Tehnica de bază a schiului alpin reprezintă un

ansamblu de deprinderi motrice, cu conţinut specific,

care permite deplasarea pe terenuri acoperite cu
zăpadă, în diferite scopuri: formativ, utilitar sau
recreativ.
Conţinutul tehnicii de bază se prezintă sub forma
următoarelor grupe de procedee:
 Succesiunea abordării procedeelor tehnice
în învăţarea tehnicii de bază a schiului
alpin
1.1. ACOMODAREA
Acomodarea cu 2. MERSUL PE 3. MERSUL LA
CU MATERIALELE
materialele SCHIURI URCAREA
SPECIFICE
specifice PE TEREN PLAT PANTEI

4. SCHIMBAREA
5. COBORÂRE 6. COBORÂRE
DIRECTIEI
DIRECTĂ OBLICĂ
DE PE LOC

8. SCHIMBAREA DIRECŢIEI
DE ALUNECARE
7. FRÂNĂRI -OCOLIRILE-
OCOLIRI

CRISTIANII
 În fiecare an, odată cu venirea iernii există tot mai
multe persoane care îşi propun să înveţe să schieze şi
care încearcă să transpună în practică aceste frumoase
gânduri.
Pentru începători şi pentru cei care sunt schiori
ocazionali odată cu hotărârea de a merge să schieze,
apar o serie de probleme de ordin tehnic şi organizatoric,
legate de alegerea încălţămintei (clăparilor), a schiurilor şi
a echipamentului specific schiului, de corecta alegere a
pârtiei, de a lua lecţii cu un monitor specializat, sau de a
încerca să schieze singur, ,,după ureche”. Este confirmat
faptul că schiul şi învăţarea tehnicii specifice reprezintă
un obstacol cu un mare grad de dificultate, pentru
trecerea căruia este necesar să se apeleze la un monitor
- profesor cu experienţă în domeniu.
 Ca şi în cazul altor ramuri sportive, în schi se
spune că este mai uşor să înveţi şi mult mai greu să
corectezi.
Referitor la aceste considerente, marele antrenor
francez Guÿ Joubert, mentor al unei adevărate pleiade
de campioni olimpici şi mondiali, îndemna pe toţi
doritorii de schi ,,la repetare, la exersare, la multă
muncă şi …durere”, iar referitor la metodele de
învăţare cu cel mai ridicat nivel de eficacitate, acelaşi
mare profesor - antrenor afirmă că: ,,este mult mai
uşor să se înveţe tehnica de bază a schiului dacă se
lasă un larg loc instinctului”.
  
3.1. Acomodarea cu schiurile şi
echipamentul

SARCINI :

Obişnuirea cu schiurile:

- prinderea şi desfacerea schiurilor;

- exerciţii de pe loc pentru obişnuirea cu lungimea şi
greutatea schiurilor.
Însuşirea unei poziţii corecte pe schiuri:
- exerciţii de pe loc pentru însuşirea poziţiei pe schiuri.
Educarea echilibrului în timpul deplasării pe schiuri.
 Se poate afirma că procesul amplu de formare a deprinderilor
motrice începe odată cu prinderea schiurilor de picioare şi cu primele
încercări de deplasare cu ajutorul lor. Această sarcină, de acomodare cu
schiurile, este obligatorie în primele lecţii cu începătorii şi este pusă în
practică prin următoarele exerciţii:
învăţarea alegerii, a încălţării şi descălţării clăparilor;
învăţarea fixării piciorului (a clăparilor) în legătura schiului;
ridicări alternative ale schiurilor de pe zăpadă şi pendularea lor
spre dreapta, spre stânga, în jos şi în sus;
ridicarea alternativă a vârfurilor schiurilor şi pendularea lor spre
dreapta-stânga şi în plan vertical, fără a ridica şi coada schiului de pe
zăpadă;
schimbări de direcţie de pe loc, prin păşire în jurul cozilor sau în
jurul vârfurilor schiurilor;
exerciţii de pe loc pentru învăţarea poziţiei pe schiuri.
Indicaţii metodice:

 se urmăreşte ca printr-un număr corespunzător de

repetări, aceste mişcări să se execute cât mai relaxat şi într-
un ritm vioi;
 în executarea acestor procedee se va pune accent
pe poziţia corectă pe schiuri;
 în primele lecţii, o parte din mijloacele date vor fi
adaptate sarcinii de amenajare a terenului, pe care se vor
desfăşura lecţiile.
 MERSUL PE TEREN PLAT
MERSULA URACAREA PANTEI
SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC
COBORARILE
TRECEREA PESTE DENIVELARI DE TEREN
FRANARILE
SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE – OCOLIRILE