Evolutia comertului exterior romanesc dupa 1989 pana in prezent

Cuprins: 1. Evolutia situatiei economice a Romaniei dupa anii 19893 2. Productia si oferta de bunuri..5 3. Evolutia comertului exterior..5 3.1 Dinamica si volum valoric5 3.2 Orientarea geografica a comertului exterior6 4. Evolutia comertului exterior n perioada 1996-20028 5. Evolutia comertului exterior romanesc dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana9 6. Bibliografie14

1. Evolutia situatiei economice a Romaniei dupa anii 1989 Dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania a inceput un proces ireversibil de trecere la faurirea treptata a unui stat democratic si a unei economii de piata. Au aparut partidele politice, au avut loc alegeri libere, s-a produs separarea puterilor in stat:legislativa, executiva si judecatoreasca, a fost adoptata o noua constitutie, apreciata pozitiv chiar si pe plan international, au fost elaborate mai multe programe privind reforma economica sociala, a trecerii de la o economie centralizata la una de piata, a inceput procesul de privatizare si restructurare in toate sectoarele economiei, agricultura, comert, industrie si servicii, etc. Aceste programe au fost doar inceputul unui intens proces abordat de guvernantii din anii trecuti si continuat de cei ce au urmat, pentru a completa procesul de tranzitie de la o economie de comanda la una centralizata. Toate aceste lucruri au facut ca imaginea Romaniei in strainatate sa se imbunatateasca, dovada fiind si faptul ca in 1993 a fost primita in Consiliul Europei, asociindu-se la Comunitatile Europene, a semnat un acord de liber schimb cu tarile A.E.L.S 1., cu Slovacia si Cehia, i-a fost acordata clauza natiunii celei mai favorizate2, de catre S.U.A., fiind totodata prima tara din aceasta zona care a acceptat oferta Organizatiei Natiunilor Unite de a incheia un parteneriat de pace si a facut in acest sens demersurile necesare pentru semnarea acordului respectiv. In perioada anterioara lui decembrie 1989, comertul exterior al Romniei era subordonat "principiilor centralismului democratic", ceea ce presupunea ncorsetarea derularii importurilor si exporturilor printr-o planificare riguroasa. De fapt, ntregul sistem al activitatii de comert exterior era structurat n ntreprinderi de comert exterior specializate pe domenii de activitate si subordonate ministerelor sau centralelor de resort. Relatiile comerciale internationale se articulau celor doua categorii fundamentale: clearingul cu tarile socialiste (foste tari membre CAER) si devizele convertibile care mijloceau raporturile comerciale cu tarile vest-europene, SUA, Canada etc. si carora le reveneau ponderi mai reduse n volumul comertului exterior al tarii noastre. Dupa decembrie 1989, fostele ntreprinderi de comert exterior au fost transformate n societati comerciale (societati pe actiuni), dar au continuat sa se afle sub coordonarea ministerelor de resort, avnd ca obiect de activitate desfasurarea operatiunilor de import-export al produselor ministerelor n subordinea carora se aflau. Liberalizarea formelor de proprietate, precum si deschiderea efectuata prin promulgarea si aplicarea Legii nr. 54/1990 si a Legii nr. 31/1991, au facut posibila nfiintarea de societati particulare cu capital privat avnd ca obiect de activitate comertul international (mai ales ca investitiile initiale necesare se situau la niveluri reduse). Principalele mutatii produse n sistemul organizatoric al comertului exterior romnesc sub impactul celor aratate, n perioada 1990-1992, pot fi rezumate astfel: - mentinerea ntreprinderilor de stat cu activitate de comert exterior care si prelungesc relatiile traditionale cu furnizori si beneficiari aflati de asemenea n proprietatea statului;
1

A.E.L.S.-Asociatia Europeana a Liberului Schimb (European Free Trade Association, EFTA)-a fost infiintata in anul 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm. 2 Din august 1966 Congresul S.U.A. a acordat si Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate pe o perioada permanenta

nfiintarea de societati comerciale cu capital privat autohton cu functii de case de comert care intermediaza schimburile economice internationale; nfiintarea reprezentantelor proprii ale societatilor multinationale, care ncep sa deruleze activitati de import-export; cresterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizeaza aparitia a numeroase societati particulare cu capital romnesc sau strain n pozitia de importatori a unor produse din aceasta categorie. Situatia din perioada 1990-1992 s-a degradat permanent si in ritm accelerat, dovada fiind faptul ca productia industriala romaneasca s-a situat sub 50% comparativ cu anul precedent, care era socotit drept an de criza si nu un an de varf in economie, in agricultura s-au facut mari greseli in modul in care au fost desfiintate C.A.P.-urile si s-a facut improprietarirea taranilor, moneda nationala s-a depreciat considerabil , de cca. 100 de ori fata de nivelul anului 1989, crescand astfel neincrederea fata de leu, inflatia a luat proportii ajungand la o cota de 3 cifre, somajul a depasit, la nivelul anilor 1993 , 1.165 milioane de persoane reprezentand circa 11% din totalul populatiei active, iar nivelul de trai a scazut catastrofal, cu toate masurile luate pentru a stopa acest fenomen , mai ales pentru categoriile defavorizate. Toate aceste lucruri demonstreaza faptul ca Romania se afla intr-o perioada de profunda criza economica, la aceasta contribuind atat factori interni, cum ar fi: proasta gestionare a sistemului de privatizare si restructurare, concurenta neloiala aparuta intre societatile cu capital privat si cele inca ramase in proprietatea statului, lupta politica din ce in ce mai intensa dintre partidele politice, etc. ; cat si factori externi, aici putem mentiona: disparitia C.A.E.R.ului3, criza din Golf si Yugoslavia, care au generat pierderi tarii noastre , per total, la peste 7 miliarde de dolari, dar si o anumita politica de discriminare abordata de Occident precum si conditiile severe impuse de FMI pentru obtinerea anumitor imprumuturi. Ca urmare a acestei situatii economice grave a Romaniei, s-a considerat de unele forte politice de la acea vreme ca ar trebui intreprinse anumite actiuni care sa franeze efectele acestei crize, cum ar fi: realizarea unui pact social si politic intre partide si sindicatele care devenisera din ce in ce mai politizate,schimbarea mentalitatii populatiei si mai ales a celor de la conducere incercand sa-i faca sa inteleaga ca este necesar un efort sporit din partea tuturor pentru a depasi aceasta etapa, stoparea inflatiei si restabilirea politicii monetare, atragerea de investitii cu capital strain in sectoarele cheie ale economiei,dezvoltarea activitatii de import-export dar si o politica intensa si eficace asupra coruptiei si a altor fenomene sociale daunatoare economiei romanesti. In anul 19934 economia Romaniei a marcat un trend usor ascendent, la nivel macroeconomic,dupa trei ani de declin neintrerupt, ca urmare, in special a sporirii productiei agricole si a relansarii activitatii intr-o serie de ramuri ale industriei si in constructii.Cu toate acestea, fenomenele negative care insotesc perioada de tranzitie la economia de piata au continuat sa se manifeste, unele dintre acestea chiar intr-o forma mai accentuata decat in anii precedenti. Astfel, rata inflatiei s-a situat la un nivel de peste 300% in 1993, iar blocajul financiar a continuat sa se produca intre agentii economici.Volumul investitiilor s-a mentinut la un nivel scazut, asemanator celui din anul 1992.

3 4

C.A.E.R.-Consiliul de Ajutor Economic Reciproc- a fost creat la initiativa URSS in 1949 ca raspuns al planului Marshall Comisia Nationala pentru Statistica-Buletinul Statistic lunar nr.12/decembrie 1993

2. Productia si oferta de bunuri Productia industriala a crescut in 1994 cu 3.3% fata de 1993, din care industria prelucratoare cu 3.7%, iar industria extractiva cu 1.7%.In cadrul industriei prelucratoare, sectorul bunurilor de consum s-a imbunatatit pentru prima oara dupa 1989, acestuia revenindu-i aproape jumatate din valoarea exportului de marfuri realizate. In 1994, exporturile au reprezentat 18.6% din totalul productiei industriale, din care 52.7% pentru confectii din textile, blanuri si piele, 51.9% pentru mobilier, 32.3% pentru metalurgie, 21.7% pentru textile. In agricultura, datorita conditiilor climaterice mai favorabile s-au obtinut productii superioare fata de anul 1993, in special la cereale. Pentru prima data dupa 1990, vanzarile din comertul cu amanuntul s-au majorat fata de anul precedent cu 8.3% datorita cresterii inregistrate la grupa marfurilor nealimentare, care a compensat scaderea vanzarilor de produse alimentare. Sectorul privat a derulat 68.8% din totalul vanzarilor de marfuri cu amanuntul, din care 68.1% la marfurile alimentare si 69.3% la marfurile nealimentare. Serviciile comerciale prestate populatiei de catre agentii economici au insumat 3213.3 miliarde lei, cu 11.2% mai putin fata de 1993. In ceea ce priveste structura agentilor economici , la finele anului 1994 numarul societatilor comerciale cu capital privat era mai mare cu 36.6% fata de 1993 iar cel al asociatilor familiale si persoanelor independente cu 5%. Sectorul public era reprezentat prin 82 de regii autonome de interes national, 404 regii autonome de interes local si 9066 societati comerciale pe actiuni. Structura capitalului strain investit reflecta preponderenta investitorilor straini mari.Astfel, investitiile de peste 1 milion de dolari aveau un procent major in totalul investitiilor straine in tara noastra.Repartitia dupa origine a investitiilor straine era in 1995 urmatoarea:grupul celor 24-73% din capitalul investit si 53% din numarul de societati infiintate; Uniunea Europeana51% din capitalul investit si 36% din numarul de societati infiintate; Europa Occidentala-59 % din capitalul investit si 39% din numarul societatilor infiintate; Asia-16 % din capitalul investit si 15% din numarul societatilor comerciale infiintate; America de Nord-10% din capitalul investit si 6% din numarul de societati infiintate. 5 La finele anului 1995 primele 10 tari investitoare au fost:Coreea de Sud, Germania, Italia, Franta, S.U.A., Olanda, Anglia, Turcia, Luxemburg si Elvetia iar in ceea ce priveste nuamrul societatilor comerciale cu participare straina infiintate, primele 10 tari au fost: Germania, Italia,Turcia,Siria,China,Iordania, Irak,S.U.A., Liban si Iran. 3. Evolutia comertului exterior 3.1. Dinamica si volum valoric Evolutiile din economie s-au reflectat si in comertul nostru exterior, care incepand cu anul 1990, a cunoscut un puternic declin, situandu-se in 1991 sub 50% din nivelul anului 1989, iar din 1993 a inceput sa inregistreze o usoara crestere, fara a atinge pana in anul 1995 nivelul din 1989.Dupa datele Ministerului Comertului, volumul exportului, importului si soldul balantei comerciale a Romaniei in perioada 1990-1995 au aratat evolutia aratata in tabelul urmator:

Comisia Nationala pentru Statistica, Buletin Statistic lunar Nr. 12/1995;

1990 1991 1992 1993 1994 1995 14977,9 9637.7 10147.5 10912.3 12713.7 16205.9 Total comert exterior 5775.4 4265.7 4363.4 4892.2 6151.3 7519.5 Export 9202.5 5372 5784.1 6020.1 6562.4 8686 Import Tabelul 3.1. Comertul exterior al Romaniei in perioada 1990-1995 (in milioane dolari) Datele de mai sus arata o prabusire a comertului nostru exterior in anii 1990-1992, pentru ca in anii 1993-1994 sa se inregistreze o usoara redresare, iar in anul 1995 o crestere mai substantiala, depasindu-se in total nivelul anului 1990. In anul 1995, dupa datele publicate de Ministerul Comertului, exportul a crescut cu 22.2% fata de 1994, iar importul cu 32.4%, fapt care a condus la o sporire substantiala a deficitului balantei comerciale fata de nivelul minim atins in 1994. Reducerea considerabila a volumului valoric al comertului nostru exterior dupa anul 1989 a fost determinata in principal de scaderea importanta a exportului ca urmare a crizei din economia nationala.Prabusirea C.A.E.R.-ului si disparitia treptata a comertului exterior pe cliring in ruble, alaturi de criza economica interna si recesiunea prelungita din economia mondiala sunt principalii factori care au determinat o evolutie necorespunzatoare a comertului exterior romanesc in perioada luata in studiu. Evolutia comertului nostru exterior in cei 6 ani luati in studiu a determinat Guvernul Romaniei sa faca din nou apel la credite externe , in conditiile in care datoria tarii era zero, iar rezerva valutara a statului depasea suma de 2 milarde de dolari, datoria cifrandu-se in 1995 la peste 5 miliarde de dolari6.Numai serviciul datoriei externe s-a ridicat in ultimii doi ani la cca 620-680 milioane dolari, din care peste 30 % au reprezentat dobanzile.Din pacate,si in anii urmatori, Romania va face apel la noi credite, la FMI si BIRD si la alte institutii financiare sau tari, pentru a putea continua procesul de restructurare, de reformare si privatizare si a onora datoriile scadente.

3.2.Orientarea geografica a comertului exterior Revolutia din 1989 si evenimentele care au urmat precum disparitia CAER-ului, prabusirea imperiului sovietic, criza din Golf, au determinat importante modificari si in orientarea geografica a comertului romanesc extern. Deschiderea catre lume a Romaniei , ca si a celorlalte tari din zona este o optiune certa si ireversibila in conditiile trecerii la economia de piata.Ca tara europeana, Romania si-a dezvoltat ata legaturile economice cu tarile din fostul bloc socialist si , mai ales, legaturile cu celelalte tari europene si neeuropene, dezvoltate si in curs de dezvoltare. Inca din ianuarie 1990, Romania a recunoscut de drept Comunitatea Economica Europeana, acreditand un ambasador pe langa organele comunitare de la Bruxelles.Apoi , a negociat primul acord comercial global cu aceasta, acord care a intrat in vigoare la 1 mai 1991.Ulterior, Romania a negociat cu Comunitatile Europene si statele membre un acord de
6

Romania mai are de recuperat creante , insa , de circa 1.5 milarde dolari inca de pe timpul vechiului regim

asociere, odata cu care s-a elaborat si adoptat si un acord interimar, care a intrat in vigoare la 1 mai 1993.Acordul de asociere la Comunitatile Europene, dupa ratificarea lui de catre Romania, cele 12 state membre si de catre Parlamentul European, a intrat in vigoare efectiv la 1 februarie 1995. Acest acord va pregati conditiile pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeana , strategie pe care a prezentat-o organelor comunitare la Paris, la 22 iunie 1995, odata cu cererea de aderare. O atentie sporita a acordat Romania si relatiilor comerciale cu tarile din AELS cu care a semnat in decembrie 1991 o Declaratie comuna, care a creat cadrul juridic necesar in vederea intensificarii raporturilor comerciale si de cooperare economica cu aceasta grupare. Romania nu a pus pe plan secundar nici relatiile comerciale si de cooperare cu celelalte tari dezvoltate (SUA , Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Republica Sud-Africana) sau cu tarile in curs de dezvoltare si in primul rand cu cele recent industrializate. Dorind sa dezvolte in continuare relatiile economice cu SUA, inca din ianuarie 1990, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a fost imputernicit sa declare nula Declaratia din 29 februarie 1988 unilaterala , a vechiului regim, prin care se renunta la acordarea de catre SUA a clauzei natiunii celei mai favorizate Romaniei. Romania a considerat ca dupa caderea regimului nu au fost create conditiile pentru ca intre cele doua tari sa se desfasoare schimburile comerciale in baza clauzei natiunii celei mai favorizate, asa cum a fost ea prevazuta in acordul comercial incheiat cu SUA in 1975 si in virtutea angajamentelor decurgand din participarea celor doua tari ca membrii cu drepturi depline.Dar , SUA nu a acceptat sa redea Romaniei clauza in aceste conditii. Ulterior, Romania a negociat si incheiat cu SUA un nou acord comercial , care prevede acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate, acord semnat la Bucuresti in 2 aprilie 1992. El urma sa intre in vigoare dupa ratificare de catre parlamentele celor doua tari, si acest lucru s-a produs abia in noiembrie 1993.De la aceasta data, Romania a inceput sa beneficieze de clauza natiunii celei mai favorizate din partea SUA, iar din 1994 si de schema americana de preferinte vamale.In mai 1992 a mai fost semnat, tot la Bucuresti, acordul romano-american privind garantarea reciproca a investitiilor. Independent de intrarea in vigoare a noului acord comercial, SUA putea sa reacorde mai devreme Romaniei aceasta clauza, dar , din motive greu de inteles, au amanat de mai multe ori aceasta promisiune, ceea ce, pe langa gestul neprietenesc fata de o tara care si-a castigat cu mari sacrificii libertatea si demnitatea , a insemnat un amestec nepermis in treburile interne ale tarii noastre. In aceste conditii, am putea aprecia,privind trecutul nu prea indepartat, ca din interese politice egoiste legate de unele servicii pe care Ceausescu le-a facut SUA (medierea apropierii de China, relatiile Romaniei cu Israelul, o anumita independenta in cadrul blocului sovietic, etc.), SUA au acordat, intr-o anumita perioada de timp, mai mult credit politic acestuia decat Romaniei dupa caderea dictaturii comuniste.Se pare ca in ultimul timp atitudinea SUA fata de Romania s-a mai imbunatatit. Cu celelalte tari occidentale, precum si cu grupul tarilor in curs de dezvoltare, relatiile economice se desfasoara fara dificultati deosebite .O mare atentie a acordat si continua sa acorde Romania asezarii pe baze noi a relatiilor cu tarile din fostul bloc sovietic si , in primul rand, cu statele din Comunitatea Statelor Independente , care au aparut dupa destramarea imperiului sovietic.Aceasta atentie este justificata atat pe plan economic, cat si in plan politic, dat fiind faptul ca , cel putin cu o parte din aceste state vor trebui derulate in
7

continuare o serie de conventii si acorduri de specializare si cooperare in productie negociate inca din timpul existentei CAER-ului.Aceste tari, si in special Federatia Rusa si Ucraina, au fost si vor fi inca pentru Romania importante furnizoare de petrol, gaze naturale, electricitate, minereuri. 4. Evolutia comertului exterior n perioada 1996-2002 Perioada 1996-2002, se poate caracteriza, din punctul de vedere al evolutiei structurii organizatorice a comertului exterior, ca fiind o perioada de consolidare si relativa stabilitate. n acest interval, Romnia a adoptat o serie de politici economice destinate reorientarii geografice a schimburilor sale comerciale si, mai ales restructurarii inter ramuri a bunurilor exportate si importate. n pofida acestor eforturi, tara noastra a ramas si n aceasta perioada un importator net care nregistreaza un deficit comercial care tinde sa se permanentizeze.Principalele cauze responsabile pentru aceasta stare ,de fapt, ramn insuficienta restructurare a economiei, dar mai ales, ponderea ridicata a ntreprinderilor de stat n totalul firmelor producatoare de bunuri destinate exportului. Ca o tendinta pozitiva, este de remarcat totusi nscrierea activitatilor de comert exterior pe coordonatele unei traiectorii pozitive ncepnd cu anul 2000. Anul 2000 a marcat o evolutie deosebit de dinamica a economiei mondiale. Cresterea economica s-a accelerat ndeosebi n prima parte a anului. Comertul international s-a caracterizat n 2000 printr-o accelerare neta a ritmului de crestere. Evolutiile din sectorul extern au fost pozitive n prima parte a anului nsa spre sfrsit situatia s-a deteriorat, cresterea anuala a importurilor a depasit-o pe cea nregistrata la exporturi. Orientarea geografica a comertului exterior nu a suferit modificari esentiale, tarile Uniunii Europene continund sa fie principalii parteneri ai Romniei att la export ct si la import. S-a mentinut, de asemenea, tendinta de intensificare a comertului cu tarile n tranzitie din Europa Centrala si de Est, ponderea acestora n exportul si importul total majorndu-se cu 2,1% si respectiv 3,5%. Exporturile realizate n luna decembrie 2002 au fost de 1215,5 milioane dolari SUA, mai mari cu 48,6% comparativ cu luna decembrie 2001, cu 28,1% fata de media anului 2001 si mai mici cu 10,2% fata de luna noiembrie 2002. n anul 2002 exporturile FOB au fost de 13868,8 milioane dolari SUA, cu 21,8% (+2483,8 milioane dolari SUA) mai mari fata de anul 2001. Pe grupe de tari, comparativ cu anul 2001 au crescut exporturile catre tarile dezvoltate (+21,9%), iar n cadrul acestora cu tarile Uniunii Europene (+20,5%). Ponderea acestor grupe de tari n total exporturi a fost de 74,5% pentru tarile dezvoltate si de 67,1% pentru Uniunea Europeana. n anul 2002, primii zece parteneri comerciali n derularea exporturilor (nsumnd 74,5% din total exporturi) au fost: Italia (25,0% din total exporturi), Germania (15,6%), Franta (7,6%), Marea Britanie (5,8%), SUA (4,3%), Turcia (4,2%), Olanda (3,1%), Ungaria (3,1%), Austria (3,0%) si Grecia (2,8%). Importurile realizate n luna decembrie 2002 au fost de 1659,8 milioane dolari SUA (1532,0 milioane dolari SUA importuri ), mai mari cu 17,9% fata de luna decembrie 2001, cu 28,1% fata de media anului 2001 si mai mici cu 4,6% fata de luna noiembrie 2002. n anul 2002, importurile au nsumat 17856,7 milioane dolari SUA (16482,1 milioane dolari importuri ), fiind cu 14,8% mai mari fata de anul 2001.7 n anul 2003, dinamica fluxurilor comerciale externe ale Romniei urmeaza acelasi trend ascendent nregistrat n perioada 2000-2002. Volumul total al comertului exterior, a crescut cu 9,7% fata de anul 2002, exportul nregistrnd o crestere de 6,4%, iar importul o majorare de 12,3%. Exportul FOB8, n 2003, a fost de 15.613,7 milioane euro, cu 938,8 milioane euro mai mare dect n
7

: Directia Generala a Vamilor, care realizeaza prelucrarea declaratiilor vamale de export si import.

Free on board - franco bord; livrarea sub conditie FOB presupune in sarcina vanzatorului si obligatia de vamuire a marfii pentru export.

anul 2002. Importul CIF a nsumat 21.201,4 milioane euro, cu 2.320,6 milioane euro mai mare dect n anul 2002. Evolutia importului comparativ cu cresterea exportului a determinat nregistrarea, la sfrsitul perioadei, a unui deficit comercial de 5.587,7 milioane euro. Dincolo de analiza datelor globale ale comertului exterior al Romniei, extrem de relevanta este studierea structurii exportului si, respectiv importului n scopul evidentierii mutatiilor cantitative si calitative produse n economia nationala, sub impactul mixului de politici comerciale promovate de Guvern. Astfel, este cunoscut faptul ca, din punct de vedere structural, comertul exterior romnesc este caracterizat att prin prezenta activitatilor intensive n forta de munca (mna de lucru ieftina n Romnia creeaza tarii noastre un avantaj comparativ pentru produsele unor industrii cum sunt cea usoara, a prelucrarii lemnului si a ncaltamintei), ct si prin activitati intensive n capital (ca rezultat al perpetuarii unor elemente specifice structurii industriale socialiste). n plus, intensitatea energetica reprezinta o caracteristica specifica tuturor produselor obtinute de economia romneasca. 5. Evolutia comertului exterior romanesc dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana Volumul comerului exterior cu mrfuri, n anul 2007 s-a cifrat la 80262,9 mil. euro, nregistrnd o cretere cu 20,5%, fa de aceeai perioad a anului 2006. Exportul a fost n valoare de 29380,3 mil. euro, n cretere cu 13,7%, iar importul a nsumat 50882,6 mil. euro, n cretere cu 24,9%. Gradul de acoperire al importurilor CIF prin exporturi a reprezentat 57,7%, n anul 2007, situnduse cu cca. 6 puncte procentuale sub cel nregistrat n anul 2006. Expansiunea importurilor ntr-un ritm mai rapid, cu 11,2 puncte procentuale dect cel al exportului a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu 44,4% fa de deficitul comercial nregistrat n 2006. Expedierile intracomunitare ale Romniei au fost n anul 2007 de 21117,8 mil. euro, iar exporturile extracomunitare au fost de 8262,5 mil. euro, nregistrnd creteri cu 15,9% i respectiv 8,4% fa de anul 2006. Exporturile intra comunitare au avut o pondere de 71,9% n exportul total. Intrrile intracomunitare au fost de 36151,4 mil. euro, reprezentnd 71,0% din totalul importului, iar importul extracomunitar de 14731,2 mil. euro. Creterea nregistrat la introducerile din statele membre UE a fost de 29,1%, comparativ cu 15,5% creterea nregistrat la importul din rile nonUE. Ca urmare a evoluiei difereniate a schimburilor comerciale intra i extra comunitare, rezult un grad de acoperire al importurilor CIF prin exporturi de 58,4% n ceea ce privete schimburile intracomunitare, i 56,1% n comerul extracomunitar. Din analiza datelor existente reiese faptul c deficitului comercial nregistrat cu rile membre UE n valoare de 15033,6 mil. euro, a reprezentat 69,9% din total deficit, n cretere cu 53,9%, iar cel extracomunitar n valoare de 6468,7 mil. euro, contribuind cu 30,1%, n cretere cu 26,1%. Performanele de ordin calitativ n evoluia exportului manifestate n ultimii ani rezult din: - exporturile de nalt complexitate i-au majorat ponderea n exportul de bunuri de la 25,3% n anul 2004 la 31,5% n anul 2006, respectiv 35,5% n primele 11 luni ale anului 2007; - integrarea pe vertical a industriilor reflectat de creterea ponderii la export a produselor realizate integral de industria autohton i scderea corespunztoare a exportului de produse care incorporeaz preponderent materiale din import cum este cazul Lohn-ului; - dezvoltarea brandurilor romneti de export i adaptarea sporit a produselor de ctre exportatori la standarde de calitate ale UE. Ca urmare a aciunii unor factori de natur mai mult conjunctural, n anul 2007 comerul exterior a prezentat o serie de caracteristici, care s-au manifestat difereniat pe parcursul anului. Astfel, n prima parte a anului 2007 asupra comerului exterior s-a resimit efectul aciunii unor factori precum:
9

 ncheierea n anul 2007 a regimurilor vamale ncepute nainte de data de aderrii, prin Autoritatea Naional a Vmilor, n principal pentru bunurile introduse temporar n antrepozite vamale i zone libere (mijloace de transport, n special autovehicule, i maini, aparate i echipamente electrice etc); introducerea sistemului de comer general pentru schimburile intracomunitare (Intrastat), unde bunurile se nregistreaz n totalitate la trecerea frontierei naionale i nu la punerea n liber circulaie, cum se proceda anterior i cum se realizeaz, n prezent, comerul Extrastat (sistem special de comer); eliminarea taxelor vamale n comerul intrastat, utilizarea taxelor UE pentru importurile extracomunitare i volumul ridicat al activitii economice; aprecierea monedei naionale i reducerea puternic a cererii externe de produse ale industriei uoare ca urmare a delocalizrii fenomenului de perfecionare activ, fenomene resimite n prim ele luni ale anului 2007, care au descurajat exporturile de bunuri. presiunea asupra importului a sezonalitii intrrilor de capital din anul 2006: aproape jumtate din investiiile strine din 2006 au intrat n trimestrul IV (4,2 mld. euro din totalul de 9,1 mld. euro), ele materializndu-se n importuri de bunuri de capital n prima parte a anului 2007; necesitatea continurii modernizrii aparatului productiv al economiei, ct i gradul nc nesatisfctor al acoperirii cererii de consum din producia intern, s-a concretizat n creterea puternic a importurilor de bunuri de capital (37,3%) i a importurilor de bunuri de consum (30,5%); seceta a indus importuri suplimentare, conducnd la un deficit al sectorului agroalimentar de cca. 2 mld. euro pe 11 luni 2007; n primul semestru creterea mai accentuat a importului dect cea a exportului a generat adncirea deficitului balanei comerciale cu peste 60% . n partea a doua a anului, asupra comerului exterior, a acionat ca principal factor de influen deprecierea monedei naionale, fenomen reflectat de urmtoarele: creterea exporturilor n semestrul II 2007 cu 15,4% comparativ cu perioada corespunztoare a anului 2006 fa de numai 11,8% la nivelul semestrului I i, n acelai timp, ncetinirea importului de la 28,9% n semestrul I, la 21,5% n semestrul II 2007; ritmul de cretere al deficitului comercial nregistrat n partea a doua a anului s-a mai calmat, de la 66,0% nregistrat n semestrului I la 30,4%, n semestrul II 2007. diminuarea ecartului dintre creterea nregistrat de exporturi i cea a importurilor. Acest fenomen s-a simit cel mai pregnant n luna decembrie, cnd ecartul dintre ritmul de cretere a exporturilor i cel al importurilor s-a diminuat pn la 8,6 puncte procentuale, de la 26,4 puncte procentuale. n privina exportului se remarc performane calitative, manifestate prin creterea mai accelerat a exportului de produse provenite din industriile de nalt tehnologie, cu complexitate i valoare adugat mai mare. Aceste tendine evideniaz, totodat, creterea gradului de adaptare a produselor romneti de export la conjunctura pieelor externe i valorificarea din ce n ce mai bun a produselor romneti la export. Totui, se poate spune c potenialul de export este nc insuficient valorificat. Pentru ridicarea gradului de valorificare a potenialului de export este necesar ncurajarea aciunilor de cooperare economic i tehnico-tiinific internaional de importan regional, european i mondial. De asemenea, un factor important pentru creterea i eficientizarea exportului l constituie punerea n aplicare a Cadrului Strategic Naional de Referin i a Programelor Operaionale Sectoriale, n contextul integrrii Romniei n Uniunea European. Exporturile FOB realizate au fost n valoare de cca. 29 mld. euro cu o valoare medie lunar de 2,5 mld. euro, comparativ cu 2,2 mld. euro n anul 2006. n luna decembrie exportul a nregistrat un nivel de 2253,3 mil. euro, n cretere cu 15,1% fa de aceeai lun a anului 2006.
10

Evoluia exporturilor pe grupe de produse n primele 11 luni ale anului 2007, comparativ cu aceeai perioad a anului anterior a prezentat urmtoarele caracteristici: exporturile produselor agroalimentare au nregistrat cea mai pronunat cretere de 34,1%, pe seama produselor alimentare diverse, buturi, tutun care practic s-au dublat (exportul de tutun a crescut de 15 ori) i a majorrii localizate la animale vii (24,4%) i produse vegetale (10,5%); produsele industriei construciilor de maini au nregistrat o cretere cu 28,6%, n principal pe seama majorrii exportului de maini i aparate mecanice i electrice cu 23,8%, aceasta reprezentnd 64% din exportul grupei. Creteri semnificative s-au nregistrat i la exportul de mijloace de transport cu 38,5%, ponderea acestora n total grup fiind de 34%. Ca urmare, exportul de maini i aparate mecanice i electrice a contribuit la majorarea exportului grupei cu 55,1%, iar cel aferent mijloacelor de transport cu 42,5%; metalele comune i articole au nregistrat o cretere cu 25%, datorat n principal majorrii cu 27,2% a exportului de font fier i oel, care reprezint jumtate din exportul grupei. n acelai timp, la exportul de produse din font fier i oel s-a nregistrat o majorare cu 19,8%, aceast grup reprezentnd 22,8% din total grup. De asemenea, un export suplimentar s-a obinut i la articole diverse din metal, care s-a majorat cu 39,3%, dar ponderea acestora n grup este mult mai mic, avnd un impact redus asupra evoluiei acesteia; articolele din piatr, ciment i sticl au cunoscut o accelerare a ritmului de cretere pn la 21,5% n primele 11 luni 2007, datorit creterii exportului de sticl i articole din sticl cu 51,1% acesta deinnd o pondere de 53,7% n total grup, celelalte produse fiind n scdere; produsele industriei chimice au nregistrat o majorare a ritmului de cretere cu 20,7%. Mrirea exportului acestei grupe se datoreaz n special suplimentrii exportului de: cauciuc i articole cu 55,2% i materiale plastice i articole cu 20%. Produsele chimice au avut o evoluie modest nregistrnd o majorare cu 5,3%. Totui n cadrul produselor chimice, exportul de produse farmaceutice au avut evoluii remarcabile nregistrnd practic o dublare; produsele din lemn, inclusiv mobilier au nregistrat o cretere cu 10,1%, pe seama exportului de mobil i lemn i produse din lemn care dein o pondere n exportul acestei grupe de 49,4%, respectiv 42,9% i au cunoscut majorri cu 8,4% i 8,5%.
11

 produsele minerale au nregistrat o diminuare drastic a ritmului de cretere cu 20%, aceast evoluie fiind determinat integral de scderea exportului de combustibili minerali i uleiuri ponderea acestora n total grup fiind de 97,4%; produsele industriei uoare, care reprezint o component nc nsemnat a exportului, deinnd 19,2% din total export, au nregistrat o scdere fa de perioada corespunztoare a anului 2006 cu 3%. Exportul de confecii s-a diminuat cu cca. 9%, iar cel de nclminte cu 1,8%. ns n anul 2007 a continuat tendina reducerii contribuiei acestor produse la exportul total de bunuri. In anul 2008,ponderi importante in structura exporturilor si importurilor sunt detinute de grupele de produse:combustibili minerali, lubrifianti si materiale conexe, masini si echipamente de transport si alte produse manufacturate. Principalele modificari structurale survenite in evolutia pe sectiuni a exporturilor , in anul 2008 fata de 2007 constau in urmatoarele:majorarea ponderii la : -produse vegetale-cu 2.0 puncte procentuale, masini , dispozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice;aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile- cu 1,9% produse minerale cu 1,6%. -diminuarea ponderii la :materiale textile si articole din acestea-cu 2.8%, metale comune si articole din acestea-cu 1.6%, incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare-cu 0.9%. In perioada 1-31 VII 2009 exporturile FOB au insumat 69324.3 milioane lei .Comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2008, exporturile au scazut cu 6.6% la valori exprimate in lei (19.3% la valori exprimate in euro). Diferenta intre dinamica determinata pe baza valorilor exprimate in lei si cea determinata din valori exprimate in euro este urmarea deprecierii monedei nationale in lunile ianuarie-iulie 2009 cu valori ce se situeaza in intervalul 13.9%-17.3% fata de lunile corespunzatoare din anul 2008. Principalele modificari structurale survenite in evolutia pe sectiuni a exporturilor constau in: - Majorarea ponderii la sectiunile: Mijloace si materiale de transport cu 4.6 puncte procentuale, Produse vegetale cu 1.7 puncte procentuale; - Diminuarea ponderii la sectiunile: Metale comune si articole din acestea cu 5.7 puncte procentuale, Produse minerale-cu 3,5 puncte procentuale, Produse ale industriei chimice-cu 1.5 puncte procentuale. n luna ianuarie 2010, conform estimrilor preliminare ale Institutului Naional de Statistic, exporturile FOB nsumat 9582,7 milioane lei (2305,5 milioane euro), iar importurile CIF au nsumat 11365,8 milioane lei (2732,3 milioane euro). Comparativ cu luna ianuarie 2009, exporturile au crescut cu 18,4% la valori exprimate n lei (19,8% la valori exprimate n euro), iar importurile au crescut cu 3,5% la valori exprimate n lei (4,4% la valori exprimate n euro). Fa de luna decembrie 2009, exporturile din luna ianuarie 2010 au sczut cu 3,5% la valori exprimate n lei (1,5% la valori exprimate n euro), iar importurile au sczut cu 17,1% la valori exprimate n lei (15,5% la valori exprimate n euro). Deficitul comercial FOB-CIF n luna ianuarie 2010 a fost de 1783,1 milioane lei (426,8 milioane euro), mai mic cu 1103,8 milioane lei (265,8 milioane euro) dect n luna ianuarie 2009. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri n luna ianuarie 2010 a fost de 7219,5 milioane lei (1743,5 milioane euro) la expedieri i de 7964,1 milioane lei (1923,3 milioane euro) la introduceri, reprezentnd 75,3% din total exporturi i 70,1% din total importuri.Diferena dintre dinamica calculat pe baza valorilor exprimate n lei i cea calculat din valori exprimate n euro a fost determinat de aprecierea monedei naionale cu 2,2% n luna ianuarie 2010 fa de luna ianuarie 2009. n luna ianuarie 2011, conform estimrilor preliminare ale Institutului Naional de Statistic, exporturile FOB au nsumat 14596,3 milioane lei (3419,4 milioane euro), iar importurile CIF au nsumat 15391,4 milioane lei (3605,6milioane euro). Comparativ cu luna ianuarie 2010, exporturile au crescut cu 51,8% la valori exprimate n lei (47,8% la valori exprimate n euro), iar importurile au
12

crescut cu 32,8% la valori exprimate n lei (29,4% la valori exprimate n euro). Fa de luna decembrie 2010, exporturile din luna ianuarie 2011 au crescut cu 3,3% la valori exprimate n lei (3,9% la valori exprimate n euro), iar importurile au sczut cu 12,3% la valori exprimate n lei (11,8% la valori exprimate n euro). Deficitul comercial FOB-CIF n luna ianuarie 2011 a fost de 795,1 milioane lei (186,2 milioane euro), n scdere cu 1178,9 milioane lei (286,7 milioane euro) fa de luna ianuarie 2010.Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri n luna ianuarie 2011 a fost de 10432,1 milioane lei (2447,6 milioane euro) la expedieri i de 10944,4 milioane lei (2567,8 milioane euro) la introduceri, reprezentnd 71,5% din total exporturi i 71,1% din total importuri. Diferena dintre dinamica calculat pe baza valorilor exprimate n lei i cea calculat din valori exprimate n euro a fost determinat de deprecierea cursului monedei naionale cu 2,9% n luna ianuarie 2011 fa de luna ianuarie 2010. n luna ianuarie 2012, conform estimrilor preliminare ale Institutului Naional de Statistic, exporturile FOB au nsumat 15012,7 milioane lei (3464,9 milioane euro), iar importurile CIF au nsumat 17016,9 milioane lei (3927,7 milioane euro). Comparativ cu luna ianuarie 2011, exporturile au crescut cu 2,9% la valori exprimate n lei (1,4% la valori exprimate n euro), iar importurile au crescut cu 9,9% la valori exprimate n lei (8,2% la valori exprimate n euro). Fa de luna decembrie 2011, exporturile din luna ianuarie 2012 au crescut cu 5,8% la valori exprimate n lei (5,9% la valori exprimate n euro), iar importurile au sczut cu 9,3% att la valori exprimate n lei ct i la valori exprimate n euro. Deficitul comercial FOB-CIF n luna ianuarie 2012 a fost de 2004,2 milioane lei (462,8 milioane euro), mai mare cu 1101,7 milioane lei (251,5 milioane euro) dect cel nregistrat n luna ianuarie 2011. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri n luna ianuarie 2012 a fost de 11104,4 milioane lei (2557,0 milioane euro) la expedieri i de 12386,1 milioane lei (2852,1 milioane euro) la introduceri, reprezentnd 74,0% din total exporturi i 72,8% din total importuri.Diferenele dintre dinamicile calculate pe baza valorilor exprimate n lei i cele calculate din valori exprimate n euro au fost determinate de variaia cursului monedei naionale fa de euro, n luna ianuarie 2012 comparativ cu luna ianuarie 2011.

13

6.Bibliografie
1. Nicolae Suta, Gabriela Dragan, Maria Muresan, Sultana Suta-Selejan-Istoria comertului exterior romanesc,Editura Eficient, Bucuresti 1996 2. Aurel Burciu- Suport curs Tranzactii comerciale internationale

3. Directia Generala a Vamilor 4. www.insse.ro

5. http://www.scribd.com/doc/55354969/Comert-Exterior-Final 6. http://www.referat.ro/referate_despre/comertul_exterior_al_romaniei_dupa_aderare_1254.html

7. http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen-fob.html 8. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/comertulExterior.ro.do

14