Pdfslide - Tips - Tehnica Si Metodica Invatarii Schiatului

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om
TEHNICA si METODICA INVATARII

SCHIULUI
Tehnica
un continut de baza
specific, carea permite
schiuluideplasarea
alpin, reprezinta un ansamblu
pe terenuri acoperitedecudeprinderi
zapada, inmotrice,
diferite cu
scopuri: formativ, utilitar, recreativ.
Analiza actiunilor motrice realizate in cadrul deplasãrilor pe schiuri, permite
determinarea continutului tehnicii de baza, conlinut care este prezentat in continuare, sub
forma unor grupe de procedee.
A. MERSUL PE TEREN PLAT
MERSURI ALTERNATIVE MERSURI SIMULTANE

-mers alternativ cu doi pasi -alunecare prin impingere
-mers alternativ cu patru pasi simultana

-mers cu un pas si impingere
simultana
-mers cu doi pasi si
impingere simultana
DEPLASARE PRIN PASI DE TRECERI DE LA UN
PATINAJ SI ½ PASI DE PATINAJ MERS LA ALTUL
- trecere directã (simplã sau
complexã)
-trecere cu alunecare
(simpla sau complexa)
B
. MERSUL LA URCAREA PANTEI
- urcare cu pas batut
- urcare oblica
- urcare in trepte
- urcare in foarfece
- urcare in umatate foarfece
C . SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC

(INTOARCERILE)
- intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor sau al varfurilor)

- intoarcerea !in evantai"
- intoarcerea varf peste varf
- intoarcerea coada peste coada
- intoarcerea prin saritura
D. COBORARILE
http://slide pdf.c om/re a de r/full/te hnic a -si-metodic a -inva ta r ii-schia tului 1/58

- coborare directa
- coborare oblica
E . TRECEREA PESTE DENIVELARILE DE TEREN
-- trecerea
trecerea prin
prin adaptarea
amortizarepozitiei corpului
- trecerea prin escamotare
- trecerea prin saritura
F . FRANAREA
- franarea prin derapa (lateral sanu oblic)

- franarea prin plug
- franarea prin umatate de plug
G . SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE (OCOLIRILE)
a) ocoliri declansate prin pasire - ocoliri prin pasi succesivi spre deal
- ocoliri prin pasi succesivi spre vale
b) ocoliri declansate prin franare diriata - ocoliri prin franare in plug
- ocoliri prin franare in umatare de plug
c) ocoliri declansate prin rotatie

- ocolire prin pivotare
- cristiania spre vale pe movila
- cristiania spre vale cu desprindere
-- cristiania
cristiania spre
spre vale
vale cu departare
prin rotatie
- cristiania spre vale cu amortizare pe movila
- cristiania spre vale cu pasire

- cristiania spre vale cu contraderapa
- cristiania spre vale cu deschidere
d) ocoliri declansate prin transiatie
- serpuirea rotunita
- serpuire franata
- serpuire accelerata
#uccesiunea abordarii procedeelor tehnice in invatarea tehnicii de baza a schiului alpin
este urmatoarea:

1. A$%&%'AA $* #$+* # 'A#AA  #$+*
rocesul de formare a deprinderilor motrice incepe odata cu prinderea schiurilor

de picioare si cu primele incercari de deplasare cu autorul lor.
rimele lectii cu incepatorii, trebuie sa resolve urmatoarele sarcini:
1.1. OBISNUIREA CU SCHIURILE:

- prinderea si desfacerea schiurilor:
- exercitii de pe loc pentru obisnuirea cu lungimea si cu greutatea schiurilor.
1.2. INSUSIREA UNEI POZITII CORECTE PE SCHIURI
- exercitii de pe loc pentru insusirea pozitiei pe schiuri.
1.3. EDUCAREA ECHILIBRULUI IN TIMPUL DEPLASARII PE SCHIURI
EERCITII PENTRU OBISNUIREA CU SCHIURILE
$ontinutul acomodarii cuprinde procedee de mers intoarcere, schimbari de

directie sau combinatii, care se executa pe loc sau in deplasare, pe teren variat. le
contribuie la obisnuirea cu echipamentul si materialele de schi, dar si cu alunecarea pe
schiuri.
xemple de exercitii:
- ridicarea alternative a schiurilor de pe zapada si deplasarea lor la dreapta,
stanga, in os si in sus/.
- acelasi exercitiu, dar numai cu ridicarea cozilor sau numai cu ridicarea
varfurilor/

- schimbari de directie de pe loc (intoarceri)/

- mers pe schiuri fara bete, prin pasire, prin zapada nu prea mare/
- mers la urcare/
- variante de mers si ocuri pe schiuri.
INTOARCERI DE PE LOC:
- intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor si in urul
varfurilor)/
- intoarcerea !in evantai"/
- intoarcerea coada peste coada/

- intoarcerea varf peste varf/
- intoarcerea prin saritura
URCARI: - urcarea in pas batut/

- urcarea oblica/
- urcarea in trepte/

-urcarea in umatate de foarfece.
INDICATII METODICE:
0 #e urmareste ca printr-un numar corespnnz1tor de repetari, aceste miscari simple
sa se execute relaxat si intr-un ritm vioi.

0 n executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei corecte pe

schiuri, urmarindu-se localizarea miscarilor la nivelul membrelor inferioare si
repartizarea crecta a greutatii corpului pe schiuri.
0 n prmele lectii, o parte din miloacele date vor fi adaptate sarcinii de amenaare
a terenului, pe care se vor desfasura urmatoarele lectii
0 e masura
de acomodare vor fi insusirii unei
folosite in pozitii
prima panecorecte si pentru
a lectiei a unorincalzirea
procee mai dificile, niloacele
organismului.
0 entru mai buna desfasurare a activitatii, este recomandata instruirea
incepatorilor in cadrul unor poligoane complexe. n acest sens, prezentam in scop
orientativ un asemenea pol2gon, lasand la latitudinea instructorilor posibilitateade
adaptare a acestuia, in functie de situatiile concrete de teren, unde isi desfasoara
activitatea.
2. ACOMODAREA CU ALUNEACAREA PE SCHIURI
Aceasta sarcina se realizeaza pe parcursul procesului de invatare si perfectionare

a tehnicii schiului, pana la dobandirea simturilor specializate (simtul zapezii, al schiului,
al alunecarii). &iloacele prin care se realizeaza aceasta sarcina sunt urmatoarele:
2.1. C!"!#$#i%& si '#&&#i%& &s'& *&+i,&%$#i%& *& '&#&+.

2.2. F#$+$#i%&.
2.3. A&%&#$#i%&.
2.-. O!%i#i%&.
2.1. COBORARILE
n tehnica schiuiui, coborarile constituie elemete de baza, din care se executa de la

cele mai simple la cele mai complexe procedee tehnice.

Aparent simple, coborarile pe schiuri creeaza dificultati atat incepatorilor, cat si

schiorilor avansati. Aceste dificultati rezultã din caracterul variat al partiilor, din viteza
crescuta cu care se parcurg, ca si din necesitatea mentinerii si mai ales a restabilirii
echilibrului, atunci cand factorii externi il deregleaza.
n procesul invatarii procedeelor de coborare, se va urmari:
-- dobandirea pozitiei corecte

invatarea repartizarii corectepea schiuri/
greutatii corpului pe schiuri/
- dezvoltarea si perfectionarea echilibrului pe schiuri.
'in cauza complexitãtii problemelor pe care le ridica, si nu din cea a relativei lor
simplitati, procedeele de coborare se situeaza in metodica invatarii schiului la inceput.
2.1.1. COBORAREA DIRECTA

DEFINTIE: coborare executata pe linia pantei sau pe o directie paralela cu linia
pantei.
MECANISMUL TEHNIC
- #chiurile cu varfurile la accelasi nivel si paralele, la o departare de 34-54 cm.

unul de celalalt, sunt egal 6ncarcate si asezate pe toata talpa.
7reutatea este egal repartizata pe toala lungimea schiurilor.
- Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor usor flexate.
- 8ustul usor inclinat spre inainte, spatele rotunit si umerii relaxati.
- 8ratele usor departate si spre inainte, coatele flexate, iar pumnii tin betele
orientate oblic spre inapoi.
- rivirea indreptata la 34-54 m. spre inainte.
- ozitia pe schiuri, trebuie sa fie cat mai naturala, supla si echilibrata.

PRINCIPALELE RESELI:
9. #chiurile prea departate si inegal incãrcate.

3 #chiurile nu sunt la acelasi nivel.

5. ozitia rigida a corpului, cu membrele inferioare intinse si departate/ cu membrele
inferioare arcuite sau in !"
;. 8ustul prea flexat si bazinul retras.
<. ozitia pe spate a corpului.
=. 8ratele de
apropiate tinute
corp.rigid, prea intinse sau cu coatele scoase in lateral, trase inapoi sau foarte
>. rivirea indreptata prea aproape, la varful schiurilor.
CAUZELE PRINCIPALELOR RESELI:
- teama de panta si gria pentru modul in care se va realiza oprirea/

- incercarea de a obtine o pozitie corecta prin contractia exagerata a musculaturii/
- slabul
psihomotrice nivel al pregatirii fizice, si in special al unor calitati motrice si
ca echilibrul/
- alegerea unor partii necorespunzatoare nivelului de pregatire/
- gradarea nerationala a miloacelor in cadrul lectiilor/
- calitatea slaba a schiurilor, bocancilor si legaturilor, precum si montarea lor
gresita.
EERCITII:
9. xercitii de pe
- luarea loc, cude
pozitiei sicoborare
fara schiuri:
directa (inalta, medie si oasa)/
- cu si fara spriin in bete, executarea de sarituri succesive cu oprire in pozitie de
coborare directa/
- din mers sau alergare cu schiurie, oprire in pozitie de coborare directa/
- de pe loc sau din usoara deplasare cu schiurile, inavtarea cazaturilor, prin lasarea
pe spate si intinderea corpului.
3. $oborare directa cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite), variind

amplitudinea miscarilor in ritmuri diferite.

5. Acelasi exeicitiu cu accelerarea ritmlului ridic1rii, pana la desprinderea cozilor sau a

varfurilor schiurilor de pe zapada.
;. $oborare directa cu trecerea greutatii de pe schiu pe celalalt.
<. $oborare directa cu departarea si apropierea bratelor, mentinand betele orientate spre
inapoi.
=. $oborare directa fara bete, cu balansarea bratelor in plan antero-posterior, simultan si

alternativ
>. $oborare directa cu executarea unor sarituri succesive pe verticala, desprinzand
schiurile de zapada (fie numai cozile sau numai varfurile schiurilor, fie toata talpa).
?. $oborare directa cu sarituri succesive executate in plan lateral, intr-o parte si in
cealalta.
@. 'in coborare directa, trecerea greutatii de pe un schiu pe celalalt cu saritura.
94. $oborare directa cu balans antero-posterior (incarcarea succesiva a cozilor si a
varfurilor schiurilor, prin ducerea corpului spre inainte si spre inapoi).
99. $oborare directa executata pe un singur schiu, celalalt fiind ridicat la diferite nivele.
93. $oborare directa, imitand mersul alternative, greutatea corpului trece pe schiul
deplasat inainte,
95. $oborare sau poate
directa ramane
cu oprire prin pe celsuccesivi
pasi din spate.
spre deal.
9;. $oborare directa cu adunarea unor obiecte asezate lateral pe zapda (la ?-94 m.
distanta intre ele).
9<. ara bete, coborare direct ape sub un tunel construit din bete.
9=. 'in coborarea directa, aruncarea cu bulgari de zapada intr-o tinuta fixa.
9>. xercitii pe perechi si ocuri pe schiuri.
SARCINI:
9. ozitia corecta pe schiuri.
3.
5. epartizarea corecta a greutatii pe schiuri.
#upletea, decontractarea.
;. ducarea echilibrului
INDICATII METODICE:
- #e va acorda o atentie sporita insusirii corecte a pozitiei de coborare directe.

- xervcitiile folosite in invatare, se vor executa pe pante lungi cu zapada uniforma
si pe cat posibil sa se termine cu contrapanta sau cu portiune de plat.
- e masura ce procedeul se insuseste, pantele de lucru vor fi schimbate, alegandu-
se terenuri mai inclinate cu denivelari si zapda variata.
2.1.2. COBORAREA OBLICA

DEFINITIE: coborare executata pe o directie oblica fata de linia pantei.

MECANISMUL TEHNIC
- #chiurile paralele si apropiate, schiul din deal mai inainte (94 cm.). #chiurile sunt
orientate pe muchiile superioare, in raport cu inclinatia pantei si consistenta
- zãpezii,
7reutateaprin ducerea
corpului genunchilor
mai spre deal.
mult repartizata pe schiul din vale.
- Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor sunt flexate.
- 8ustul usor rasucit spre vale, inclinat spre inainte, cu umarul din vale mai coborat
decat cel din deal.
- 7enunchii si bazinul se duc spre deal, 6ntregul corp adoptand o pozitie arcuita.
- 8ratele sunt usor flexate, departate lateral si spre inainte, bratul din deal este cu
pumnul la nivelul soldului, iar cel din vale este cu pumnal mai os si usor scos
inafara.
- rivirea este orieatata pe directia de deplasare, la 34-54 m.

9. &embrul inferior din vale este intins/ membrele inferioare sunt arcuite sau in !"
3. #chiurile neparalele, cu greutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din deal.
5. #chiul din deal este situat inapoia schiului din vale sau mult prea inainte.
;. *marul din
<. #chiurile pe deal
toataatalpa
ramassau
inapoi in raport
cantate cu cel din vale.
asimetric.
=. 7reutatea corpului este in mai mare masura repartizata pe varfurile schiurilor sau pe
cozile acestora.
>. ozitia rigida a corpului, cu bratele inapoi sau inainte.
EERCITII:
9. xercitii de pe loc:
- luarea pozitiei de coborare oblica ( inalta, medie si oasa)/
-coborare
cu si fara spriin in bete, executarea de sarituri successive, cu oprire in pozitie de
oblica/
- schimbarea succesiva a schiurilor pe toata talpa si pe muchii.
3. $oborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal.
5. Acelasi exercitiu cu ridicarea completa a schiului din deal de pe zapada.
;. $oborare oblica cu rasucirea trunchiului spre vale si puncture cu batul de aceeasi parte.
<. $oborare oblica cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite) variind amplitudinea
miscarilor.
=. Acelasi exercitiu cu accent pe accelerarea ritmului ridicarii, pana la desprinderea
cozilor sau a schiurilor de pe zapada.
>. $oborare oblica cu aplecarea trunchiului spre vale si atingerea cu palma bratului din
deal a bocancului
?. $oborare oblicadin
cu vale (cutinute
betele si fara
subbete).
axile, sau fixate la spate la nivelul coatelor.
@. $oborare oblica cu schimbarea directiei spre deal, prin pasi succesivi.
INDICATII METODICE:
- #e va acorda o mare atentie insusirii pozitiei corecte pe schiuri, deoarece aceasta

conditioneaza si influenteaza in mod direct insusirea procedeelor de ocolire din tehnica
schiulu alpin.
- xercitiile care se folosesc trebuie sa-l deprinda pe incepãtor cu incarcarea corecta a
schiurilor cu greutatea corpului.
2.1.3. PROCEDEE DE TRECERE A DENIVELARILOR DE TEREN

DEFINITIE: /is$#i%& &0&'$'&*& $'#& si!# i+ %$+ ,&#'i$%

%!+4i'*i+$% si %$'&#$% i+ s!% /&+'i+&#ii &%i"#%i #i+ $+%$#&$
&5&'ii 5!#'&%!# &0'&#+& (4#$,i'$'i$ si 5!#'$ &+'#i54$ $#& $'i!+&$6$
$s#$ si!#7si %$ '#&&#&$ &s'& *&+i,&%$#i%& *& '&#&+.
2.1.3.1. TRECEREA PRIN ADAPTAREA POZITIEI CORPULUI.
TRECEREA RUPTURILOR DE PANTA
uptura de panta apare in cazul trecerii de la o portiune inclinata la alta, cu o inclinatie

mai accentuata.
entru a evita pierderea echilibrului, se executa o usoara avantare prin flexia mai
accentuate a articulatiilor gleznelor si prin ducerea corpului spre inainte, astfel incat se
respecta regula perpendicularitatii pe panta a axei verticale a corpului, pe noua panta cu o
inclinatie mai mare.
TRECEREA RACORDARILOR DE PANTA
rin racord de panta se intelege trecerea de la o panta inclinata la un teren mai

putin inclinat, plat sau contrapanta. % astfel de schimbare a inclinatiei pantelor, tinde sa
produca dezechilibrarea schiorului in sens antero-posterior, datorita franarii prin aparitia
supraincarcarii partii de dinainte a schiurilor. 'ezechilibrarea este cu atat mai accentuate,
cu cat viteza initiala este mai mare.

#chiorul actioneaza atat prin flexia genunchilor, cat si prin ducerea unui schiu
inainte, fapt care-i mareste baza de spriin in plan antero-posterior, concomitent cu
deplasarea greutatii corpului spre cozile schiurilor.
2.1.3.2. TRECEREA PRIN AMORTIZARE
MECANISMUL TEHNIC
'in pozitie de coborare (directa sau oblica) urcand partea ascendenta a movilei, se
va amortiza
inferioare, suprapresiunea
localizata, care la
in principal, senivelul
produce executand ! 5%&0i& 5#$+$'$ a membrelor
genunchilor.
e varful movilei, 5%&0i$ ,$ 5i /$0i/$. ntrandu-se pe partea descendenta a movilei, se
vor extinde membrele inferioare, $s'#$+* i+ &#/$+&+'$ !+'$'% si#i%!# 
6$$*$.

9. ozitia prea apropiata sau prea departata a schiurilor.

3 ozitia rigida a membrelor infenioare.
5. Trunchiul
supletea prea flexat,
membrelor in special, din articulatiile soldurilor, ceea ce blocheaza
inferioae.
;. 'ezechilibrarea spre inapoi.
2.1.3.3. TRECEREA PRIN ESCAMOTARE
MECANISMUL TEHNIC
scamotarea se realizeaza prin tragerea membrelor inferioare sub corp. #chiurile se
desprind dereia
schiurile sa pe contactul
zapada inainte de ruptura
cu zapada de panta,
prin extensia urmand
membrelor ca imediat dupa aceasta,
inferioare.
9. ozitia gresita a corpului in timpul alunecãrii ce precede trecerea peste

deiuvelari, mai ales cu greutatea repartizata spre cozile schiurilor.
3. ipsa de sincronizare a tragerii si intinderii membrelor inferioare cu viteza de
deplasare.
5. xtensia completa a corpului. mai ales a genunchilor.
2.1.3.-. TRECEREA PRIN SARITURA
Acest procedeu de trecere a denivelarilor se realizeaza prin executarea unei

extensii mai accentuate in momentul desprinderii. n acest mod se obtine un zbor mai
lung, urmat de o aterizare supla in momentul reluarii contactului cu zapada. Acest

procedeu este mai dificil, deoarece necesita o buna coordonare spatio-temporala (fara
dezechilibrari), in faza de zbor.
INDICATII METODICE:
- nvatarea trecerii peste denivelarile de teren se face dupa insusirea corecta a
pozitiilor de coborare.
- a inceput se vor face exercitii analitice, progresand de la viteze mici catre catre
viteze mai mari. #e poate marca, prin diferite repere, locul de executare al fiecarei
miscari din cadrul balansului pe vertiala. xecutand astfel trecerile peste denivelari, la
viteze mici, dispare sentimentul de frica al executantilor.
2.2. FRANARILE
rocedeele de franare cu schiurile sunt urmatoarele:

a) franarea prin derapa
b) franarea prin plug
c) franarea prin umatate de plug
2.2.1. FRANAREA PRIN DERAPAJ

DEFINITIE: #!&*& #i+ $#& si!#% i&#*& i+$%'i/& & $+'$
$%+&$+* %$'&#$% s$ !"%i 5$'8 *& %i+i$ $+'&i .
$a procedeu de franare, indiferent de directia in care se executa, derapaul are +

+i /&$+is/ *& #&$%i6$#&. A&s'$ !+s'$ i+ #&#&$ &i%i"#%i *i+'#& 5!#'&%& $#&
$'i!+&$6$ $s#$ sis'&/%i si!#7si i+ 'i/% !"!#$#ii !"%i&.
$ele mai importante forte care actioneaza in aceasta situatie, sunt: 5!#'$ *&
4#$,i'$'i& si 5!#'$ *& #&$'i& $ s!%%i.
$ele doua forte dau prin compunere o rezultanta --, care se descompune intr-un
plan paralel cu planul pantei, in doua componente (o componenta laterala si o
componenta longitudinala).
iecarei dintre aceste componente ii corespunde o forta reactiva la nivelul
contactului schiurilor cu zapada. Atata timp cat componentei laterale a fortei de gravitatie
 se opune o forta reactiva egala, derapaul nu se produce.

ntalnim aici doua situatii:

a) punerea schiurilor pe muchiile din deal atrage dupa sine, o crestere a fortei
reactive laterale, si o ca atare, derapaul nu se produce/
b) cand schiurile sunt puse pe lat, forta reactiva laterala devine mai mica decat
componenta laterala a fortei de gravitatie si schiurile incep sa derapeze.
#chimbarea unghiului de inclinare a schiurilor pe muchii este consecinta miscarii
gleznelor si genunchilor in plan lateral. 'upa micsorarea unghiului de cantare,
producerea derapaului poate fi favorizata si de supraincarcarea schiurilor prin balans
vertical.
e parcursul derapaului, se produce deplasarea sistemului schior-schi, deplasare
care are ca rezultat un efect de franare datorita fortelor de frecare cu valori mari, care se
nasc la nivelul contactului schiurilor cu zapada.
%prirea derapaului se realizeaza prin marirea unghiului de inclinare a schiurilor
pe muchiile din deal, ca efect al miscarii de deplasare a genunchilor spre deal.
DERAPAJUL LATERAL
DEFINITIE: *&#$$9 &0&'$' & %i+i$ $+'&i s$ & ! *i#&'i& $#$%&%$  %i+i$
$+'&i.

MECANISMUL TEHNIC
#chiurile sunt apropiate, cu schiul din deal usor decalat fata de schiul din vale si
orientare (cu axul

egal repartizata longitudinal)
pe ambele schiuriperpendicular
si pe miloculpe linia pantei, iar greutatea corpului este
acestora.
D&%$+s$#&$ se realizeaza atat in momentul ghemuirii, cat si al ridicarii, prin
deplasarea progresiva a genunchilor spre vale cu asezarea schiurilor pe lat. n timpul
executarii derapaului, schiurile trebuie mentinute parallel si apropiate, trecand usor
greutatea pe schiul din vale.
9. 7reutatea corpului este repartizata predominant pe schiul din vale.

3. #chiurile sunt neparalele sau prea departate.
5. 'ezechilibrare laterala pe parcursul executarii derapaului.
EERCITII:
9. e loc, din pozitie de coborare oblica, se executa balans vertical cu cantarea si

!decantarea" schiurilor.
3. 'erapa lateral pe portiuni de lungime diferita, cu oprire la locuri marcate.
5. 'erapa lateral cu schimbarea ritmului cantarii si !decantarii" schiurilor.
;. 'erapa lateral executat cu miscari de balans vertical la declansare si la oprire.
<. . 'erapa lateral executat prin impingere in betele de schi, fixate in zapada
deasupra schiului din deal, trunchiul fiind orientat spre vale.

=. 'erapa cu autorul unui partener care executa tractiunea spre vale, cu apucarea
betelor.
>. 'erapa lateral - oprirea se va realiza prin ghemuire accentuata si ducerea
genunchilor spre deal, schiurile aasezandu-se pe muchii.
INDICATII METODICE:
- 'erapaul se va executa pe o partie sufficient de inclinata si bine batatorita.

- 'erapaul se va executa la inceput continuu, dupa care se va trece la intreruperea
alunecarii prin oprire sau la trecerea in coborare oblica, datorita asezarii schiurilor
pe muchii.
DERAPAJUL OBLIC
DEFINITIE: *&#$$9% &0&'$' & ! *i#&'i& !"%i$ 5$'$ *& %i+i$ $+'&i.
A&s' #!&*& #&#&6i+'$ &$ /$i i/!#'$+'$ 5!#/$ *& 5#$+$#& #i+
*&#$$9 *&!$#&& !+'#i"i& %$ i+,$'$'$#&$ #is'i$+ii%!# s#& *&$% si s#& ,$%&.

Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin derapa,
deoarece contribuie invatarea cristianiilor spre deal sis pre vale.
MECANISMUL TEHNIC
#e executa din coborare oblica prin aducerea genunchilor dinspre deal pe linia
schiurilor, ceea ce are ca &5&' *&$+'$#&$; si *&%$s$#&$ si#i%!# i+'#7! /is$#& *&
'#$+s%$'i& & ! *i#&'i& !"%i8 5$'8 *& %i+i$ $+'&i.
!'ecantarea" poate fi usurata prin miscari de balans vertical, executate
concomitent cu declansarea derapaului. Amplitudinea derapaului este marita, atunci
cand se executa miscari active de impingere a schiurilor in plan lateral, prin miscarea
membrelor inferioare.

#ituatii particulare apar ca urmare a miscarilor de "$%$+s %!+4i'*i+$%. Astfel, in

pozitie de coborare oblica, in timpul !decantarii" schiurilor, #i+ $,$+'$#& s& !"'i+& +
*&#$$9 /$i $/% $% ,$#5#i%!# i$# #i+ #&% + *&#$$9 /$i $/% $% !6i%!# .
entru usurarea executiei, avantarea cu derapaul varfurilor este insotita de trecerea
greutatii mai mult pe schiul din deal, iar reculul, cu derapaul cozilor este insotit de
trecerea greutatii maisunt

Aceste mecanisme multvalorificate
pe schiul din dinputin
mai vale. in obtitinerea efectului de franare prin
derapa, si mai mult prin in executia anumitor faze ale cristianiilor.
%prirea derapaului se realizeaza printr-o ghemuire, concomitent cu ducerea spre deal a
genunchilor, aungandu-se in pozitie de coborare oblica.
9. ozitia departata a schiurilor.
3. #chiul din deal este asezat pe muchia interioara..
5. nclinarea trunchiului spre deal si ducerea bazinului spre vale.
EXERCITII:
9. 'in pozitie de coborare oblica cu schiurile pe muchiile superioare, trecerea greutatii
corpului spre cozile schiurilor sis pre varfurile acestora (balans longitudinal).
3. Acelasi exercitiu cu schiurile asezate pe toata talpa.
5. 'in coborare oblica, cantarea si !decantarea" schiurilor, in ritmuri diferite, prin
ducerea genunchilor spre deal si spre vale.
;. 'in coborare oblica, declansarea derapaului la extensie si oprirea lui la flexie
<. 'in coborare oblica pe o movila, declansarea derapaului oblic pe varful movilei.
INDICATII METODICE:
- a inceput, schiurile pot fi mai departate, cu greutatea corporala mai mult
repartizata pe schiul din vale.
- %prirea derapaului se poate face mai lent sau mai energic, si este asociata cu
balans vertical.
- xercitiile propuse trebuie sa urmareasca:
- invatarea ocului de muchii din coborare oblica/
- invatarea derapaului oblic asociat cu miscari de balans longitudinal/
- dezvoltarea stabilitatii si sigurantei in coborarea oblica si in executia
derapaelor.
- erfectionarea
ce siguranta si echilibrulderapaului se continua
se inbunatatesc, pe vor
schiurile pante cu diferite
fi mai inclinatii.
apropiate e masura
si miscarea pentru
oprirea derapaului va fi mai rapida.

DERAPAJUL OBLIC ROTUNJIT SPRE DEAL
MECANISMUL TEHNIC
#e porneste din coborare oblica si se declanseaza un derapa oblic. e parcursul

derapaului, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre deal genunchii si soldurile,
simultan cu o usoara flexie a membrelor inferioare.
&iscarea trebuie sa fie suficient de energica pentru a determina inscrierea
schiurilor pe o traiectorie usor rotunita.
INDICATII METODICE:
- Acest procedeu reprezinta un miloc de baza pentru invatarea procedeelor de

ocolire cu schiurile paralele.
- a inceput, miscarile de rotatie se pot executa cu intregul corp, iar pe masura ce
se insuseste procedeul, miscarile se localizeaza la nivelul membrelor inferioare.
- a inceput, se vor executa derapaele rotunite largi, iar mai apoi lungimea
acestora se scurteaza progresiv.
- #egenunchilor.
rotatie ale pune accent in instruire pe coordonarea miscarilor de flexie cu miscarile de
HIRLANDELE
DEFINITIE: *&#$$9&%& !"%i& s&si,& i+'#& $#& s+' i+'&#$%$'& !#'i+i
*& !"!#$#& !"%i$.

Aceste procedee se realizeaza prin actiuni localizate la nivelul articulatiilor

gleznelor, si soldurilor, cu participarea asociata a trunchiului.
7hirlandele reprezinta exercitii de baza pentru invatarea cristianiilor si sunt de

mai multe feluri:
-- ghirlanda
ghirlanda simpla/
rotunita/
- ghirlanda cu tragere/
- ghirlanda cu deschiderea simultana a schiurilor.
GHIRLANDA SIMPLA
MECANISMUL TEHNIC
#e executa dintr-o usoara coborare oblica, din care prin asezarea schiurilor pe
toata talpa, se trece intr-un derapa oblic simplu.
ntreruperea derapaului schiurilor se realizeaza prin trecerea lor pe muchiile de
deal, ca urmare a actiunii genunchilor. Aceasta forma de ghirlanda este ceea ce in mod
curent denumim cantarea si decantarea schiurilor.
7hirlanda simpla se materializeaza in practica prin mai multe forme:

- cantarea si decantarea schiurilor, mentinand aceeasi pozitie de coborare oblica/
- cantarea schiurilor la flexie si decantarea lor la extensie/
- cantarea schiurilor la extensie si decantarea lor la flexie.
GHIRLANDA ROTUNJITA
7hirlanda rotunita se prezinta sub doua forme de materializare:

- ghirlanda rotunita declansata la extensie/
- ghirlanda rotunita declansata la flexie.

HIRLANDA ROTUNJITA DECLANSATA LA ETENSIE
MECANISMUL TEHNIC
a coborare oblica, se executa un derapa scurt rotunit spre deal simultan cu o flexie
ampla a membrelor inferioare, urmat de o extensie energica insotita de o usoara avantare.
n timpul extensiei se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale umarul, genunchiul si
soldul din deal. $a urmare a inpulsului de rotatie, schiurile se deplaseaza spre linia
pantei, iar dupa iar dupa un moment de alunecare, succesiunea de miscari se repeta.
HIRLANDA ROTUNJITA DECLLANSATA LA FLEIE
MECANISMUL TEHNIC
'in coborare oblica, se executa o flexie slimultan cu rotatia genunchilor spre vale.
#chiurile sunt puse pe lat si aa urmare a impulsului de rotatie al genunchilor, acestea se
deplaseaza spre linia pantei. 'upa un moment de alunecare in pozitie oas1, se executa
impingerea bocancilor spre vale, prin extensia membrelor inferioare simultan cu rotatia
genunchilor spre deal, ceea ce antreneaza un derapa mai amplu al cozilor schiurilor.
Aceastã succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.

INDICATI METODICE:
- &iscarile pot fi executate cu diferite ritmuri pentru a se aunge la un oc rapid al

canturilor.
- #e va urmari ca in timpul executiilor, schiurile sa fie apropiate.
- #e va insista pe o invatare corecta a acestor procedee, deoarece sunt elemente de
baza pentru invatarea cristianiilor.
- a executia mai rapida a ghirlandelor, miscarile in plan vertical se reduc, iar
schimbul de muchii asociat cu derapa se realizeaza prin actionarea numai la nivelul
genunchilor.
- entru o mai mare stabilitate, declansarea ghirlandei poate fi insotita de
infigerea bastonului din vale.

GHIRLANDA CU TRAGERE
MECANISMUL TEHNIC
- 'in coborare oblica, se executa un derapa scurt rotunit spre deal, incheiat prin
punerea energica a schiurilor pe muchiile din deal, odata cu o flexie ampla in articulatiile
genunchilor. 'upa blocarea derapaului, urmeaza o extensie energica, cu desprinderea
cozilor schiurilor de pe zapada si cu pivotarea schiurilor spre linia pantei. 'upa reluarea
contactulul schiurilor cu zapada, se trece din nou in coborare oblica, iar aceasta
succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.
INDICATII METODICE:
- aza de desprindere succede fara nici o intrerupere, fazei de flexie.

- xtensia poate fi insotita de spriinul in bastonul din vale.
- e parcursul inlantuirii de ghirlande, desprinderea va fi minima, iar ritmul de
inlantuire va fi mai ridicat, pe masura ce procedeul se insuseste.

GHIRLANDA CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR
MECANISMUL TEHNIC
'in coborare oblica se deschid simultan cozile schiurilor cu o usoara flexie,

urmata de o extensie energica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu
apropierea schiului din vale. a finalul extensiei, schiurile fiind descarcate corpul se
angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale. $a urmare a impulsului de rotatie,
schiurile se deplaseaza spre linia pantei, iar dupa un moment scurt de alunecare se
initiaza un derapa rotunit spre deal cu o usoara flexie. Aceastã succesiune de miscari se
repeta pe tot parcursul coborarii oblice.
Acest procedeu tehnic se poate executa fie numai cu desprinderea schiului din
deal, fie numai cu deschiderea schiului din vale.

2.2.2. FRANAREA PRIN PLU
DEFINITIE: #!&*& #i+ $#& s& i&#*& i+$%'i/&$ & $+'$

si#i%& 5ii+* *&sis& i+ !6i'i& *& %4 si !#i&+'$'& & /ii%&
i+'&#i!$#&
MECANISMUL TEHNIC
'in coborare directa se departeaza simultan si progresiv ambele cozi ale

schiurilor, prin impingerea calcaielor spre exterior. Barfurile schiurilor raman aropiate, la
94-34 cm. si la acelasi nivel. 7reutatea corpului este egal repartizata pe ambele schiuri si
usor pe cozile acestora.
7ambele sunt tinute perpendicular pe schiuri, cu gleznele flexate. 7enunchii sunt
usor flexati si orientati inainte si spre interior. n acest mod, schiurile sunt asezate pe
muchiile interioare.
8ustul este ridicat, lasat spre inapoi, cu spatele usor rotunit.

*merii sunt relaxati, bralele usor flexate din coate, iar pumnii orienteaza betele
oblic spre inapoidouã

ntalnim si lateral.
forme de materializare a acestui procedeu si anume %4% 5#$+$'
si %4% $%+&$' . lugul franat se diferentiaza de plugul alunecat prin urmatoarele
aspecte:
- deschiderea cozilor schiurilor este mai accentuata/
- unghiul de inclinare al schiurilor pe mucliile interioare este mai accentuat/
- greutatea corpului este mai mult repartizata pe cozile schiurilor.

9. 7reutatea repartizata inegal pe schiuri.

3. icioarele rigide, intinse din genunchi, bustul inclinat exagerat spre inainte, cu
bratele intinse spre inainte.
5. Barfurile schiurilor sunt prea departate.
;. 7reutatea corpului este prea mult repartizata pe cozile schiurilor.
EERCITII:
9. $oborarea unei pante usor inclinate prin plug usor alunecat.

3. 'in coborare directa, deschideri si apropieri repetate ale cozilor schiurilor in pozitie de
plug.
5. $oborare directa cu oprire prin franare in plug in dreptul unor repere fixate pep anta
(bastoane, crengute de brad, etc..)
;. 'in coborare directa, franare prin plug in zapada mare sau pep ante cu inclinatii
diferite.
INDICATII METODICE:
- a inceput se va lua pozitia de plug pe teren plat.

- rimele franari din coborare directa, se vor executa pe o panta usor inclinata si
cat mai neteda.
2.2.3. FRANAREA IN JUMATATE DE PLU
DEFINITIE: #!&*& #i+ $#& s& i&#*& i+$%'i/&$ & $+'$ si% *i+ *&$%
s$ *i+ ,$%& 5ii+* *&sis i+ !6i'i& *& 9/$'$'& *& %4 si !#i&+'$' &
/i$ i+'&#+$.

MECANISMUL TEHNIC
Acest procedeu de franare se executa din coborare oblica, atat cu schiul din deal,
cat si cu cel din vale.
entru a frana in umatate de plug, schiul cu care dorim sa franam se deschide

prin impingerea laterala executata cu calcaiul membrului inferior respective, schiul
mentinandu-se pe zapada.
entru realizarea franarii schiul se aseaza pe muchia interna si se incarca
progresiv cu greutatea corpului. Barfurile schiurilor se mentin apropiate si la acelasi nivel
pe tot parcursul franarii, genunchiul membrului inferior care executa franarea este mai
intins, iar bustul este usor inclinat catre acesta.
9. #chiul cu care se realizeaza franarea se ridica de pe zapada.

3. Barfurile nu sunt la acelasi nivel.
5. #chiul care franeaza este aplicat pe toata talpa.

EERCITII:
9. 'in coborare oblica, franare prin umatate plug, atat cu schiul din deal, cat si cu
cel din vale.
3. Acelasi
repere fixate exercitiu, cu oprire prin franare in umatate de plug in dreptul anumitor
in zapada.
5. 'in coborare directa, franare prin umatate plug cu un schiu si cu celalalt.
2.3. OCOLIRILE
BAZELE TEHNICE ALE OCOLIRILOR
#chimbarea directiei din alunecare - ocolirea - este un element tehnic complex.

%colirea consta din inlantuirea unor mecanisme specifice altor elemente tehnice (de
coborare,
ocoliri. de trecere peste denivelari, de franare, etc,..), cu mecanisme proprii fiecarie
entru analiza principiilor mecanice care stau la baza executarii ocolirilor, va
trebui ca ansamblul schior-schi sa fie privit ca un sistem articulat, asupra caruia
actioneaza un complex de forte externe si interne. n aceasta idCe, componentele care
trebuie studiate sunt urmatoarele:
9) mecanismul deplasarii schiurilor pe zapada si aspectele care rezulta din
interactiunea sistemului schior-schi, cu profilul terenului si zapada/
3) mecanismul miscarilor corpului schiorului, cu autorul carora schiorul isi
mentine echilibrul, pastreaza directia de inaintare sau schimba directia schiurilor
dupa cum intentioneaza.
entru a devia directia schiurilor de pe traseul lor initial si a le antrena intr-o

ocolire, schiorul trebuie sa intervina cu o forta, care in anumite situatii va fi destul de
mare. Aceasta forta va fi furnizata de schior prin diferite miloace pe care le are la
dispozitie si in primul rand, #i+ 5!#'$ /s%$#$.
Fazele ue! "#"l!$! %u& u$'a&"a$ele:

- #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii<
- *&%$+s$#&$ !!%i#ii<
- !+*&#&$ !!%i#ii<
- i+&i&#&$ !!%i#ii.
n functie de modul de inlantuire a ocolirilor, unele din aceste faze se pot suprapune
(vezi cazul inlantuirilor de ocoliri spre vale si al serpuirilor din schema de mai os).

&iscarile pe care le executa schiorul se desfasoara in urmatoarele planuri:

a) /is$#i i+ %$+ ,&#'i$%: sunt efectuate in scopul micsorarii sau maririi
presiunii schiurilor pe zapada pentru a pregati declansarea ocolirilor/
b) /is$#i i+ %$+ 5#!+'$%: sunt miscari compensatorii de echilibrare laterala
(arcuiri) sau de deplasare in translatie a schiurilor, prin inpingerea laterala a
calcaielor/
c) /is$#i i+ %$+ !#i6!+'$%: se transpun in miscari de rotatie a corpului in
ansamblu sau numai a unor segmente, cu scopul de a declansa sau a conduce
ocolirea/
d) /is$#i i+ %$+ s$4i'$%: sunt miscari de mentinere a echilibrulul antero-
posterior sau pentru a favoriza declansarea ocolirii.
Aceste miscari se materializeaza in mecanisme, care dupa modul in care se
manifesta pe parcursul unei ocoliri, se clasifica in:
1) /&$+is/& $#& 5$,!#i6&$6$ *&%$+s$#&$ !!%i#ii:

7 "$%$+s% ,&#'i$%<
7 "$%$+s %!+4i'*i+$%<
7 $#i#&$ %$'&#$%$ $ !#%i
7 +'$#&$.
2) /&$+is/& $#& #!* *&%$+s$#&$ !!%i#i%!#:

7 $si#&$<
7 5#$+$#&$ *i#i9$'$<
7 #!'$'i$ s#& ,$%&<
7 '#$+s%$'i$.
&ecanismele care favorizeaza declansarea ocolirilor se materializeaza in faza de

pregatire a declansarii, ele manifestandu-se fie separate fie in combinatie, iar
corectitudinea executiei acestora depinde de modul in care este insusita !6i'i$ &
si#i.

BALANSUL VERTICAL se traduce prin miscarile pe care le executa schiorul,

care au ca rezultat deplasarea centrului de greutate de-a lungul axului vertical pe schiuri
si produc modificari asupra presiunii schiurilor pe zapada.
Aceste modificarise datoreaza interactiunii dintre 5!#'$ *& 4#$,i'$'i& si &$ *&
#&$'i& $ s!%%i, in punctual de spriin pe zapada. Astfel o flexie (in articulatiile
gleznelor,
provoca genunchilor
o micsorare si soldurilor) poate provoca
a presiunii o s#$#&si+& , iar o extensie poate
(*&s$#$#&). nlantuirea unei flexi cu o extensie, duce la
crearea unui effect de descarcare prelungit, iar schiorul intervenind asupra schiurilor in
acest moment printr-o miscare de rotatie sau de translatie, va produce cu un effort scazut,
cuplul de forte necesar declansarii ocolirii.
'ozarea intensitatii, amplitudinii si vitezei balansului vertical se face in functie de viteza
de deplasare, raza ocolirii, amplitudinea miscarilor de rotatie, starea zapezii si inclinatia
terenului.
BALANSUL LONITUDINAL este legat de balansul vertical si consta din

miscari *& $,$+'$#& si *& #&% efectuate, cu scop echilibrator sau pentru a favoriza
declansarea
imbunatatireaocolirilor.
efectului&iscarile
miscarilordedeavantare
rotatie, executate in faza
prin /$#i#&$ de declansare
/!/&+'%i *&determina
#!'$'i& $
$&s'!# 5!#'&. 'e asemenea, ca urmare a avantarii se produce si o descarcare mai ampla a
cozilor schiurilor, usurand in acest mod schimbarea directiei schiurilor.
ARCUIREA LATERALA A CORPULUI are rol de a favoriza declansarea
ocolirii, printr-o mai buna echilibrare laterala, ea fiind rezultatul unei deplasari spre deal
a genunchilor si a soldurilor si o deplasare deplasare spre vale a trunchiului in mod
compensator.
Acesta miscare poate fi localizata mai mult la nivelul genunchilor, sau mai mult la
nivelul soldurilor si pentru a avea o amplitudine mai mare se asociaza cu o miscare de
contrarotatie a trunchiului.
Acest
soldurilor, mecanism
dand poate fideasociat
nastere miscarii cu miscarea de insurubare a genunchilor sau a
insurubare-arcuire.

PUNCTAREA cu batul interior ocolirii in momentul declansarii, contributie la

descarcarea schiurilor in momentul extensiei, precum si la imbunatatirea echilibrului, prin
crearea unui nou punct de spriin.
azaAceasta
ocolirilor. de declansare
deoarece aimpune
ocolirilor, este ceaunor
executarea maimiscari,
importanta dintreintoate
simultan mai fazele
multe
planuri. Astfel, este obligatoriu ca in aceasta faza schiorul sa efectueze :
- *&s$#$#&$ si#i%!#<
- i/%s% $#& *&'&#/i+$ *&%$s$#&$ si#i%!# & +!$ *i#&'i&<
- si/"% *& /ii #i+ '#&&#&$ & /ii%& i+'&#i!$#& ,ii'!$#&i !!%i#i<
- si/"% *& 4#&'$'& & si% &0'&#i!# !!%i#ii.
'escarcarea schiurilor, permite micsorarea sau anularea rezistentei laterale pe care o
intampina schiurile pe parcursul schimbarii directiei de deplasare si creeaza conditii de
manifestare a efectelor impulsurilor, care determina schimbarea directiei schiurilor.
Analizand mecanismele care produc declansarea ocolirilor, se observa ca la primele
doua (pasireaschiurilor
contactului si franarea diriata),mecanismul
cu zapada, locul actiunii declansatoare
bazandu-se este situate fortelor
pe interactiunea la nivelul
de
inertie si cele de franare. n cazul celorlalte mecanisme (rotatia spre vale si translatia),
locul actiunii declansatoare este situate in general , la nivelul centrului de greutate al
corpului, declansarea ocolirii facandu-se independent de spriinul pe sol si este insotita de
o descarcare prealabila a schiurilor.
ROTATIA SPRE VALE reprezinta cel mai important mecanism de declansare al

ocolirilor si de aceea, ne vom referi in continuare la aspectele care il caracterizeaza. n
literatura de specialitate, acest termen il intalnim si sub denumirea de #!i&'i&
i#%$#$ .
&iscarea
descriu unui ocorp
in miscare se numeste
traiectorie miscare
circulara de rotatie
in urul , daca(numit
unui punct toate centru
punctele
de acestui
rotatie),corp
sau
in urul unei linii (numita axa de rotatie).
n cazul nostru, este vorba de /is$#i%& &0&'$'& i+ %$+ !#i6!+'$% *& $'#& +'&%&
si'$'& & %$'#$ &0'&#+$ $ !#%i i+ 9#% +&i $0& $#& '#&& #i+ %$'#$ i+'&#+$
$ !#%i i+ #$!#'  s&+s% !!%i#ii . Borbim astfel in cazul rotatiei spre vale, de
#!'$'i$ /$#%i s!%*%i si 4&++i%i &0'&#i!# !!%i#ii i+ 9#% $0&i *& #!'$'i&
%!$%i6$'& %$ +i,&%% /$#%i s!%*%i si 4&++i%i i+'&#i!# !!%i#ii .
&iscarea de rotatie poate privi corpul in ansamblu, sau poate fi localizata, avand punctual
de declansare situate la nivelul diferitelor etae ale corpului (umeri, bazin, genunchi,
glezne).
'e-a lungul evolutiei mecanismelor de rotatie, s-a trecut de la rotatii predominant ale
bustului, la rotatii ale bazinului si genunchilor, in acest mod, amplificandu-se importanta
acestor segmente in tehnica schiului alpin. ocalizarea impulsului de rotatie la nivelul
bazinului, reduce rolul trunchiului, acesta ramanand sa execute numai miscari
compensatorii de echilibrare.

ntotdeauna cand miscarile de rotatie sunt focalizate la diferite etae articulare,

acestea sunt associate cu miscari compensatorii ale altor segmente corporale (de
exemplu: rotatia bazinului asociata cu contrarotatia trunchiului, etc.)
otatia localizata la nivelul bazinului se datoreaza contractiei, in special a
muschilor centurii abdominale si rotatori ai coapselor, prin care se deplasarea schiurilor
in sensul dorit este compensata de deplasarea trunchiului in sens opus, astfel apare o
rotatie localizata la nivelul trenului inferior si o contrarotatie localizata la nivelul trenului
superior. Asociata cu balansul vertical, miscarea de rotatie produce deplasarea
genunchilor spre interiorul ocolirii, care impreuna cu , contrarotatia compensatoare a
trunchiului dau ansamblul corpului un aspect de insurubare, aspect care este direct legat
de arcurea laterala a corpului.
&iscarea de rotatie a schiurilor cu punct de plecare situate la nivelul genunchilor,
are avantaul ca este mai rapida, arcuirea care insoteste insurubarea genunchilor fiind
localizata mai mult la nivelul soldurilor si genunchilor. otaita prin insurubare-arcuire,
declansata la nivelul genunchilor se bazeaza pe actiunea muschilor rotatori interni si
externi ai membrelor inferioare pe bazin, mai precis rotatorii interni ai membrului interior
si rotatorii externi ai membrului exterior, fata de sensul ocolirii.
#uprapusa de obicei, unui moment in care presiunea schiurilor pe zapada este
micsorata prin balansul vertical, rotatia, indifferent sub ce forma se realizeaza, poate
provoca declansarea ocolirii. orta, viteza si amplitudinea rotatiei necesare declansarii
ocolirilor, sunt proportionale cu: raza ocolirii, viteza de coborare, rezistenta intalnita la
nivelul contactului schiurilor cu zapada, etc., astfel declansarea unei ocoliri este cu atat
mai complicate cu cat raza ocolirii este mai mica, panta este mai inclinata, viteza este mai
redusa si zapada mai grea.

%colirile pot fi definite si sistematizate dupa mai multe criterii.
'D*&A %$'** '

$T*
%$%
9. %ETA #$+*% D 'D*&& A#T:
T&* $*T a) ocoliri F toate schimbarile de directie din
alunecare executate cu schiurile neparalele./
b) cristianii F toate ocolirile executate, in
faza de conducere cu schiurile paralele.
3. '$TA # $A # a) ocoliri spre deal/

$*TA  ADTA b) ocoliri spre vale.
5. &$AD#&* #$$ AE a) pasirea
' '$AD#A - ocoliri prin pasi succesivi spre deal/
- ocoliri prin pasi succesivi spre vale.
b) franarea diriata
- ocoliri prin franare in plug/
- ocoliri prin franare in G plug.
c) rotatia spre vale
- ocoliri prin pivotare/
- crisitania pe movila/
- crisitania spre vale cu departare/
- crisitania spre vale cu desprindere/
- crisitania spre vale cu deschidere/
- crisitania spre vale prin rotatie/
- crisitania spre vale cu contraderapa/
- cristiania spre vale cu pasire/
- cristiania spre vale cu amortizare.
d) translatia
- serpuirea rotunita
- serpuirea franata
- serpuirea accelerate.
'in exemplele de mai sus, deducem ca sunt procedee de ocolire care nu sunt
definite prin mecanismul declansator. Acesta se subintelege datorita apartenentei
procedeului la grupa respectiva, ele reprezentand variante ale cristianiei spre vale prin
rotatie. ata de cristiania spre vale prin rotatie, la aceste procedee, in faza de pregatire sau
in faza de conducere, apare un mechanism characteristic procedeului respective: pasirea,
contraderapaul, deschiderea departarea, etc.

2.3.1. OCOLIRILE PRIN PASIRE
OCOLIREA PRIN PASI SUCCESIVI SPRE DEAL
MECANISMUL TEHNIC
#e executa pornind din coborare oblica sau directa
#chiul descarcat se ridic1 si se orienteaza spre deal, sub un unghi de departare al

varfurilor mai mare sau mai mic.
#e continua alunecarea pe schiul din vale, iar membrul inferior din vale se
flexeaza progresiv. rintr-o impingere energica pe schiul din vale, care e asezat pe
muchia din deal, se proiecteaza intregul corp pe schiul din deal, care este repus pe
zapada. #chiul din vale se ridica rapid si aduce paralel cu celalalt pe noua directie.
Trecerea greutatii pe schiul din deal este insotita de o usoara avantare a corpului.
Aceasta inlantuire de miscari se repeat pana cand se realizeaza o ocolire completa
sau o oprire.
OCOLIRE PRIN PASI SUCCESIVI SPRE VALE
&ecanismul ethnic al acestui procedeu este asemanator cu cel al ocolirii, prin pasi
succesivi spre deal cu diferenta ca, la initierea ocolirii schiul departat se orienteaza spre
vale.

PRINCIPALELE RESELI :
9. nsuficienta flexie a membrului inferior de spriin.

3. trecerea greutatii corpului pe schiul orientat spre noua directie nu se face energic.
5 Avantarea se executa numai din trunchi, fara sa fie impins spre noua directie si soldul
respectiv.
INDICATII METODICE:
- rimele executii se vor face cu o deplasare redusa a schiului descarcat spre noua
directie.
- #e urmareste prin repetarea dobandirea coordonarii necesare inlantuirii armonioase a
pasilor succesivi spre deal sau spre vale.
2.3.2. OCOLIRILE
OCOLIREA PRIN FRANARE
PRIN FRANARE IN PLUDIRIJATA SPRE VALE
DEFINITIE: #!&*& *& !!%i#& #i+ 5#$+$#&  si#i%& *&sis& i+ !6i'i&
*& %4.
MECAN1SMUL TEHNIC
Acest procedeu se executa cu schiurile deschise in pozitie de plug.

D&%$+s$#&$ !!%i#ii se realizeaza trecerea greutatea corpului pe schiul opus
directiei spre care se ocoleste, insuruband genunchiul membrului inferior pe care s-a
trecut greutatea, prin flexia acestuia si orientarea lui spre inainte sis pre interiorul ocolirii.
$oncomitent cu aceasta miscare, trunchiul se orienteaza spre schiul care a preluat

greutatea corpului.

C!+*&#&$ !!%i#ii se realizeaza prin accentuarea flexiei initiala anterior, in

accelasi timp executandu-se o presiune a calcaiului spre exteriorul ocolirii. #chiurile se
mentin permanent in pozitie de plug.
9. Du se mentine pozitia de plug, varfurile schiurilor se departeaza sau cozile se

apropie.
3. &embrele inferioare sunt rigide cu genunchii intinsi.
5. 7reutatea corpului nu este trecuta suficient pe schiul exterior ocolirii, air
genunchiul corespondent nu se flexeaza.
;. Trunchiul se flexeaza exagerat spre inainte.
EERCITII:
9. 'in coborare directa franare prin plug si oprire spre deal prin ocolire in plug.
3. %coliri cu raza mare, executate prin franare in plug.
5. %coliri prin franare in plug, executate in dreptul unor repere fixate pe zapada.
;. %coliri prin plug alunecat executate la viteza mare. itmul inlantuirii de ocoliri este
mai redus la inceput, iar pe masura ce se insuseste procedeul, ritmul se va mari
<. %coliri prin plug alunecat, executate la viteza mare pe un traseu marcat (contratimp).
=. %coliri prin plug pe pante cu zapada mare.
OCOLIRI PRIN FRANARE IN JUMATATE DE PLU
rocedeele de ocolire prin franare in G plug sunt urmatoarele:

- !!%i#i #i+ 5#$+$#&  *&si*&#&$ si%i *i+ *&$%<
- !!%i#i #i+ 5#$+$#&  *&si*&#&$ si%i *i+ ,$%&.
&ecanismul tehnic al celor doua procedee este asemanator cu diferenta ca in faza de
pregatire, primului ii corespunde franarea prin umatate de plug cu deschiderea schiului
din deal, iar celui de-al doilea franarea prin umatate de plug cu deschiderea schiului din
vale.
unui P#&4$'i#&$ de umatate

!!%i#ii
schiu in pozitie se realizeaza din #chiul
de plug. coborare
careoblica, executandu-se
se deschide se aseazadeschiderea
pe lat si se
retrage putin, pentru ca varfurile sa aunga la acelasi nivel.
D&%$+s$#&$ !!%i#ii se realizeaza trecand greutatea pe schiul exterior ocolirii si
accentuan flexia membrului inferior correspondent, astfel schiurile vor porni spre linia
pantei.

C!+*&#&$ !!%i#ii se realizeaza prin mentinerea pozitiei de plug pana in momentul

in care se trece de linia de panta, cand se revine la pozitia de coborare oblica prin
apropierea schiului interior ocolirii.
e langa greselile enuntate la ocolirea in plug mai pot sa apara urmatoarele

greseli:
9. #chiul care se deschide se ridica de pe zapada.

3. 'upa trecerea liniei de panta nu se revine la pozitia corecta de coborare oblica.

EERCITII:
9. $oborare cu executarea franarii prin umatate de plug cu ambele schiuri,

alternativ.
3. 'in coborare oblica deschiderea schiului din vale sau a celui din deal, cu
retragerea schiului
5. 'in descarcat
coborare la nivelul
directa, oprireceluilalt schiu.
catre deal prin franare in G plug cu deschiderea
unui schiu si a celuilalt.
;. %coliri izolate spre vale cu raza mare, executate din coborare oblica, alternative
spre dreapta sis pre stanga.
OCOLIREA SPRE VALE CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR

DEFINITIE: !!%i#& s#& ,$%& *&%$+s$'$ #i+ 5#$+$#& i+ %4 si 5i+$%i6$'$
#i+'#7+ *&#$$9 #!'+9i' s#& *&$%  si#i%& $#$%&%&.
MECANISMUL TEHNIC
'in coborare oblica se initiaza o ocolire spre vale prin franare in plug. n
momentul atingerii liniei de panta, schiurile se apropie, prin apropierea schiului din
interiorul ocolirii, si se trece printr-un derapa rotunit spre deal, insotit de o usoara flexie
in articulatiile genunchilor.
INDICATII METODICE:
- %colirea cu deschiderea simultana a schiurilor reprezinta un procedeu ethnic
intermediar2, valorificand atat mecanismele specifice tehnicii cu schiurile neparalele, cat
si mecanisme
important specifice
in invatarea tehnicii cu
cristianiilor schiurile
spre vale. paralele, din acest motiv fiind un miloc

2.3.3. OCOLIRI SPRE VALE PRIN ROTATIE
OCOLIRI PRIN PIVOTARE

DEFINITIE: !!%i#i s#& ,$%&  si#i%& & %$' *&%$+s$'& #i+ i,!'$#&$
4&++i%!# s#& ,$%&  s$ 5$#$ *&s$#$#&$ i+i'i$%$ $ si#i%!#.
OCOLIREA PRIN PIVOTARE SIMPLA

$ele trei elemente ale pivotarii sunt:
9. #trecurarea schiului interior ocolirii.
3. Trecerea greutatii pe schiul exterior ocolirii.
5. ivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii.
MECANISMUL TEHNIC
'in !"!#i#& *i#&'$ (pozitie oasa) cu schiurile paralele si departate, se

angreneaza intr-o miscare de rotatie spre interiorul ocolirii, genunchii si soldurile. Axul
rotatiei este perpendicular pe schiuri, trecind prin bolta labei piciorului.
fectul miscarii de rotatie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre noua
directie.
$onducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii
corpului pe schiul exterior ocolirii, prin mentinerea efortului de pivotare si prin orientarea
schiurilor pe muchiile din deal.

9. ozitie inalta pe schiuri.
3. nclinarea exagerata a corpului inspre interiorul ocolirii, ceea ce are ca efect
trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii.
5.
;. otatia exagerata
n momentul a umerilor.
inceperii miscarii de pivotare schiurile sunt trecute pe muchiile
interne.
EERCITII:
9. 'in coborire directa ocoliri cu pivotare simpla, cu devieri usoare de la linia
pantei.
3. Acelasi exercitiu cu tinerea betelor orizontal in ambele miini.
5. %priri prin pivotare simpla din coborire directa.
;. ara bete, ocoliri spre vale prin pivotare simpla cu palmele, apasind geninchiul
membrului inferior care preia greutatea corpului.
<. nlantuirea de ocoliri spre vale prin pivotare simpla.
OCOLIREA PRIN PIVOTARE CU BALANS
MECANISMUL TEHNIC
#e porneste din !"!#i#& *i#&'$ s$ *i+ !"!#i#& !"%i$.

n momentul declansarii se executa o flexie rapida in articulatiile genunchilor si
mai putin a soldurilor, concomitent cu pivotarea spre vale a geninchilor.
$a urmare a si
$onducerea impulsului deocolirii
inchiderea rotatie schiurile pornesc
se realizeaza prinspre liniaprogresiva
trecerea pantei. a greutatii
corpului pe schiul exterior ocolirii si prin orientarea achiurilor pe muchiile din deal.
&ecanismul de declansare se mai numeste 5%&0i&7!+'#$#!'$'i& , datorita
miscarilor de flexie si pivotare a genunchilor intr-un sens si contrarotatia bazinului si
trunchiului in celalalt sens.

EERCITII:
9. %colirie prin pivotare cu balans amplu, din coborire directa
3. nlantuire de ocoliri spre vale prin pivotare cu balans.
INDICATII METODICE:
-#e vor folosi

-rimele pante de
schimbari usor inclinate
directie cu orpire
se fac pe teren
cu o deviere plat. de la linia pantei, iar pe
minima
masura ce se insuseste procedeul, pivotarea se va efectua mai pronuntat.
-#e insista asupra schimbului de greutate de pe un schiu pe celalalt in cazul
inlantuirii de mai multe ocoliri spre vale.
CRISTIANIA PE MOVILA
MECANISMUL TEHNIC
Acest procedeu tehnic reprezinta o forma intermediara a cristianiei spre vale prin
rotatie, si permite insusirea in conditii usurate a schimbului de muchii, deoarece in
momentul trecerii peste virful movilei, se produce o descarcare pasiva a schiurilor.
entru executarea acestui procedeu, se alege o panta cu o movila care se amenaaza
batatorindu-se bine zapada.
'in coborire oblica cu schiurile pe lat, in momentul in care se aunge pe movila,
se executa o usoara pivotare spre vale a geninchilor asociata cu avintarea trunchiului.
movilei.$onducerea ocolirii se realizeaza prin flexie-contrarotatie pe partea descendenta a
9. ozitie rigida a membrelor inferioare
3. aminerea pe spate in momentul trecerii peste virful movilei.
5. 7reutatea nu este trecuta pe schiul din exteriorul ocolirii.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DEPARTARE
MECANISMUL TEHNIC
Acest procedeu tehnic este un procedeu tehnic intermediar in invatarea cristianiei
prin
baza rotatie,
mai mare deoarece ofera
de spriin, prin
ceea cedepartarea
favorizeazaschiurilor
echilibrulinschiorului.
faza de pregatire a declansarii o
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii se porneste din coborire oblica si se executa o flexie
progresiva in articulatia genunchilor simultan cu departarea schiurilor. #e aluneca intr-o
pozitie oasa, dupa care se executa o &0'&+si& &+&#4i$ insotita de avintarea schiurilor cu
apropierea schiurilor.
D&%$+s$#&$. a finalul extensiei, schiurile fiind descarcate, se angreneaza intr-o
/is$#& *& #!'$'i& s#& ,$%& geninchiul, soldul si umarul din exteriorul ocolirii. $a
urmare a impulsului de rotatie primit, schiurile se orienteaza spre linia pantei, iar in acest
moment se realizeaza trecerea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, schiul interior
(din vale) se strecoara inainte.
C!+*&#&$
genunchilor inainte si !!%i#ii se realizeaza
inspre interiorul fieo usoara
ocolirii la prin insurubare-arcuire (orientarea
flexie), fie prin flexie insotita
de rotatia diriata spre vale a partii externe a corpului (proiectie circulara).
I+ 5$6$ *& #&4$'i#& $ *&%$+s$#ii:
9. lexie exagerata din articulatiile soldurilor fara departarea achiurilor.
3. ntinderea completa a geninchilor in timpul ridicarii.
I+ 5$6$ *& *&%$+s$#& $ !!%i#ii:
5. ipsa impulsului de rotatie spre vale a corpului
;. aminerea pe spate a corpului.
corpului<.penclinarea exagerata
schiul interior spre vale a corpului ceea ce determina trecerea greutatii
ocolirii.
I+ 'i/% !+*&#ii !!%i#ii:
=. 7hemuire insuficienta si netransferarea greutatii corpului pe schiul exterior
ocolirii.
$T:
P&+'# #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii:
9. 'e pe loc, flexii cu departarea schiurilor insotite de extensii energice cu
apropierea schiurilor.
3. Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica.
P&+'# *&%$+s$#&:
5.
;. 'in
'in coborire
coborire oblica
directaoprire
oprirespre
spredeal
dealprin
princristianie
cristianiecu
cudepartare.
departare.
<. 'in coborire oblica, cristinanie spre vale cu departare in trei timpi.
P&+'# !+*&#&$ !!%i#ii:
=. $ristiania spre vale cu departare cu raza mare (spre stinga si spre dreapta).
>. Acelasi exercitiu, cu conducerea prin insurubare-arcuire.
?. nlantuire de cristianii spre vale cu departare in ritmuri diferite.

INDICATII METODICE:
-Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea

cristianiei spre vale cu rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii
corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale a corpului.
-aza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se
acorda atentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (ghemuire lenta cu extensie
energica).
-xersarea ocolirii trebuie sa se realizeze in aceeasi masura spre ambele directii
(spre stinga sau spre dreapta).
-rocedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza
deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESPRINDERE
MECANISMUL TEHNIC
Acest procedeu tehnic reprezinta un procedeu intermediar pentru invatarea

cristianiei spre vale prin rotatie, deoarece desprinderea schiurilor de pe zapada din faza de
pregatire a declansarii, permite anularea rezistentei laterale a zapezii, ceea ce favorizeaza
transmiterea spre schiuri a impulsurilor de rotatie spre vale din faza de declansare.
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii: se porneste din coborirea oblica si se executa 5%&0i&
#!4#&si,$ urmata de ! &0'&+si& &+&#4i$ in urma careia se desprind schiurile de pe
zapada. #chiurile se desprind in totalitate de pe zapada prin tragerea membrelor inferioare
sub corp. Aterizarea se realizeaza cu sciurile pe aceeasi directie si pe toata talpa, printr-o
flexie amortizata a membrelor inferioare.
D&%$+s$#&$. 'upa luarea contactului cu zapada, schiurile sunt descarcate,
moment in care se
umarul exterior angreneaza
ocolirii. intr-o
#chiurile se /is$#&
orienteaza*&spre
#!'$'i&
linias#& ,$%&
pantei genunchiul,
cind soldul si
se trece greutatea
corpului pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte.
C!+*&#&$ !!%i#ii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire, fie prin proiectie
circulara.

I+ 5$6$ *& #&4$'i#& $ *&%$+s$#ii:
idicare lenta care nu produce desprinderea schiurilor de pe zapada.
'ezechilibrarea
ipsa amortizariispre inapoi infapt
la aterizare, momentul
care nuaterizarii.
produce descarcarea schiurilor.
Aterizarea se realizeaza cu schiurile orientate spre linia pantei.
I+ 5$6$ *& *&%$+s$#&:
ipsa impulsului de rotatie spre vale, sau nesincronizarea acestuia cu momentul de
descarcare a schiurilor.
nclinatia exagerata a corpului spre vale, ceea ce determina trecerea greutatii corpului pe
schiul interior ocolirii.
I+ 5$6$ *& !+*&#&:
ipsa miscarilor de flexie progresiva, de trecere a schiurilor pe muchiile superioare.
'ezechilibrarea in momentul trecerii liniei de cea mai mare panta.
EERCITII:
P&+'# #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii:
'e pe loc, flexie progresiva urmata de extensie energica cu desprinderea schiurilor de pe
zapada.
Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica.
P&+'# *&%$+s$#&:
'in coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu desprindere.
'in coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu desprindere.
'in coborire oblica, cristiania spre vale cu desprindere in trei timpi.
P&+'# !+*&#&$
$ristiania spre vale !!%i#ii:
cu desprindere cu raza mare, in care conducerea se realizeaza prin
proiectie circulara.
Acelasi exercitiu, cu conducere prin insurubare-arcuire.
nlantuire de cristianii spre vale cu desprindere in ritmuri diferite.
INDICATII METODICE:
-Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea
cristianiei spre vale prin rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii
corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale.
-aza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se
acorda
extensieatentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (flexie lenta urmata de
energica).
-entru usurarea declansarii ocolirii, aterizarea se poate realiza cu schiurile usor
pivotate spre vale.
-rocedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza
deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDERE

#e conosc trei procedee tehnice ale cristianiei spre vale cu deschidere si anume:
- #is'i$+i$  *&si*&#&$ si%i *i+ *&$%<
- #is'i$+i$  *&si*&#&$ si%i *i+ ,$%&<
- #is'i$+i$  *&i*&#&$ si/%'$+$ $ si#i%!#.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDEREA SCHIULUI DIN DEAL.
MECANISMUL TEHNIC
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii: din coborire oblica, se executa 5%&0i$ #!4#&si,$ a

genunchilor cu *&si*&#&$ si%i *i+ *&$% care este asezat pe toata talpa, insotita de
&0'&+si& &+&#4&i$ cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu apropierea
schiului din vale.
D&%$+s$#&$. a finalul extensiei, descarcarea schiurilor favorizeaza manifestarea
impulsului de rotatie spre vale a partii externe a corpului. 'upa ce schiurile plonaza spre
linia pantei, se trece greutatea

C!+*&#&$ !!%i#ii pe
se schiul exterior,
realizeaza iar schiul
printr-un interiorde
mecanism se strecoara inainte.
i+s#"$#&7$#i#&
(flexie lenta simultan cu orientarea genunchilor spre inainte si interiorul ocolirii).
$ristiania spre vale cu deschiderea schiului din vale si cristiania spre vale cu
deschiderea simultana a schiurilor, difera in ceea ce priveste mecanismul tehnic fata de
procedeul tehnic prezentat mai sus, doar in faza de pregatire a decalnsarii cind se
deschide schiul din vale sau ambele schiuri.

I+ 5$6$ *& #&4$'i#& $ *&%$+s$#ii:

9. ipsa deschiderii schiului sau a schiurilor.
3. ipsa balansului vertical specific.
I+ 5$6$ *& *&%$+s$#&:

5. ipsa impulsului de rotatie spre vale, sau nesincronizarea acestuia cu
momentul de descarcare a schiurilor.
;. nclinatia exagerata a corpului spre vale, ceea ce determina trecerea greutatii
corpului pe schiul interior ocolirii.
I+ 5$6$ *& !+*&#&:
<. ipsa miscarilor de flexie progresiva, de trecere a schiurilor pe muchiile
superioare.
=. 'ezechilibrarea in momentul trecerii liniei de cea mai mare panta.
EERCITII:
P&+'# #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii:
9. 'e pe loc, flexie progresiva cu deschiderea schiului din vale sau a schiului din
deal, urmata de extensie energica cu apropierea schiurilor.
3. 'in coborire oblica, ghirlanda cu deschidere simultana a schiurilor.
5. 7hirlanda cu deschiderea schiului din deal sau cu deschiderea simultana
simultana a schiurilor, repetate de mai multe ori pe parcursul unei coboriri oblice.
P&+'# *&%$+s$#&:
;. 'in coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu deschidere.
<. 'in coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu deschidere.
=. 'in coborire oblica, oprire spre vale prin cristianie cu deschidere in trei timpi.
P&+'# >.
!+*&#&$ !!%i#ii:
%colire spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor.
?. Acelasi exercitiu cu mentinerea schiurilor intr-o pozitie convergenta (in pozitie
de plug) un moment scurt (inaintea atingerii liniei de panta), dupa care se apropie schiul
interior.
@. $ristiania spre vale cu o raza mare.
94. nlantuire ritmica sau aritmica de cristianii spre vale cu deschidere.
INDICATII METODICE:
7Acest procedeu tehnic constituie obiectivul final al invatarii tehnicii de baza a
schiului pe calea indirecta, de aceea se acorda atentie invatarii corecte a mecanismului de
declansare prin rotatie spre vale.

CRISTIANIA SPRE VALE PRIN ROTATIE

DEFINITIE: cristianie spre vale declansata printr-un mecanism de rotatie spre
vale.
MECANISMUL TEHNIC
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii se realizeaza prin:

echilibrarea greutatii pe ambele schiuri/
balansul vertical (flexie lenta urmata de extensie energica), care provoaca descarcarea
schiurilor. n momentul ridicarii, schiul interior ocolirii se strecoara spre inainte/
ridicarea insotita de punctarea cu batul din vale si de o usoara avintare a corpului inainte
si spre interiorul ocolirii.
D&%$+s$#&$ !!%i#ii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate,
printr-un mecanism de #!'$'i& s#& ,$%& $ $#'ii &0'&#+& $ !#%i.
C!+*&#&$ schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:
parecursul unei-orientarea progresiva a genunchilor inainte si spre interiorul ocolirii pe

flexii (insurubare)/
-trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.
ozitia flexata de la sfirsitul ocolirii poate constitui puncul de plecrae pentru o
noua ocolire spre partea opusa.
I+ 5$6$ *& #&4$'i#& $ *&%$+s$#ii:
aminearea
ridicarea preapelenta,
spatecare
in timpul extensiei.
nu produce descarcarea schiurilor.
n faza de declansare:
Desincronizarea impulsului de rotatie cu momentul de descarcare al schiurilor.
ipsa localizarii impulsurilor de rotatie spre vale, predominant la nivelul bazinului si
geninchilor.
I+ 5$6$ *& !+*&#&:

Trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii prin inclinarea exagerata a trunchiului in
aceasta directie.
ipsa localizarii in nivelul genunchilor a miscarii de pivotare progresiva.
#curtarea exagerata a razei ocolirii.

EERCITII:
P&+'# #&4$'i#&$ *&$%+s$#ii:

'in coborire directa sau oblica, miscari de balans vertical in ritmul specific declansarii
acestui procedeu tehnic.
Acelasi exercitiu cu punctare, cu batul din vale in momentul extensiei energice.
7hirlanda rotunita declansata la extensie.
P&+'# *&%$+s$#&:
'in coborire oblica, cristiania spre deal prin rotatie pe urma larga.
Acelasi exercitiu din coborire directa.
'in coborire oblica, cristiania spre vale prin rotatie in trei timpi.
P&+'# !+*&#&:
$onducere cu accentuarea miscarii de insurubare-arcuire.
$ristiania spre vale prin rotatie cu raza mare.
nlantuire ritmica a cristianiilor spre vale prin rotatie pe urma larga.
nlantuire in diferite ramuri de cristianii spre vale prin rotatie.
arcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale prin
rotatie.
nlantuire de cristianii spre vale prin rotatie in zapada mare.

INDICATII METODICE:
- n instruire, se urmareste invatarea corecta a mecanismului de declansare prin
rotatie spre vale, astfel incit miscarile sa se inlantuie curgator si sa fie cit mai precis la
nivelul articulatiilor soldurilor si genunchilor.
-- rocedeul
'aca se se executa la
intimpina inceput peinurma
dificultati larga. acestui procedeu, se vor folosi
insusirea
procedeele tehnice intermediare ale invatarii cristianiei spre vale prin rotatie (cristiania pe
movila, cristiania cu departare, cristiania cu desprindere si cristiania cu deschidere).
- erfectionarea acestui procedeu se realizeaza prin adoptarea urmei inguste (cu
schiurile apropiate), prin exersare pe o panta mai inclinata si in deferite tipuri de zapada.
CRISTIANIA SPRE VALE CU CONTRADERAPAJ

DEFINITIE: #is'i$+i& s#& ,$%& i+i'i$'$ #i+ !+'#$*&#$$9 s#' $% !6i%!#
si#i%!# si *&%$+s$'$ #i+ #!'$'i& s#& ,$%&.
MECANISMUL TEHNIC
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii: 'intr-o coborire oblica se executa un derapa rotunit

scurt spre deal, blocat printr-o miscare energica de flexie si ducere a genunchilor spre
deal. xtensia energica in spriin pe muchiile superioare ale schiurilor insotita de avintare
si punctarea cu batul din vale, produce descarcarea schiurilor.
D&%$+s$#&$ !!%i#ii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate,
printr-un mecanism de #!'$'i& s#& ,$%& $ $#'ii &0'&#+& $ !#%i.
orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii, pe parcursul
unei flexii
trecerea (insurubare)/
greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.

PRINCIPALALE RESELI:
e linga greselile prezentate la cristiania spre vale prin rotatie, in faza de pregatire
a declansarii mai pot aparea urmatoarele greseli:
9.
3. ipsa
ipsa executiei contraderapaului,
blocarii energice a contraderapaului
5. ipsa lucrului simultan al genunchilor pe parcursul executiei contraderapaului.
EERCITII:
9. 7hirlanda rotunita declansata la extensie si ghirlanda cu tragere.
3. nlantuire de cristianii spre vale cu conraderapa pe pante, cu inclinatie medie si mare.
INDICATII METODICE:
-fectul blocarii derapaului trebuie bine folosit pentru faza de declansare. Acest
lucru se-8locarea
realizeaza daca miscarile
derapaului se inlantuie
creeaza fortefara
de pauza.
frecare de valori mari, la nivelul
contactului schiurilor cu zapada, fenomen care produce frinarea si controlul vitezei de
deplasare pe pante inclinate cu zapada inghetata.
-entru a usura schimbul simultan de muchii si pivotarea schiurilor spre vale,
extensia poate fi insotita de desprinderea schiurilor de pe zapada.
-erfectionarea procedeului se realizeaza prin exersare pe pante inclinate si cu
zapada dura.
CRISTIANIA SPRE VALE CU PASIRE
DEFINITIE: #is'i$+i& s#& ,$%& i+i'i$'$ #i+ '#&&#&$ 4#&'$'ii !#%i &
si% *i+ *&$% *&$#'$' *i,&#4&+' si *&%$+s$'$ #i+ #!'$'i& s#& ,$%&.
MECANISMUL TEHNIC
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii: 'in coborire oblica se incarca mai mult schiul din vale
printr-o usoara flexie. #chiul din deal, fiind descarcat, se orienteaza cu virful, usor spre
deal. xtensia energica a membrului inferior din vale, este insotita de avintarea corpului
spre noua directie si de trecerea greutatii corporale corporale pe schiul din deal care trece
treptat pe muchia interioara prin inclinarea corpului spre interiorul ocolirii. #chiul din
vale esteD&%$+s$#&$
apropiat si se!!%i#ii
strecoara inainte. in momentul cind schiurile sunt descarcate (la
se realizeaza
finalul extensiei), printr-un mecanism de #!'$'i& s#& ,$%& $ $#'ii &0'&#+& $ !#%i.
- orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe
parcursul unei flexii (insurubare)/
- trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.

P#i+i$%&%& #&s&%i:
e linga
declansarii greselile
mai pot prezentate
sa apara la cristiania
urmatoarele greseli: spre vale cu rotatie, in faza de pregatire a
ipsa departarii virfului schiului din deal.
n momentul departarii, schiul din deal se ridica de pe zapada.
ipsa impingerii energice in schiul din vale atrage lipsa transferului de greutate, insotit de
avintarea corpului spre noua directie.
E0&#i'ii:
P&+'# #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii:
'eplasare prin pasi de patina la urcare pe o panta usor inclinata.
%coliri prin pasi succesivi spre deal sau spre vale.
%colire
cristianiiprin
sprepasi
valesuccesivi
cu pasire.spre deal, cu ultimul pas energic si insotit de declansarea unei
i#%$+*$  $si#& (din coborire oblica) se executa o flexie cu orientarea schiului din
deal spre noua directie, urmata de extensie cu declansarea unei cristianii spre vale cu
pasire. 'upa un moment de alunecare pe linia pantei se continua cu un derapa oblic
rotunit spre deal, aungindu-se din nou in coborirea oblica pe aceeasi parte. Aceasta
succesiune de miscari se executa pe tot parcursul coboririi oblice.
entru declansare si conducere:

nlantuirea de cristianii spre vale cu pasire in diferite ritmuri.

arcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale cu
pasire.
CRISTIANIA SPRE VALE CU AMORTIZARE PE MOVILA

DEFINITIE: #is'i$+i& s#& ,$%& & ! /!,i%$ i+i'i$'$ #i+ $/!#'i6$#& si
*&%$+s$'$ #i+ i,!'$#&$ si '#$+s%$'i$ si#i%!# s#& ,$%&.
MECANISMUL TEHNIC
P#&4$'i#&$ *&%$+s$#ii se realizeaza pe partea ascendenta a movilei din coborire

oblica. *rcind spre virful movilei, se amortizeaza progresiv suprapresiunea creata, prin
flexia genunchilor si a coapselor pe bazin.
D&%$+s$#&$ !!%i#ii se realizeaza in momentul trecerii peste virful movilei, prin
deplasarea laterala cu
insotite de punctare in derapa a schiurilor
batul interior ocolirii.(translatia schiurilor). Aceste miscari pot fi
C!+*&#&$ !!%i#ii se realizeaza pe partea descendenta a movilei, prin
continuarea miscarii de translatie a schiurilor, pina cind se aunge intr-o noua ocolire
oblica.
I+ 5$6$ *& #&4$'i#& $ *&%$+s$#ii:

ozitia rigida a membrelor inferioare.
lexie insuficienta a membrelor inferioare.

I+ 5$6$ *& *&%$+s$#&:

nceperea prea repede sau prea tirziu a declansarii ocolirii.
I+ 5$6$ *& !+*&#&:
'ezechilibrare in translatie
ipsa miscarii de momentulatrecerii peste virful movilei.
schiurilor.
EERCITII:
P&+'# #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii:
'in coborire directa sau oblica, trecere peste o succesiune de movile prin amortizare.
7hirlanda rotunita declansata la flexie, executata pe o movila sau pe teren plat.
P&+'# *&%$+s$#& si !+*&#&:
$ristiania spre vale cu amortizare executata pe o movila izolata (spre stinga si spre
dreapta)/
nlantuire de cristianii spre vale cu amortizare pe o succesiune de movile
Acelasi exercitiu
zapada, fie cu marcarea
prin semnale momentului
sonore date de declansare fie prin repere asezate pe
de catre instructor/
nlantuirea de cristianii spre vale cu amortizare pe teren neted sau pe zapada mare.
INDICATII METODICE:
- n invatare se pune accent pe inlantuirea cit mai cursiva a miscarilor, astfel incit
schiurile sa pastreze permanent contactul cu zapada.
- 'eplasarea anticipata a trunchiului in directia ocolirii, favorizeaza pastrarea contactului
schiurilor cu zapada.
- erfectionarea procedeului tehnic se realizeaza prin exersare in conditii variate de panta,
zapada si viteza de deplasare.
2.3.-. OCOLIRI DECLANSATE PRIN TRANSALTIE (SLEPUIRE)

DEFINITIE: i+%$+'i#& #i'/i$ *& !!%i#i s#& ,$%& *& ! $#'& si *&
$%'$ $ %i+i&i *& $+'$.
CONSIDERATII ENERALE:
#erpuirile sunt caracterizate printr-o:

- coborire oblica care separa doua ocoliri spre vale, din ce in ce mai redusa (aproape
inexistenta)/
- inlantuire de !!%i#i $%& $#!# 5$6& *& !+*&#& s+' *i+ & i+ & /$i s#'& /
- inlantuire simetrica de ocoliri fata de linia pantei, linie care constituie $0$ s&#i#ii/
- un #i'/ !+s'$+' de inlantuire al ocolirilor/
- un comportament tehnic care valorifica principiul independentei in actiune, a
membrelor inferioare fata de actiunea trunchiului.

#e cunosc mai multe procedee tehnice de slepuire:

7 s%&i#& #!'+*$<
7 s%&i#& 5#i+$'$<
7 s%&i#& $&%&#$'$<
7 s%&i#&  $/!#'i6$#&.
itmul
punctarea inlantuirii
cu batul ocolirilor
din vale. este se
n instruire determinat
urmarestede modul cit
pastrarea in mai
care mult
se realizeaza
posibil a
aceluiasi ritm de inlantuire, printr-o viteza constanta de deplasare, indiferent de inclinatia
pantei. rocedeele de slepuire sunt adaptate diferitelor tipuri de pante, astfel: slepuirea
frinata se exerseaza pe pante inclinate, slepuirea rotunda pe pantele cu inclinatie mare si
medie, iar slepuirea cu amortizare pe pante denivelate.
#erpuirile sunt procedee care respecta principiile tehnice, caracteristice ocolirilor
spre vale care se inlantuie, astfel slepuirii rotunde ii corespund mecanismele specifice
cristianiei spre vale cu contraderapa, iar slepuirii cu amortizare ii corespund
mecanismele specifice cristianiei spre vale cu amortizare.

Pdfslide - Tips - Tehnica Si Metodica Invatarii Schiatului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips - Tehnica Si Metodica Invatarii Schiatului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

TEHNICA si METODICA INVATARII

A. MERSUL PE TEREN PLAT

MERSURI ALTERNATIVE MERSURI SIMULTANE

-mers alternativ cu patru pasi simultana

C . SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC

- intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor sau al varfurilor)

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

E . TRECEREA PESTE DENIVELARILE DE TEREN

- franarea prin derapa (lateral sanu oblic)

G . SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE (OCOLIRILE)

c) ocoliri declansate prin rotatie

- cristiania spre vale cu pasire

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

1. A$%&%'AA $* #$+* # 'A#AA  #$+*

rocesul de formare a deprinderilor motrice incepe odata cu prinderea schiurilor

1.1. OBISNUIREA CU SCHIURILE:

EERCITII PENTRU OBISNUIREA CU SCHIURILE

$ontinutul acomodarii cuprinde procedee de mers intoarcere, schimbari de

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

- schimbari de directie de pe loc (intoarceri)/

- intoarcerea coada peste coada/

URCARI: - urcarea in pas batut/

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

-urcarea in umatate de foarfece.

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

0 n executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei corecte pe

2. ACOMODAREA CU ALUNEACAREA PE SCHIURI

Aceasta sarcina se realizeaza pe parcursul procesului de invatare si perfectionare

2.1. C!"!#$#i%& si '#&&#i%& &s'& *&+i,&%$#i%& *& '&#&+.

n tehnica schiuiui, coborarile constituie elemete de baza, din care se executa de la

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

Aparent simple, coborarile pe schiuri creeaza dificultati atat incepatorilor, cat si

-- dobandirea pozitiei corecte

2.1.1. COBORAREA DIRECTA

- #chiurile cu varfurile la accelasi nivel si paralele, la o departare de 34-54 cm.

- ozitia pe schiuri, trebuie sa fie cat mai naturala, supla si echilibrata.

9. #chiurile prea departate si inegal incãrcate.

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

3 #chiurile nu sunt la acelasi nivel.

CAUZELE PRINCIPALELOR RESELI:

- teama de panta si gria pentru modul in care se va realiza oprirea/

3. $oborare directa cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite), variind

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

5. Acelasi exeicitiu cu accelerarea ritmlului ridic1rii, pana la desprinderea cozilor sau a

=. $oborare directa fara bete, cu balansarea bratelor in plan antero-posterior, simultan si

- #e va acorda o atentie sporita insusirii corecte a pozitiei de coborare directe.

se terenuri mai inclinate cu denivelari si zapda variata.

2.1.2. COBORAREA OBLICA

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

- #e va acorda o mare atentie insusirii pozitiei corecte pe schiuri, deoarece aceasta

schiurilor cu greutatea corpului.

2.1.3. PROCEDEE DE TRECERE A DENIVELARILOR DE TEREN

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

DEFINITIE: /is$#i%& &0&'$'&*& $'#& si!# i+ %$+ ,&#'i$%

2.1.3.1. TRECEREA PRIN ADAPTAREA POZITIEI CORPULUI.

TRECEREA RUPTURILOR DE PANTA

uptura de panta apare in cazul trecerii de la o portiune inclinata la alta, cu o inclinatie

inclinatie mai mare.

TRECEREA RACORDARILOR DE PANTA

rin racord de panta se intelege trecerea de la o panta inclinata la un teren mai

5/26/2018 Te hnic a Si Metodic a Inva ta r ii Schia tului - slide pdf.c om

1. A$%&%'AA $* #$+ # 'A#AA  #$+

2.1. C!"!#$#i%& si '#&&#i%& &s'& &+i,&%$#i%& & '&#&+.

&#$$9 &!$#&& !+'#i"i& %$ i+,$'$'$#&$ #is'i$+ii%!# s#& *&$% si s#& ,$%&.

DEFINITIE: #!&& #i+ $#& s& i&#& i+$%'i/&$ & $+'$

2) /&$+is/& $#& #! &%$+s$#&$ !!%i#i%!#: