GRILE MANAGEMENT APLICAT EFS

1. Cine a analizat pentru prima data procesul de management?

a) Henry Fayol
b) R. Weber
c) C. Pintilie

2. În câte functii poate fi divizat procesul de management?

a) 3
b) 4
c) 5

3. Care dintre următoarele afirmaţii legate de funcţiile procesului de management sunt

adevărate?
a) funcţiile sunt specifice doar managerilor
b) forma de manifestare a funcţiilor si conţinutul lor sunt identice de la un compartiment de
muncă la altul
c) funcţiile prezinta o pondere diferita pe verticala piramidei ierarhice

4. Instrumentele programării sunt:

a) programele operative
b) obiectivele
c) bugetele

5. Conceptul de organizare poate fi abordat din mai multe puncte de vedere:

a) funcţia managerială
b) conţinut
c) factor de scădere a profitului activităţilor sportive

6. Organizarea, ca funcţie managerială, stabileşte:

a) parametrii constructivi şi funcţionali ai structurii manageriale
b) modalităţile de realizare a proceselor manageriale
c) armonizarea si sincronizarea acţiunilor individuale şi colective

7. Competenţele manageriale din cadrul piramidei planificării pot fi:

a) strategice
b) tactice
c) conceptuale

8. Câte nivele cuprinde piramida planificării:

a) 3
b) 4
c) 5

9. Ce activităţi de planificare cuprinde piramida planificării:

a) conceptuale
b) strategice
c) operaţionale

10. Funcţia de coordonare îmbracă următoarele forme:

a) coordonare unilaterală
b) coordonare bilaterală
c) coordonare multilaterală

11. Comunicarea verticală se realizează între:

a) manageri-executanţi şi subordonaţi-manageri
b) manageri-manageri şi executanţi-executanţi
c) persoane care se situează pe diferite niveluri ierarhice şi operează în diferite activităţi

12. În cadrul funcţiei de coordonare,câte tipuri de comunicare există:

a)2
b)3
c)4

13. Care dintre componentele funcţiei de previziune îndeplineşte rolul de feed-back:

a) prognoza
b) reconsiderarea
c) programarea

14. Procesul de management cuprinde următoarele funcţii:

a) funcţia de previziune
b) funcţia de antrenare
c) funcţia de programare

15. În procesul de manifestare a funcţiei de previziune se disting următoarele componente:

a) prognoza, planificarea, programarea, reconsiderarea
b) previziune, organizare, coordonare, antrenare
c) previziune, prognoza, planificare, programare

16. Managementul reprezintă:

a) o artă
b) o ştiinţă
c) ambele răapunsuri sunt adevărate

17. În ce secol se conturează managementul ca ştiinţă:

a) secolul XIX
b) secolul XX
c) secolul XXI

18. Managementul ca artă:

a) se bazează pe calităţile personale
b) informaţia este limitată şi unilaterală
c) informaţia este completă şi complexă
 19. Din punct de vedere ştiinţific,managementul se caracterizează prin:
a) aprecierea calităţilor personale şi cunoaşterea realităţii cu mijloace ştiinţifice
b) orientare prioritară pe termen scurt
c) orientare prioritar[ pe termen lung

20. Managementul ca artă se bazează pe:

a)observarea evenimentelor si acumularea experienţei
b)analizarea complexă a acţiunii diverşilor factori de influenţă
c)ameliorarea proceselor,identificarea principiilor şi legităţilor

21. Managementul ca ştiinţă se bazează pe:

a) folosirea în mod exclusiv a experienţei
b) dezvoltarea problemelor după metoda ''încercărilor şi erorilor''
c) corelarea experienţei cu cercetarea prospectivă a evoluţiei şi impactului factorilor
interni şi externi

22. Managementul nu se caracterizează prin:

a)soluţii simple
b)soluţii rapide
c)soluţii complexe

23. Managementul reprezintă:

a)o atitudine, un mod de viaţă
b)o limitare la soluţii simple şi rapide
c)o afacere , o relaţie între oameni

24. Caracteristicile managementului ca ştiinţă sunt:

a)folosirea în mod exclusiv a experienţei
b)orientarea spre acţiune, creativitate şi adaptabilitate
c)informaţie completă şi complexă

25. Care dintre următoarele caracteristici nu aparţin managementului ca artă:

a)aprecierea calitaţilor personale şi cunoaşterea realitaţii cu mijloace ştiinţifice
b)orientarea spre acţiune,creativitate şi adaptabilitate
c)capacitate redusă de inovare şi adaptare la schimbări

26. Ansamblul procesului de muncă se poate diviza în:

a. procese de execuţie
b. procese de management
c. nici un raspuns nu este corect

27. În câte faze se realizează procesul tipic de management:

a)3
b4
c)5

28. Care sunt fazele procesului de management:

a. previzională, de operaţionalizare, de evaluare şi interpretare
b. previzională, organizare, coordonare
c. organizare, coordonare, control-evaluare

29. Cărui tip de management îi corespunde faza previzională:

a. management de tip anticipativ
b. management de tip operativ
c. management de tip post-operativ

30. Ce funcţii sunt preponderente în faza previzională:

a. previziune, organizare
b. previziune, organizare, coordonare
c. previziune, antrenare

31. Ce funcţii sunt preponderente în faza operaţională?

a) organizare
b) coordonare
c) antrenare

32. Ce funcţii predomină în faza de evaluare şi interpretare a rezultatelor?

a) coordonare
b) antrenare
c) control-evaluare

33. Managementul de tip anticipativ se caracterizează prin:

a) stabilirea unor decizii strategice
b) stabilirea unor decizii tactice
c) adaptarea şi implementarea unor decizii curente

34. Relaţiile de management in cadrul organizaţiilor prezintă o determinare:

a) dublă
b) triplă
c) unică

35. Ce tipuri de determinări se întâlnesc în cadrul relaţiilor de management:

a) determinare social-economică
b) determinare tehnico-materială şi umană
c) determinare ştiinţifică

36. Abordarea funcţiilor procesului de management, într-o ordine cronologică, ne permite să

observăm că previziunea asigură:
a) Stabilirea obiectivelor
b) Suportul material necesar îndeplinirii obiectivelor
c) Implicarea participanţilor organizaţiilor în realizarea obiectivelor

37. Funcţia de antrenare constă în:

a) Stimularea personalului activităţilor sportive
b) Asigurarea suportului material pentru îndeplinirea obiectivelor
c) Organizarea participării eficiente a personalului, pe baza factorilor care îi motiveaza
pe oameni.

38. Fundamentul funcţiei de antrenare îl reprezintă:

a) Organizarea
b) Motivarea
c) Coordonarea

39. Citatul “Tot ceea ce poate merge rău, va merge rău” îi aparţine lui:
a) Murphi
b) H. Fayol
c) Aristotel

40. În opinia lui H. Fayol, controlul are drept scop:

a) Impulsionarea pentru activizarea tuturor categoriilor de resurse ale organizaţiei
b) Semnalarea neîmplinirilor şi erorilor şi remedierea lor la timp.
c) Evitarea unor noi activităţi necorespunzătoare.

41. Funcţia de control-evaluare relevă două laturi nedisociabile:

a) Pasivă
b) Actviă
c) Activ-reactivă

42. În cadrul funcţiei de control-evaluare, evaluarea este:

a) exercitare a puterii de a verifica, de sus în jos, îndeplinirea sarcinilor de către managerii
interni
b) Un feed-back pentru personalul care realizează control-evaluarea
c) Controlul financiar preventiv

43. Care sunt activităţile din a căror complementaritate rezultă conţinutul funcţiei de control-
evaluare?
a) Evaluarea
b) Controlul
c) Antrenarea

44. Operaţiile parcurse de funcţia de control-evaluare pot fi:

a) Antrenarea personalului
b) Compararea rezultatelor cu obiectivele
c) Stabilirea standardelor (obiectivelor)

45. Ce reprezintă un standard?

a) O ţintă dorită
b) O strategie
c) Un regulament
46. Standardele derivă din obiectivele stabilite de către organizaţie şi sunt rezultatul
manifestării funcţiei de:
a) Organizare
b) Previziune
c) Coordonare

47. Operaţia de comparare a rezultatelor cu standardele stabilite se referă la:

a) Monitorizarea schimbărilor, evoluţiilor şi a rezultatelor
b) Raportarea la standarde
c) Schimbarea standardelor

48. Cum trebuie să fie compararea rezultatelor cu standardele stabilite?

a) Utilă şi fiabilă
b) Costisitoare
c) Actuală şi economică

49. Analiza abaterilor şi precizarea cauzelor care le-au generat confera funcţiei de control-
evaluare:
a) Resurse umane
b) O nouă strategie
c) O bază pentru efectuarea corecţiilor

50. Cu ocazia analizei abaterilor şi precizarea cauzelor care le-au generat, se precizează:
a) Natura abaterilor
b) Locul cauzei care a produs abaterea
c) Fondul organizaţiei

51. Abaterile pot fi:

a) Pozitive
b) Negative
c) Pasive

52. Care este scopul operaţiei de efectuare a corecţiilor sau a ajustărilor?

a) Satisfacerea necesităţilor personalului
b) Să asigure că viitoarele activităţi vor duce la obiectivele aşteptate
c) Schimbarea standardelor

53. Menţinerea stării de fapt existente se produce atunci când:

a) Realizările nu sunt în concordanţă cu standardele
b) Standardele sunt cu mult depăşite
c) Realizările sunt în concordanţă cu standardele

54. Efectuarea corecţiilor asupra activităţilor critice se referă la cazurile când:

a) Rezultatele se îndepărtează de standarde
b) Rezultatele sunt în concordanţă cu standardele
c) Standardele sunt cu mult depăşite
 55. Schimbarea standardelor se impune atunci când acestea s-au dovedit:
a) Nestimulative
b) Nerealiste şi nesemnificative
c) Stimulative, realiste şi semnificative

56. Structura organizatorică a unei organizaţii reprezintă:

a) Totalitatea posturilor de muncă
b) Modul de constituire, grupare şi subordonare
c) Modul de execuţie

57. Ce trebuie să evidenţieze structura organizatorică a unei organizaţii sportive?

58. Diviziunea muncii pe verticală
a) Diviziunea muncii pe orizontală
b) Diviziunea muncii atât pe verticală cât şi pe orizontală

59. În ce constă diviziunea muncii pe verticală?

a) În stabilirea liniilor ierarhice din interiorul unei organizaţii
b) În stabilirea fluxului de comunicaţii din interiorul unei organizaţii
c) În stabilirea departamentelor din interiorul unei organizaţii

60. Diviziunea orizontală a muncii constă în:

a) Stabilirea liniilor ierarhice din cadrul unei organizaţii
b) Departamentarea activităţilor din cadrul unei organizaţii
c) Fixarea autorităţii în interiorul unei organizaţii

61. Ce reprezintă sfera de cuprindere a muncii?

a) Numărul lucrărilor
b) Numărul angajaţilor
c) Numărul managerilor

62. Câte părţi prezintă structura organizatorică privită în ansamblu?

a) 1
b) 2
c) 3

63. Care sunt părţile prezentate în structura organizatorică?

a) Structura funcţională
b) Structura operaţională
c) Structura managerială

64. Posturile de muncă pot fi:

a) Posturi de realizare
b) Posturi de management
c) Posturi de execuţie

65. Ce reprezintă sfera de autoritate?

a) Numărul de persoane
b) Numărul de manageri
c) Numărul de angajaţi

66. Sfera de autoritate depinde de:

a) Modul în care se execută lucrările
b) Natura sarcinilor şi complexitatea activităţilor
c) Gradul de delegare a autorităţii

67. După natura autorităţii exercitate, de câte feluri pot fi compartimentele de muncă?
a) De 2 feluri
b) De 3 feluri
c) De un singur fel

68. După natura autoritaţii exercitate, compartimentele de muncă pot fi:

a) Ierarhice
b) Operaţionale
c) Funcţionale

69. După modul de exercitare a autoritaţii managerului, distingem:

a) Compartimente de execuţie
b) Compartimente elementare
c) Compartimente de ansamblu

70. Ce reprezintă compartimentul de muncă?

a) O grupare de persoane subordonate unui conducător
b) O grupare de manageri
c) O organizaţie

71. Câte compartimente de muncă deosebim, după modul de participare la elaborarea

deciziilor şi punerea lor în acţiune?
a) 1
b) 2
c) 3

72. Din ce este formată o piramidă ierarhică?

a) ansamblul compartimentelor de muncă dispuse pe diferite niveluri ierarhice
b) ansamblul de activităţi
c) ansamblul legăturilor ierarhice

73. Ce sunt relaţiile dintre compartimentele de muncă?

a) Legături ce se stabilesc între compartimentele situate pe acelaşi nivel ierarhic
b) Legături ce se stabilesc între compartimentele situate pe niveluri ierarhice diferite
c) Legături ce se stabilesc între persoanele dintr-un compartiment de muncă
74. Din punct de vedere juridic, relaţiile dintre compartimentele de muncă pot fi:
a) Relaţii formale
b) Relaţii informale
c) Relaţii de cooperare

75. După sensul de transmitere a informaţiilor, relaţiile dintre compartimentele de muncă

sunt:
a) Relaţii unilaterale
b) Relaţii informale
c) Relaţii bilaterale

76. După conţinutul informaţiilor, relaţiile dintre compartimentele de muncă pot fi:
a) Relaţii formale
b) Relaţii de autoritate
c) Relaţii de cooperare

77. Câte metode de analiză a managementului există?

a) 12 (școli)
b) 16 (școli)
c) 8 (școli)

78. Cazurile sintetizate de școala empirică în urma studierii practicii manageriale prezintă ca
scop:
a) suport de analiză a activității manageriale
b) repere de comportament pentru manageri în situații similare
c) rezolvarea problemelor conflictuale dintre manageri

79. Asupra cărui atribut al procesului de management se concentrează școala

comportamentului interpersonal?
a) antrenarea
b) coordonarea
c) analizarea

80. Potrivit cărui model de analiză a managementului, organizația reprezintă un *aranjament

social*?
a) școala empirică
b) școala matematică
c) școala comportamentului de grup

81. Relațiile interumane din cadrul unei organizații sunt:

a) relații dintre sisteme sociale cooperative
b) relații între grupuri
c) relații interpersonale

82. Care sunt sistemele care alcătuiesc organizația , conform școlii sistemelor sociotehnice?
a) tehnic
b) juridic
c) social

83. Sistemul social cuprinde:

a) oameni cu atitudini personale și comportament de grup
b) instalații și echipamente sportive
c) metode de antrenament și de organizare a activității

84. Sistemul organizației cuprinde următoarele categorii de funcții:

a) efectorii și de dirijare
b) monitorizare și evaluare
c) funcții de luare a deciziilor operative

85. Care sunt rolurile îndeplinite de manageri?

a) interpersonale
b) informaționale și decizionale
c) legislative

86. Care sunt mediile exterioare ale organizației , care pot influența practicile manageriale?
a) economic și politic
b) social și cultural
c) religios

87. Managementul pe funcții al S.U.A. are următoarele caracteristici:

a) responsabilitate individuală
b) claritatea și specificitatea responsabilității de decizie
c) structură organizatorică egalitariană

88. Care sunt atributele care constituie schema sistemului organizației?

a) intrările și ieșirile
b) starea sistemului (conducător și condus) și conexiunea inversă (feed-back)
c) antrenarea

89. Managementul pe funcții al Japoniei are următoarele caracteristici:

a) responsabilitate colectivă
b) accent pus pe realizarea consensului și utilizarea factorilor interni de schimbare
c) confruntări și utilizarea factorilor externi de schimbare

90. Intrările din cadrul schemei sistemului organizației sunt reprezentate de:
a) fluxul de materiale (F.M.), fluxul informațional(F.I.)
b) rezultate, performanțe
c) fluxul de personal (F.P.) , fluxul de capital (F.C.)

91. În ce perioadă s-a conturat Școala situațională?

a) 1990
b) 1985
c) 1970

92. Scopul principal al actului managerial ,conform școlii sistemice, este:

a) maximizarea raportului dintre ieșiri și intrări
b) minimizarea raportului dintre ieșiri și intrări
c) desfășurarea actului managerial într-un ansamblu de circumstanțe

93. Dependența actului managerial de ansamblul de circumstanțe în care se desfăsoară este

redată de:
a) școala situațională
b) școala matematică
c) școala operațională

94. Școala matematică permite:

a) simplificarea problemelor manageriale complexe în probleme simple ușor de
soluționat
b) analizarea procesului de management pe funcții
c) relaționarea cu mediul ambiant