Sunteți pe pagina 1din 58

TEHNICA si METODICA INVATARII

SCHIULUI

Tehnica de baza a schiului alpin, reprezinta un ansamblu de deprinderi motrice, cu


un continut specific, care permite deplasarea pe terenuri acoperite cu zapada, in diferite
scopuri: formativ, utilitar, recreativ.
Analiza actiunilor motrice realizate in cadrul deplasãrilor pe schiuri, permite
determinarea continutului tehnicii de baza, conlinut care este prezentat in continuare, sub
forma unor grupe de procedee.

A. MERSUL PE TEREN PLAT

MERSURI ALTERNATIVE MERSURI SIMULTANE


-mers alternativ cu doi pasi -alunecare prin impingere
-mers alternativ cu patru pasi simultana
-mers cu un pas si impingere
simultana
-mers cu doi pasi si
impingere simultana
DEPLASARE PRIN PASI DE TRECERI DE LA UN
PATINAJ SI ½ PASI DE PATINAJ MERS LA ALTUL
- trecere directã (simplã sau
complexã)
-trecere cu alunecare
(simpla sau complexa)
B. MERSUL LA URCAREA PANTEI

- urcare cu pas batut


- urcare oblica
- urcare in trepte
- urcare in foarfece
- urcare in jumatate foarfece

C. SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC


(INTOARCERILE)

- intoarcerea prin pasi adaugati (in jurul cozilor sau al varfurilor)


- intoarcerea “in evantai”
- intoarcerea varf peste varf
- intoarcerea coada peste coada
- intoarcerea prin saritura

D. COBORARILE
- coborare directa
- coborare oblica

E. TRECEREA PESTE DENIVELARILE DE TEREN

- trecerea prin adaptarea pozitiei corpului


- trecerea prin amortizare
- trecerea prin escamotare
- trecerea prin saritura

F. FRANAREA

- franarea prin derapaj (lateral sanu oblic)


- franarea prin plug
- franarea prin jumatate de plug

G. SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE (OCOLIRILE)

a) ocoliri declansate prin pasire - ocoliri prin pasi succesivi spre deal
- ocoliri prin pasi succesivi spre vale
b) ocoliri declansate prin franare dirijata - ocoliri prin franare in plug
- ocoliri prin franare in jumatare de plug

c) ocoliri declansate prin rotatie


- ocolire prin pivotare
- cristiania spre vale pe movila
- cristiania spre vale cu desprindere
- cristiania spre vale cu departare
- cristiania spre vale prin rotatie
- cristiania spre vale cu amortizare pe movila

- cristiania spre vale cu pasire


- cristiania spre vale cu contraderapaj
- cristiania spre vale cu deschidere
d) ocoliri declansate prin transiatie
- serpuirea rotunjita
- serpuire franata
- serpuire accelerata
Succesiunea abordarii procedeelor tehnice in invatarea tehnicii de baza a schiului alpin
este urmatoarea:

1. ACOMODAREA CU SCHIURILE SI DEPLASAREA PE SCHIURI

Procesul de formare a deprinderilor motrice incepe odata cu prinderea schiurilor


de picioare si cu primele incercari de deplasare cu ajutorul lor.
Primele lectii cu incepatorii, trebuie sa resolve urmatoarele sarcini:

1.1. OBISNUIREA CU SCHIURILE:


- prinderea si desfacerea schiurilor:
- exercitii de pe loc pentru obisnuirea cu lungimea si cu greutatea schiurilor.
1.2. INSUSIREA UNEI POZITII CORECTE PE SCHIURI
- exercitii de pe loc pentru insusirea pozitiei pe schiuri.
1.3. EDUCAREA ECHILIBRULUI IN TIMPUL DEPLASARII PE SCHIURI

EXERCITII PENTRU OBISNUIREA CU SCHIURILE

Continutul acomodarii cuprinde procedee de mers intoarcere, schimbari de


directie sau combinatii, care se executa pe loc sau in deplasare, pe teren variat. Ele
contribuie la obisnuirea cu echipamentul si materialele de schi, dar si cu alunecarea pe
schiuri.
Exemple de exercitii:
- ridicarea alternative a schiurilor de pe zapada si deplasarea lor la dreapta,
stanga, in jos si in sus;.
- acelasi exercitiu, dar numai cu ridicarea cozilor sau numai cu ridicarea
varfurilor;
- schimbari de directie de pe loc (intoarceri);
- mers pe schiuri fara bete, prin pasire, prin zapada nu prea mare;
- mers la urcare;
- variante de mers si jocuri pe schiuri.

INTOARCERI DE PE LOC:
- intoarcerea prin pasi adaugati (in jurul cozilor si in jurul
varfurilor);
- intoarcerea “in evantai”;

- intoarcerea coada peste coada;


- intoarcerea varf peste varf;
- intoarcerea prin saritura

URCARI: - urcarea in pas batut;


- urcarea oblica;
- urcarea in trepte;
-urcarea in jumatate de foarfece.

INDICATII METODICE:
• Se urmareste ca printr-un numar corespnnzätor de repetari, aceste miscari simple
sa se execute relaxat si intr-un ritm vioi.
• In executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei corecte pe
schiuri, urmarindu-se localizarea miscarilor la nivelul membrelor inferioare si
repartizarea crecta a greutatii corpului pe schiuri.
• In prjmele lectii, o parte din mijloacele date vor fi adaptate sarcinii de amenajare
a terenului, pe care se vor desfasura urmatoarele lectii
• Pe masura insusirii unei pozitii corecte si a unor procee mai dificile, nijloacele
de acomodare vor fi folosite in prima pane a lectiei pentru incalzirea organismului.
• Pentru mai buna desfasurare a activitatii, este recomandata instruirea
incepatorilor in cadrul unor poligoane complexe. In acest sens, prezentam in scop
orientativ un asemenea polygon, lasand la latitudinea instructorilor posibilitateade
adaptare a acestuia, in functie de situatiile concrete de teren, unde isi desfasoara
activitatea.

2. ACOMODAREA CU ALUNEACAREA PE SCHIURI

Aceasta sarcina se realizeaza pe parcursul procesului de invatare si perfectionare


a tehnicii schiului, pana la dobandirea simturilor specializate (simtul zapezii, al schiului,
al alunecarii). Mijloacele prin care se realizeaza aceasta sarcina sunt urmatoarele:

2.1. Coborarile si trecerile peste denivelarile de teren.


2.2. Franarile.
2.3. Accelerarile.
2.4. Ocolirile.

2.1. COBORARILE

In tehnica schiuiui, coborarile constituie elemete de baza, din care se executa de la


cele mai simple la cele mai complexe procedee tehnice.
Aparent simple, coborarile pe schiuri creeaza dificultati atat incepatorilor, cat si
schiorilor avansati. Aceste dificultati rezultã din caracterul variat al partiilor, din viteza
crescuta cu care se parcurg, ca si din necesitatea mentinerii si mai ales a restabilirii
echilibrului, atunci cand factorii externi il deregleaza.
In procesul invatarii procedeelor de coborare, se va urmari:
- dobandirea pozitiei corecte pe schiuri;
- invatarea repartizarii corecte a greutatii corpului pe schiuri;
- dezvoltarea si perfectionarea echilibrului pe schiuri.
Din cauza complexitãtii problemelor pe care le ridica, si nu din cea a relativei lor
simplitati, procedeele de coborare se situeaza in metodica invatarii schiului la inceput.

2.1.1. COBORAREA DIRECTA


DEFINTIE: coborare executata pe linia pantei sau pe o directie paralela cu linia
pantei.

MECANISMUL TEHNIC

- Schiurile cu varfurile la accelasi nivel si paralele, la o departare de 20-30 cm.


unul de celalalt, sunt egal încarcate si asezate pe toata talpa.
Greutatea este egal repartizata pe toala lungimea schiurilor.
- Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor usor flexate.
- Bustul usor inclinat spre inainte, spatele rotunjit si umerii relaxati.
- Bratele usor departate si spre inainte, coatele flexate, iar pumnii tin betele
orientate oblic spre inapoi.
- Privirea indreptata la 20-30 m. spre inainte.

- Pozitia pe schiuri, trebuie sa fie cat mai naturala, supla si echilibrata.


PRINCIPALELE GRESELI:

1. Schiurile prea departate si inegal incãrcate.


2 Schiurile nu sunt la acelasi nivel.
3. Pozitia rigida a corpului, cu membrele inferioare intinse si departate; cu membrele
inferioare arcuite sau in “X”
4. Bustul prea flexat si bazinul retras.
5. Pozitia pe spate a corpului.
6. Bratele tinute rigid, prea intinse sau cu coatele scoase in lateral, trase inapoi sau foarte
apropiate de corp.
7. Privirea indreptata prea aproape, la varful schiurilor.

CAUZELE PRINCIPALELOR GRESELI:

- teama de panta si grija pentru modul in care se va realiza oprirea;


- incercarea de a obtine o pozitie corecta prin contractia exagerata a musculaturii;
- slabul nivel al pregatirii fizice, si in special al unor calitati motrice si
psihomotrice ca echilibrul;
- alegerea unor partii necorespunzatoare nivelului de pregatire;
- gradarea nerationala a mijloacelor in cadrul lectiilor;
- calitatea slaba a schiurilor, bocancilor si legaturilor, precum si montarea lor
gresita.

EXERCITII:

1. Exercitii de pe loc, cu si fara schiuri:


- luarea pozitiei de coborare directa (inalta, medie si joasa);
- cu si fara sprijin in bete, executarea de sarituri succesive cu oprire in pozitie de
coborare directa;
- din mers sau alergare cu schiurie, oprire in pozitie de coborare directa;
- de pe loc sau din usoara deplasare cu schiurile, inavtarea cazaturilor, prin lasarea
pe spate si intinderea corpului.

2. Coborare directa cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite), variind


amplitudinea miscarilor in ritmuri diferite.
3. Acelasi exeicitiu cu accelerarea ritmlului ridicärii, pana la desprinderea cozilor sau a
varfurilor schiurilor de pe zapada.
4. Coborare directa cu trecerea greutatii de pe schiu pe celalalt.
5. Coborare directa cu departarea si apropierea bratelor, mentinand betele orientate spre
inapoi.
6. Coborare directa fara bete, cu balansarea bratelor in plan antero-posterior, simultan si
alternativ
7. Coborare directa cu executarea unor sarituri succesive pe verticala, desprinzand
schiurile de zapada (fie numai cozile sau numai varfurile schiurilor, fie toata talpa).
8. Coborare directa cu sarituri succesive executate in plan lateral, intr-o parte si in
cealalta.
9. Din coborare directa, trecerea greutatii de pe un schiu pe celalalt cu saritura.
10. Coborare directa cu balans antero-posterior (incarcarea succesiva a cozilor si a
varfurilor schiurilor, prin ducerea corpului spre inainte si spre inapoi).
11. Coborare directa executata pe un singur schiu, celalalt fiind ridicat la diferite nivele.
12. Coborare directa, imitand mersul alternative, greutatea corpului trece pe schiul
deplasat inainte, sau poate ramane pe cel din spate.
13. Coborare directa cu oprire prin pasi succesivi spre deal.
14. Coborare directa cu adunarea unor obiecte asezate lateral pe zapda (la 8-10 m.
distanta intre ele).
15. Fara bete, coborare direct ape sub un tunel construit din bete.
16. Din coborarea directa, aruncarea cu bulgari de zapada intr-o tinuta fixa.
17. Exercitii pe perechi si jocuri pe schiuri.

SARCINI:
1. Pozitia corecta pe schiuri.
2. Repartizarea corecta a greutatii pe schiuri.
3. Supletea, decontractarea.
4. Educarea echilibrului

INDICATII METODICE:

- Se va acorda o atentie sporita insusirii corecte a pozitiei de coborare directe.


- Exervcitiile folosite in invatare, se vor executa pe pante lungi cu zapada uniforma
si pe cat posibil sa se termine cu contrapanta sau cu portiune de plat.
- Pe masura ce procedeul se insuseste, pantele de lucru vor fi schimbate, alegandu-
se terenuri mai inclinate cu denivelari si zapda variata.

2.1.2. COBORAREA OBLICA


DEFINITIE: coborare executata pe o directie oblica fata de linia pantei.
MECANISMUL TEHNIC
- Schiurile paralele si apropiate, schiul din deal mai inainte (10 cm.). Schiurile sunt
orientate pe muchiile superioare, in raport cu inclinatia pantei si consistenta
zãpezii, prin ducerea genunchilor spre deal.
- Greutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din vale.
- Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor sunt flexate.
- Bustul usor rasucit spre vale, inclinat spre inainte, cu umarul din vale mai coborat
decat cel din deal.

- Genunchii si bazinul se duc spre deal, întregul corp adoptand o pozitie arcuita.
- Bratele sunt usor flexate, departate lateral si spre inainte, bratul din deal este cu
pumnul la nivelul soldului, iar cel din vale este cu pumnal mai jos si usor scos
inafara.
- Privirea este orieatata pe directia de deplasare, la 20-30 m.

PRINCIPALELE GRESELI:
1. Membrul inferior din vale este intins; membrele inferioare sunt arcuite sau in “X”
2. Schiurile neparalele, cu greutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din deal.
3. Schiul din deal este situat inapoia schiului din vale sau mult prea inainte.
4. Umarul din deal a ramas inapoi in raport cu cel din vale.
5. Schiurile pe toata talpa sau cantate asimetric.
6. Greutatea corpului este in mai mare masura repartizata pe varfurile schiurilor sau pe
cozile acestora.
7. Pozitia rigida a corpului, cu bratele inapoi sau inainte.

EXERCITII:

1. Exercitii de pe loc:
- luarea pozitiei de coborare oblica ( inalta, medie si joasa);
- cu si fara sprijin in bete, executarea de sarituri successive, cu oprire in pozitie de
coborare oblica;
- schimbarea succesiva a schiurilor pe toata talpa si pe muchii.
2. Coborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal.
3. Acelasi exercitiu cu ridicarea completa a schiului din deal de pe zapada.
4. Coborare oblica cu rasucirea trunchiului spre vale si puncture cu batul de aceeasi parte.
5. Coborare oblica cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite) variind amplitudinea
miscarilor.
6. Acelasi exercitiu cu accent pe accelerarea ritmului ridicarii, pana la desprinderea
cozilor sau a schiurilor de pe zapada.
7. Coborare oblica cu aplecarea trunchiului spre vale si atingerea cu palma bratului din
deal a bocancului din vale (cu si fara bete).
8. Coborare oblica cu betele tinute sub axile, sau fixate la spate la nivelul coatelor.
9. Coborare oblica cu schimbarea directiei spre deal, prin pasi succesivi.

INDICATII METODICE:

- Se va acorda o mare atentie insusirii pozitiei corecte pe schiuri, deoarece aceasta


conditioneaza si influenteaza in mod direct insusirea procedeelor de ocolire din tehnica
schiulu alpin.
- Exercitiile care se folosesc trebuie sa-l deprinda pe incepãtor cu incarcarea corecta a
schiurilor cu greutatea corpului.

2.1.3. PROCEDEE DE TRECERE A DENIVELARILOR DE TEREN


DEFINITIE: misccarile executatede catre schior in plan vertical,
longitudinal si lateral, in scopul mentinerii echlibrului, prin anularea
efectuiui fortelor externe (gravitatia si forta centrifuga care actioneaza
asupra schior-schi, la trecerea peste denivelarile de teren.

2.1.3.1. TRECEREA PRIN ADAPTAREA POZITIEI CORPULUI.

TRECEREA RUPTURILOR DE PANTA

Ruptura de panta apare in cazul trecerii de la o portiune inclinata la alta, cu o inclinatie


mai accentuata.
Pentru a evita pierderea echilibrului, se executa o usoara avantare prin flexia mai
accentuate a articulatiilor gleznelor si prin ducerea corpului spre inainte, astfel incat se
respecta regula perpendicularitatii pe panta a axei verticale a corpului, pe noua panta cu o
inclinatie mai mare.

TRECEREA RACORDARILOR DE PANTA

Prin racord de panta se intelege trecerea de la o panta inclinata la un teren mai


putin inclinat, plat sau contrapanta. O astfel de schimbare a inclinatiei pantelor, tinde sa
produca dezechilibrarea schiorului in sens antero-posterior, datorita franarii prin aparitia
supraincarcarii partii de dinainte a schiurilor. Dezechilibrarea este cu atat mai accentuate,
cu cat viteza initiala este mai mare.
Schiorul actioneaza atat prin flexia genunchilor, cat si prin ducerea unui schiu
inainte, fapt care-i mareste baza de sprijin in plan antero-posterior, concomitent cu
deplasarea greutatii corpului spre cozile schiurilor.

2.1.3.2. TRECEREA PRIN AMORTIZARE

MECANISMUL TEHNIC

Din pozitie de coborare (directa sau oblica) urcand partea ascendenta a movilei, se
va amortiza suprapresiunea care se produce executand o flexie franata a membrelor
inferioare, localizata, in principal, la nivelul genunchilor.
Pe varful movilei, flexia va fi maxima. Intrandu-se pe partea descendenta a movilei, se
vor extinde membrele inferioare, pastrand in permanenta contactul schiurilor cu
zapada.
PRINCIPALELE GRESELI:

1. Pozitia prea apropiata sau prea departata a schiurilor.


2 Pozitia rigida a membrelor infenioare.
3. Trunchiul prea flexat, in special, din articulatiile soldurilor, ceea ce blocheaza
supletea membrelor inferioae.
4. Dezechilibrarea spre inapoi.

2.1.3.3. TRECEREA PRIN ESCAMOTARE

MECANISMUL TEHNIC

Escamotarea se realizeaza prin tragerea membrelor inferioare sub corp. Schiurile se


desprind de pe zapada inainte de ruptura de panta, urmand ca imediat dupa aceasta,
schiurile sa reia contactul cu zapada prin extensia membrelor inferioare.

PRINCIPALELE GRESELI:

1. Pozitia gresita a corpului in timpul alunecãrii ce precede trecerea peste


deiuvelari, mai ales cu greutatea repartizata spre cozile schiurilor.
2. Lipsa de sincronizare a tragerii si intinderii membrelor inferioare cu viteza de
deplasare.
3. Extensia completa a corpului. mai ales a genunchilor.

2.1.3.4. TRECEREA PRIN SARITURA

Acest procedeu de trecere a denivelarilor se realizeaza prin executarea unei


extensii mai accentuate in momentul desprinderii. In acest mod se obtine un zbor mai
lung, urmat de o aterizare supla in momentul reluarii contactului cu zapada. Acest
procedeu este mai dificil, deoarece necesita o buna coordonare spatio-temporala (fara
dezechilibrari), in faza de zbor.

INDICATII METODICE:

- Invatarea trecerii peste denivelarile de teren se face dupa insusirea corecta a


pozitiilor de coborare.
- La inceput se vor face exercitii analitice, progresand de la viteze mici catre catre
viteze mai mari. Se poate marca, prin diferite repere, locul de executare al fiecarei
miscari din cadrul balansului pe vertiala. Executand astfel trecerile peste denivelari, la
viteze mici, dispare sentimentul de frica al executantilor.

2.2. FRANARILE

Procedeele de franare cu schiurile sunt urmatoarele:


a) franarea prin derapaj
b) franarea prin plug
c) franarea prin jumatate de plug

2.2.1. FRANAREA PRIN DERAPAJ


DEFINITIE: procedeu prin care schiorul pierde inaltime pe panta,
alunecand lateral sau oblic fatä de linia pantei.

Ca procedeu de franare, indiferent de directia in care se executa, derapajul are un


unic mecanism de realizare. Acesta consta in ruperea echilibrului dintre fortele care
actioneaza asupra sistemului schior-schi, in timpul coborarii oblice.
Cele mai importante forte care actioneaza in aceasta situatie, sunt: forta de
gravitatie si forta de reactie a solului.
Cele doua forte dau prin compunere o rezultanta -R-, care se descompune intr-un
plan paralel cu planul pantei, in doua componente (o componenta laterala si o
componenta longitudinala).
Fiecarei dintre aceste componente ii corespunde o forta reactiva la nivelul
contactului schiurilor cu zapada. Atata timp cat componentei laterale a fortei de gravitatie
I se opune o forta reactiva egala, derapajul nu se produce.
Intalnim aici doua situatii:
a) punerea schiurilor pe muchiile din deal atrage dupa sine, o crestere a fortei
reactive laterale, si o ca atare, derapajul nu se produce;
b) cand schiurile sunt puse pe lat, forta reactiva laterala devine mai mica decat
componenta laterala a fortei de gravitatie si schiurile incep sa derapeze.
Schimbarea unghiului de inclinare a schiurilor pe muchii este consecinta miscarii
gleznelor si genunchilor in plan lateral. Dupa micsorarea unghiului de cantare,
producerea derapajului poate fi favorizata si de supraincarcarea schiurilor prin balans
vertical.
Pe parcursul derapajului, se produce deplasarea sistemului schior-schi, deplasare
care are ca rezultat un efect de franare datorita fortelor de frecare cu valori mari, care se
nasc la nivelul contactului schiurilor cu zapada.
Oprirea derapajului se realizeaza prin marirea unghiului de inclinare a schiurilor
pe muchiile din deal, ca efect al miscarii de deplasare a genunchilor spre deal.

DERAPAJUL LATERAL
DEFINITIE: derapaj executat pe linia pantei sau pe o directie paralela cu linia
pantei.
MECANISMUL TEHNIC

Schiurile sunt apropiate, cu schiul din deal usor decalat fata de schiul din vale si
orientare (cu axul longitudinal) perpendicular pe linia pantei, iar greutatea corpului este
egal repartizata pe ambele schiuri si pe mijlocul acestora.
Declansarea se realizeaza atat in momentul ghemuirii, cat si al ridicarii, prin
deplasarea progresiva a genunchilor spre vale cu asezarea schiurilor pe lat. In timpul
executarii derapajului, schiurile trebuie mentinute parallel si apropiate, trecand usor
greutatea pe schiul din vale.

PRINCIPALELE GRESELI:

1. Greutatea corpului este repartizata predominant pe schiul din vale.


2. Schiurile sunt neparalele sau prea departate.
3. Dezechilibrare laterala pe parcursul executarii derapajului.

EXERCITII:

1. Pe loc, din pozitie de coborare oblica, se executa balans vertical cu cantarea si


“decantarea” schiurilor.
2. Derapaj lateral pe portiuni de lungime diferita, cu oprire la locuri marcate.
3. Derapaj lateral cu schimbarea ritmului cantarii si “decantarii” schiurilor.
4. Derapaj lateral executat cu miscari de balans vertical la declansare si la oprire.
5. . Derapaj lateral executat prin impingere in betele de schi, fixate in zapada
deasupra schiului din deal, trunchiul fiind orientat spre vale.
6. Derapaj cu ajutorul unui partener care executa tractiunea spre vale, cu apucarea
betelor.
7. Derapaj lateral - oprirea se va realiza prin ghemuire accentuata si ducerea
genunchilor spre deal, schiurile aasezandu-se pe muchii.

INDICATII METODICE:

- Derapajul se va executa pe o partie sufficient de inclinata si bine batatorita.


- Derapajul se va executa la inceput continuu, dupa care se va trece la intreruperea
alunecarii prin oprire sau la trecerea in coborare oblica, datorita asezarii schiurilor
pe muchii.

DERAPAJUL OBLIC
DEFINITIE: derapajul executat pe o directie oblica fata de linia pantei.
Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin
derapaj, deoarece contribuie la invatatarea cristianiilor spre deal si spre vale.

Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin derapaj,
deoarece contribuie invatarea cristianiilor spre deal sis pre vale.

MECANISMUL TEHNIC

Se executa din coborare oblica prin aducerea genunchilor dinspre deal pe linia
schiurilor, ceea ce are ca efect “decantarea” si deplasarea schiurilor intr-o miscare de
translatie, pe o directie oblicä fatä de linia pantei.
“Decantarea” poate fi usurata prin miscari de balans vertical, executate
concomitent cu declansarea derapajului. Amplitudinea derapajului este marita, atunci
cand se executa miscari active de impingere a schiurilor in plan lateral, prin miscarea
membrelor inferioare.
Situatii particulare apar ca urmare a miscarilor de balans longitudinal. Astfel, in
pozitie de coborare oblica, in timpul “decantarii” schiurilor, prin avantare se obtine un
derapaj mai amplu al varfurilor, iar prin recul, un derapaj mai amplu al cozilor.
Pentru usurarea executiei, avantarea cu derapajul varfurilor este insotita de trecerea
greutatii mai mult pe schiul din deal, iar reculul, cu derapajul cozilor este insotit de
trecerea greutatii mai mult pe schiul din din vale.
Aceste mecanisme sunt valorificate mai putin in obtitinerea efectului de franare prin
derapaj, si mai mult prin in executia anumitor faze ale cristianiilor.
Oprirea derapajului se realizeaza printr-o ghemuire, concomitent cu ducerea spre deal a
genunchilor, ajungandu-se in pozitie de coborare oblica.

PRINCIPALELE GRESELI:
1. Pozitia departata a schiurilor.
2. Schiul din deal este asezat pe muchia interioara..
3. Inclinarea trunchiului spre deal si ducerea bazinului spre vale.

EXERCITII:
1. Din pozitie de coborare oblica cu schiurile pe muchiile superioare, trecerea greutatii
corpului spre cozile schiurilor sis pre varfurile acestora (balans longitudinal).
2. Acelasi exercitiu cu schiurile asezate pe toata talpa.
3. Din coborare oblica, cantarea si “decantarea” schiurilor, in ritmuri diferite, prin
ducerea genunchilor spre deal si spre vale.
4. Din coborare oblica, declansarea derapajului la extensie si oprirea lui la flexie
5. Din coborare oblica pe o movila, declansarea derapajului oblic pe varful movilei.

INDICATII METODICE:
- La inceput, schiurile pot fi mai departate, cu greutatea corporala mai mult
repartizata pe schiul din vale.
- Oprirea derapajului se poate face mai lent sau mai energic, si este asociata cu
balans vertical.
- Exercitiile propuse trebuie sa urmareasca:
- invatarea jocului de muchii din coborare oblica;
- invatarea derapajului oblic asociat cu miscari de balans longitudinal;
- dezvoltarea stabilitatii si sigurantei in coborarea oblica si in executia
derapajelor.
- Perfectionarea derapajului se continua pe pante cu diferite inclinatii. Pe masura
ce siguranta si echilibrul se inbunatatesc, schiurile vor fi mai apropiate si miscarea pentru
oprirea derapajului va fi mai rapida.
DERAPAJUL OBLIC ROTUNJIT SPRE DEAL

MECANISMUL TEHNIC

Se porneste din coborare oblica si se declanseaza un derapaj oblic. Pe parcursul


derapajului, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre deal genunchii si soldurile,
simultan cu o usoara flexie a membrelor inferioare.
Miscarea trebuie sa fie suficient de energica pentru a determina inscrierea
schiurilor pe o traiectorie usor rotunjita.

INDICATII METODICE:

- Acest procedeu reprezinta un mijloc de baza pentru invatarea procedeelor de


ocolire cu schiurile paralele.
- La inceput, miscarile de rotatie se pot executa cu intregul corp, iar pe masura ce
se insuseste procedeul, miscarile se localizeaza la nivelul membrelor inferioare.
- La inceput, se vor executa derapajele rotunjite largi, iar mai apoi lungimea
acestora se scurteaza progresiv.
- Se pune accent in instruire pe coordonarea miscarilor de flexie cu miscarile de
rotatie ale genunchilor.

GHIRLANDELE
DEFINITIE: derapajele oblice succesive intre care sunt intercalate portiuni
de coborare oblica.
Aceste procedee se realizeaza prin actiuni localizate la nivelul articulatiilor
gleznelor, si soldurilor, cu participarea asociata a trunchiului.

Ghirlandele reprezinta exercitii de baza pentru invatarea cristianiilor si sunt de


mai multe feluri:
- ghirlanda simpla;
- ghirlanda rotunjita;
- ghirlanda cu tragere;
- ghirlanda cu deschiderea simultana a schiurilor.

GHIRLANDA SIMPLA

MECANISMUL TEHNIC

Se executa dintr-o usoara coborare oblica, din care prin asezarea schiurilor pe
toata talpa, se trece intr-un derapaj oblic simplu.
Intreruperea derapajului schiurilor se realizeaza prin trecerea lor pe muchiile de
deal, ca urmare a actiunii genunchilor. Aceasta forma de ghirlanda este ceea ce in mod
curent denumim cantarea si decantarea schiurilor.

Ghirlanda simpla se materializeaza in practica prin mai multe forme:


- cantarea si decantarea schiurilor, mentinand aceeasi pozitie de coborare oblica;
- cantarea schiurilor la flexie si decantarea lor la extensie;
- cantarea schiurilor la extensie si decantarea lor la flexie.

GHIRLANDA ROTUNJITA

Ghirlanda rotunjita se prezinta sub doua forme de materializare:


- ghirlanda rotunjita declansata la extensie;
- ghirlanda rotunjita declansata la flexie.
GHIRLANDA ROTUNJITA DECLANSATA LA EXTENSIE

MECANISMUL TEHNIC

La coborare oblica, se executa un derapaj scurt rotunjit spre deal simultan cu o flexie
ampla a membrelor inferioare, urmat de o extensie energica insotita de o usoara avantare.
In timpul extensiei se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale umarul, genunchiul si
soldul din deal. Ca urmare a inpulsului de rotatie, schiurile se deplaseaza spre linia
pantei, iar dupa iar dupa un moment de alunecare, succesiunea de miscari se repeta.

GHIRLANDA ROTUNJITA DECLLANSATA LA FLEXIE

MECANISMUL TEHNIC

Din coborare oblica, se executa o flexie slimultan cu rotatia genunchilor spre vale.
Schiurile sunt puse pe lat si aa urmare a impulsului de rotatie al genunchilor, acestea se
deplaseaza spre linia pantei. Dupa un moment de alunecare in pozitie joasä, se executa
impingerea bocancilor spre vale, prin extensia membrelor inferioare simultan cu rotatia
genunchilor spre deal, ceea ce antreneaza un derapaj mai amplu al cozilor schiurilor.
Aceastã succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.
INDICATI METODICE:

- Miscarile pot fi executate cu diferite ritmuri pentru a se ajunge la un joc rapid al


canturilor.
- Se va urmari ca in timpul executiilor, schiurile sa fie apropiate.
- Se va insista pe o invatare corecta a acestor procedee, deoarece sunt elemente de
baza pentru invatarea cristianiilor.
- La executia mai rapida a ghirlandelor, miscarile in plan vertical se reduc, iar
schimbul de muchii asociat cu derapaj se realizeaza prin actionarea numai la nivelul
genunchilor.
- Pentru o mai mare stabilitate, declansarea ghirlandei poate fi insotita de
infigerea bastonului din vale.
GHIRLANDA CU TRAGERE

MECANISMUL TEHNIC

- Din coborare oblica, se executa un derapaj scurt rotunjit spre deal, incheiat prin
punerea energica a schiurilor pe muchiile din deal, odata cu o flexie ampla in articulatiile
genunchilor. Dupa blocarea derapajului, urmeaza o extensie energica, cu desprinderea
cozilor schiurilor de pe zapada si cu pivotarea schiurilor spre linia pantei. Dupa reluarea
contactulul schiurilor cu zapada, se trece din nou in coborare oblica, iar aceasta
succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.

INDICATII METODICE:

- Faza de desprindere succede fara nici o intrerupere, fazei de flexie.


- Extensia poate fi insotita de sprijinul in bastonul din vale.
- Pe parcursul inlantuirii de ghirlande, desprinderea va fi minima, iar ritmul de
inlantuire va fi mai ridicat, pe masura ce procedeul se insuseste.
GHIRLANDA CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR

MECANISMUL TEHNIC

Din coborare oblica se deschid simultan cozile schiurilor cu o usoara flexie,


urmata de o extensie energica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu
apropierea schiului din vale. La finalul extensiei, schiurile fiind descarcate corpul se
angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale. Ca urmare a impulsului de rotatie,
schiurile se deplaseaza spre linia pantei, iar dupa un moment scurt de alunecare se
initiaza un derapaj rotunjit spre deal cu o usoara flexie. Aceastã succesiune de miscari se
repeta pe tot parcursul coborarii oblice.
Acest procedeu tehnic se poate executa fie numai cu desprinderea schiului din
deal, fie numai cu deschiderea schiului din vale.
2.2.2. FRANAREA PRIN PLUG

DEFINITIE: procedeu prin care se pierde inaltimea pe panta,


schiurile fiind deschise in pozitie de plug si orientate pe muchiile
interioare

MECANISMUL TEHNIC

Din coborare directa se departeaza simultan si progresiv ambele cozi ale


schiurilor, prin impingerea calcaielor spre exterior. Varfurile schiurilor raman aropiate, la
10-20 cm. si la acelasi nivel. Greutatea corpului este egal repartizata pe ambele schiuri si
usor pe cozile acestora.
Gambele sunt tinute perpendicular pe schiuri, cu gleznele flexate. Genunchii sunt
usor flexati si orientati inainte si spre interior. In acest mod, schiurile sunt asezate pe
muchiile interioare.

Bustul este ridicat, lasat spre inapoi, cu spatele usor rotunjit.


Umerii sunt relaxati, bralele usor flexate din coate, iar pumnii orienteaza betele
oblic spre inapoi si lateral.
Intalnim douã forme de materializare a acestui procedeu si anume plugul franat
si plugul alunecat. Plugul franat se diferentiaza de plugul alunecat prin urmatoarele
aspecte:
- deschiderea cozilor schiurilor este mai accentuata;
- unghiul de inclinare al schiurilor pe mucliile interioare este mai accentuat;
- greutatea corpului este mai mult repartizata pe cozile schiurilor.
PRINCIPALELE GRESELI:

1. Greutatea repartizata inegal pe schiuri.


2. Picioarele rigide, intinse din genunchi, bustul inclinat exagerat spre inainte, cu
bratele intinse spre inainte.
3. Varfurile schiurilor sunt prea departate.
4. Greutatea corpului este prea mult repartizata pe cozile schiurilor.

EXERCITII:

1. Coborarea unei pante usor inclinate prin plug usor alunecat.


2. Din coborare directa, deschideri si apropieri repetate ale cozilor schiurilor in pozitie de
plug.
3. Coborare directa cu oprire prin franare in plug in dreptul unor repere fixate pep anta
(bastoane, crengute de brad, etc..)
4. Din coborare directa, franare prin plug in zapada mare sau pep ante cu inclinatii
diferite.

INDICATII METODICE:

- La inceput se va lua pozitia de plug pe teren plat.


- Primele franari din coborare directa, se vor executa pe o panta usor inclinata si
cat mai neteda.

2.2.3. FRANAREA IN JUMATATE DE PLUG

DEFINITIE: procedeu prin care se pierde inaltimea pep anta, schiul din deal
sau din vale fiind deschis in pozitie de jumatate de plug si orientat pe
muchia interna.
MECANISMUL TEHNIC

Acest procedeu de franare se executa din coborare oblica, atat cu schiul din deal,
cat si cu cel din vale.

Pentru a frana in jumatate de plug, schiul cu care dorim sa franam se deschide


prin impingerea laterala executata cu calcaiul membrului inferior respective, schiul
mentinandu-se pe zapada.
Pentru realizarea franarii schiul se aseaza pe muchia interna si se incarca
progresiv cu greutatea corpului. Varfurile schiurilor se mentin apropiate si la acelasi nivel
pe tot parcursul franarii, genunchiul membrului inferior care executa franarea este mai
intins, iar bustul este usor inclinat catre acesta.

PRINCIPALELE GRESELI:

1. Schiul cu care se realizeaza franarea se ridica de pe zapada.


2. Varfurile nu sunt la acelasi nivel.
3. Schiul care franeaza este aplicat pe toata talpa.
EXERCITII:

1. Din coborare oblica, franare prin jumatate plug, atat cu schiul din deal, cat si cu
cel din vale.
2. Acelasi exercitiu, cu oprire prin franare in jumatate de plug in dreptul anumitor
repere fixate in zapada.
3. Din coborare directa, franare prin jumatate plug cu un schiu si cu celalalt.

2.3. OCOLIRILE

BAZELE TEHNICE ALE OCOLIRILOR

Schimbarea directiei din alunecare - ocolirea - este un element tehnic complex.


Ocolirea consta din inlantuirea unor mecanisme specifice altor elemente tehnice (de
coborare, de trecere peste denivelari, de franare, etc,..), cu mecanisme proprii fiecarie
ocoliri.
Pentru analiza principiilor mecanice care stau la baza executarii ocolirilor, va
trebui ca ansamblul schior-schi sa fie privit ca un sistem articulat, asupra caruia
actioneaza un complex de forte externe si interne. In aceasta idée, componentele care
trebuie studiate sunt urmatoarele:
1) mecanismul deplasarii schiurilor pe zapada si aspectele care rezulta din
interactiunea sistemului schior-schi, cu profilul terenului si zapada;
2) mecanismul miscarilor corpului schiorului, cu ajutorul carora schiorul isi
mentine echilibrul, pastreaza directia de inaintare sau schimba directia schiurilor
dupa cum intentioneaza.

Pentru a devia directia schiurilor de pe traseul lor initial si a le antrena intr-o


ocolire, schiorul trebuie sa intervina cu o forta, care in anumite situatii va fi destul de
mare. Aceasta forta va fi furnizata de schior prin diferite mijloace pe care le are la
dispozitie si in primul rand, prin forta musculara.

Fazele unei ocoliri sunt urmatoarele:


- pregatirea declansarii;
- declansarea ocolirii;
- conducerea ocolirii;
- incheierea ocolirii.

In functie de modul de inlantuire a ocolirilor, unele din aceste faze se pot suprapune
(vezi cazul inlantuirilor de ocoliri spre vale si al serpuirilor din schema de mai jos).
Miscarile pe care le executa schiorul se desfasoara in urmatoarele planuri:
a) miscari in plan vertical: sunt efectuate in scopul micsorarii sau maririi
presiunii schiurilor pe zapada pentru a pregati declansarea ocolirilor;
b) miscari in plan frontal: sunt miscari compensatorii de echilibrare laterala
(arcuiri) sau de deplasare in translatie a schiurilor, prin inpingerea laterala a
calcaielor;
c) miscari in plan orizontal: se transpun in miscari de rotatie a corpului in
ansamblu sau numai a unor segmente, cu scopul de a declansa sau a conduce
ocolirea;
d) miscari in plan sagital: sunt miscari de mentinere a echilibrulul antero-
posterior sau pentru a favoriza declansarea ocolirii.
Aceste miscari se materializeaza in mecanisme, care dupa modul in care se
manifesta pe parcursul unei ocoliri, se clasifica in:

1) mecanisme care favorizeaza declansarea ocolirii:


- balansul vertical;
- balans longitudinal;
- arcuirea laterala a corpului
- punctarea.

2) mecanisme care produc declansarea ocolirilor:


- pasirea;
- franarea dirijata;
- rotatia spre vale;
- translatia.

Mecanismele care favorizeaza declansarea ocolirilor se materializeaza in faza de


pregatire a declansarii, ele manifestandu-se fie separate fie in combinatie, iar
corectitudinea executiei acestora depinde de modul in care este insusita pozitia pe
schiuri.
BALANSUL VERTICAL se traduce prin miscarile pe care le executa schiorul,
care au ca rezultat deplasarea centrului de greutate de-a lungul axului vertical pe schiuri
si produc modificari asupra presiunii schiurilor pe zapada.
Aceste modificarise datoreaza interactiunii dintre forta de gravitatie si cea de
reactie a solului, in punctual de sprijin pe zapada. Astfel o flexie (in articulatiile
gleznelor, genunchilor si soldurilor) poate provoca o suprapresiune, iar o extensie poate
provoca o micsorare a presiunii (descarcare). Inlantuirea unei flexi cu o extensie, duce la
crearea unui effect de descarcare prelungit, iar schiorul intervenind asupra schiurilor in
acest moment printr-o miscare de rotatie sau de translatie, va produce cu un effort scazut,
cuplul de forte necesar declansarii ocolirii.
Dozarea intensitatii, amplitudinii si vitezei balansului vertical se face in functie de viteza
de deplasare, raza ocolirii, amplitudinea miscarilor de rotatie, starea zapezii si inclinatia
terenului.

BALANSUL LONGITUDINAL este legat de balansul vertical si consta din


miscari de avantare si de recul efectuate, cu scop echilibrator sau pentru a favoriza
declansarea ocolirilor. Miscarile de avantare executate in faza de declansare determina
imbunatatirea efectului miscarilor de rotatie, prin marirea momentului de rotatie a
acestor forte. De asemenea, ca urmare a avantarii se produce si o descarcare mai ampla a
cozilor schiurilor, usurand in acest mod schimbarea directiei schiurilor.
ARCUIREA LATERALA A CORPULUI are rol de a favoriza declansarea
ocolirii, printr-o mai buna echilibrare laterala, ea fiind rezultatul unei deplasari spre deal
a genunchilor si a soldurilor si o deplasare deplasare spre vale a trunchiului in mod
compensator.
Acesta miscare poate fi localizata mai mult la nivelul genunchilor, sau mai mult la
nivelul soldurilor si pentru a avea o amplitudine mai mare se asociaza cu o miscare de
contrarotatie a trunchiului.
Acest mecanism poate fi asociat cu miscarea de insurubare a genunchilor sau a
soldurilor, dand nastere miscarii de insurubare-arcuire.
PUNCTAREA cu batul interior ocolirii in momentul declansarii, contributie la
descarcarea schiurilor in momentul extensiei, precum si la imbunatatirea echilibrului, prin
crearea unui nou punct de sprijin.
Faza de declansare a ocolirilor, este cea mai importanta dintre toate fazele
ocolirilor. Aceasta deoarece impune executarea unor miscari, simultan in mai multe
planuri. Astfel, este obligatoriu ca in aceasta faza schiorul sa efectueze :
- descarcarea schiurilor;
- impulsul care determina deplasarea schiurilor pe noua directie;
- schimbul de muchii prin trecerea pe muchiile interioare viitoarei ocoliri;
- schimbul de greutate pe schiul exterior ocolirii.
Descarcarea schiurilor, permite micsorarea sau anularea rezistentei laterale pe care o
intampina schiurile pe parcursul schimbarii directiei de deplasare si creeaza conditii de
manifestare a efectelor impulsurilor, care determina schimbarea directiei schiurilor.
Analizand mecanismele care produc declansarea ocolirilor, se observa ca la primele
doua (pasirea si franarea dirijata), locul actiunii declansatoare este situate la nivelul
contactului schiurilor cu zapada, mecanismul bazandu-se pe interactiunea fortelor de
inertie si cele de franare. In cazul celorlalte mecanisme (rotatia spre vale si translatia),
locul actiunii declansatoare este situate in general , la nivelul centrului de greutate al
corpului, declansarea ocolirii facandu-se independent de sprijinul pe sol si este insotita de
o descarcare prealabila a schiurilor.

ROTATIA SPRE VALE reprezinta cel mai important mecanism de declansare al


ocolirilor si de aceea, ne vom referi in continuare la aspectele care il caracterizeaza. In
literatura de specialitate, acest termen il intalnim si sub denumirea de proiectie
circulara.
Miscarea unui corp se numeste miscare de rotatie , daca toate punctele acestui corp
descriu in miscare o traiectorie circulara in jurul unui punct (numit centru de rotatie), sau
in jurul unei linii (numita axa de rotatie).
In cazul nostru, este vorba de miscarile executate in plan orizontal, de catre punctele
situate pe latura externa a corpului in jurul unei axe, care trece prin latura interna
a corpului in raport cu sensul ocolirii. Vorbim astfel in cazul rotatiei spre vale, de
rotatia umarului, soldului si genunchiului exterior ocolirii in jurul axei de rotatie
localizate la nivelul umarului, soldului si genunchiului interior ocolirii.

Miscarea de rotatie poate privi corpul in ansamblu, sau poate fi localizata, avand punctual
de declansare situate la nivelul diferitelor etaje ale corpului (umeri, bazin, genunchi,
glezne).

De-a lungul evolutiei mecanismelor de rotatie, s-a trecut de la rotatii predominant ale
bustului, la rotatii ale bazinului si genunchilor, in acest mod, amplificandu-se importanta
acestor segmente in tehnica schiului alpin. Localizarea impulsului de rotatie la nivelul
bazinului, reduce rolul trunchiului, acesta ramanand sa execute numai miscari
compensatorii de echilibrare.
Intotdeauna cand miscarile de rotatie sunt focalizate la diferite etaje articulare,
acestea sunt associate cu miscari compensatorii ale altor segmente corporale (de
exemplu: rotatia bazinului asociata cu contrarotatia trunchiului, etc.)
Rotatia localizata la nivelul bazinului se datoreaza contractiei, in special a
muschilor centurii abdominale si rotatori ai coapselor, prin care se deplasarea schiurilor
in sensul dorit este compensata de deplasarea trunchiului in sens opus, astfel apare o
rotatie localizata la nivelul trenului inferior si o contrarotatie localizata la nivelul trenului
superior. Asociata cu balansul vertical, miscarea de rotatie produce deplasarea
genunchilor spre interiorul ocolirii, care impreuna cu , contrarotatia compensatoare a
trunchiului dau ansamblul corpului un aspect de insurubare, aspect care este direct legat
de arcurea laterala a corpului.
Miscarea de rotatie a schiurilor cu punct de plecare situate la nivelul genunchilor,
are avantajul ca este mai rapida, arcuirea care insoteste insurubarea genunchilor fiind
localizata mai mult la nivelul soldurilor si genunchilor. Rotaita prin insurubare-arcuire,
declansata la nivelul genunchilor se bazeaza pe actiunea muschilor rotatori interni si
externi ai membrelor inferioare pe bazin, mai precis rotatorii interni ai membrului interior
si rotatorii externi ai membrului exterior, fata de sensul ocolirii.
Suprapusa de obicei, unui moment in care presiunea schiurilor pe zapada este
micsorata prin balansul vertical, rotatia, indifferent sub ce forma se realizeaza, poate
provoca declansarea ocolirii. Forta, viteza si amplitudinea rotatiei necesare declansarii
ocolirilor, sunt proportionale cu: raza ocolirii, viteza de coborare, rezistenta intalnita la
nivelul contactului schiurilor cu zapada, etc., astfel declansarea unei ocoliri este cu atat
mai complicate cu cat raza ocolirii este mai mica, panta este mai inclinata, viteza este mai
redusa si zapada mai grea.
Ocolirile pot fi definite si sistematizate dupa mai multe criterii.

DENUMIREA PROCEDEULUI DE
CRITERIUL
OCOLIRE
1. POZITIA SCHIURILOR IN DENUMIM ASTFEL:
TIMPUL EXECUTIEI a) ocoliri – toate schimbarile de directie din
alunecare executate cu schiurile neparalele.;
b) cristianii – toate ocolirile executate, in
faza de conducere cu schiurile paralele.

2. DIRECTIA SPRE CARE SE a) ocoliri spre deal;


EXECUTA PE PANTA b) ocoliri spre vale.
3. MECANISMUL SPECIFIC FAZEI a) pasirea
DE DECLANSARE - ocoliri prin pasi succesivi spre deal;
- ocoliri prin pasi succesivi spre vale.
b) franarea dirijata
- ocoliri prin franare in plug;
- ocoliri prin franare in ½ plug.
c) rotatia spre vale
- ocoliri prin pivotare;
- crisitania pe movila;
- crisitania spre vale cu departare;
- crisitania spre vale cu desprindere;
- crisitania spre vale cu deschidere;
- crisitania spre vale prin rotatie;
- crisitania spre vale cu contraderapaj;
- cristiania spre vale cu pasire;
- cristiania spre vale cu amortizare.
d) translatia
- serpuirea rotunjita
- serpuirea franata
- serpuirea accelerate.

Din exemplele de mai sus, deducem ca sunt procedee de ocolire care nu sunt
definite prin mecanismul declansator. Acesta se subintelege datorita apartenentei
procedeului la grupa respectiva, ele reprezentand variante ale cristianiei spre vale prin
rotatie. Fata de cristiania spre vale prin rotatie, la aceste procedee, in faza de pregatire sau
in faza de conducere, apare un mechanism characteristic procedeului respective: pasirea,
contraderapajul, deschiderea departarea, etc.
2.3.1. OCOLIRILE PRIN PASIRE

OCOLIREA PRIN PASI SUCCESIVI SPRE DEAL

MECANISMUL TEHNIC

Se executa pornind din coborare oblica sau directa

Schiul descarcat se ridicä si se orienteaza spre deal, sub un unghi de departare al


varfurilor mai mare sau mai mic.
Se continua alunecarea pe schiul din vale, iar membrul inferior din vale se
flexeaza progresiv. Printr-o impingere energica pe schiul din vale, care e asezat pe
muchia din deal, se proiecteaza intregul corp pe schiul din deal, care este repus pe
zapada. Schiul din vale se ridica rapid si aduce paralel cu celalalt pe noua directie.
Trecerea greutatii pe schiul din deal este insotita de o usoara avantare a corpului.
Aceasta inlantuire de miscari se repeat pana cand se realizeaza o ocolire completa
sau o oprire.

OCOLIRE PRIN PASI SUCCESIVI SPRE VALE

Mecanismul ethnic al acestui procedeu este asemanator cu cel al ocolirii, prin pasi
succesivi spre deal cu diferenta ca, la initierea ocolirii schiul departat se orienteaza spre
vale.
PRINCIPALELE GRESELI :

1. Insuficienta flexie a membrului inferior de sprijin.


2. trecerea greutatii corpului pe schiul orientat spre noua directie nu se face energic.
3 Avantarea se executa numai din trunchi, fara sa fie impins spre noua directie si soldul
respectiv.

INDICATII METODICE:
- Primele executii se vor face cu o deplasare redusa a schiului descarcat spre noua
directie.
- Se urmareste prin repetarea dobandirea coordonarii necesare inlantuirii armonioase a
pasilor succesivi spre deal sau spre vale.

2.3.2. OCOLIRILE PRIN FRANARE DIRIJATA SPRE VALE


OCOLIREA PRIN FRANARE IN PLUG
DEFINITIE: procedeu de ocolire prin franare cu schiurile deschise in pozitie
de plug.

MECAN1SMUL TEHNIC

Acest procedeu se executa cu schiurile deschise in pozitie de plug.


Declansarea ocolirii se realizeaza trecerea greutatea corpului pe schiul opus
directiei spre care se ocoleste, insuruband genunchiul membrului inferior pe care s-a
trecut greutatea, prin flexia acestuia si orientarea lui spre inainte sis pre interiorul ocolirii.
Concomitent cu aceasta miscare, trunchiul se orienteaza spre schiul care a preluat
greutatea corpului.
Conducerea ocolirii se realizeaza prin accentuarea flexiei initiala anterior, in
accelasi timp executandu-se o presiune a calcaiului spre exteriorul ocolirii. Schiurile se
mentin permanent in pozitie de plug.

PRINCIPALELE GRESELI:

1. Nu se mentine pozitia de plug, varfurile schiurilor se departeaza sau cozile se


apropie.
2. Membrele inferioare sunt rigide cu genunchii intinsi.
3. Greutatea corpului nu este trecuta suficient pe schiul exterior ocolirii, air
genunchiul corespondent nu se flexeaza.
4. Trunchiul se flexeaza exagerat spre inainte.

EXERCITII:

1. Din coborare directa franare prin plug si oprire spre deal prin ocolire in plug.
2. Ocoliri cu raza mare, executate prin franare in plug.
3. Ocoliri prin franare in plug, executate in dreptul unor repere fixate pe zapada.
4. Ocoliri prin plug alunecat executate la viteza mare. Ritmul inlantuirii de ocoliri este
mai redus la inceput, iar pe masura ce se insuseste procedeul, ritmul se va mari
5. Ocoliri prin plug alunecat, executate la viteza mare pe un traseu marcat (contratimp).
6. Ocoliri prin plug pe pante cu zapada mare.

OCOLIRI PRIN FRANARE IN JUMATATE DE PLUG

Procedeele de ocolire prin franare in ½ plug sunt urmatoarele:


- ocoliri prin franare cu deschiderea schiului din deal;
- ocoliri prin franare cu deschiderea schiului din vale.
Mecanismul tehnic al celor doua procedee este asemanator cu diferenta ca in faza de
pregatire, primului ii corespunde franarea prin jumatate de plug cu deschiderea schiului
din deal, iar celui de-al doilea franarea prin jumatate de plug cu deschiderea schiului din
vale.
Pregatirea ocolirii se realizeaza din coborare oblica, executandu-se deschiderea
unui schiu in pozitie de jumatate de plug. Schiul care se deschide se aseaza pe lat si se
retrage putin, pentru ca varfurile sa ajunga la acelasi nivel.
Declansarea ocolirii se realizeaza trecand greutatea pe schiul exterior ocolirii si
accentuan flexia membrului inferior correspondent, astfel schiurile vor porni spre linia
pantei.
Conducerea ocolirii se realizeaza prin mentinerea pozitiei de plug pana in momentul
in care se trece de linia de panta, cand se revine la pozitia de coborare oblica prin
apropierea schiului interior ocolirii.

PRINCIPALELE GRESELI:

Pe langa greselile enuntate la ocolirea in plug mai pot sa apara urmatoarele


greseli:

1. Schiul care se deschide se ridica de pe zapada.


2. Dupa trecerea liniei de panta nu se revine la pozitia corecta de coborare oblica.
EXERCITII:

1. Coborare cu executarea franarii prin jumatate de plug cu ambele schiuri,


alternativ.
2. Din coborare oblica deschiderea schiului din vale sau a celui din deal, cu
retragerea schiului descarcat la nivelul celuilalt schiu.
3. Din coborare directa, oprire catre deal prin franare in ½ plug cu deschiderea
unui schiu si a celuilalt.
4. Ocoliri izolate spre vale cu raza mare, executate din coborare oblica, alternative
spre dreapta sis pre stanga.

OCOLIREA SPRE VALE CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR


DEFINITIE: ocolire spre vale declansata prin franare in plug si finalizata
printr-un derapaj rotunjit spre deal, cu schiurile paralele.

MECANISMUL TEHNIC

Din coborare oblica se initiaza o ocolire spre vale prin franare in plug. In
momentul atingerii liniei de panta, schiurile se apropie, prin apropierea schiului din
interiorul ocolirii, si se trece printr-un derapaj rotunjit spre deal, insotit de o usoara flexie
in articulatiile genunchilor.

INDICATII METODICE:
- Ocolirea cu deschiderea simultana a schiurilor reprezinta un procedeu ethnic
intermediary, valorificand atat mecanismele specifice tehnicii cu schiurile neparalele, cat
si mecanisme specifice tehnicii cu schiurile paralele, din acest motiv fiind un mijloc
important in invatarea cristianiilor spre vale.
2.3.3. OCOLIRI SPRE VALE PRIN ROTATIE

OCOLIRI PRIN PIVOTARE


DEFINITIE: ocoliri spre vale cu schiurile pe lat, declansate prin pivotarea
genunchilor spre vale, cu sau fara descarcarea initiala a schiurilor.

OCOLIREA PRIN PIVOTARE SIMPLA


Cele trei elemente ale pivotarii sunt:
1. Strecurarea schiului interior ocolirii.
2. Trecerea greutatii pe schiul exterior ocolirii.
3. Pivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii.

MECANISMUL TEHNIC

Din coborire directa (pozitie joasa) cu schiurile paralele si departate, se


angreneaza intr-o miscare de rotatie spre interiorul ocolirii, genunchii si soldurile. Axul
rotatiei este perpendicular pe schiuri, trecind prin bolta labei piciorului.
Efectul miscarii de rotatie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre noua
directie.
Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii
corpului pe schiul exterior ocolirii, prin mentinerea efortului de pivotare si prin orientarea
schiurilor pe muchiile din deal.
PRINCIPALELE GRESELI:
1. Pozitie inalta pe schiuri.
2. Inclinarea exagerata a corpului inspre interiorul ocolirii, ceea ce are ca efect
trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii.
3. Rotatia exagerata a umerilor.
4. In momentul inceperii miscarii de pivotare schiurile sunt trecute pe muchiile
interne.

EXERCITII:
1. Din coborire directa ocoliri cu pivotare simpla, cu devieri usoare de la linia
pantei.
2. Acelasi exercitiu cu tinerea betelor orizontal in ambele miini.
3. Opriri prin pivotare simpla din coborire directa.
4. Fara bete, ocoliri spre vale prin pivotare simpla cu palmele, apasind geninchiul
membrului inferior care preia greutatea corpului.
5. Inlantuirea de ocoliri spre vale prin pivotare simpla.

OCOLIREA PRIN PIVOTARE CU BALANS

MECANISMUL TEHNIC

Se porneste din coborire directa sau din coborire oblica.


In momentul declansarii se executa o flexie rapida in articulatiile genunchilor si
mai putin a soldurilor, concomitent cu pivotarea spre vale a geninchilor.
Ca urmare a impulsului de rotatie schiurile pornesc spre linia pantei.
Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii
corpului pe schiul exterior ocolirii si prin orientarea achiurilor pe muchiile din deal.
Mecanismul de declansare se mai numeste flexie-contrarotatie, datorita
miscarilor de flexie si pivotare a genunchilor intr-un sens si contrarotatia bazinului si
trunchiului in celalalt sens.
EXERCITII:
1. Ocolirie prin pivotare cu balans amplu, din coborire directa
2. Inlantuire de ocoliri spre vale prin pivotare cu balans.

INDICATII METODICE:
-Se vor folosi pante usor inclinate cu orpire pe teren plat.
-Primele schimbari de directie se fac cu o deviere minima de la linia pantei, iar pe
masura ce se insuseste procedeul, pivotarea se va efectua mai pronuntat.
-Se insista asupra schimbului de greutate de pe un schiu pe celalalt in cazul
inlantuirii de mai multe ocoliri spre vale.

CRISTIANIA PE MOVILA

MECANISMUL TEHNIC

Acest procedeu tehnic reprezinta o forma intermediara a cristianiei spre vale prin
rotatie, si permite insusirea in conditii usurate a schimbului de muchii, deoarece in
momentul trecerii peste virful movilei, se produce o descarcare pasiva a schiurilor.
Pentru executarea acestui procedeu, se alege o panta cu o movila care se amenajaza
batatorindu-se bine zapada.
Din coborire oblica cu schiurile pe lat, in momentul in care se ajunge pe movila,
se executa o usoara pivotare spre vale a geninchilor asociata cu avintarea trunchiului.
Conducerea ocolirii se realizeaza prin flexie-contrarotatie pe partea descendenta a
movilei.

PRINCIPALELE GRESELI:
1. Pozitie rigida a membrelor inferioare
2. Raminerea pe spate in momentul trecerii peste virful movilei.
3. Greutatea nu este trecuta pe schiul din exteriorul ocolirii.
CRISTIANIA SPRE VALE CU DEPARTARE

MECANISMUL TEHNIC

Acest procedeu tehnic este un procedeu tehnic intermediar in invatarea cristianiei


prin rotatie, deoarece ofera prin departarea schiurilor in faza de pregatire a declansarii o
baza mai mare de sprijin, ceea ce favorizeaza echilibrul schiorului.
Pregatirea declansarii se porneste din coborire oblica si se executa o flexie
progresiva in articulatia genunchilor simultan cu departarea schiurilor. Se aluneca intr-o
pozitie joasa, dupa care se executa o extensie energica insotita de avintarea schiurilor cu
apropierea schiurilor.
Declansarea. La finalul extensiei, schiurile fiind descarcate, se angreneaza intr-o
miscare de rotatie spre vale geninchiul, soldul si umarul din exteriorul ocolirii. Ca
urmare a impulsului de rotatie primit, schiurile se orienteaza spre linia pantei, iar in acest
moment se realizeaza trecerea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, schiul interior
(din vale) se strecoara inainte.
Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire (orientarea
genunchilor inainte si inspre interiorul ocolirii la o usoara flexie), fie prin flexie insotita
de rotatia dirijata spre vale a partii externe a corpului (proiectie circulara).

PRINCIPALELE GRESELI:
In faza de pregatire a declansarii:
1. Flexie exagerata din articulatiile soldurilor fara departarea achiurilor.
2. Intinderea completa a geninchilor in timpul ridicarii.
In faza de declansare a ocolirii:
3. Lipsa impulsului de rotatie spre vale a corpului
4. Raminerea pe spate a corpului.
5. Inclinarea exagerata spre vale a corpului ceea ce determina trecerea greutatii
corpului pe schiul interior ocolirii.
In timpul conducerii ocolirii:
6. Ghemuire insuficienta si netransferarea greutatii corpului pe schiul exterior
ocolirii.
EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
1. De pe loc, flexii cu departarea schiurilor insotite de extensii energice cu
apropierea schiurilor.
2. Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica.
Pentru declansare:
3. Din coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu departare.
4. Din coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu departare.
5. Din coborire oblica, cristinanie spre vale cu departare in trei timpi.
Pentru conducerea ocolirii:
6. Cristiania spre vale cu departare cu raza mare (spre stinga si spre dreapta).
7. Acelasi exercitiu, cu conducerea prin insurubare-arcuire.
8. Inlantuire de cristianii spre vale cu departare in ritmuri diferite.
INDICATII METODICE:

-Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea


cristianiei spre vale cu rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii
corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale a corpului.
-Faza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se
acorda atentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (ghemuire lenta cu extensie
energica).
-Exersarea ocolirii trebuie sa se realizeze in aceeasi masura spre ambele directii
(spre stinga sau spre dreapta).
-Procedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza
deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.
CRISTIANIA SPRE VALE CU DESPRINDERE

MECANISMUL TEHNIC

Acest procedeu tehnic reprezinta un procedeu intermediar pentru invatarea


cristianiei spre vale prin rotatie, deoarece desprinderea schiurilor de pe zapada din faza de
pregatire a declansarii, permite anularea rezistentei laterale a zapezii, ceea ce favorizeaza
transmiterea spre schiuri a impulsurilor de rotatie spre vale din faza de declansare.
Pregatirea declansarii: se porneste din coborirea oblica si se executa flexie
progresiva urmata de o extensie energica, in urma careia se desprind schiurile de pe
zapada. Schiurile se desprind in totalitate de pe zapada prin tragerea membrelor inferioare
sub corp. Aterizarea se realizeaza cu sciurile pe aceeasi directie si pe toata talpa, printr-o
flexie amortizata a membrelor inferioare.
Declansarea. Dupa luarea contactului cu zapada, schiurile sunt descarcate,
moment in care se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale genunchiul, soldul si
umarul exterior ocolirii. Schiurile se orienteaza spre linia pantei cind se trece greutatea
corpului pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte.
Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire, fie prin proiectie
circulara.
PRINCIPALELE GRESELI:
In faza de pregatire a declansarii:
Ridicare lenta care nu produce desprinderea schiurilor de pe zapada.
Dezechilibrarea spre inapoi in momentul aterizarii.
Lipsa amortizarii la aterizare, fapt care nu produce descarcarea schiurilor.
Aterizarea se realizeaza cu schiurile orientate spre linia pantei.
In faza de declansare:
Lipsa impulsului de rotatie spre vale, sau nesincronizarea acestuia cu momentul de
descarcare a schiurilor.
Inclinatia exagerata a corpului spre vale, ceea ce determina trecerea greutatii corpului pe
schiul interior ocolirii.
In faza de conducere:
Lipsa miscarilor de flexie progresiva, de trecere a schiurilor pe muchiile superioare.
Dezechilibrarea in momentul trecerii liniei de cea mai mare panta.

EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
De pe loc, flexie progresiva urmata de extensie energica cu desprinderea schiurilor de pe
zapada.
Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica.

Pentru declansare:
Din coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu desprindere.
Din coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu desprindere.
Din coborire oblica, cristiania spre vale cu desprindere in trei timpi.
Pentru conducerea ocolirii:
Cristiania spre vale cu desprindere cu raza mare, in care conducerea se realizeaza prin
proiectie circulara.
Acelasi exercitiu, cu conducere prin insurubare-arcuire.
Inlantuire de cristianii spre vale cu desprindere in ritmuri diferite.

INDICATII METODICE:
-Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea
cristianiei spre vale prin rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii
corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale.
-Faza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se
acorda atentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (flexie lenta urmata de
extensie energica).
-Pentru usurarea declansarii ocolirii, aterizarea se poate realiza cu schiurile usor
pivotate spre vale.
-Procedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza
deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.
CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDERE
Se conosc trei procedee tehnice ale cristianiei spre vale cu deschidere si anume:
- cristiania cu deschiderea schiului din deal;
- cristiania cu deschiderea schiului din vale;
- cristiania cu dechiderea simultana a schiurilor.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDEREA SCHIULUI DIN DEAL.


MECANISMUL TEHNIC

Pregatirea declansarii: din coborire oblica, se executa flexia progresiva a


genunchilor cu deschiderea schiului din deal care este asezat pe toata talpa, insotita de
extensie energeica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu apropierea
schiului din vale.
Declansarea. La finalul extensiei, descarcarea schiurilor favorizeaza manifestarea
impulsului de rotatie spre vale a partii externe a corpului. Dupa ce schiurile plonjaza spre
linia pantei, se trece greutatea pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte.
Conducerea ocolirii se realizeaza printr-un mecanism de insurubare-arcuire
(flexie lenta simultan cu orientarea genunchilor spre inainte si interiorul ocolirii).
Cristiania spre vale cu deschiderea schiului din vale si cristiania spre vale cu
deschiderea simultana a schiurilor, difera in ceea ce priveste mecanismul tehnic fata de
procedeul tehnic prezentat mai sus, doar in faza de pregatire a decalnsarii cind se
deschide schiul din vale sau ambele schiuri.
PRINCIPALELE GRESELI:

In faza de pregatire a declansarii:


1. Lipsa deschiderii schiului sau a schiurilor.
2. Lipsa balansului vertical specific.
In faza de declansare:
3. Lipsa impulsului de rotatie spre vale, sau nesincronizarea acestuia cu
momentul de descarcare a schiurilor.
4. Inclinatia exagerata a corpului spre vale, ceea ce determina trecerea greutatii
corpului pe schiul interior ocolirii.
In faza de conducere:
5. Lipsa miscarilor de flexie progresiva, de trecere a schiurilor pe muchiile
superioare.
6. Dezechilibrarea in momentul trecerii liniei de cea mai mare panta.

EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
1. De pe loc, flexie progresiva cu deschiderea schiului din vale sau a schiului din
deal, urmata de extensie energica cu apropierea schiurilor.
2. Din coborire oblica, ghirlanda cu deschidere simultana a schiurilor.
3. Ghirlanda cu deschiderea schiului din deal sau cu deschiderea simultana
simultana a schiurilor, repetate de mai multe ori pe parcursul unei coboriri oblice.
Pentru declansare:
4. Din coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu deschidere.
5. Din coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu deschidere.
6. Din coborire oblica, oprire spre vale prin cristianie cu deschidere in trei timpi.
Pentru conducerea ocolirii:
7. Ocolire spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor.
8. Acelasi exercitiu cu mentinerea schiurilor intr-o pozitie convergenta (in pozitie
de plug) un moment scurt (inaintea atingerii liniei de panta), dupa care se apropie schiul
interior.
9. Cristiania spre vale cu o raza mare.
10. Inlantuire ritmica sau aritmica de cristianii spre vale cu deschidere.

INDICATII METODICE:
-Acest procedeu tehnic constituie obiectivul final al invatarii tehnicii de baza a
schiului pe calea indirecta, de aceea se acorda atentie invatarii corecte a mecanismului de
declansare prin rotatie spre vale.
CRISTIANIA SPRE VALE PRIN ROTATIE
DEFINITIE: cristianie spre vale declansata printr-un mecanism de rotatie spre
vale.

MECANISMUL TEHNIC

Pregatirea declansarii se realizeaza prin:


echilibrarea greutatii pe ambele schiuri;
balansul vertical (flexie lenta urmata de extensie energica), care provoaca descarcarea
schiurilor. In momentul ridicarii, schiul interior ocolirii se strecoara spre inainte;
ridicarea insotita de punctarea cu batul din vale si de o usoara avintare a corpului inainte
si spre interiorul ocolirii.
Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate,
printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului.
Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:
-orientarea progresiva a genunchilor inainte si spre interiorul ocolirii pe
parecursul unei flexii (insurubare);
-trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.
Pozitia flexata de la sfirsitul ocolirii poate constitui puncul de plecrae pentru o
noua ocolire spre partea opusa.

PRINCIPALELE GRESELI:

In faza de pregatire a declansarii:


Raminearea pe spate in timpul extensiei.
ridicarea prea lenta, care nu produce descarcarea schiurilor.
In faza de declansare:
Nesincronizarea impulsului de rotatie cu momentul de descarcare al schiurilor.
Lipsa localizarii impulsurilor de rotatie spre vale, predominant la nivelul bazinului si
geninchilor.

In faza de conducere:
Trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii prin inclinarea exagerata a trunchiului in
aceasta directie.
Lipsa localizarii in nivelul genunchilor a miscarii de pivotare progresiva.
Scurtarea exagerata a razei ocolirii.
EXERCITII:

Pentru pregatirea decalnsarii:


Din coborire directa sau oblica, miscari de balans vertical in ritmul specific declansarii
acestui procedeu tehnic.
Acelasi exercitiu cu punctare, cu batul din vale in momentul extensiei energice.
Ghirlanda rotunjita declansata la extensie.
Pentru declansare:
Din coborire oblica, cristiania spre deal prin rotatie pe urma larga.
Acelasi exercitiu din coborire directa.
Din coborire oblica, cristiania spre vale prin rotatie in trei timpi.
Pentru conducere:
Conducere cu accentuarea miscarii de insurubare-arcuire.
Cristiania spre vale prin rotatie cu raza mare.
Inlantuire ritmica a cristianiilor spre vale prin rotatie pe urma larga.
Inlantuire in diferite ramuri de cristianii spre vale prin rotatie.
Parcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale prin
rotatie.
Inlantuire de cristianii spre vale prin rotatie in zapada mare.
INDICATII METODICE:
- In instruire, se urmareste invatarea corecta a mecanismului de declansare prin
rotatie spre vale, astfel incit miscarile sa se inlantuie curgator si sa fie cit mai precis la
nivelul articulatiilor soldurilor si genunchilor.
- Procedeul se executa la inceput pe urma larga.
- Daca se intimpina dificultati in insusirea acestui procedeu, se vor folosi
procedeele tehnice intermediare ale invatarii cristianiei spre vale prin rotatie (cristiania pe
movila, cristiania cu departare, cristiania cu desprindere si cristiania cu deschidere).
- Perfectionarea acestui procedeu se realizeaza prin adoptarea urmei inguste (cu
schiurile apropiate), prin exersare pe o panta mai inclinata si in deferite tipuri de zapada.

CRISTIANIA SPRE VALE CU CONTRADERAPAJ


DEFINITIE: cristianie spre vale initiata prin contraderapaj scurt al cozilor
schiurilor si declansata prin rotatie spre vale.

MECANISMUL TEHNIC

Pregatirea declansarii: Dintr-o coborire oblica se executa un derapaj rotunjit


scurt spre deal, blocat printr-o miscare energica de flexie si ducere a genunchilor spre
deal. Extensia energica in sprijin pe muchiile superioare ale schiurilor insotita de avintare
si punctarea cu batul din vale, produce descarcarea schiurilor.
Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate,
printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului.
Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:
orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii, pe parcursul
unei flexii (insurubare);
trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.
PRINCIPALALE GRESELI:

Pe linga greselile prezentate la cristiania spre vale prin rotatie, in faza de pregatire
a declansarii mai pot aparea urmatoarele greseli:
1. Lipsa executiei contraderapajului,
2. Lipsa blocarii energice a contraderapajului
3. Lipsa lucrului simultan al genunchilor pe parcursul executiei contraderapajului.

EXERCITII:
1. Ghirlanda rotunjita declansata la extensie si ghirlanda cu tragere.
2. Inlantuire de cristianii spre vale cu conraderapaj pe pante, cu inclinatie medie si mare.

INDICATII METODICE:

-Efectul blocarii derapajului trebuie bine folosit pentru faza de declansare. Acest
lucru se realizeaza daca miscarile se inlantuie fara pauza.
-Blocarea derapajului creeaza forte de frecare de valori mari, la nivelul
contactului schiurilor cu zapada, fenomen care produce frinarea si controlul vitezei de
deplasare pe pante inclinate cu zapada inghetata.
-Pentru a usura schimbul simultan de muchii si pivotarea schiurilor spre vale,
extensia poate fi insotita de desprinderea schiurilor de pe zapada.
-Perfectionarea procedeului se realizeaza prin exersare pe pante inclinate si cu
zapada dura.

CRISTIANIA SPRE VALE CU PASIRE

DEFINITIE: cristianie spre vale initiata prin trecerea greutatii corpului pe


schiul din deal, departat divergent si declansata prin rotatie spre vale.

MECANISMUL TEHNIC

Pregatirea declansarii: Din coborire oblica se incarca mai mult schiul din vale
printr-o usoara flexie. Schiul din deal, fiind descarcat, se orienteaza cu virful, usor spre
deal. Extensia energica a membrului inferior din vale, este insotita de avintarea corpului
spre noua directie si de trecerea greutatii corporale corporale pe schiul din deal care trece
treptat pe muchia interioara prin inclinarea corpului spre interiorul ocolirii. Schiul din
vale este apropiat si se strecoara inainte.
Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate (la
finalul extensiei), printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului.
Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:
- orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe
parcursul unei flexii (insurubare);
- trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.
Principalele Greseli:
Pe linga greselile prezentate la cristiania spre vale cu rotatie, in faza de pregatire a
declansarii mai pot sa apara urmatoarele greseli:
Lipsa departarii virfului schiului din deal.
In momentul departarii, schiul din deal se ridica de pe zapada.
Lipsa impingerii energice in schiul din vale atrage lipsa transferului de greutate, insotit de
avintarea corpului spre noua directie.

Exercitii:
Pentru pregatirea declansarii:
Deplasare prin pasi de patinaj la urcare pe o panta usor inclinata.
Ocoliri prin pasi succesivi spre deal sau spre vale.
Ocolire prin pasi succesivi spre deal, cu ultimul pas energic si insotit de declansarea unei
cristianii spre vale cu pasire.
Girlanda cu pasire (din coborire oblica) se executa o flexie cu orientarea schiului din
deal spre noua directie, urmata de extensie cu declansarea unei cristianii spre vale cu
pasire. Dupa un moment de alunecare pe linia pantei se continua cu un derapaj oblic
rotunjit spre deal, ajungindu-se din nou in coborirea oblica pe aceeasi parte. Aceasta
succesiune de miscari se executa pe tot parcursul coboririi oblice.
Pentru declansare si conducere:
Inlantuirea de cristianii spre vale cu pasire in diferite ritmuri.
Parcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale cu
pasire.

CRISTIANIA SPRE VALE CU AMORTIZARE PE MOVILA


DEFINITIE: cristianie spre vale pe o movila initiata prin amortizare si
declansata prin pivotarea si translatia schiurilor spre vale.

MECANISMUL TEHNIC

Pregatirea declansarii se realizeaza pe partea ascendenta a movilei din coborire


oblica. Urcind spre virful movilei, se amortizeaza progresiv suprapresiunea creata, prin
flexia genunchilor si a coapselor pe bazin.
Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul trecerii peste virful movilei, prin
deplasarea laterala in derapaj a schiurilor (translatia schiurilor). Aceste miscari pot fi
insotite de punctare cu batul interior ocolirii.
Conducerea ocolirii se realizeaza pe partea descendenta a movilei, prin
continuarea miscarii de translatie a schiurilor, pina cind se ajunge intr-o noua ocolire
oblica.

PRINCIPALELE GRESELI:

In faza de pregatire a declansarii:


Pozitia rigida a membrelor inferioare.
Flexie insuficienta a membrelor inferioare.
In faza de declansare:
Inceperea prea repede sau prea tirziu a declansarii ocolirii.
In faza de conducere:
Dezechilibrare in momentul trecerii peste virful movilei.
Lipsa miscarii de translatie a schiurilor.

EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
Din coborire directa sau oblica, trecere peste o succesiune de movile prin amortizare.
Ghirlanda rotunjita declansata la flexie, executata pe o movila sau pe teren plat.
Pentru declansare si conducere:
Cristiania spre vale cu amortizare executata pe o movila izolata (spre stinga si spre
dreapta);
Inlantuire de cristianii spre vale cu amortizare pe o succesiune de movile
Acelasi exercitiu cu marcarea momentului de declansare fie prin repere asezate pe
zapada, fie prin semnale sonore date de catre instructor;
Inlantuirea de cristianii spre vale cu amortizare pe teren neted sau pe zapada mare.

INDICATII METODICE:
- In invatare se pune accent pe inlantuirea cit mai cursiva a miscarilor, astfel incit
schiurile sa pastreze permanent contactul cu zapada.
- Deplasarea anticipata a trunchiului in directia ocolirii, favorizeaza pastrarea contactului
schiurilor cu zapada.
- Perfectionarea procedeului tehnic se realizeaza prin exersare in conditii variate de panta,
zapada si viteza de deplasare.

2.3.4. OCOLIRI DECLANSATE PRIN TRANSALTIE (SLEPUIRE)


DEFINITIE: inlantuire ritmica de ocoliri spre vale, de o parte si de
alta a liniei de panta.

CONSIDERATII GENERALE:

Serpuirile sunt caracterizate printr-o:


- coborire oblica care separa doua ocoliri spre vale, din ce in ce mai redusa (aproape
inexistenta);
- inlantuire de ocoliri ale caror faze de conducere sunt din ce in ce mai scurte;
- inlantuire simetrica de ocoliri fata de linia pantei, linie care constituie axa serpuirii;
- un ritm constant de inlantuire al ocolirilor;
- un comportament tehnic care valorifica principiul independentei in actiune, a
membrelor inferioare fata de actiunea trunchiului.
Se cunosc mai multe procedee tehnice de slepuire:
- slepuire rotunda;
- slepuire frinata;
- slepuire accelerata;
- slepuire cu amortizare.
Ritmul inlantuirii ocolirilor este determinat de modul in care se realizeaza
punctarea cu batul din vale. In instruire se urmareste pastrarea cit mai mult posibil a
aceluiasi ritm de inlantuire, printr-o viteza constanta de deplasare, indiferent de inclinatia
pantei. Procedeele de slepuire sunt adaptate diferitelor tipuri de pante, astfel: slepuirea
frinata se exerseaza pe pante inclinate, slepuirea rotunda pe pantele cu inclinatie mare si
medie, iar slepuirea cu amortizare pe pante denivelate.
Serpuirile sunt procedee care respecta principiile tehnice, caracteristice ocolirilor
spre vale care se inlantuie, astfel slepuirii rotunde ii corespund mecanismele specifice
cristianiei spre vale cu contraderapaj, iar slepuirii cu amortizare ii corespund
mecanismele specifice cristianiei spre vale cu amortizare.