GRILE MANAGEMENT

CAPITOLUL 1
2. Cele 5 activitati principale exercitate de manageri regrupate sub expresia ”procesul de
management” de Henry Fayol sunt:
(a) previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul
(b) previziunea, organizarea, coordonare, decizia, controlul
(c) postul, organizarea, decizia, antrenarea, comanda
(d) previziunea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul
(e) coordonarea, comanda, antrenarea, motivarea, decizia.

3. Activitatea de selectare a cursului de actiune pe care o intreprindere il va lua, modul de

previzionare si control al viitorului, reprezinta continutul functiei de:
(a) organizare
(b) motivare
(c) planificare
(d) antrenar
(e) control.

4. Prin organizare, ca functie a managementului, se stabilesc:

(a) posturile din firma
(b) nivelurile decizionale prin stabilirea ariei de autoritate
(c) ascultarea activa
(d) locul si rolul fiecarui angajat in firma
(e) motivarea angajatilor.
A(a,b,c,d), B(a,b,d), C(a,b,d,e), D(a,b,e), E(a,d,e).

5. Suportul functiei de coordonare este:

(a) antrenarea
(b) planificarea
(c) controlul
(d) motivarea
(e) comunicarea.

6. Fundamentul functiei de antrenare este:

(a) coordonarea
(b) motivarea
(c) planificarea
(d) coordonarea
(e) postul.

7. Activitatile specifice functiei de antrenare sunt:

(a) stimularea entuziasmului si a dorintei de indeplinire a obiectivelor grupului
(b) masurarea rezultatelor si compararea acestora cu obiectivele stabilite initial
(c) identificarea factorilor motivationali ai indivizilor
(d) corelarea intereselor indivizilor cu interesele firmei
(e) stabilirea misiunii firmei.
A(a,b,c,d,e), B(b,c,d), C(a,c,d), D(c,d,e), E(b,c,d,e)

8. Printre activitatile specifice functiei de control amintim:

(a) compararea rezultatelor cu standardele stabilite initial
(b) stabilirea functiunilor intreprinderii
(c) elaborarea planurilor strategice de dezvoltare
(d) identificarea masurilor corective acolo unde este cazul pentru inlaturarea abaterilor
(e) definirea posturilor din firma.
A(a,b,c,d,e), B(a,d), C(c,d), D(a,d,e), E(b,c,d,e).

9. Henry Mintzberg considera ca managerii indeplinesc 10 roluri grupate in trei categorii. In

ce categorie sunt incluse rolurile de: simbol, leader, agent de legatura?
(a) roluri interpersonale
(b) roluri informationale
(c) roluri decizionale.

CAPITOLUL 2
1. Managementul ca activitate practica implica indeplinirea urmatoarelor functii, cu o
exceptie:
(a) motivarea
(b) controlul
(c) organizarea
(d) publicitatea
(e) planificarea.

2. Unul din cele 5 principii de mai jos nu apartine lui Fayol:

(a) diviziunea muncii
(b) integrarea in grup
(c) autoritatea
(d) responsabilitatea
(e) unitatea de conducere

3. Din functiile de mai jos, una nu apartine lui Fayol:

(a) a prevedea
(b) a organiza
(c) a coordona
(d) a comanda
(e) a motiva.

4. Stabilirea obiectivelor de indeplinit si a resurselor necesare reprezinta elemente de continut

ale functiei de:
(a) planificare
(b) organizare
(c) coordonare
(d) control
(e) evaluare.

5. Functia de coordonare cuprinde un ansamblu de activitati prin care se asigura:

(a) armonizarea si sincronizarea actiunilor individuale si colective din cadrul firmei
(b) extrapolarea tendintelor prezente
(c) reconsiderarea factorilor care ii motiveaza pe oameni
(d) impartirea rationala a sarcinilor si responsabilitatilor in cadrul unui compartiment
(e) compararea rezultatelor obtinute cu standardele stabilite initial.

6. Alegeti din grila de mai jos elementele ce definesc managementul ca arta:

(a) cunoasterea realitatii cu mijloace stiintifice
(b) folosirea in mod exclusiv a experientei
(c) managementul bazat pe intuitie, talent, bun simt
(d) dezvoltatea problemelor dupa metoda ”incercarilor si erorilor”
(e) corelarea experientei cu cercetarea prospectiva a evolutiei si impactului factorilor interni
si externi.
A(a,b,c,d,e), B(a,b,c), C(c,d,e), D(b,c,d), E(a,e).

7. Functia de organizare presupune:

(a) modul in care firma poate ajunge acolo unde doreste sa ajunga, prin stabilirea obiectivelor
organizatiei
(b) stabilirea compartimentelor care vor executa diferite grupe de activitati
(c) stabilirea posturilor din firma
(d) stabilirea ariei de autoritate, a nivelurilor decizionale
(e) stabilirea locului si rolului fiecarui angajat al firmei in structura organizatorica.
A(a,b,c,d,e), B(a,b,c), C(b,c,d,e), D(c,d,e), E(c,e).
8. Care dintre urmatoarele variante cuprinde cele trei orientari distincte ale scolii clasice de
management?
(a) management stiintific, miscarea privind relatiile umane, management administrativ
(b) management stiintific, management birocratic, management administrativ
(c) management stiintific, scoala contextuala, abordarea sistemica
(d) management administrativ, management stiintific, scoala comportista
(e) management motivational, management stiintific, management administrativ.

9. Henri Fayol este un reprezentant al:

(a) scolii comportiste
(b) managementului administrativ
(c) managementului stiintific
(d) abordarii contextuale
(e) managementului birocratic.

10. Care dintre urmatoarele personalitati au lansat conceptul de ”birocratie”?

(a) Frederick Taylor
(b) Frank si Lillian Gilbreth
(c) Max Weber
(d) Henri Fayol
(e) Henry Gantt.

11. Care dintre urmatoarele aspecte nu caracterizeaza birocratia ideala in viziunea lui Max
Weber?
(a) diviziunea muncii
(b) ierarhia puterii
(c) selectia formala
(d) flexibilitate ridicata in ceea ce priveste sarcinile muncitorilor
(e) reguli si norme formale.
12. Care din urmatoarele contributii la dezvoltarea managementului apartine lui Henri Fayol?
(a) elaborarea teoriei motivarii umane
(b) identificarea acelor tehnici specifice managementului japonez, care pot fi aplicate cu
rezultate la fel de bune si de managerii din alte culturi
(c) delimitarea principalelor activitati care se realizeaza in cadrul firmei, precum si a
functiunilor in care acestea se incadreaza
(d) dezvoltarea teoriei contextuale
(e) dezvoltarea metodei studiului timpilor de lucru.

13. Principiile managementului stiintific specificate de Fr. Taylor sunt:

(a) studierea stiintifica a fiecarei sarcini de lucru si gasirea celei mai bune metode de
indeplinire a acesteia
(b) studierea cauzelor ce stau la baza comportamentului uman
(c) selectarea atenta a muncitorilor si pregatirea acestora pentru a folosi metoda stiintifica
aleasa
(d) cooperarea intre sef si executanti pentru ca acestia din urma sa foloseasca corect metoda
de lucru
(e) managerii trebuie sa raspunda de planificarea metodelor de lucru, iar muncitorii trebuie sa
raspunda de executarea lor corecta.
A(a,b,c,d), B(b,c,d,e), C(a,c,d,e), D(a,b,c,d,e), E(c,d,e).

14. Fiecare persoana si fiecare lucru trebuie sa se gaseasca intotdeauna la locul si momentul
potrivit. Despre ce principiu al lui Fayol este vorba?
(a) initiativa
(b) disciplina
(c) autoritatea
(d) ordinea
(e) ierarhia.

15. Reprezentantii scolii relatiilor umane:

(a) ofera managerilor mijloace de crestere a randamentului muncitorilor, tinand cont de
factori psihologici si sociali ce influenteaza productivitatea muncii
(b) considera muncitorii ca elemente pasive
(c) ofera managerilor mijloace de reducere a sentimentelor de alienare a angajatilor
(d) au revolutionat procesele industriale prin studiul sistematic al muncii si prin dezvoltarea
unor metode de productie
(e) se bazeaza pe folosirea modelelor matematice pentru fundamentarea deciziilor.
A(a,b,c,d), B(a,c), C(c,d,e), D(a,d), E(d,e).

16. Intreprinderea este un sistem:

(a) concret
(b) deschis
(c) dinamic
(d) cu o finalitate
(e) organizat.
A(a,b,c,d), B(a,b,c,d,e), C(a,b,d,e), D(b,c,d,e), E(c,d,e).

17. Nu exista o metoda ideala pe care sa te poti baza pentru rezolvarea unei probleme, aceasta
rezolvare depinzand intotdeauna de particularitatea situatiei intalnite. Aceasta abordare
apartine:
(a) scolii clasice
(b) scolii sistemice
(c) scolii contextuale
(d) scolii behavioriste
(e) scolii cantitative.

18. Conform scolii relatiilor umane, cresterea productivitatii muncii s-a datorat, in mod
semnificativ:
(a) intensitatii luminoase constante la locul de munca
(b) meselor gratuite
(c) climatului colegial in care muncitorii si-au desfasurat activitatea
(d) lipsei supravegherii muncitorilor
(e) grilelor de salarizare individuale si colective.
A(a,b,c), B(c,d), C(d,e), D(c,d,e), E(b,c,d,e).
19. Conceptia manageriala taylorista:
(a) a pus accentul pe aspectele emotionale din comportamentul uman
(b) vizeaza cresterea W
(c) a evidentiat pentru prima data functiunile intreprinderii
(d) se bazeaza pe ideea ca exista o singura solutie optima pentru realizarea unei sarcini
(e) a revolutionat procesele industriale prin studiul sistematic al muncii si prin dezvoltarea
unor metode de productie.
A(a,b,c,d), B(b,c,d), C(b,d,e), D(a,c,d,e), E(a,c,e).

20. Dintre variabilele contextuale de care trebuie sa tinem seama cand luam o decizie,
amintim:
(a) marimea intreprinderii
(b) tehnologia utilizata
(c) incertitudinea mediului
(d) particularitatile individuale ale oamenilor
(e) singura varianta decizionala.
A(a b c), B(c,d e), C(a,b,c,d), D(b,c,d,e), E(a,d,e).

CAPITOLUL 3
1. Planificarea nu:
(a) elimina riscul
(b) are ca obiectiv prioritar eliminarea unui plan
(c) este un instrument de actiune
(d) conduce la decizii care se vor lua in viitor; ea presupune adoptarea de decizii in prezent,
previzionand consecintele acestora in viitor
(e) este un instrument de coerenta.
A(a,b,c), B(a,b,d), C(c,d,e), D(a,c,d), E(b,c,e).

2. Scopul planificarii este:

(a) de a elimina riscul
(b) de a infrana creativitatea
(c) de protectie
(d) afirmativ
(e) de a urma cu orice pret un anumit drum ales, chiar daca peisajul se schimba.
A (a,b,c), B(c,d,e), C(c,d), D(d,e), E(a,e).

3. Dintre conceptele de baza ale planificarii amintim:

(a) misiunea
(b) obiectivele
(c) postul
(d) compartimentul
(e) regula.
A (a,b,c), B(c,d,e), C(a,c,d), D(a,b,e), E (a,b,c,d,e).

4. Scopul, motivul pentru care exista firma, reprezinta:

(a) planificarea
(b) misiunea
(c) planul
(d) regula
(e) programul.

5. Mijloacele prin care firma isi realizeaza misiunea, functioneaza si exista, sunt:
(a) nivelurile organizatorice
(b) ponderea ierarhica
(c) autoritatea
(d) obiectivele firmei
(e) responsabilitatea.

6. Obiectivele trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

(a) sa fie mobilizatoare
(b) sa fie realiste
(c) sa fie nelimitate in timp
(d) sa fie masurabile
(e) sa fie formulate in termeni cat mai abstracti.
A (a,b,c,d), B(b,c,d,e), C(a,b,d), D(a,b,e), E (c,d,e).

7. In functie de nivelul ierarhic, obiectivele pot fi:

(a) strategice
(b) repetitive
(c) operationale
(d) tactice
(e) unipersonale.
A (a,b,c), B(b,c,d), C(c,d,e), D(a,d,e), E(a,c,d).

8. Dupa caracteristica lor de repetitivitate, planurile pot fi:

(a) strategice
(b) cu o singura utilizare
(c) tactice
(d) permanente
(e) operationale.
A (a,b,c), B(b,d), C(a,b,c,d,e), D(a,d), E(d,e).

9. Planurile permanente sunt:

(a) politicile
(b) programele
(c) procedurile
(d) regulile
(e) bugetele.
A (a,b,c), B(c,d,e), C(a,c,d), D(a,b,e), E(b,c,d).
10. Planurile cu o singura utilizare sunt:
(a) programele
(b) compartimentele
(c) regulile
(d) politicile
(e) bugetele.
A (b,c), B(c,d), C(a,b,c,d,e), D(a,e), E(a,c,d).

11. Plan cu o singura utilizare ce cuprinde un ansamblu de politici, reguli, proceduri si resurse
este:
(a) bugetul
(b) programul
(c) strategia
(d) aria de control
(e) procedura.

12. Stabilirea premiselor pe care se bazeaza fiecare alternativa, ca etapa a procesului de

planificare este incadrata intre etapele:
(a) stabilirea obiectivelor organizatiei
(b) conceperea planurilor pentru implementarea variantei alese
(c) enumerarea alternativelor de indeplinire a obiectivelor
(d) evaluarea factorilor de mediu
(e) alegerea celei mai bune alternative.
A (a,b), B(b,c), C(c,e), D(c,d), E(a,e).

13. Enumerarea alternativelor de indeplinire a obiectivelor, ca etapa a procesului de

planificare este precedata de etapele:
(a) evaluarea factorilor de mediu
(b) comunicarea planurilor
(c) implementarea planurilor
(d) stabilirea obiectivelor organizatiei
(e) alegerea celei mai bune alternative.
A (b,c,d), B(c,d,e), C(a,d), D(d,e), E(a,b,c,d).

14. Alegerea celei mai bune alternative, ca etapa a procesului de planificare este urmata de
etapele:
(a) evaluarea factorilor de mediu
(b) conceperea planurilor
(c) stabilirea premiselor pe care se bazeaza fiecare alternativa
(d) comunicarea planurilor
(e) implementarea planurilor.
A (a,b,c,d), B(b,d,e), C(b,c,d,e), D(a,d,e), E(b,c,d).

15. Planul permanent care arata ce trebuie si ce nu trebuie sa faca salariatii organizatiei este:
(a) postul
(b) managementul
(c) regula
(d) procedura
(e) misiunea.

CAPITOLUL 4
1. Elementele organizarii procesuale sunt:
(a) functia
(b) filtrajul
(c) activitatea
(d) atributia
(e) sarcina.
A(a,b,c,d,e), B(a,c,d,e), C(c,d,e), D(a,b,c), E(b,c,d,e).
2. Nu reprezinta elemente ale structurii organizatorice:
(a) postul
(b) functia
(c) procedura
(d) aria de control
(e) programul.
A(a,b,c,d), B(d,e), C(c,e), D(a,b,c), E(a,b,c,d,e).

3. Postul cuprinde:
(a) obiective
(b) sarcini
(c) competente
(d) nivel ierarhic
(e) responsabilitate.
A(a,b,c,d,e), B(c,d,e), C(a,b,c,d), D(a,b,c,e), E(b,c,d).

4. Dezavantajele piramidei inalte sunt:

(a) cheltuieli mari cu posturile de conducere
(b) cresterea birocratiei
(c) deciziile sunt slab fundamentate
(d) personalul de conducere este incarcat excesiv
(e) presupune centralizare excesiva in luarea deciziilor.
A(a,b), B(a,b,c), C(c,d,e), D(b,c,d,e), E(a,e).

5. Relatiile functionale sunt relatii de:

(a) cooperare
(b) control
(c) stat major
(d) autoritate
(e) informale.
6. La pozitionarea fiecarui compartiment in structura organizationala trebuie sa se tina seama
de urmatoarele criterii:
(a) competentei de specialitate
(b) frecventei legaturilor
(c) independentei
(d) importantei
(e) interdependent¸elor maxime.
A (a,b,c,d,e), B(a,b,c,d), C(c,d,e), D(b,c,d,e), E(d,e).

7. Caracteristicile unei structuri organizationale ierarhice sunt:

(a) conducatorul fiecarui compartiment exercita in exclusivitate toate functiile
managementului
(b) compartimentele ierarhice coexista cu cele functionale
(c) se intalneste in firmele de mici dimensiuni
(d) executantii raspund atat fata de sefii ierarhici, cat si fata de sefii compartimentelor
functionale, fiind multiplu subordonati
(e) se foloseste in firmele de dimensiuni mari.
A (a,b), B(d,e), C(a,b,c,d), D(a,c), E(a,b,c,d,e).

8. Fiecare post de conducere trebuie prevazut cu o persoana care sa il poata inlocui in orice
moment pe titularul acestui post. Reprezinta principiul:
(a) flexibilitatii
(b) economiei de comunicatii
(c) variantei optime
(d) permanentei conducerii
(e) eficientei structurii.

9. Un mediu complex si incert necesita o structura organizationala:

(a) ierarhica
(b) functionala
(c) matriceala
(d) informala
(e) virtuala.

10. Atribuirea temporara de catre un manager a unor sarcini, impreuna cu autoritatea si

responsabilitatea corespunzatoare realizarii lor unui subordonat, reprezinta:
(a) sedinta
(b) delegarea
(c) forma a descentralizarii
(d) metoda folosita pentru imbunatatirea motivatiei in munca
(e) planul.
A(a,b,c,d), B(c,d,e), C(a,e), D(b), E(b,c,d).

11. Relatiile de autoritate pot fi:

(a) ierarhice
(b) simple
(c) compuse
(d) functionale
(e) de stat major.
A(a,b,c,d), B(a,b), C(a,d,e), D(c,d), E(d,e).

12. Limitele intre care titularul de post poate actiona pentru realizarea obiectivelor
individuale, reprezinta:
(a) responsabilitatea
(b) sarcina
(c) postul
(d) competenta
(e) ponderea ierarhica.

13. Obligatia ce revine titularului de post in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor

individuale ce-i revin, reprezinta:
(a) autoritatea
(b) compartimentul
(c) sarcina
(d) relatia organizatorica
(e) responsabilitatea.

15. Lector universitar pe management este:

(a) post
(b) functie
(c) strategie,
(d) compartiment
(e) nici un raspuns.

16. Dupa natura autoritatii exercitate, compartimentele pot fi:

(a) elementare
(b) de ansamblu
(c) ierarhice
(d) de stat major
(e) functionale.
A(a,b,c), B(c,d,e), C(c,d), D(c,e), E(d,e).

17. Relatiile formale sunt:

(a) spontane
(b) de autoritate
(c) informale
(d) de cooperare
(e) de control.
A(a,b,c,d,e), B(b,c,d,e), C(b,d,e), D(a,b,d,e), E(c,d,e).

18. Relatiile de stat major sunt relatii de:

(a) cooperare,
(b) control
(c) autoritate
(d) informale
(e) ierarhice.

19. Avantajele piramidei ierarhice inalte sunt:

(a) ocazioneaza cheltuieli mai mari cu posturile de conducere
(b) deciziile adoptate sunt de calitate superioara
(c) creeaza elemente de conducere specializate
(d) asigura posibilitatea studierii aprofundate a problemelor ce trebuie rezolvate
(e) presupune cheltuieli reduse cu aparatul de conducere.
A(a,b,c,d), B(b,c,d,e), C(a,b,c,d,e), D(b,c,d), E(c,d,e).

20. Totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate pe aceeasi distanta fata de varful

piramidei organizationale, reprezinta:
(a) postul
(b) functia
(c) aria de control
(d) nivelul ierarhic
(e) ponderea ierarhica.

21. Dezavantajele configuratiei ierarhice aplatizate sunt:

(a) conduce la prelungirea circuitelor informationale si distorsioneaza informatia
(b) personalul de conducere este incarcat excesiv
(c) presupune o centralizare excesiva in luarea deciziilor
(d) adoptarea deciziilor se bazeaza intr-o masura mai mare pe elementele subiective
(e) conduce la cresterea birocratiei.
A(a,b,c), B(c,d,e), C(b,c,d), D(a,d,e), E(a,b,c,d,e).

22. Aria de control depinde de urmatorii factori:

(a) pregatirea managerilor si subordonatilor
(b) varsta
(c) dispersia spatiala a persoanelor si activitatilor
(d) sexul
(e) personalitatea managerului.
A(a,b,c,d), B(a,b,c), C(b,c,d), D(a,c,e), E(a,b,c,d,e).

23. Constituirea compartimentelor, ca etapa in cadrul proiectarii structurii organizatorice, este

incadrata de etapele:
(a) elaborarea ROF - ului
(b) stabilirea volumului de munca
(c) elaborarea organigramei de ansamblu
(d) identificarea si inventarierea activitatilor necesare
(e) constituirea compartimentelor.
A(a,b), B(b,c), C(d,e), D(a,e), E(b,d).

24. Elaborarea organigramei de ansamblu este precedata de etapele:

(a) evaluarea eficientei structurii
(b) elaborarea ROF - ului
(c) identificarea si inventarierea activitatilor necesare
(d) stabilirea volumului de munca
(e) constituirea compartimentelor.
A(a,b,c,d,e), B(c,d,e), C(a,b,c), D(b,c,d), E(a,c,d).

26. Caracteristicile structurii ierarhice sunt:

(a) se intalneste in firmele de mici dimensiuni
(b) fiecare persoana este subordonata unui singur sef
(c) executantii primesc ordine atat de la sefii ierarhici, cat si de la sefii compartimentelor
functionale
(d) conducatorul fiecarui compartiment exercita in exclusivitate toate functiile managerului
(e) are un numar redus de compartimente operationale.
A(a,b,c,d,e), B(b,c,d,e), C(a,b,c,d), D(a,b,d,e), E(c,d,e).
27. Structura ierarhic - functionala:
(a) executantii primesc ordine si raspund atat fata de sefii ierarhici, cat si fata de sefii
compartimentelor functionale fiind multiplu subordonati
(b) este folosita in firme de mari dimensiuni
(c) executantii primesc decizii si raspund numai in fata sefului ierarhic
(d) este alcatuita din compartimente functionale si operationale
(e) se elimina multipla subordonare aplicandu-se principiul unitatii de decizie si actiune.
A(a,b,c), B(b,c,d,e), C(a,b,c,d,e), D(a,b,c,d), E(d,e).

28. Factorii de influenta ai structurii organizatorice sunt:

(a) sectorul de activitate
(b) sistemul tehnologic
(c) dimensiunea intreprinderii
(d) mediul
(e) strategia.
A(c,d,e), B(b,c,d), C(a,b,c,d), D(a,b,c), E(a,b,c,d,e).

29. Totalitatea posturilor de munca ce prezinta aceleasi caracteristici principale alcatuiesc:

(a) compartiment
(b) functia
(c) strategia
(d) grup informal
(e) programul.

30. Functiunea comerciala are urmatoarele activitati:

(a) control financiar de gestiune
(b) contabilitate
(c) aprovizionare
(d) desfacere
(e) marketing.
A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (c,d,e) D (a,b,c,d,e) E (b,c,d,e)
CAPITOLUL 5
1. Printre nevoile relationale ale indivizilor se numara:
(a) nevoia de a fi ascultat
(b) nevoia de a putea exercita o anumita influenta
(c) nevoia de a fi respectat
(d) nevoia de a nu se exprima liber
(e) nevoia de a avea o anumita intimitate.
A(a,b,c,d,e), B(b,c,d,e), C(a,b,c,e), D(a,b,c), E(a,b,c,d).

2. O comunicare ineficienta duce la:

(a) devalorizare
(b) intretinerea unor raporturi de forte
(c) reusita unui manager
(d) vinovatie
(e) santaj.
A(c,d,e), B(a,b,c), C(b,c,d), D(a,b,d,e), E(a,b,c,d,e).

3. Persoana ce codifica ideea intr-un limbaj pe intelesul receptorului, dupa care transmite
mesajul este:
(a) receptorul
(b) feed-backul
(c) canal de comunicare
(d) emitent
(e) factor perturbator.

4. Activitatea prin care emitatorul apeleaza la simboluri variate (sunete, cifre, gesturi) pentru
a transmite mesajul si a se face inteles, se numeste:
(a) canal de comunicare
(b) control
(c) codificare
(d) decodificare
(e) mijloc de comunicare.

5. Avantajele comunicarii verbale sunt:

(a) necesita prezenta simultana a partilor
(b) asigura feed-backul imediat
(c) se realizeaza cu costuri mai reduse
(d) permite flexibilitatea exprimarii
(e) se face cu distorsiuni.
A(a,b,c), B(c,d,e), C(b,c,d), D(a,d,e), E(b,c,d,e).

6. Dezavantajele comunicarii verbale sunt:

(a) este mai anevoiasa
(b) creste sentimentul de participare si consideratie cu privire la desfasurarea activitatilor din
firma
(c) distorsioneaza informatia
(d) implica un consum mare de timp
(e) depersonalizeaza comunicarea.
A(a,b,c,d,e), B(a,b,c), C(c,d,e), D(c,d), E(d,e).

7. Avantajele comunicarii scrise sunt:

(a) ofera un timp mai mare de gandire si argumentare cu efecte pozitive asupra mesajului,
(b) depersonalizeaza comunicarea
(c) se realizeaza fara perturbatii
(d) nu necesita prezenta simultana a partilor
(e) asigura concizie si claritate.
A(a,b,c), B(c,d,e), C(a,b,c,d,e), D(b,c,d), E(a,c,d,e).

8. Componentele comunicarii nonverbale sunt:

(a) inflexiunea vocii
(b) intonatia
(c) limbajul corpului
(d) decorul
(e) cuvintele.
A(a,b), B(c,d), C(a,b,c,d,e), D(a,b,c,d), E(d,e).

9. In functie de directie, comunicarea poate fi:

(a) descendenta
(b) scrisa
(c) ascendenta
(d) orizontala
(e) in diagonala.
A(a,c,d), B(a,b,c), C(b,c,d), D(a,c,d,e), E(a,b,c,d,e).

10. Comunicare ce apare intre persoane situate pe niveluri ierarhice diferite, fara ca intre
acestea sa existe relatii de autoritate ierarhica, se numeste comunicare:
(a) reciproca directa
(b) ascendenta
(c) descendenta
(d) oblica
(e) orizontala.

11. Dupa gradul de oficializare, comunicarea poate fi:

(a) nonverbala
(b) formala
(c) ierarhica
(d) informala
(e) functionala.
A(a,b,c), B(c,d,e), C(b,d), D(c,e), E(b,c,d).

12. Comunicarea informala:

(a) apare si este folosita neregulat in firma
(b) poate fi controlata si influentata de managementul de varf
(c) incearca sa elimine nesiguranta, anxietatea, curiozitatea unor persoane
(d) nu respecta nivelurile ierarhice din organigrama unei firme
(e) exista in mare parte pentru a servi interesele oamenilor inclusi in ea.
A(a,b,c,d,e), B(a,c,d,e), C(c,d,e), D(a,b,c), E(a,e).

13. Exista 3 tipuri de ambiguitati ce pot denatura mesajele informationale:

(a) ambiguitatea intelesului
(b) ambiguitatea intentiei
(c) ambiguitatea apararii
(d) ambiguitatea efectului
(e) ambiguitatea emotiilor.
A(a,b,c), B(c,d,e), C(b,c,d), D(a,b,d), E(a,c,e).

14. Sistemul ierarhic poate genera probleme de comunicare datorita folosirii de catre cadrele
superioare a unor termeni specifici de management cu care muncitorii sunt prea putin
familiarizati. Este vorba de urmatoarea bariera ˆın comunicare:
(a) comunicare nonverbala
(b) emotiile receptorului
(c) apararea
(d) semantica
(e) ambiguitatea.

15. Daca credem ca oamenii sunt buni, cinstiti atunci vom interpreta actiunile si comentariile
acestor oameni intr-un mod pozitiv. Este vorba de:
(a) semantica
(b) ambiguitate
(c) distorsiune
(d) perceptie
(e) puncte de vedere inguste.

16. Manipularea deliberata a informatiei in vederea asigurarii unei perceptii mai favorabile a
acesteia din partea receptorului reprezinta:
(a) statutul
(b) cultura organizationala
(c) apararea
(d) filtrajul
(e) sexul.

17. Cauzele zvonurilor si barfelor, ca bariere de natura organizationala sunt:

(a) lipsa de informatii
(b) simplificarea limbajului
(c) nesiguranta
(d) conflictele
(e) controlul emotiilor.
A(a,b,c), B(a,b,c,d), C(a,c,d), D(c,d,e), E(b,c,d,e).

18. Practicarea ascultarii active se bazeaza pe urmatoarele tehnici:

(a) empatia
(b) brainstormingul
(c) analiza
(d) delegarea
(e) sinteza.
A(a,b,c,d,e), B(a,b,c), C(a,c,e), D(b,d), E(c,d,e).

19. Cerintele unui feed-back eficace sunt:

(a) transmiterea feed-backului in timp util
(b) asigurarea subiectivitatii feed-backului
(c) folosirea feed-backului negativ numai asupra comportamentelor pe care receptorul le
poate controla
(d) concentrarea asupra comportamentelor specifice
(e) ignorarea comunicarii nonverbale.
A(a,b,c,d), B(a,b,c,d,e), C(a,b,c), D(a,c,d), E(c,d,e).
20. Posibilitatile de imbunatatire a comunicarii:
(a) practicarea ascultarii active
(b) cresterea gradului de prelucrare automata a datelor si de tratare a informatiilor
(c) simplificarea limbajului
(d) folosirea unui feed-back eficace,
(e) controlul emotiilor.
A(a,b,c), B(b,c,d), C(a,b,c,d), D(b,c,d,e), E(a,b,c,d,e)

CAPITOLUL 6
1. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
(a) motivarea este conditionata de 3 elemente: efortul, nevoile si obiectivele intreprinderii
(b) nevoia este o stare interna a individului caracterizata prin dorinta de a atinge un obiectiv
(c) factorii motivatori au aceeasi importanta pentru toti indivizii
(d) performanta este un produs intre abilitate si motivare
(e) stresul este un factor ce influenteaza perceptiile indivizilor.
A(a, b, c, d), B(b, c, d, e), C(a, b, d, e), D(a, b, c, d, e), E(b, c, d).

2. Motivarea poate fi:

(a) pozitiva si negativa
(b) extrinseca si intrinseca
(c) economica si moral-spirituala
(d) cognitiva si afectiva
(e) economica si materiala.
A(a, b, c, d, e), B(a, b, d, e), C(c, d, e), D(a, b, c, d), E(b, c, d, e).

3. Intre nevoia de stima si cea de securitate, potrivit lui Maslow, se afla nevoia:
(a) fiziologica
(b) autorealizare
(c) de igiena
(d) apartenenta
(e) dragoste.

4. Teoria lui Alderfer sustine urmatoarele principii:

(a) principiul satisfacerii progresive
(b) principiul economiei de comunicatii
(c) principiul regresiei datorita frustrarii
(d) principiul permanent¸ei conducerii
(e) principiul independent¸ei.
A(a, b, c, d), B(a, b), C(a, c), D(a, e), E(b, c).

5. Nevoile individuale conform lui Alderfer, sunt:

(a) existentiale
(b) de crestere
(c) organizare
(d) relationale
(e) conflictuale.
A(a, b, c, d), B(c, d, e), C(a, b, c, d, e), D(a, b, d), E(c, e).

6. Factorii de motivatie dupa Herzberg, sunt:

(a) salariul
(b) relatii interpersonale
(c) munca
(d) avansare
(e) politica intreprinderii.
A(a, b), B(a, b, c, d, e), C(c, d, e), D(c, d), E(a, e).

7. Scara lui Maslow plaseaza activarea nevoilor fiziologice dupa ce una din urmatoarele
nevoi a fost satisfacuta:
(a) autorealizare
(b) siguranta
(c) apartenenta
(d) stima.
(e) nici una.

8. Intre factorii de motivatie enumerati, unul nu este corect, potrivit lui Herzberg. Care?
(a) relatiile cu colegii
(b) realizarile
(c) recunoasterea
(d) responsabilitatea
(e) posibilitati de crestere personala.

9. Una dintre afirmatiile urmatoare, referitor la situatia neutra din modelul motivational
Herzberg, nu este corecta. Care?
(a) nici satisfactii, nici insatisfactii
(b) factorii de igiena satisfacuti
(c) factorii de motivatie nesatisfacuti
(d) indiferenta salariatului fata de motivatie
(e) baza de plecare pentru motivatie.

10. In conceptia lui Alderfer, la un moment dat, in motivatie poate fi dominanta situatia :
(a) mai multe clase de nevoi
(b) o singura clasa de nevoi
(c) cel mult doua clase de nevoi
(d) nici una.

CAPITOLUL 7
1. Gemenii siamezi ai managementului sunt:
(a) planificarea
(b) organizarea
(c) coordonarea
(d) motivarea
(e) controlul.
A(a, b, c), B(c, d), C(b, c, d, e), D(a, e), E(b, c, d).

2. Stabilirea standardelor de performanta, ca etapa a procesului de control, precede etapa de:

(a) recompensarea salariilor
(b) analiza standardelor de performanta
(c) masurarea performantelor efective
(d) revizuirea standardelor
(e) stabilirea masurilor corective.

3. Standarde de iesire sunt:

(a) punctualitatea angajatilor
(b) calitatea produselor
(c) costul de productie
(d) normele de timp
(e) normele de productie.
A(a, b, c), B(c, d), C(b, c), D(c, d, e), E(a, b).

4. Dupa momentul efectuarii controlului fata de momentul derularii actiunii controlate,

controlul poate fi:
(a) preventiv
(b) selectiv
(c) operativ
(d) total
(e) postoperativ.
A(a, b, c), B(c, d, e), C(a, b, c, d, e), D(b, c, d), E(a, c, e).
5. Criterii de eficacitate ale controlului sunt:
(a) rapiditatea controlului
(b) localizarea strategica
(c) subiectivitatea
(d) unidimensionalitatea
(e) prioritate asupra exceptiilor.
A(a, b, c), B(c, d, e), C(a, b, e), D(a, e), E(b, c, d).

CAPITOLUL 8
1. Caracteristicile de baza ale deciziei de conducere sunt:
(a) multimea variantelor este formata din cel putin doua elemente
(b) existenta unei finalitati urmarite
(c) influentarea comportamentului cel putin unei alte persoane decat decidentul prin aplicarea
variantei alese
(d) reprezinta o functie a managementului
(e) are aceeasi importanta si acelasi efect in intreprindere.
A(a, b, c), B(a, b, c, d), C(a, b, c, d, e), D(c, d, e), E(b, c, d).

2. Decizia trebuie sa fie oportuna, adica:

(a) sa fie adoptata de persoana in ale carei sarcini este inscrisa in mod expres
(b) sa se incadreze in perioada optima de elaborare si operationalizare
(c) sa cuprinda toate elementele necesare intelegerii corecte si implementarii deciziei
(d) sa fie fundamentata stiintific
(e) sa fie imputernicita.

3. Criteriile de rationalitate a deciziei manageriale sunt:

(a) sa fie completa
(b) sa fie eficienta
(c) clara, concisa, necontradictorie
(d) sa fie elaborata numai pe baza practicismului, rutinei
(e) sa fie fundamentata stiintific.
A(a, b, c, d, e), B(b, c, d, e), C(a, b, c, e), D(b, c, d), E(a, b, d, e).

4. Dupa orizontul de timp, deciziile se clasifica in:

(a) strategice
(b) curente
(c) unice
(d) repetitive
(e) tactice.
A(a, b, c), B(c, d, e), C(a, b, e), D(b, c, d), E(a, b, d).

5. Dupa gradul de cunoastere a mediului ambiant de catre decident, deciziile pot fi:
(a) decizii in conditii de incertitudine
(b) decizii in conditii de risc
(c) decizii curente,
(d) decizii de grup
(e) decizii in conditii de certitudine.
A(a, b, c), B(b, c, d), C(a, b, d), D(a, b, e), E(b, d, e).

6. Analiza mediului, ca etapa a procesului decizional, precede etapa:

(a) diagnosticarea problemei
(b) evaluarea alternativelor
(c) dezvoltarea alternativelor
(d) luarea deciziei
(e) aplicarea deciziei.

7. Deciziile repetitive pot fi:

(a) unice
(b) de stat major
(c) de autoritate
(d) periodice
(e) aleatorii.
A(a, b), B(c, d), C(b, e), D(d, e), E(b, c).

8. Sunt caracteristici ale primei etape de brainstorming:

(a) divergenta
(b) convergenta
(c) cantitatea
(d) calitatea
(e) abolirea cenzurii.
A(a, b, c), B(b, c, d), C(a, c, e), D(c, d, e), E(a, d, e).