Comertul exterior al R. Moldova.

Cuprins:
1. Aparitia si dezvoltarea comertului. Notiunea de Comert.
2. Exportul si Importul in R.M.
3. Repartizarea geografica a comerului exterior in RM.
. Masuri luate pt intensificarea comertului in RM.
!. Rolul comertului exterior in economia RM.
". Concluzia.
1. Aparitia si dezvoltarea comertului. Notiunea de comert.
Comertul international este totalitatea legaturilor comerciale de cumparare#v$nzare de %unuri si
servicii& ce se desfasoara 'ntre diferite state ale lumii pe %aza diviziunii internationale a muncii. Comertul
international este o forma de legatura 'ntre pietele nationale& 'ntre producatori de marfuri din diferite tari.
(orma moderna a activitatii financiare internationale 'ncepe din punct de vedere istoric& odata cu 'nc)eierea
tratatului de pace dupa raz%oiul franco#prusac din anul 1*+1. ,ratatul impunea (rantei o despagu%ire de
raz%oi enorma& care va forma continutul unui flux financiar#monetar international. Apoi -rimul Raz%oi
Mondial va determina la r$ndul sau un nou flux financiar si monetar international. -entru reglementarea
acestor fluxuri se instituie pentru prima data 'n istoria relatiilor internationale o institutie specializata 'n
coordonarea legaturilor financiar#monetare& .anca Reglementelor Internationale /.RI0.
Aparitia sc)im%ului regulat de produse este indisolu%il legata de aparitia diviziunii sociale a
muncii fiind un rezultat al ei.
1data cu prima mare diviziune sociala a muncii& de care sunt legate aparitia proprietatii private
dezvoltarea sc)im%ului& ia nastere si se dezvolta sc)im%ul 'ntre indivizi& care 'n cele din urma devine unica
forma de sc)im%. -ra%usirea sistemului colonial si aparitia dupa cel de al 2oilea Raz%oi Mondial a unui
mare numar de state independente au generat evolutii noi 'n modul de realizare a relatiilor economice
internationale. Cooperarea economica internationala este 'nainte de toate un produs& un rezultat al
progresului te)nico#stiintific accelerat ce se desfasoara astazi 'n lume si care are o asemenea amploare si
profunzime.
Extinderea diviziunii mondiale a muncii de tip industrial su% influenta revolutiei te)nico#stiintifice
contemporane pe deplin ec)ita%ile reclama dezvoltarea economica multilaterala& a tuturor statelor& crearea
unei industrii moderne& diversificate 'n fiecare tara pe %aza eforturilor proprii # ca factor primordial # si a
unei largi cola%orari internationale %azata pe respectarea stricta a principiilor si normelor dreptului
international. Ca urmare revolutia te)nico#stiintifica contemporana a determinat o accentuare a
interdependentelor economice dintre state.
3n conditiile epocii contemporane& toate tarile lumii indiferent de natura or$nduirii sociale& de
marimea si forta lor economica& de gradul lor de 'nzestrare cu resurse naturale sau forta de munca& asezare
geografica& etc.& tre%uie sa participa 'ntr#o masura mai mare sau mai mica la circuitul economic mondial&
acesta fiind o consecinta fireasca de ordin o%iectiv a interconditionarii economiei generale dintre toate
statele lumii.
4a sc)im%ul international clasic de marfuri& de servicii si de capital se adauga dupa anii 5!6 relatii
directe 'ntre agenti economici din tari diferite 'n sfera productiei 'nsasi. Cooperarea 'n productie devine
astfel o necesitate& o conditie de crestere economica la nivel micro si macroeconomic.
Nici o tara a lumii contemporane& oric$t de mare si de dezvoltata ar fi& si nici o societate comerciala
cu orice cifra de afaceri si orice nivel te)nologic ar avea& nu mai poate evolua ascendent fara conlucrari cu
parteneri externi. Asa dar premisa o%iectiva a cooperarii economice internationale 'si are sorgintea 'n
procese si structuri ale evolutiei economice contemporane7 progresul te)nic& diviziunea sociala a muncii& se
mai adauga procese si circumstante politice si sociale.
Cele trei mari diviziuni istorice ale muncii /separare cre8terii animalelor de agricultur9& separarea
me8te8ugarilor 8i apari:ia unui singur grup # cel a negustorilor0a condus la apari:ia comer:ului exterior.
;ecole d#ea r'ndul comer:ul exterior s#a dezvoltat nu numai cantitativ & ci 8i calitativ. ,reptat& din sfera de
circula:ie am9rfurilor comer:ul exterior s#a transformat 'ntr#
o parte foarte important9 a procesului de produc:ie. 3n prezent comer:ul exterior a devenit o component9
indispensa%il9 a economiei mondiale revenindu#i un rol semnificativ 'n dezvoltare acestuia.
Comer:ul exterior constituie totalitatea sc)im%urilor comerciale externe/export& import 8i reexport 0 ale unei
:9ri cu restul lumii. El include at't fluxurile de %unuri materiale& c't 8i serviciile. Comer:ul cu servicii& care
alc9tue8te circa 26< din valoarea total9 a comer:ului interna:ional este deseori numit comer: invizi%il. El
include transportul& turismul& telecomunica:iile& asigur9rile interna:ionale&transferurile curente etc.
Comer:ul cu m9rfuri 8i comer:ul invizi%il se influen:eaz9 direct 8i reciproc.1rice :ar9& dezvoltat9 sau 'n curs
de dezvoltare& este cointeresat9 de extinderea acestei importante sfere a economiei.Aceast9 sfer9
stimuleaz9 cre8terea economic9& ofera posi%ilitatea de utilizare a noilor realiz9ri te)nologice
ale altor na:iuni&stimuleaz9 activitatea companiilor str9ine de investi:ie a capitalului& contri%uie la
o%:inerea m9rfurilor care nu se produc 'n :ar9& ridic9 nivelul cerin:elor consumatorilor 8i finalmente&
contri%uie la ridicarea nivelului de via:9 al popula:iei auto)tone.
RM la fel ca alte state& este cointeresat9 de extinderea comer:ului exterior.1%iectivul :9rii este de a8i
g9si locul 'n diviziunea interna:ionl9 a muncii 8i a deveni un participant real al -ie:ei Mondiale. Interesul
RM fa:9 de comer:ul exterior este evident& ree8ind din rolul pe care 'l are acesta 'n economia na:ional9.
2. Exportul si Importul in Republica Moldova .
Economia unei tari& indiferent de marimea acesteia si de nivelul de dezvoltare& are conexiuni cu lumea
externa prin mecanismul sc)im%urilor comercial externe cu %unuri si servicii. Nivelul exporturilor si
importurilor are impact asupra preturilor interne& cursul valutar& ratelor procentuale& volumul cererii totale si
-N.& deci asupra ec)ili%rului macroeconomic in ansam%lu. In acest context& capacitatea tarii de a#si asigura
=suveranitatea economica> poate fi apreciata prin optica realizarilor acesteia la capitolul comertului exterior cu
%unuri si servicii. Comertul exterior fiind parte a unui sistem complex de relatii economico#sociale si politice&
este sensi%il si este determinat de o multitudine de factori de impact& directi si indirecti& fara considerarea
carora nu este posi%ila conturarea ta%loului real.
-entru realizarea impotului de produse in Repu%lica Moldova este necesar de a cunoaste punctele de
intrare si de transit cu statele vecine.
Romania ? Moldova7
Albia Leueni;
Sculeni Sculeni;
@ala:i ? @iurgiule8ti.
Acraina ? Moldova7
Mmliga Criva;
Moghiliov Podolski Otaci;
Maiaki!dobnoe Palanca;
Staroka"acie #udora$
%e &oarte multe ori' (roductia interna nu satis&ace nevoile (o(ulatiei' ori este insu&icienta' ori calitatea nu este cea
aste(tata$ )n acest ca"' orice stat recurge la im(ortul (roductiei (entru a re"olva aceste (robleme$ Ast&el' im(ortul
re(re"inta o(eratiunea comerciala de cum(arare din strainatate a unor bunuri materiale si*sau servicii contra unei
cantitati de moneda convenita' im(licind trecerea de catre acestea a &rontierei vamale a im(ortului$ )m(ortul (oate
&i+
direct sau indirect;
de bunuri materiale si*sau de servicii;
(ro(riu "is sau de com(letare;
tem(orar sau (ermanent;
cu (lata imediata sau cu (lata aminata
Princi(alele categorii de mar&a im(ortata de ,M sint urmatoarele+
Produse minerale;
Produse chimice;
Produse ale regnului vegetal;
-rsimi i uleiuri alimentare;
Maini i a(arate;
.chi(amente electrice;
A(arate de /nregistrat sau de re(rodus sunetul i imaginile;
Mi0loace i materiale de trans(ort;
Past de lemn; h/rtie' carton i articole din acestea;
Materiale (lastice' cauciuc i articole din acestea;
Articole din (iatr' i(sos' ciment' ceramic' sticl i din materiale similare$
Principalele categorii de marfuri ce prevaleaza la import:
Import in Moldova:
IMPORT total, mii dolari SUA 2! 2!!
1232245$6 1735785$9
Animale vii i produse ale regnului animal 24:37$: 89745$8
Produse ale regnului vegetal 79545$: 7:284$8
Produse alimentare, buturi, alcoolice, fr alcool i
oet; tutun
197318$7 146916$3
Produse minerale 293424$5 832:11$7
Produse ale industriei chimice sau ale industriilor
conexe
169294$4 41741:$3
Materiale plastice i articole din acestea; cauciuc i
articole din cauciuc
546:2$: 193922$6
Lemn, crbune de lemn i articole din lemn; plut i
articole din plut; articole din paie, mpletituri de fibre
vegetale sau de nuiele
41495$3 47847$2
Past de lemn sau din alte materiale fibroase
celuloice; hrtie i carton reciclabile !maculatura i
deeuri"; hrtie, carton i articole din acestea
26178$7 312:1$9
Materiale textile i articole din aceste materiale 192673$: 189565$8
Articole din piatr, ipsos, ciment, abest, mic sau din
materiale similare; produse ceramice; sticl i articole
din sticl
29939$2 82241$:
Metale comune i articole din metale comune 65526$3 1121:2$7
Maini i aparate, echipamente electrice i pri ale 1:2353$1 291639$5
acestora; aparate de nregistrat sau de reprodus
sunetul, aparate de nregistrat sau de reprodus
imagini i sunet de televiiune i pri i accesorii ale
acestor aparate
#ehicule, aeronave, vase i echipamente auxiliare de
transport
62:2:$: 141:24$4
$nstrumente i aparate optice, fotografice sau
cinematografice, de msur, de control sau de
preciie; instrumente i aparate medico%chirurgicale;
ceasornicrie; instrumente muicale; pri i accesorii
ale acestora
16197$: 433:9$7
Mrfuri i produse diverse 24253$1 832:1$1
EXPORTUL DIN MOLDOVA
.conomia naional nu sar (utea de"volta sau diversi&ica &r ca statul s se integre"e /n circuitul economic
mondial$ .;(ortul devine ast&el (/rghia (rinci(al (rin care oricare stat se /ncadrea" /n circuitul mondial'
re(re"ent/nd trans(ortarea (este hotarele rii a mr&urilor' serviciilor i ca(italului /n sco(ul reali"rii lor (e (ieele
de des&acere strine$ .;(ortul a(are ca re"ultat al divi"iunii mondiale a muncii' iar venitul din e;(orturi in&luenea"
categoric indicatorii macroeconomici i microeconomici$
Se cere ca mr&urile e;(ortate de ,e(ublica Moldova s aib o calitate /nalt' lucru /nde(linit de agenii economici
locali' &iecare (artid de mar& e;(ortat' mai ales buturile alcoolice i (rodusele alimentare' sunt su(use unui
control riguros a calitii$
2in analiza informa:iei privind exporturile de m9rfuri& Repu%lica Moldova export9 urm9toarele
categorii prioritare de m9rfuri7
1$ Produse alimentare i animale vii;
4$ <uturi alcoolice i nealcoolice; tutun;
2$ Materiale brute necomestibile' e;clusiv combustibili;
8$ Combustibili minerali' lubri&iani i materiale derivate;
3$ !leiuri' grsimi i ceruri de origine animal sau vegetal;
6$ Produse chimice i (roduse derivate din acestea;
5$ Mr&uri manu&acturate;
:$ Maini i echi(amente (entru trans(ort;
7$ Articole manu&acturate diverse$
#rebuie de menionat c ,e(ublica Moldova nu (roduce absolut toate categoriile de mr&uri' unele din ele sunt de
(roducie strin' &inisate /n ,e(ublica Moldova
Categorii de maruri care prevaleaza la export:
"# Repartizarea geografica a comertului e$terior in R# Moldova:
"#!
@eografia comer:ului exterior al Repu%licii Moldova a r9mas 'n ultimii ani aproape aceea8i& cu unele sc)im%9ri
nesemnificative ca pondere 8i loc 'n top& la v$rful clasamentului se reg9sesc (edera:ia Rus9& Acraina& Rom$nia&
@ermania& Italia 8i mai nou C)ina. -rincipalele cinci :9ri de destina:ie a m9rfurilor moldovene8ti sunt (edera:ia Rus9&
Rom$nia& Italia& Acraina 8i @ermania& care cumulativ 'n 8apte luni 2611 au de:inut o cot9 de ""&3<. Bi asta 'n
condi:iile 'n care 2* de :9ri partenere ale Moldovei au o pondere de aproape C+ la sut9 din exporturi. (edera:ia Rus9
se men:ine pe primul loc 'n topul celor mai mari pie:e de desfacere pentru m9rfurile moldovene8ti pe care a revenit 'n
august 266C& 'ns9 este departe de pozi:ia pe care o ocupa 'naintea crizei financiare din 1CC*& c$nd avea o pondere de
!*< 'n exporturile moldovene8ti& care s#au ridicat 'n 1CC+ la !6* milioane de dolari& nivel care nu a fost atins nici
p$n9 'n prezent 8i doar 'n 2611 va fi dep98it. Criza financiar9 regional9& r9z%oiul vinurilor& interdic:iile la importul de
produse alimentare au compromis livr9rile de produse moldovene8ti pe pia:a rus9. 3n iulie 2611& ponderea Rusiei era
de 2"&C<.
(edera:ia Rus9 a urcat 'n fruntea clasamentului dup9 scumpirea gazului din ultimii ani& 'n condi:iile 'n care Repu%lica
Moldova import9 sut9 la sut9 gaz de la concernul rus @azprom. A fost 'ns9 o perioad9 c$nd Rusia nu era 'n fruntea
clasamentului. 3n anul 2661 aceasta a cedat primul loc printre :9rile#partenere ale Moldovei 'n derularea importurilor&
pe care l#a de:inut din 1CC1. Criza financiar9 din 1CC+ a r9sturnat ierar)ii& dar a 8i dus la pr9%u8irea comer:ului
exterior a :9rilor din regiune. 3n numai patru ani /1CC+#26660 exporturile din Rusia pe pia:a moldoveneasc9 au sc9zut
de aproape trei ori.
2up9 anul 2666 Acraina a devenit cel mai mare furnizor de m9rfuri pentru Repu%lica Moldova& ca 'n urm9torii zece
ani s9#8i m9reasc9 exporturile pe pia:a moldoveneasc9 de aproape opt ori. 3ns9 treptat importatorii de car%uran:i s#au
orientat& s#au redus importurile de produse agroalimentare& cu 'ntreruperi a livrat Acraina energie electric9 'n
Moldova. Rom$nia 8i @ermania au fost constant 'n ,1-! :9ri partenere ale Moldovei 'n derularea importurilor& c)iar
dac9 pe parcursul anilor au intervenit unele sc)im%9ri 'n nomenclatorul de produse importat din aceste :9ri& respectiv
ma8ini& aparate 8i ec)ipamentele electrice& produse ale industriei c)imice& materiale plastice 8i articole din acestea&
miDloace de transport& medicamente. C)ina a avut cea mai fulminant9 evolu:ie 'n rela:iile comerciale cu Repu%lica
Moldova.. M9rfurile c)ineze8ti invadeaz9 tot mai insistent pe pia:a moldoveneasc9& importurile din C)ina au crescut
de peste nou9 ori 'n anii 266#2616& iar dup9 8apte luni a avut o cot9 de +& la sut9 din totalul importurilor realizate
de Repu%lica Moldova. 3ns9& dup9 cre8terile puternice din ultimii ani a livr9rilor de produse c)ineze8ti pe pia:a
moldoveneasc9& 'n 8apte luni 2611& acesta s#au maDorat cu 32&!<. Cu excep:ia Acrainei& aceasta a avut cea mai mic9
cre8tere a exporturilor spre Moldova 'n acest an.
!.2
2ac9 s9 vor%im despre direc:ii de export a m9rfurilor& tre%uie s9 men:ion9m c9 la acest capitol prevaleaz9 statele
Aniunii Europene 8i (edera:ia Rus9. 2in imaginea de mai Dos putem vedea principalele direc:ii de export ale
Repu%licii Moldova7
Republica Moldova este unul dintre cei mai mari productori i exportatori europeni de nuci n coaj i
decojite, atingnd un volum de maximum 9 mii tone pe an i o valoare de circa 30 mil. euro. Baza de
producie a nucilor constituie circa 000 !a. Nucile se export n circa ! de ri ale lumii, inclusiv n "#,
$rientul Mijlociu i unele ri asiatice.
Viticultura "i #ini$ica%ia snt subramurile de baz ale economiei moldoveneti, genernd circa %! la sut din
bugetul anual al republicii Moldova produce anual &''(&!' milioane de sticle de vin dintre care )' la sut,
este exportat. *raie calitii vinurilor, acestea se export n circa !' de ri +*ermania, ,anada, -".,
/rlanda, $landa, .ustria, Belgia, 0olonia, Republica ,e1, "ngaria, -lovacia i rile Baltice etc.2. Mile"tii
Mici e&te 'eclarat( cea mai mare colec%ie 'e #inuri 'in lume) cu *)+ mil. &ticle) $iin' ,nre-i&trat( ,n
.artea /0uine&&1.
0rincipalele culturi oleaginoase snt 3loarea(soarelui, soia i rapia. 0rincipalele piee de des3acere a
uleiului vegetal snt4 Rom5nia, "craina, 0olonia, Belarus, 6aza1stan etc. 7n plus, n republic activeaz !
ntreprinderi de procesare a materiei prime de plante etero(oleagenoase i obinere a uleiurilor eterice,
acestea snt utilizate n industria de par3umerie i cosmetic din ar i, parial, se export n 8rana,
$landa, Rusia etc.
7n Republica Moldova ramura apicol( se dezvolt ascendent. 0roducia de miere variaz de la ''' la !''
tone anual, din care circa &''(9'' tone se export. 0rincipalele piee de des3acere a mierii snt4 *ermania,
8ederaia Rus, "craina, -"., ,anada, "zbe:istan etc
". Masuri luate pentru intensiicarea comertului exterior.
,omerul exterior este extrem de important pentru Republica Moldova, dat 3iind 3aptul c piaa local este relativ
limitat, iar baza de materii prime i cea de resurse energetice interne nu snt su3iciente pentru satis3acerea
necesitilor rii. ;otodat, aezarea geogra3ic a Moldovei, existena acordurilor de comer liber cu ,omunitatea
-tatelor /ndependente i cu rile din cadrul 0actului de -tabilitate pentru #uropa de -ud(#st permit extinderea pieei
de des3acere.
%. 7n domeniul comerului exterior, Republica Moldova a promovat o politic consecvent, orientat spre
diversi3icarea pieelor de des3acere, spre 3acilitarea accesului mr3urilor i serviciilor moldoveneti pe pieele externe.
.cest lucru s(a realizat mai cu seam prin semnarea unor acorduri menite s stimuleze activitatea comercial
extern.
*. /n mai ''%, Republica Moldova a semnat protocolul ce i(a con3erit statutul de membru
plenipoteniar al $rganizaiei Mondiale a ,omerului.
2. R.M. a semnat acorduri de comer liber cu rile membre ale ,omunitii -tatelor /ndependente, iar n
iunie ''% a devenit ar participant cu drepturi depline la 0actul de -tabilitate pentru #uropa de -ud(#st,
semnnd ulterior acorduri de comer liber cu toate rile participante la 0act. 7n a3ar de aceasta, Moldovei i(
au 3ost acordate 3aciliti n vederea reducerii suplimentare a tari3elor n cadrul -istemului *eneralizat de
pre3erine vamale ale "niunii #uropene.
3. ,omerul exterior se caracterizeaz prin diversi3icarea continu a pieelor. #xportul rii se reorienteaz,
treptat, spre pieele "niunii #uropene i #uropei ,entrale i de #st.
3. /n scopul promovrii i extinderii exporturilor, Republica Moldova trebuie s sporeasc calitatea investiiilor,
deoarece exportul i investiiile snt 3actori interdependeni, de importan vital pentru creterea i
dezvoltarea economic a rii. .st3el, pentru o cretere economic de proporii este nevoie de a dezvolta n
primul rnd sectoarele industriale ale economiei, inclusiv4 prelucrarea metalelor, construcia mainilor i
ec1ipamentelor, industria uoar, industria 3armaceutic, industria agroalimentar etc., precum i aa
sectoare inovatoare cum snt telecomunicaiile, so3t<are etc. .ceste sectoare se caracterizeaz prin 3aptul c
genereaz o valoare adugat relativ nalt, care ar putea avea drept rezultat creterea comerului exterior ca
volum i ca valoare, i, n consecin, ar putea contribui la micorarea de3icitului balanei comerciale.
. *uvernul Republicii Moldova depune e3orturi deosebite pentru atragerea de investiii strine n scopul
asigurrii unei creteri economice durabile, 3acilitrii implementrii de te1nologii noi i de metode moderne de
management, precum i pentru asigurarea accesului la piee externe.
. Rolul comertului e4terior in ecpnomia R. Mol'o#a.
,omertul exterior are un rol nsemnat n asigurarea economiei R. Moldova cu4
materii prime
combustibil si energie
utilizarea e3icienta a 3ortei de munca
utilizarea completa si intensiva a capacitatii de productie si cresterea nivelului te1nic si al
calitatii mar3urilor moldovenesti ca premisa a sporirii competitivitatii o3ertei de mar3uri
moldovenesti pe pietele externe.
Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca 3actor de progres, care(si pune
amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. ,apacitatea
comerciantilor de a se mentine n cadrul 3ilierelor comerciale n rolul lor traditional depinde 3undamental si
de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie.
8irmele ce importa n Moldova cu preturi mici, acord5nd 3acilitati de plata, mar3uri si preturi
mai avantajoase dec5t 3irmele auto1tone, acesti 3actori 3ac necesara orientarea 3irmelor moldovenesti catre
export. =a extern, 3irmele moldovenesti trebuie sa 3aca 3ata concurentei, preturi de dumping, standarde
impuse privind calitatea, des3acerea si ambalajul. "n export e3icient ntr(un volum mare devine o solutie
pentru rezolvarea problemelor de productie si sociale existente n economia moldoveneasca. 0articiparea
unei 3irme la comertul international presupune urmatoarele avantaje4
( extinderea pietei
( sporirea pro3itului
( utilizarea mai buna a capacitatii de productie
( mbunatatirea potentialului de mar:eting +concurenta internationala2
( consolidare a credibilitatii, activitatea comertului international inspir5nd ncredere.