Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243

Lista de con•inut disponibilă la SciVerse ScienceDirect

Energie •i clădiri

j nostru na l ho ho me me p age: www.el sevier. com / localiza / enbui ld

Clădire integrată microgrid: Managementul energetic local avansat pentru ViitorPlus inteligenta artificiala re•ea
de energie electrică Comunicare

Manuela Sechilariu * . Baochao Wang, Fabrice Loca•ie

Université de Tehnologie de Compiègne, AVENUES-GSU EA7284, rue du Docteur Schweitzer, 60203 Compiègne, Fran•a

articleinfo abstract

articol istorie: Într-un context din ce în ce mai restrâns, cu cerin•e severe de calitate, siguran•ă •i respectarea mediului, a construc•ia fotovoltaică integrată în
Primite 15 Decembrie 2012 acceptat 30 Decembrie clădiri (BIPV) implică o gestionare avansată a energiei locale, mai degrabă decât o injec•ie permanentă de re•ea fotovoltaică (PV). Această
2012
lucrare se concentrează asupra proiectării •i implementării microgrid-ului integrat în construc•ii (BIMG) aplicat sistemului BIPV cu stocare de
energie •i comunicare inteligentă a re•elei Obiectivul este de a propune strategia de echilibrare a energiei cu interac•iunea inteligentă a re•elei,
Cuvinte cheie:
care vizează reducerea consumului maxim al re•elei, evitarea injec•iei nedorite de energie a re•elei, utilizând pe deplin produc•ia locală de
Clădire integrată fotovoltaică Integrată în clădire microgrid
fotovoltaici. Gestionarea energiei se realizează luând în considerare tarifele de utilizare a re•elei, limitele de acces la re•ea, capacitatea de
Smart grilă continuă putere distributie Energie e fi
stocare, încărcarea •i vărsarea energiei fotovoltaice, dacă este necesar. Bazat pe platforma experimentală,
cien•ei

© 2013 Elsevier BV Toate drepturile rezervate.

1. Introducere echilibrarea produc•iei de energie •i a consumului de energie folosind senzori, tehnologii de

comunica•ii •i monitorizare. În acest context •i care se confruntă cu integrarea necesară a energiei
În the nou energie peisaj, cre•terea consumului de energie necesită men•inerea siguran•ei •i regenerabile, microgridurile sunt propuse ca componentă cheie a mixului energetic de re•ea [2] .
fiabilită•ii re•elei electrice permanent inova•ii în reglarea energiei electrice, cu mai pu•in nepotrivire între electricitate
Conform studiilor recente, o microgridă este o formă de produc•ie descentralizată de energie,
generarea •i cererea •i integrarea regenerabile energii. Chiar dacă rata de întrerupere a ofertei •i acumulate capabilă să func•ioneze în re•ea •i în afara re•elei. În modul de operare conectat la re•ea, o microgrid
durata este foarte slabă astăzi, generarea de energie, transmisie •i distribu•ia rămâne vulnerabilă din poate schimba puterea cu re•eaua (pentru a primi sau a injecta energie). În timpul modului de
cauza majorită•ii schimbări suferit de acest sistem în prezent de mediu, tehnic •i economic limitează func•ionare off-grid, o microgrid ar trebui să poată furniza în mod continuu suficientă energie unei
contextul. Fluxurile re•elei electrice în ambii putere cere •i genera•ia, chiar •i pentru câteva minute, păr•i importante din încărcarea sa internă, ca autorealtare sau distribuire de energie cu alte
nduce un efort să setare suplimentară la produc•ie conven•ională unită•i. Asa ca Un numar de unită•i de microgriduri. În general, se consideră că microgrid controlează generarea la fa•a locului •i cererea de
produc•ie conven•ionale în func•iune trebuie să crească pentru a asigura echilibrul între generarea de energie pentru a îndeplini obiectivele de furnizare a energiei locale, servicii auxiliare •i injectarea de
energie •i crescând putere cerere. Pentru a reduce această rezervă de filare, putere fluctua•ii ar putea fi redusenergie în re•ea, dacă este necesar. Microgridurile AC sau DC combină controlul echilibrării puterii •i
a minimum printr-o mai bună integrare a regenerabile energie generarea •i cre•terea răspunsului la gestionarea energiei pentru a oferi capacitatea de a regla nivelul de alimentare al re•elei la PCC
cerere (temporar modificări ale încărcărilor electrice ca răspuns la condi•iile de aprovizionare). (punctul de cuplare comună). Majoritatea microgridurilor propuse astăzi se referă de obicei la un
sistem de alimentare pe scară largă, în amonte în ierarhia re•elei electrice. Această solu•ie î•i propune
să integreze mai bine generatoarele regenerabile de mare putere ca surse descentralizate în re•eaua
electrică tradi•ională.

Din cauza aceste cerin•e, conceptul de re•ea de energie inteligentă a fost proiectat ca sistem de
furnizare a energiei electrice care transportă, transformă •i distribuie eficien•a puterii (de la producători
a consumatori) •i care se integrează cu comunicări •i informa•ii tehnologie [1] . Principalul obiectiv al
re•elei inteligente este de a ajuta
Cu toate acestea, în special în zonele urbane, în prezent există o implementare •i dezvoltare
semnificativă a sistemelor fotovoltaice integrate (BIPV) integrate, ca surse fotovoltaice de putere mică
asociate sau integrate clădirilor [3] . Multe studii au arătat avantaje ale BIPV atât în ​aspecte economice,
cât •i ecologice

[4,5] , alte lucrări de cercetare au eviden•iat metode de cre•tere a produc•iei de fotovoltaici [6,7] . Deoarece condi•iile

* Corespunzător autor. Tel .: +33 344234964; fax: +33 344235262. de achizi•ie a energiei fotovoltaice sunt încă stimulente, injec•ia de energie fotovoltaică în re•ea este disponibilă în

E-mail abordare: manuela.sechilariu@utc.fr (M. Sechilariu). majoritatea cazurilor

0378-7788 / $ - vezi materie frontală © 2013 Elsevier BV Toate drepturile rezervate.

http://dx.doi.org/10.1016/j.enbuild.2012.12.039
 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243 237

Fig. 1. Re•eaua electrică inteligentă din zonă urbană.

aplica•ii. Pe de altă parte, genera•ia de energie fotovoltaică, greu de prevăzut •i foarte la întâmplare, prin rezultatele experimentale prezentate în sec•iunea 5 . Concluzia •i oportunită•ile suplimentare pentru
nu este participarea la reglementările tehnice pentru grilă conexiune (setarea tensiunii •i frecven•ei, utilizarea BIMG sunt prezentate în sec•iunea 6 .
detectarea insulei etc.) •i se comportă ca un generator electric pasiv care necesită re•ea suplimentară regulament
[8,9] . Prognoza de iradiere solară pe termen scurt este de asemenea fiind studiat pentru a ajuta energia administrare
2. Configurarea sistemului microgrid integrat în clădire
[10,11] . Diferit microgrids cererile sunt propuse la nivel mondial [12,13]

Sistemul BIMG, care este compus din sistem de alimentare cu curent continuu •i control de
supraveghere •i achizi•ie de date (SCADA), este prezentat în
•i dimensionarea pentru surse regenerabile •i depozitare adecvate pentru construc•ii sunt dat [5,14] .
Fig. 2 . Generatoare fotovoltaice, stocare de energie electrică, conexiune la re•ea •i încărcare continuă
•intind spre cre•te pătrunderea micilor instala•ii urbane fotovoltaice având în vedere grila lor integrare •i
sunt cuplate, prin convertoarele lor dedicate, pe un autobuz continuu. Generatoarele fotovoltaice sunt
urmând modelul microgrid, o clădire integrată microgrid (BIMG) cu comunicare inteligentă în re•ea ar
considerate ca o sursă controlată de un algoritm MPPT (track point power point), dar, de asemenea,
putea fi propus. La fel de ilustrat în Fig. 1 , o zonă urbană inteligentă re•eaua electrică ar putea fi reprezentat
capabile să producă o putere limitată, dacă este necesar. Conform platformei experimentale
de un set de BIMG combinat cu tradiţional re•ea de energie electrică segmente •i autobuz de
dezvoltate în laboratorul nostru, stocarea energiei electrice este un sistem electrolitic, bine adaptat
comunicare. Microgridul controlor devine esen•ial pentru echilibrarea puterilor •i încărcării management
tehnic •i economic pentru un sistem BIMG. În ceea ce prive•te sarcina de curent continuu, care
sub grilă constrângeri comunicat prin grilă inteligentă. ACEASTA la fel facilitează schimbarea de
reprezintă încărcările electrice ale clădirii, se iau în considerare considera•iile de mai jos.
energie între BIMG-uri în timpul perioadei exterioare de operare Mod.

Pentru mai multă eficien•ă energetică, alegerea sistemului de alimentare cu curent continuu este justificată prin

următoarele afirma•ii:
În ceea ce priveste BIMG, obiectivul este un proiect sau o energie locală avansată managementul
ac•ionând pe ambele, încărca•i management •i regenerabile putere generaţie. Sunt diferite strategii de
gestionare a energiei microgrid a propus, inclusiv diferite tehnici, cum ar fi multi-agent cerere [15] . reguli - Un procent foarte important, cea mai mare parte de 90%, din încărcările electrice ale clădirilor
ter•iare ar putea fi alimentate direct cu curent continuu, ca dispozitive bazate pe microprocesoare,
deterministe [16,17] •i logică fuzzy [18,19] . Sistemul BIMG poate permite a descentralizat •i cooperant arhitectura
alimentare cu sistem computerizat, alimentare cu regim comutat, balasturi electronice pentru
pentru puterea locală echilibrează puterea, cu poten•ial de netedire cererea semnificativă a vârfului de
iluminarea fluorescentă, variabilă -dispozitive de frecven•ă pentru varia•ia de viteză a motoarelor
grilă. Astfel, pe baza răspunsului la cerere, activ consumator pe deplin participă la o scară mai bună a
care echipează sistemele de încălzire, ventila•ie •i aer condi•ionat, iluminat pe baza diodelor cu
produc•iei - consumului re•eaua de utilită•i tradi•ionale. Fa•ă de grilă integrarea instala•iilor PV mici în emisie de lumină [20,21] .
zonele urbane •i cuplată cu apari•ia sosirii re•elei inteligente, BIMG nu a fost explorat până acum îmbunătă•irea
grilei Opera•iune. Apoi, în acest context, această lucrare se concentrează pe BIMG pentru BIPV ter•iar
cu stocare •i re•ea inteligentă interacţiune. În ceea ce prive•te eficien•a energetică mai bună, energia
generată de PV este folosit unde, când •i cum este generat; re•eaua electrică este folosit doar ca a de - Puterea de curent continuu maximizează eficien•a generarii fotovoltaice pentru o încărcare continuă, evitând pierderile
de conversie (eliminarea uneia sau a două etape de conversie a energiei, absen•a puterii reactive •i armonicele). În
rezervă. Aceasta ar putea elimina sau reduce vârful grilei consum si evitati injectie nedorita de retea.
sistemul tradi•ional de alimentare cu curent alternativ, generatoarele fotovoltaice produc curent continuu care este
convertit în curent alternativ pentru a furniza sistemul electric al clădirii; apoi, această putere trebuie reconvertită în
curent continuu pentru multe utilizări finale men•ionate mai sus.

- Alimentarea cu curent continuu permite func•ionarea diferitelor surse de curent continuu fără a •ine cont de fazele de
potrivire pentru a putea stabili. Întrucât este necesar să folosi•i un curent alternativ necesar fiecărui element care să poată
Acest hârtia este organizat după cum urmează: Sec•iunea 2 descrie sistemul BIMG proiecta. energie
avea forme de identitate nedetectată pentru o func•ie func•ională. Pute•i sincroniza necesitatea unui invertor pentru
locală avansată principii de management •i regulile sunt discutat în sec•iunea 3 . Proiectarea •i strategia
asigurarea legării curentului alternativ. În cazul în care există o alimentare continuă cu curent continuu, este necesar un
de control sunte•i prezentat în Sec•iune 4 . Fezabilitatea tehnică •i echilibrarea puterii performan•ele singur invertor pentru conectare la re•eaua electrică.
sistemului BIMG propus sunt validate
238 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243
Fig. 2. Sistem de microgrid integrat în clădire.
- DC puterea este Foarte compatibil cu stocarea de energie electrică poate îngriji eficien•a vehiculelor
electrice plug-in hibrid plug-in •i electrice VEHICULE un caror num este trebuia să crească peste
câ•iva ani.
- LUAT în cont că alte generatoarele de energie regenerabilă sunt intrinsec cu curent continuu surse, pentru
zonele urbane, puterea de curent continuu se poate integra la superior Energie e fi cien•ei generaoare precum
turbine eoliene mici sau combustibil Celule.
Conform studii multiple, pentru construirea de sarcini electrice, curent continuu distribuire Poate
avea eficien•ă energetică bună, fezabilitatea sa tehnică este posibil •i există infrastructura poate fi
folosită. Luarea în cont calculele pierderilor •i rata transferului de energie, la Fi punct de vedere
economic pro-tabel •i, prin continuare, capabil să folosească celebrul deja existent Cablu infrastructura,
o valoare optimă a tensiunilor de autobuz continuu de adoptare poate fi de 325 V [21,22] . SCADA sistem,
asociat cu utilizarea de alimentare cu curent continuu, permite Putere Control în urma a gestionarea
constrânsă a energiei. SCADA poate este capabil să să schimb valutar informa•ii cu grila inteligentă •i the
Clădire sistem de management (Aparate cerin•e, programare •i priorită•i ale vărsare etc.) pute•i vedea
enduserul cere. Scopul nu este doar echilibrarea puterii, ci •i reducerea grilă vârf putere care ar putea
implica vărsare de sarcină sau vărsare PV dacă necesar. Interfa•a om-ma•ină ajută la proiectarea
graficului monitorizează sistemul •i oferă modul de operare a încărcării ca Utilizator final cerere: sarcină
normală, pentru alimentare nelimitată cu respect de contractual putere abonată •i încărcare limitată, pentru
limitat alimentare electrică conform unui coeficient de vărsare. retea inteligenta mesajele informează
stratul local de gestionare a energiei despre the energie pre•uri variabile •i ore de vârf folosind variabile
de re•ea ie•ire ( nvo). În În plus, sistemul SCADA ar putea fi capabil transmite timp real informa•ii despre
energie consum folosind retea variabile de intrare ( nvi). Clădirea schimb de sisteme de management date
cu energie locală managementul pentru a ac•iona mai bine sarcină vărsare •i pentru a înregistra unele
date de fluxuri de energie necesare.
Ultimul strat SCADA este controlul puterii de îngrijire sunt ca obiectiv principal echilibrarea puterii.
3. Reguli locale de gestionare a energiei
Reducerea cererii maxime a re•elei de energie ar putea reduce poten•ialul de vulnerabilitate •i
re•elei de a evita costurile suplimentare •i de a avea un impact asupra mediului impus de instala•ii
suplimentare. Pentru a putea oferi cerere cu cerin•e tehnologice mai pu•in exigente, se folosesc
mecanisme de stabilizare a unor materiale variabile. Tarifarea timpului de utilizare (TOU), care se
stabile•te în func•ie de programare pentru a permite programarea •i în afara vârfului, este posibil să se
pună în aplicare aspectul său în timp real. Cu toate acestea, pentru urmărirea animalelor, în timp real
sunt preconizate să fie obligatorii pentru majoritatea utilizării finale; implementează o implicare sau
comunicare inteligentă pentru re•elei bazate pe interfa•ă adecvată.În Europa de Nord, care a fost
consumată de încălzire, sezonul de iarnă a fost cea mai vulnerabilă pentru re•eaua electrică. În ceea
ce prive•te prive•te clădirea ter•iară, cu excep•ie de celebritate în timpul iernilor,
În ceea ce prive•te privirea mesajelor comunicate despre re•eaua inteligentă, în acest studiu sunt
alese constrângeri: TOU pe vârf, TOU off-vârf •i limite de injec•ie a puterilor re•elei P Soldat lim. Se
presupune P L max ca putere de încărcare subscrisă prin contract •i P PV pag ca putere de vârf PV în
condi•ii de testare standard (STC) (1000 W / m 2, 25 ◦ Temperatura celulei C, AM 1,5 spectru); ambele
sunt valori constante. Prin urmare, evolu•ia puterii re•elei pentru modulul de func•ionare a alimentării, P
GS, este definit ca 0 ≤ P GS ≤ P L max. Se presupune că energia de stocare poate fi folosită pentru injectare
în re•ea. Astfel, puterea de re•ea injectată
P Soldat 0 evolutie este definita ca 0 ≤ P Soldat ≤ P Soldat lim cu P Soldat lim ≤ P PV p.
Sarcina poate folosi puterea maximă P L max de la re•ea, în timp ce se poate schimba energia în
urma tarifelor TOU. Se consideră că programul TOU se exprimă prin coeficient T vârf = 1, în timp ce
pentru programul TOU offpeak T vârf = 0. Puterea de încărcare P L modificări în func•ie de
 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243 239

clădire din cerere de energie în timp real Când puterea fotovoltaică P PV •i depozitare Putere P S sunte•i insuficient
pentru a furniza sarcina în timpul timpului T vârf = 1, sarcină Putere P L ar putea fi limitat la P L lim = K L · P L max, cu
0 < K L ≤ 1 ca sarcină vărsare Coef fi cient. Utilizatorul final, principala umanitate ma•inărie interfa•ă a
sistem SCADA, permite vărsarea sarcinii coeficient ca. limita acceptabila.

The starea de încărcare, SOC, este utilizat pentru a indica bateriile depozitare nivel. Spa•iul de stocare
este capabil încărcare / descărcare atunci când
SOC este in gama normală SOC min ≤ SOC ≤ SOC max, cu SOC min •i SOC max reprezentând respectiv
limitările SOC minime •i maxime pentru depozitare Opera•iune.

Este presupune că încărcarea de stocare este operată numai de produc•ia fotovoltaică în timpul
„zilei”, de la 6:01 la 22:00, în timpul „nop•ii” timp", 22: 01–6: 00, opera•iunea de încărcare a stocării ar
putea fi efectuată până la grilă livra, Prin urmare, opera•iunile de încărcare la nop•ii sunt mai pu•in
negative impactul asupra re•elei electrice •i a privării tarifului mai mic pentru orice energie electrică furnizor. Fig. 3. Transferuri de fluxuri de energie.

Pentru a reduce consumul maxim al re•elei •i pentru a evita injec•ia nedorită a puterii de re•ea,
PV Putere P PV depinde de iradiere solară, temperatura celulelor fotovoltaice, mul•ime tensiunea •i sunt redate transferurile de putere admisă Fig. 3 . Deoarece tarifele de alimentare a produc•iei
curentul prin sursa fotovoltaică. În comanda sa maximizarea produs produs din sursa de energie fotovoltaice sunt încă stimulente, injec•ia de re•ea prin stocarea de energie este interzisă de aproape
electrică MPPT ALES metoda este bine cunoscută •i u•or de implementat Perturb & Observa•i (P&O) Algoritm.to•i furnizorii de energie electrică. Deci, a•a cum am men•ionat deja, stocarea de energie nu este
Ac•ionează în timp real tensiunea Referinta variabilă, pentru a produce puterea maximă din PV sistem, P PV injectată în re•ea, în timp ce stocarea poate fi încărcată prin furnizarea re•elei în timpul nop•ii. În Fig. 3 ,
MPPT. În [7] patru algoritmi sunt experimentali comparativ în strict la fel condi•ii •i a arătat pentru toate MPPT prin conven•ie, puterile prezentate sunt întotdeauna pozitive. Proiectarea strategiei de control trebuie
Energie eficien•ele sunt foarte similare. Astfel, în lucrare, P&O MPPT se alege strategie pentru că să păstreze echilibrul puterii, respectând constrângerile anumitor limite.
algoritm este implementat pentru o imunitate Voltaj Referinta v * PV Acum cum este prezentat în [7] .
Puterea fotovoltaică ob•inută în baza MPPT algoritm, P PV MPPT, este utilizat în principal pentru furnizarea sarcină
•i excesul de PV produc•ia percepe stocarea cu prioritate. Odată SOC max este atinsă, produc•ia de PV
în exces poate fi injectată în re•ea. Pentru acest ultim caz, dacă P PV MPPT> P L + P soldat lim,

4. Proiectarea strategiei de control

Strategia de control vizează echilibrarea puterii în sistemul de alimentare cu curent continuu, luând în

considerare criteriile de gestionare a energiei definite mai sus. În sistemul de alimentare, P PV •i P L nu sunt

controlabile, dar ar putea fi limitate în caz de nevoie, după cum se men•ionează în sec•iune 3 . În schimb,
PV Control implică un algoritm adecvat care este capabil să scoată exact putere limitată ca P PV lim = P L + P soldat
puteri P G
lim. •i P S poate fi controlat dând referin•a curentă corespunzătoare,

Fig. 4. Strategia de control a puterii.

240 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243

Fig. 5. Schema electrică a platformei experimentale.

eu * 5. Testele experimentale și validarea strategiei de control

G •i
eu * S. Conform semnului conven•ie (puteri întotdeauna pozitive), legea fizică a putere echilibrarea
este descrisă de:
Bazat pe platforma experimentală, care vizează validarea stabilită•ii sistemului •i a relevan•ei
P L ( t) + P GI ( t) + P SC ( t) = P GS ( t) + P SD ( t) + P PV ( t) (1)
managementului energetic local propus, strategia de control a BIMG este testată pe parcursul a două

cu P SC la fel de depozitare putere de încărcare •i P SD ca putere de descărcare a stocării. zile diferite. Condi•iile meteorologice din aceste două zile de testare sunt diferite atât pentru iradierea
solară, cât •i pentru temperatura celulelor fotovoltaice.

The diferen•a de sarcină consumul •i generarea de fotovoltaice provoacă fluctua•ii în tensiunea de

bus DC, care este remarcat v; grajd v es fi cativ bine echilibrat puterea în sistemul de alimentare. Astfel,
echilibrul de putere este realizat de reglarea puterii de stocare •i re•ea pentru stabilizarea curentului 5.1. Platforma experimentala

continuu autobuz Voltaj. referin•ă de putere necesară P * pentru echilibrarea puterii este calculat de reglementare
v cu controler propor•ional-integral (PI) ca în (2) : Schema electrică a platformei experimentale este prezentată în
Fig. 5 unde g •i sunt respectiv iradierea solară •i temperatura celulelor fotovoltaice. O sarcină
electronică continuă programabilă emulează încărcarea continuă •i un amplificator liniar emulă
∫ re•eaua de utilită•i. Toate elementele principale sunt conectate pe acela•i bus DC printr-un convertor
de putere cu 4 picioare ( B 1 - B 4). În plus, este adăugat un set de inductori •i condensatori pentru a
p * ( t) = C P ( v * ( t) - v ( t)) + C eu ( v * ( t) - v ( t)) dt + P PV ( t) - P L ( t) (2)
asigura compatibilitatea între diferitele elemente.

Unde v * este autobuzul DC referin•ă control tensiune, C P este propor•ional câ•tig •i C eu Este câ•tig
Sarcina continuă este alimentată direct de magistrala DC. Stocarea •i re•eaua sunt controlate de
ntegral.
controlerul de buclă curentă în urma referin•elor curente date de controlul de supraveghere.
Apoi, luând în •ine•i în ceea ce prive•te defini•iile: P G ( t) = P GI ( t) - P GS ( t) si P S ( t) = P SC ( t) - P SD ( t), P * ar
trebui să fie furnizate de către the depozitare •i / sau grila ca exprimat de (3) .
Datorită constrângerilor prezentate de unele elemente, tensiunea bus DC este aleasă la 200 V
pentru testele experimentale, în ciuda recomandării 325VDC, astfel încât tensiunea re•elei este

P * ( t) = P * (3) adoptată la 115 V / 50 Hz. Întrucât obiectivul principal este validarea strategiei de control propuse,
G( t) + P * S( t)
această valoare a tensiunii nu afectează rezultatele.
După calculat P *, referin•a puterii de stocare P *
S iar grila
putere referinţă P *
G sunte•i calculat conform strategiei de control
prezentat în graficul de flux din Fig. 4 •i •inând cont de coresponden•a acestora limite.
PV-ul este controlat prin control cu ​buclă dublă •i, în mod normal, produce putere maximă
folosind un algoritm MPPT; în plus, controlul de supraveghere poate pierde puterea fotovoltaică,
Dacă nu este energie suficientă pentru alimentarea încărcăturii (PV insuficientă) produc•ie) •i T vârf = 1, oferind o referin•ă de putere restric•ionată. Algoritmul de control PV este prezentat în Fig. 6 . În cazul
vărsarea sarcinii se efectuează atunci când depozitarea este gol. În astfel de cazuri, puterea de protejării stocării împotriva supraîncărcării •i respectării limitelor de injec•ie ale puterii re•elei de la
încărcare este limitată la mesajul re•elei inteligente, puterea fotovoltaică trebuie să fie pierdută în cazul produc•iei
P* excedentare. Acest control combină algoritmul P&O MPPT •i algoritmul restrâns la putere. Referin•a
K L · P L max. Dacă P *
L lim = L lim este încă mai mare decât produc•ia de PV
TION, the grilă furnizarea necesar complement, în caz contrar, produc•ia fotovoltaică este limitat la P * de putere fotografică constrânsă P *

L lim. Pentru SOC > SOC min depozitarea este

the numai alimentarea complementară •i sursa fotovoltaică rulată în func•ionare MPPT Mod.
PV lim este calculat de SCADA
strat de control al puterii cu algoritmul descris în sec•iunea 4 . Algoritmul P&O MPPT •i algoritmul de
Pe the cealaltă parte, pt T vârf = 0, grila este singurul complementar sursa de alimentare •i sursa fotovoltaică
produc•ie PV constrâns oferă în acela•i timp o referin•ă de tensiune corespunzătoare
unc•ionează în modul de operare MPPT.
În contrast, dacă sursa fotovoltaică produce mai multă putere decât cererea de încărcare, pentru orice
v * PV MPPT •i v * PV lim să func•ioneze sistemul fotovoltaic. Maximul acestor două referin•e este luat ca
TOU stabilirea pre•urilor, excesul de putere este utilizat pentru a încărca în primul rând the depozitare •i apoi
referin•ă pentru controlul tensiunii sistemului PV
excesul este injectat în grilă. Cand the stocarea este plină, iar limita de injec•ie a re•elei nu permite
v * PV, ceea ce reprezintă puterea minimă. Ca urmare a v * PV, Sistemul fotovoltaic este ac•ionat de
absorb•ia tuturor surplus de PV produc•ia, produc•ia fotovoltaică este limitată la P *
controlul tensiunii •i a curentului dublu în buclă închisă prin regulator automat de tensiune (AVR) •i
regulator automat de curent (ACR) Ie•irea controlului, ciclul de func•ionare a semnalului PWM,
PV lim = P L + P soldat lim.
 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243 241

Fig. 6. Algoritmul de control PV.

operarea ca valori arbitrare. Limita de injectare a puterii de grilă este impusă ca 300 W. Limitele SOC
arbitrale sunt considerate cu SOC ini•ial la 50%, SOC min la 49% •i SOC max la 52% •i 51%, respectiv
pentru cele două teste. Având în vedere capacitatea de stocare a platformei noastre experimentale,
aceste limite SOC sunt selectate pentru a ilustra comportamentul diferit al sistemului cu evenimente
relevante de stocare (pline, goale) pe parcursul unei zile. În ceea ce prive•te fluxul de energie,
puterea fotovoltaică P PV este produs de algoritmul de control men•ionat anterior, incluzând algoritmul
constrâns PV. P LD reprezintă cererea de încărcare ini•ială •i P L reprezintă evolu•ia reală a puterii de
încărcare controlată de algoritm. Coeficientul de vărsare a sarcinii, dat de utilizatorul final prin
interfa•a om-ma•ină a sistemului SCADA, este K L = 0,5 ca.

Conform strategiei, re•eaua •i stocarea func•ionează separat atât pentru furnizarea de energie, cât
•i pentru primirea de energie. În cazul aprovizionării, stocarea este prioritară aprovizionării în orele de
vârf, vizând reducerea consumului de vârf al re•elei, iar re•eaua furnizează încărcătura în orele de vârf.
Când stocarea este goală în timpul orelor de vârf, grila se livrează, dar vărsarea de sarcină asigură
reducerea alimentării pe vârf a grilei. În cazul produc•iei de excedent fotovoltaic, stocarea este încărcată
în primul rând atunci când nu este completă, în caz contrar, produc•ia excedentară de PV este injectată
în re•ea. Algoritmul de control PV men•ionat anterior asigură puterea de injec•ie a re•elei în limite,
Fig. 7. Banca de testare experimentală. impuse de mesajul de re•ea inteligent, pentru a evita injec•iile nedorite ale re•elei.

este dat la putere dispozitive electronice pentru controlul sistemului fotovoltaic. In timpul MPPT opera•ie,
dacă a putere constrânsă în cadrul MPPT abilitatea este dat, PI controlorul ar cre•te v * PV lim. Primul test experimental este realizat pe 20 noiembrie
2012 •i Fig. 8 prezintă rezultatele ob•inute. Fig. 8 (a) arată iradierea solară •i temperatura celulelor
Cand v * PV lim este mai mare ca v * PV MPPT, se ia referin•a constrânsă si MPPT algoritmul este oprit. Prin fotovoltaice.
puterea constrânsă închisă buclă control, PI controler controlează puterea fotovoltaică la constrâns nivel.
Sunt afi•ate fluxurile de putere experimentale Fig. 8 (B). În timpul acestui test de zi, din cauza
iradierii solare, vărsarea fotovoltaică nu este efectuată •i astfel, P PV este întotdeauna egală cu P PV MPPT reprezentând
puterea fotovoltaică produsă doar de algoritmul MPPT. În caz contrar, fa•ă de iradierea solară, P PV
În caz de energie solară scăzută iradiere, capacitatea de ie•ire fotovoltaică este mai mică decât referin•ă
MPPT arată relevan•a algoritmului MPPT.
de putere constrânsă, deci regulatorul PI va scădea v * PV lim până la limita inferioară •i v * PV MPPT este
luat la control PV sistem. Asa ca controlul puterii de constrângere nu afectează MPPT este produs
În timpul primelor ore în afara vârfului (10: 00–11: 00), P PV este insuficient pentru a furniza
algoritmul •i puterea MPPT.
încărcătura, iar re•eaua furnizează o parte din cererea de putere a sarcinii P L D. Apoi, în timpul primelor
ore de vârf (11: 00-13: 00), stocarea furnizează puterea de încărcare sau este încărcată prin produc•ie
The propus strategia de control este implementat în experimentul nostru platformă pentru teste Opera•iune.
de surplus fotovoltaic; grila nu este utilizată în primele ore de vârf. În continuare, în a doua oră de vârf
Parametrii principali ai experimentului platforma sunt date în tabelul 1 , iar imaginea este afi•ată în Fig. 7 .
(13: 00-15: 00), întrucât produc•ia fotovoltaică este mai mare decât puterea de încărcare, stocarea
este încărcată prin produc•ie de surplus fotovoltaic (13: 00-14: 20). Apoi, în urma strategiei propuse,
re•elele de aprovizionare •i stocarea sunt rezervate (14: 20-15: 00). În a doua oră la vârf (15: 00-17:
00), stocarea furnizează încărcarea până când stocarea este goală (15:40); după aceea, sarcina este

5.2. Rezultate experimentale •i discuţie vărsată pentru a reduce alimentarea re•elei în orele de vârf (15: 40–17: 00). Urmărind

Două testele experimentale sunt discutate în această sec•iune. Grid •i depozitare constrângerile sunt
impuse pentru sistemul de curent continuu

tabelul 1

Principal detalii elemente pentru test experimental.

Element Parametru Dispozitiv

Depozitare 24 V / 550 Ah Unitate baterie: EXIDE OPzS SOLAR 550

PV (8 panouri fotovoltaice în serie) La STC: I = 7,14 A; V = 140 V; P = 1000 W Panou fotovoltaic: Solar-Fabrik SF-130 / 2-125

clădire emulator 2,6 kW Sarcină electronică continuă programabilă: Chroma 63202

Grilă emulator 3 kVA Amplificator liniar bidirec•ional: Puissance +
Placa de control dSPACE 1103
Putere electronic convertizor 600 V – 100 A SEMIKRON SKM100GB063D
242 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243

50 50
Temperatura PV Temperatura PV
Iradierea solară Iradierea solară
40 1000 40 1000

30 800 30 800
ºC

W / m2
20 600

ºC
W / m2
20 600

10 400
10 400

0 0 200
0 0 200 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00
10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00
(A)
(b) litera (a)
1000
PPV_MPP T PL_D PS PG PL PPV
800
P PV_MPP TP L_D PSPGPLP PV
600
1000
400
800
SOC 200
600

Putere (W)
400 0
Putere (W)

200 - 200
- 200 0 - 400
- 400 - 600
- 600 - 800
10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00
- 800
10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00
(B)
litera 220 52
Tensiunea bus
220 52
Tensiunea bus DC
DC 210 51

210 51

200 50

200 50
(V)

%
(V)

190 49
190 49

180 48
180 48 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00
10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00
(C)
(c)
Fig. 9. Rezultate experimentale din 2 decembrie 2012: (a) condi•iile meteorologice; (b) fluxul de putere •i (c) tensiunea
Fig. 8. Rezultate experimentale din 20 noiembrie 2012: (a) condi•iile meteorologice; (B) curent electric •i (c) tensiunea bus DC •i evolu•ia SOC.
bus DC •i Evolu•ia SOC.

ales valoarea pentru coef fi cient K L, vărsarea sarcinii se efectuează în timpul vârf ore cu depozitare
goală; acest lucru este ilustrat de puterea de încărcare P L ( ro•u curba).
The al doilea testul experimental se desfă•oară pe 2 decembrie
2012. The sarcină putere cerere P LD este aproape aceea•i pe amplitudine, ca a prezentat mai sus, dar s-a
mpus un u•or interval de timp. Acest
P LD cre•te ocazie de a ilustra unele fenomene. Fig. 9
spectacole the meteorologic condi•iile (a), flux de putere experimental (b), •i autobuz DC tensiune •i
stocare SOC (c).
The meteorologic condi•iile din această zi permit testarea respectării PV vărsare, precum •i injec•ie
de alimentare a re•elei. Pentru a eviden•ia fotovoltaica mai bine controlul vărsării, P PV MPPT, reprezentând
puterea fotovoltaică produsă numai de MPPT algoritm, este estimat din punct de vedere meteorologic condi•ii
în cazul PV vărsare.
P soldat lim, algoritmul de control PV constrânge produc•ia de PV pentru a men•ine puterea de injec•ie a
re•elei P soldat lim ( 12: 40–13: 00), iar acest fenomen continuă până la aproximativ 13:40, în timpul unei a
doua ore în afara perioadei de vârf (13: 00–15: 00). Odată cu trecerea norului, produc•ia fotovoltaică
este controlată, relativ alternată, de către MPPT •i algoritmul de produc•ie restrâns (13: 40-14: 15).
Apoi, întrucât produc•ia fotovoltaică nu mai produce o injec•ie de grilă nedorită, sistemul fotovoltaic
este operat de algoritmul MPPT. În cazul furnizării în a doua oră liberă, re•eaua furnizează sarcina.
Pentru a doua oră la vârf, stocarea furnizează încărcarea până la SOC min se ajunge (15: 00-15: 45).
Odată ce stocarea este goală, încărcarea este vărsată la un nivel prestabilit, urmărind reducerea
alimentării cu vârful grilei (15: 45–17: 00).
Tensiunea bus DC, prezentată în Fig. 9 (c), este constant cu fluctua•ii u•oare (mai pu•in de 4% din

tensiunea nominală a magistralei DC), ceea ce înseamnă că puterea din sistem este bine echilibrată.

Fig. 9 (B) dă fluxuri de putere experimentale. În perioada 10: 00–11: 00, prima în afara orei de vârf,
puterea fotovoltaică este capabilă să furnizeze the încărca•i de cele mai multe ori. În plus, stocarea
este taxată cu the exces de PV produc•ie. Cu toate acestea, în timp ce produc•ia fotovoltaică este
nsuficientă re•eaua livrează sarcina (10: 30-10: 50). Datorită relativ înalt solar iradiere, în prima oră pe
vârf (11: 00-13: 00), În primul rând, stocarea este încărcată până la o capacitate mai mare limita SOC max
este a ajuns în jurul orei 11:55, apoi excedentul PV produc•ia este intru totul injectat în grilă (11: 55-13:
00). O singura data grilă injecţie putere devine mai mare decât limita dată,
•inând cont de faptul că obiectivul era de a verifica fezabilitatea controlului propus în limitele
re•elei electrice, BIMG, a•a cum a fost proiectat, răspunde satisfăcător în limitele conturate. Cu toate
acestea, pentru a utiliza în totalitate •i corect stocarea disponibilă sau pentru a arunca mai pu•ine
sarcini electrice pentru construc•ii, controlul trebuie îmbunătă•it. În plus, varia•iile de K L trebuie studiat:
în ceea ce prive•te încărcările electrice ale clădirii, cu siguran•ă trebuie impuse anumite limitări ale
acestor varia•ii. În lucrările ulterioare, se vor impune limite pentru alimentarea re•elei •i algoritmii vor
calcula solu•iile corespunzătoare
 M. Sechilariu •i colab. / Energie •i clădiri 59 (2013) 236–243
tehnico-economice criterii, prognoza cererii de energie electrică •i a vremii etc.
6. Concluzie
Cu fa•a în sus nivelul de penetrare al viitorului BIPV, problemele de re•ea pot fi îmbunătă•ite cu o energie
locală adecvată strategie de management în loc de grilă permanentă injecţie. Această lucrare se
concentrează pe proiectarea •i implementarea BIMG aplicat sistemului BIPV cu stocare de energie •i
inteligent grilă comunicare. O energie locală managementul este propus cu luarea în considerare a tarifelor
TOU de re•ea, limita de injec•ie a re•elei, capacitatea de stocare, încărcarea •i vărsarea energiei
fotovoltaice, dacă este necesar.
Experimental rezultate a validat strategia propusă, care este simplu încă eficiente în echilibrarea
puterii, reducând consumul maxim al re•elei •i evitând injec•ie de grilă nedorită. Gestionarea energiei
este u•or de făcut implementează •i oferă perspective privind o mai bună integrare a instala•iilor
urbane mici de fotovoltaie în re•ea.
În mai departe muncă, predictii si incertitudini privind sursele de energie •i sarcina de putere cerere
va fi va fi considerat •i va fi eficien•a convertirii energiei studiat.
Lazărov, B. Francois, Managementul energiei •i
Referințe
[1] european Platforma Smart Grid platforma, Smartgrids: Vision •i Strategie
pentru european Retele de electricitate ale viitorului. http://www.smartgrids.eu/ documente / vision.pdf
[2] RH Lasseter, inteligent distribu•ie: microgriduri cuplate, procedurile IEEE
99 (2011) 1074-1082. [3] F. Cucchiella, I. D'Adamo, M. Gastaldi, SCL Koh, op•iuni de energie regenerabilă pentru
clădiri: performanţă evaluări ale sistemelor fotovoltaice integrate, Energie •i Clădiri 55 (2012) 208–217. [4] T. Hwang,
S. Kang, JT Kim, Optimizarea fotovoltaică integrată a clădirii
sistem în fi•ier clădiri - concentra•i-vă pe orientare, unghiul înclinat •i zona instalată, Energie •i Clădiri 46 (2012)
92–104. [5] T. Khatib, A. Mohamed, K. Sopian, M. Mahmoud, Dimensiunea optimă a construc•iilor
răzuită hibrid Sistem generator PV / diesel pentru respingerea sarcinii zero pentru Malaezia, Energie •i Clădiri 43
(12) (2011) 3430–3435. [6] S. Subiyanto, A. Mohamed, MA Hannan, punct de putere maxim inteligent
urmărirea sistemului PV folosind re•ea neuronală Hop-eld, controler logic optimizat, Energie •i clădiri 51 (2012)
29–38. [7] Eu Houssamo, F. Locment, M. Sechilariu, Analiza experimentală a impactului MPPT
metode privind energia eficien•ă pentru sisteme de energie fotovoltaică, Jurnalul Interna•ional al Sisteme electrice
de energie •i energie 46 (2013) 98–107.
243
[8] A. Woyte, V. Van Thong, R. Belmans, J. Nijs, Flutua•ii de tensiune pe distribu•ie
nivelul introdus de sistemele fotovoltaice, tranzac•iile IEEE pentru conversia energetică 21 (2006) 202-209. [9] H.
Wei-Lin, L. Chia-Hung, C. Chao-Shun, CT Hsu, K. Te-Tien, T. Cheng-Ta, H. Chin-Ying, Impactul genera•iei
fotovoltaice asupra varia•iei de tensiune •i a pierderilor de putere ale sistemelor de distribu•ie, în: Dezlegare •i
restructurare •i utilită•i electrice (DRPT) a IV-a conferin•ă interna•ională, 2011, p. 1474–1478. [10] E. Lorenz, J.
Hurka, D. Heinemann, HG Beyer, prognoza iradiere pentru
predic•ia de putere a sistemelor fotovoltaice conectate la re•ea, subiecte selectate în observa•ii aplicate pe
pământ •i teledetec•ie, IEEE Journal 2 (2009) 2–10. [11] SKH Chow, EWM Lee, apă caldă menajeră Li, Predic•ie pe
termen scurt a fotovoltaice
generarea de energie prin abordare inteligentă, energie •i clădiri 55 (2012) 660–667. [12] RH Lasseter, JH Eto, B.
Schenkman, J. Stevens, H. Vollkommer, D. Klapp, E. Lin-
tonă, H. Hurtado, J. Roy, CERTS pat de test de laborator microgrid, Tranzac•ii IEEE privind livrarea de energie
26 (2011) 325–332. [13] E. Cetin, A. Yilanci, HK Ozturk, M. Colak, I. Kasikci, S. Iplikci, O putere micro-DC
sistem de distribu•ie pentru o aplica•ie reziden•ială alimentată de sisteme energetice hibride fotovoltaice / celule de
combustibil, energie •i clădiri 42 (8) (2010) 1344–1352. [14] T. Khatib, A. Mohamed, K. Sopian, Optimizarea unei
fotovoltaice / eoliene pentru micro-re•ele
pentru electrizarea locuin•elor rurale folosind un algoritm iterativ / hibrid genetic: studiu de caz al Kuala
Terengganu, Malaezia, Energie •i Clădiri 47 (2012) 321–331. [15] J. Lagorse, D. Paire, A. Miraoui, Un sistem
multi-agent pentru gestionarea energiei
un surselor de energie distribuite, Energie regenerabilă 35 (1) (2010) 174–182. [16] H. Kanchev, L. di, F. Colas, V.
planificarea opera•ională într-un microgrid cu un generator activ bazat pe PV pentru aplica•ii de re•elă inteligentă,
Tranzac•ii IEEE pe Electronic Electronics 58 (2011) 4583–4592. [17] M. Sechilariu, BC Wang, F. Loca•ie, Construire
de sisteme fotovoltaice integrate-
cu stocare de energie •i comunicare inteligentă a re•elei pentru clădiri, tranzac•ii IEEE pe electronică industrială,
genera•ie distribuită cu emisii speciale •i micro-re•ele 60 (2013) 1607-1618. [18] H. Zhang, A. Davigny, F. Colas, Y.
Poste, B. Robyns, energie bazată pe logică Fuzzy
strategia de gestionare a clădirilor pentru îngrijirea integrării sistemelor de fotovoltaice •i stocuri, energie •i
clădiri 54 (2012) 196–206. [19] YK Chen, YC Wu, CC Cântec, YS Chen, Proiectarea •i implementarea energiei
sistem de management cu control fuzzy pentru sisteme de microcredere DC, Tranzac•ii IEEE pe Power
Electronics 28 (2013) 1563–1570. [20] K. Engelen, E. Leung Shun, P. Vermeyen, iertare, R. D'Hulst, J. Driesen, R.
Belmans, Fezabilitatea sistemelor de distribu•ie de reziden•ă curentă la scară mică, în: Proceedings of IEEE
Industrial Electronics, IECON 2006, a 32-a Conferin•ă anuală, 2006, p. 2618–2623. [21] D. Salomonsson, A.
Sannino, Sistem de distribu•ie de joasă tensiune pentru comer•
sisteme de alimentare cială cu încărcări electronice sensibile, Tranzac•ii IEEE la livrarea de energie 22 (2007)
1620-1627. [22] A. Sannino, G. Postiglione, MHJ Bollen, Fezabilitatea unei re•ele de curent continuu pentru comer•
facilită•i civile, Tranzac•ii IEEE pentru aplica•ii industriale 39 (2003) 1499-1507.