarea unui sistem organizat şi îmbunătățirea continuă a sistemului de
management.

Politica managementului Fermei pomicole Aiud în domeniul calității vizează punerea la

dispoziția clienților săi a unor produse de calitate ridicată.

3.5. IDENTIFICAREA PROCESELOR SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

CALITᾸȚII – STABILIREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚᾸ

Sistemul de management al calității reprezintă un sistem de procese aflate în interacțiune

şi corelate având ca scop obținerea calității. Toate activitățile ce fac referire la calitate ale
companiei reprezintă procese ale sistemului calității şi sunt grupate în următoarele categorii:
stabilirea cerințelor clienților, sarcina de răspundere a managementului managementul resurselor,
procesarea produselor, măsurarea, analiza şi îmbunătățirea acestora.

Procesele identificate în cadrul Fermei pomicole Aiud sunt urmăoarele:

- Procesul de aprovizionare;
- Proiectarea şi dezvoltarea produsului
- Procesul de producție;
- Livrarea produsului;
- Măsurarea şi îmbunătățirea acestora.
 Figura 3.3. Procese sistemului de management al calității

Identificarea corectă a proceselor menționate mai sus, dar şi succesiunea şi interfețele

acestora reprezintă cerințele generale fundamentale pentru funcționarea optimă a sistemului de
management al calității. Menținerea sub control a proceselor implică ținerea sub control a
paramentrilor proceselor şi adoptarea de decizii şi acțiuni optime pentru a realizarea produselor
la nivelul calitativ şi cantitativ estimate.

3.6. ELABORAREA DOCUMENTAȚIEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

CALITᾸȚII

Documentația sistemului de management al calității a Fermei pomicole Aiud se prezintă

astfel:

- declarația politicii în domeniul calității şi obiectivele specific acesteia;

- manualul calității în conformitate cu politica în domeniul calității şi obiectivele
acestuia;
- procedurile sistemului reprezentate de procesele şi acțivitățile necesare implementării
sistemului de management al calității;
- procedurile şi instrucțiunile proceselor;
 - documentele planificării, operării şi controlului eficace ale proceselor respective
planurile pentru aprovizionare, desfăşurare, inspecțiile, auditurile, investițiile, planul
de producției şi de instruire.

Înregistrările reprezintă forme scrise sau stocate electronic ale datelor realizate rezultate
în urma procedurilor. Acestea sunt folosite pentru a demonstra că s-au efectuat verificări şi că s-
au luat măsuri corective şi preventive necesare.

Figura 3.4. Documentele sistemului de management al calității

Sursă: SR EN ISO 9001:2015

Standardul ISO 9001:2015 menționează obligativități referitoare la elaborarea

procedurilor documentate cu privire la:

- Controlul documentelor;
- Controlul înregistrărilor;
- Auditul intern;
- Controlul produselor neconforme;
- Acțiuni preventive;
- Acțiuni corrective.

Controlul documentelor este realizat cu scopul stabilirii modalității de ținere în evidență a

acestora prin asigurarea că documentele rămân accesibile, documente ce sunt revizuite anual şi
arhivate pentru a se putea interveni cu modificări dacă este cazul.
 3.7. ORGANIZAREA INSTRUIRII PERSONALULUI ANGAJAT PENTRU
AUDITAREA INTERNᾸ

Instruirea personalului se desfăşoară în cadrul unității, fiind realizat de către specialistul

calității împreună cu şefii compartimentelor respective.

Educarea pro-calitate şi instruirea personalului angajat se realizează la locul de muncă.

Pentru determinarea nivelului de pregătire al angajaților, anual acesta este evaluat de către şeful
compartimentului pentru a vedea dacă pregătirea personalului este corespunzătoare sau necesită
instruire suplimentară.

3.8. EFECTUAREA DE AUDITURI INTERNE

Ferma pomicolă Aiud stabileşte prin efectuarea auditului intern nivelul firmei, în urma
căruia sunt analizate atât punctele tari cât şi cele slabe în conformitate cu cerințele standard.

Unitatea va efectua anual audituri interne, fiind analizate de către reprezentantul

Managementului calității cu scopul de a determina dacă sistemul de management al calității este
implementat şi menținut în mod corespunzător.

Programul auditului intern cuprinde:

- Planificarea auditului privind activitatea;

- Desemnarea personalului responsabil în conducerea auditului;
- Procedurile documentate, înregistrarea şi raportarea rezultatelor auditului;
- Stabilirea acțiunilor corective.

3.9. EFECTUAREA AUDITURILORINTERNE DE SECUNDᾸ PARTE

Efectuarea auditului extern are ca scop obținerea unui punct de vedere obiectiv,venind în
completarea auditului intern, astfel încât se vor identifica punctele slabe şi se vor stabili măsuri
corective.
 3.10. STABILIREA ŞI APLICAREA ACȚIUNILOR CORECTIV ŞI A CELOR
PREVENTIVE

Acțiunile corective sunt aplicate în sistemul de management al firmei având ca scop

reglarea şi îmbunătățirea calității proceselor şi a rezultatelor.

Acțiunea preventivă este întreprinsă pentru a elimina cauzele unor potențiale

neconformități sau a unor situații nedorite în scopul prevenirii apariției acestora.

Acțiunea corectivă stabileşte cauza neconformităților, analiza acestora, determinarea şi

implementarea acțiunilor necesare pentru corectarea şi evitarea reapariției lor.

Acțiunile corective sunt inițiate de:

- Managerii compartimentelor în urma analizei nonconformităților aduse în vedere de

către clienți sau constatării unor greşeli în activitatea din subordine;
- Managerii compartimentelor în urma relizării auditului intern;
- Comisiile interne cu prilejul analizelor neregulilor identificate şi a verificărilor
periodice efectuate de personalul desemnat.

După ce au fost stabilite acțiunile corective şi de prevenție, se trece la următorul pas şi

anume efectuarea şi implementarea de către toți factorii implicați.

3.11. APLICAREA MᾸSURILOR DE REVIZIE ŞI FINALIZARE A

DOCUMENTAȚIEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITᾸȚII

Administrarea documentelor sistemului de management al calității se asigură la nivelul

compartimentului care le-au emis, fiind revizuite anual şi ori de câte ori este nevoie.

De asemenea, modificările aplicate sunt menționate în “documentul de modificare”, fiind

vizat de responsabilul cu asigurarea calității şi aprobat de către top management în vederea
nivelului de aplicabilitate al documentaței.
 Modificările realizate în urma reviziilor anuale, aprobate de către persoanele care dețin
această calitate, sunt anexate în cadrul modificărilor stabilite cu prilejul reviziei periodice a
documentulor sistemului de management al calității.

3.12. EFECTUAREA ANALIZEI DE MANAGEMENT

Evaluarea oficială este făcută de către conducerea Fermei pomicole Aiud, iar principalele
elemente pentru analiză sunt:

- Rezultatele auditurilor efectuate;

- Stadiul acțiunilor corective şi preventive implementate;
- Performanța proceselor;
- Conformitatea produselor;
- Stadiul în care se află obiectivele stabilite.

În urma analizei se vor stabili următoarele acțiuni:

- Îmbunătățirea sistemului de management al calității;

- Îmbunătățirea produsului conform cerințelor clientului.

3.13. EFECTUAREA DE CERTIFICARE ŞI CERTIFICAREA SISTEMULUI

DE MANAGEMENT AL CALITᾸȚII AL UNITᾸȚII FERMEI POMICOLE AIUD

Pentru Ferma pomicolă Aiud, prcesele de evaluare a calității sunt determinate de

asigurarea atingerii mai multor obiective, precum: identificarea nivelului calității produselor la
un moment dat, îmbunătățirea calității acestora şi elaborarea planurilor de management.
Evaluarea calității este realizată şi cu scopul certificării sistemului de management al calității a
Fermei pomicole pentru beneficiile generate de aceasta.

Certificarea este un proces ce atestă conformitatea unui produs sau a întregului sistem de
management al calității în raport cu un sistem de referință. Certificarea asigură top
managementul fermei că procesele sunt ținute sub control şi generează rezultatele prestabilite,
implicând personalul să fie atent la îmbunătățirea nivelului calitativ al activității în favoarea
fermei.

3.14. SUPRAVEGHEREA ŞI ÎMBUNᾸTᾸȚIREA CONTINUᾸ A SISTEMUL DE

MANAGEMENT AL CALITᾸȚII IMPLEMENTATE

Măsurile de supraveghere al calității constă în analizarea şi vizualizarea permanentă a

procedurilor, modalităților şi condițiilor de procesare a produselor cu scopul asigurăii cerințelor
de calitate specificate care sunt în curs de implementare.

Îmbunătățirea continuă a sistmului de management al calității la Ferma pomicolă Aiud va

fi un proces derulat permanent, lucru ce va genera creşterea satisfacției clienților. Ferma va
reglementa şi va implementa activități de îmbunătățire a sistemului de management al calității
folosind politica din domeniul calității şi obiectivele acesteia, rezultatele proceselor de audit,
analiza şi înregistrarea informațiilor, acțiuni corective şi preventive împreună cu analiza
efectuată de către management.
 Concluzii şi recomandări

Concluzii

Tuturor ne plac fructele şi toți le consumăm sub diferite forme. În ultima perioadă se
remarcă o preocupare a consumatorului român față de o alimentație cât mai sănătoasă. Totodată,
se observă în rândul românilor dorința de a consuma alimente produse în țară noastră, aspecte ce
încurajează întreaga industrie de profil începând de la fermier până la marile lanțuri de magazine
care îşi doresc produse româneşti.

Pomicultura pe teritoriul României a fost practicată din timpuri foarte îndepărtate,

populațiile din bazinul Carpatic selecționând şi ameliorând din flora spontană numeroase plante
locale şi toate speciile de pomi fructiferi. Migrațiile populațiilor nomade, apoi dependența de
Imperiul Otoman au avut consecințe nefavorabile asupra întregii vieți sociale şi economice şi
implicit asupra pomiculturii care a fost una dintre sursele de trai ale populației. Începând cu
epoca feudală, pomicultura a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în Transilvania. Suprafețele
plantațiilor pomicole din trecut de pe teritoriul României, pot fi comparate cu cele din prezent,
pomii fiind plantați mai mult în zonele deluroase.

Pomicultura din România nu s-a mai dezvoltat după anii 1990 din cauza lipsei banilor
care ar fi putut susține investițiile în domeniu. În prezent, la nivel național predomină culturile de
prun şi măr, mare parte fiind în sistem clasic, mai puțin în exploatare intensivă şi foarte puțin în
plantații moderne. Din 1990 până acum, s-au făcut prea puține investiții în pomicultura
românească, puțini oameni au reuşit să păstreze vechile plantații şi să le modernizeze.

Ferma pomicolă Aiud desfăşoară activități responsabile prin creşterea de pomi fructiferi
utilizând materii prime de calitate. Pentru menținerea acesteia pe piață este important
implementarea sistemului de management al calității şi certificarea acestuia conform ISO9001.
 Un alt aspect important îl reprezintă contribuția pe care o are la dezvoltarea durabilă prin
protejarea mediului conform standardelor europene, a biosecurității şi a menținerii unui cadru
plăcut în care angajații îşi desfăşoară activitatea.

Viitorul pomiculturii româneşti a început să se contureze în momentul includerii acesteia

într-un plan vast de revenire la condițiile anterioare.

Recomandări

Pentru o mai bună monitorizare în ceea ce priveşte calitatea materiilor prime consider că
este util crearea unui laborator cu echipament modern care să asigure producătorului capacitatea
tehnică de a monitoriza calitatea produselor oferite cu scopul asigurării şi îmbunătățirii continue
a acesteia.

Extinderea fermei ar putea determina înființarea unui centru de prelucrare a fructelor.

Avantajele extinderii fermei pomicole ar determina creşterea economică a zonei, contribuții la
dezvoltarea durabilă a agriculturii precum biodiversitatea, protecția mediului, îmbunătățirea
fertilității solului, de asemenea promovarea unei economii rurale viabile, calitatea produselor
răspunde exigențelor consumatorilor.

Din punct de vedere al organizării, este foarte important să se acorde o mare importanță
atât procesului de audit intern, cât şi al celui extern, acestea având scopul de a îmbunătăți
performanța activităților, dar şi identificarea neconformităților.