Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCHIULUI
D. COBORARILE
- coborare directa
- coborare oblica
F. FRANAREA
a) ocoliri declansate prin pasire - ocoliri prin pasi succesivi spre deal
- ocoliri prin pasi succesivi spre vale
b) ocoliri declansate prin franare dirijata - ocoliri prin franare in plug
- ocoliri prin franare in jumatare de plug
INTOARCERI DE PE LOC:
- intoarcerea prin pasi adaugati (in jurul cozilor si in jurul
varfurilor);
- intoarcerea “in evantai”;
INDICATII METODICE:
• Se urmareste ca printr-un numar corespnnzätor de repetari, aceste miscari simple
sa se execute relaxat si intr-un ritm vioi.
• In executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei corecte pe
schiuri, urmarindu-se localizarea miscarilor la nivelul membrelor inferioare si
repartizarea crecta a greutatii corpului pe schiuri.
• In prjmele lectii, o parte din mijloacele date vor fi adaptate sarcinii de amenajare
a terenului, pe care se vor desfasura urmatoarele lectii
• Pe masura insusirii unei pozitii corecte si a unor procee mai dificile, nijloacele
de acomodare vor fi folosite in prima pane a lectiei pentru incalzirea organismului.
• Pentru mai buna desfasurare a activitatii, este recomandata instruirea
incepatorilor in cadrul unor poligoane complexe. In acest sens, prezentam in scop
orientativ un asemenea polygon, lasand la latitudinea instructorilor posibilitateade
adaptare a acestuia, in functie de situatiile concrete de teren, unde isi desfasoara
activitatea.
2.1. COBORARILE
MECANISMUL TEHNIC
EXERCITII:
SARCINI:
1. Pozitia corecta pe schiuri.
2. Repartizarea corecta a greutatii pe schiuri.
3. Supletea, decontractarea.
4. Educarea echilibrului
INDICATII METODICE:
- Genunchii si bazinul se duc spre deal, întregul corp adoptand o pozitie arcuita.
- Bratele sunt usor flexate, departate lateral si spre inainte, bratul din deal este cu
pumnul la nivelul soldului, iar cel din vale este cu pumnal mai jos si usor scos
inafara.
- Privirea este orieatata pe directia de deplasare, la 20-30 m.
PRINCIPALELE GRESELI:
1. Membrul inferior din vale este intins; membrele inferioare sunt arcuite sau in “X”
2. Schiurile neparalele, cu greutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din deal.
3. Schiul din deal este situat inapoia schiului din vale sau mult prea inainte.
4. Umarul din deal a ramas inapoi in raport cu cel din vale.
5. Schiurile pe toata talpa sau cantate asimetric.
6. Greutatea corpului este in mai mare masura repartizata pe varfurile schiurilor sau pe
cozile acestora.
7. Pozitia rigida a corpului, cu bratele inapoi sau inainte.
EXERCITII:
1. Exercitii de pe loc:
- luarea pozitiei de coborare oblica ( inalta, medie si joasa);
- cu si fara sprijin in bete, executarea de sarituri successive, cu oprire in pozitie de
coborare oblica;
- schimbarea succesiva a schiurilor pe toata talpa si pe muchii.
2. Coborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal.
3. Acelasi exercitiu cu ridicarea completa a schiului din deal de pe zapada.
4. Coborare oblica cu rasucirea trunchiului spre vale si puncture cu batul de aceeasi parte.
5. Coborare oblica cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite) variind amplitudinea
miscarilor.
6. Acelasi exercitiu cu accent pe accelerarea ritmului ridicarii, pana la desprinderea
cozilor sau a schiurilor de pe zapada.
7. Coborare oblica cu aplecarea trunchiului spre vale si atingerea cu palma bratului din
deal a bocancului din vale (cu si fara bete).
8. Coborare oblica cu betele tinute sub axile, sau fixate la spate la nivelul coatelor.
9. Coborare oblica cu schimbarea directiei spre deal, prin pasi succesivi.
INDICATII METODICE:
MECANISMUL TEHNIC
Din pozitie de coborare (directa sau oblica) urcand partea ascendenta a movilei, se
va amortiza suprapresiunea care se produce executand o flexie franata a membrelor
inferioare, localizata, in principal, la nivelul genunchilor.
Pe varful movilei, flexia va fi maxima. Intrandu-se pe partea descendenta a movilei, se
vor extinde membrele inferioare, pastrand in permanenta contactul schiurilor cu
zapada.
PRINCIPALELE GRESELI:
MECANISMUL TEHNIC
PRINCIPALELE GRESELI:
INDICATII METODICE:
2.2. FRANARILE
DERAPAJUL LATERAL
DEFINITIE: derapaj executat pe linia pantei sau pe o directie paralela cu linia
pantei.
MECANISMUL TEHNIC
Schiurile sunt apropiate, cu schiul din deal usor decalat fata de schiul din vale si
orientare (cu axul longitudinal) perpendicular pe linia pantei, iar greutatea corpului este
egal repartizata pe ambele schiuri si pe mijlocul acestora.
Declansarea se realizeaza atat in momentul ghemuirii, cat si al ridicarii, prin
deplasarea progresiva a genunchilor spre vale cu asezarea schiurilor pe lat. In timpul
executarii derapajului, schiurile trebuie mentinute parallel si apropiate, trecand usor
greutatea pe schiul din vale.
PRINCIPALELE GRESELI:
EXERCITII:
INDICATII METODICE:
DERAPAJUL OBLIC
DEFINITIE: derapajul executat pe o directie oblica fata de linia pantei.
Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin
derapaj, deoarece contribuie la invatatarea cristianiilor spre deal si spre vale.
Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin derapaj,
deoarece contribuie invatarea cristianiilor spre deal sis pre vale.
MECANISMUL TEHNIC
Se executa din coborare oblica prin aducerea genunchilor dinspre deal pe linia
schiurilor, ceea ce are ca efect “decantarea” si deplasarea schiurilor intr-o miscare de
translatie, pe o directie oblicä fatä de linia pantei.
“Decantarea” poate fi usurata prin miscari de balans vertical, executate
concomitent cu declansarea derapajului. Amplitudinea derapajului este marita, atunci
cand se executa miscari active de impingere a schiurilor in plan lateral, prin miscarea
membrelor inferioare.
Situatii particulare apar ca urmare a miscarilor de balans longitudinal. Astfel, in
pozitie de coborare oblica, in timpul “decantarii” schiurilor, prin avantare se obtine un
derapaj mai amplu al varfurilor, iar prin recul, un derapaj mai amplu al cozilor.
Pentru usurarea executiei, avantarea cu derapajul varfurilor este insotita de trecerea
greutatii mai mult pe schiul din deal, iar reculul, cu derapajul cozilor este insotit de
trecerea greutatii mai mult pe schiul din din vale.
Aceste mecanisme sunt valorificate mai putin in obtitinerea efectului de franare prin
derapaj, si mai mult prin in executia anumitor faze ale cristianiilor.
Oprirea derapajului se realizeaza printr-o ghemuire, concomitent cu ducerea spre deal a
genunchilor, ajungandu-se in pozitie de coborare oblica.
PRINCIPALELE GRESELI:
1. Pozitia departata a schiurilor.
2. Schiul din deal este asezat pe muchia interioara..
3. Inclinarea trunchiului spre deal si ducerea bazinului spre vale.
EXERCITII:
1. Din pozitie de coborare oblica cu schiurile pe muchiile superioare, trecerea greutatii
corpului spre cozile schiurilor sis pre varfurile acestora (balans longitudinal).
2. Acelasi exercitiu cu schiurile asezate pe toata talpa.
3. Din coborare oblica, cantarea si “decantarea” schiurilor, in ritmuri diferite, prin
ducerea genunchilor spre deal si spre vale.
4. Din coborare oblica, declansarea derapajului la extensie si oprirea lui la flexie
5. Din coborare oblica pe o movila, declansarea derapajului oblic pe varful movilei.
INDICATII METODICE:
- La inceput, schiurile pot fi mai departate, cu greutatea corporala mai mult
repartizata pe schiul din vale.
- Oprirea derapajului se poate face mai lent sau mai energic, si este asociata cu
balans vertical.
- Exercitiile propuse trebuie sa urmareasca:
- invatarea jocului de muchii din coborare oblica;
- invatarea derapajului oblic asociat cu miscari de balans longitudinal;
- dezvoltarea stabilitatii si sigurantei in coborarea oblica si in executia
derapajelor.
- Perfectionarea derapajului se continua pe pante cu diferite inclinatii. Pe masura
ce siguranta si echilibrul se inbunatatesc, schiurile vor fi mai apropiate si miscarea pentru
oprirea derapajului va fi mai rapida.
DERAPAJUL OBLIC ROTUNJIT SPRE DEAL
MECANISMUL TEHNIC
INDICATII METODICE:
GHIRLANDELE
DEFINITIE: derapajele oblice succesive intre care sunt intercalate portiuni
de coborare oblica.
Aceste procedee se realizeaza prin actiuni localizate la nivelul articulatiilor
gleznelor, si soldurilor, cu participarea asociata a trunchiului.
GHIRLANDA SIMPLA
MECANISMUL TEHNIC
Se executa dintr-o usoara coborare oblica, din care prin asezarea schiurilor pe
toata talpa, se trece intr-un derapaj oblic simplu.
Intreruperea derapajului schiurilor se realizeaza prin trecerea lor pe muchiile de
deal, ca urmare a actiunii genunchilor. Aceasta forma de ghirlanda este ceea ce in mod
curent denumim cantarea si decantarea schiurilor.
GHIRLANDA ROTUNJITA
MECANISMUL TEHNIC
La coborare oblica, se executa un derapaj scurt rotunjit spre deal simultan cu o flexie
ampla a membrelor inferioare, urmat de o extensie energica insotita de o usoara avantare.
In timpul extensiei se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale umarul, genunchiul si
soldul din deal. Ca urmare a inpulsului de rotatie, schiurile se deplaseaza spre linia
pantei, iar dupa iar dupa un moment de alunecare, succesiunea de miscari se repeta.
MECANISMUL TEHNIC
Din coborare oblica, se executa o flexie slimultan cu rotatia genunchilor spre vale.
Schiurile sunt puse pe lat si aa urmare a impulsului de rotatie al genunchilor, acestea se
deplaseaza spre linia pantei. Dupa un moment de alunecare in pozitie joasä, se executa
impingerea bocancilor spre vale, prin extensia membrelor inferioare simultan cu rotatia
genunchilor spre deal, ceea ce antreneaza un derapaj mai amplu al cozilor schiurilor.
Aceastã succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.
INDICATI METODICE:
MECANISMUL TEHNIC
- Din coborare oblica, se executa un derapaj scurt rotunjit spre deal, incheiat prin
punerea energica a schiurilor pe muchiile din deal, odata cu o flexie ampla in articulatiile
genunchilor. Dupa blocarea derapajului, urmeaza o extensie energica, cu desprinderea
cozilor schiurilor de pe zapada si cu pivotarea schiurilor spre linia pantei. Dupa reluarea
contactulul schiurilor cu zapada, se trece din nou in coborare oblica, iar aceasta
succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.
INDICATII METODICE:
MECANISMUL TEHNIC
MECANISMUL TEHNIC
EXERCITII:
INDICATII METODICE:
DEFINITIE: procedeu prin care se pierde inaltimea pep anta, schiul din deal
sau din vale fiind deschis in pozitie de jumatate de plug si orientat pe
muchia interna.
MECANISMUL TEHNIC
Acest procedeu de franare se executa din coborare oblica, atat cu schiul din deal,
cat si cu cel din vale.
PRINCIPALELE GRESELI:
1. Din coborare oblica, franare prin jumatate plug, atat cu schiul din deal, cat si cu
cel din vale.
2. Acelasi exercitiu, cu oprire prin franare in jumatate de plug in dreptul anumitor
repere fixate in zapada.
3. Din coborare directa, franare prin jumatate plug cu un schiu si cu celalalt.
2.3. OCOLIRILE
In functie de modul de inlantuire a ocolirilor, unele din aceste faze se pot suprapune
(vezi cazul inlantuirilor de ocoliri spre vale si al serpuirilor din schema de mai jos).
Miscarile pe care le executa schiorul se desfasoara in urmatoarele planuri:
a) miscari in plan vertical: sunt efectuate in scopul micsorarii sau maririi
presiunii schiurilor pe zapada pentru a pregati declansarea ocolirilor;
b) miscari in plan frontal: sunt miscari compensatorii de echilibrare laterala
(arcuiri) sau de deplasare in translatie a schiurilor, prin inpingerea laterala a
calcaielor;
c) miscari in plan orizontal: se transpun in miscari de rotatie a corpului in
ansamblu sau numai a unor segmente, cu scopul de a declansa sau a conduce
ocolirea;
d) miscari in plan sagital: sunt miscari de mentinere a echilibrulul antero-
posterior sau pentru a favoriza declansarea ocolirii.
Aceste miscari se materializeaza in mecanisme, care dupa modul in care se
manifesta pe parcursul unei ocoliri, se clasifica in:
Miscarea de rotatie poate privi corpul in ansamblu, sau poate fi localizata, avand punctual
de declansare situate la nivelul diferitelor etaje ale corpului (umeri, bazin, genunchi,
glezne).
De-a lungul evolutiei mecanismelor de rotatie, s-a trecut de la rotatii predominant ale
bustului, la rotatii ale bazinului si genunchilor, in acest mod, amplificandu-se importanta
acestor segmente in tehnica schiului alpin. Localizarea impulsului de rotatie la nivelul
bazinului, reduce rolul trunchiului, acesta ramanand sa execute numai miscari
compensatorii de echilibrare.
Intotdeauna cand miscarile de rotatie sunt focalizate la diferite etaje articulare,
acestea sunt associate cu miscari compensatorii ale altor segmente corporale (de
exemplu: rotatia bazinului asociata cu contrarotatia trunchiului, etc.)
Rotatia localizata la nivelul bazinului se datoreaza contractiei, in special a
muschilor centurii abdominale si rotatori ai coapselor, prin care se deplasarea schiurilor
in sensul dorit este compensata de deplasarea trunchiului in sens opus, astfel apare o
rotatie localizata la nivelul trenului inferior si o contrarotatie localizata la nivelul trenului
superior. Asociata cu balansul vertical, miscarea de rotatie produce deplasarea
genunchilor spre interiorul ocolirii, care impreuna cu , contrarotatia compensatoare a
trunchiului dau ansamblul corpului un aspect de insurubare, aspect care este direct legat
de arcurea laterala a corpului.
Miscarea de rotatie a schiurilor cu punct de plecare situate la nivelul genunchilor,
are avantajul ca este mai rapida, arcuirea care insoteste insurubarea genunchilor fiind
localizata mai mult la nivelul soldurilor si genunchilor. Rotaita prin insurubare-arcuire,
declansata la nivelul genunchilor se bazeaza pe actiunea muschilor rotatori interni si
externi ai membrelor inferioare pe bazin, mai precis rotatorii interni ai membrului interior
si rotatorii externi ai membrului exterior, fata de sensul ocolirii.
Suprapusa de obicei, unui moment in care presiunea schiurilor pe zapada este
micsorata prin balansul vertical, rotatia, indifferent sub ce forma se realizeaza, poate
provoca declansarea ocolirii. Forta, viteza si amplitudinea rotatiei necesare declansarii
ocolirilor, sunt proportionale cu: raza ocolirii, viteza de coborare, rezistenta intalnita la
nivelul contactului schiurilor cu zapada, etc., astfel declansarea unei ocoliri este cu atat
mai complicate cu cat raza ocolirii este mai mica, panta este mai inclinata, viteza este mai
redusa si zapada mai grea.
Ocolirile pot fi definite si sistematizate dupa mai multe criterii.
DENUMIREA PROCEDEULUI DE
CRITERIUL
OCOLIRE
1. POZITIA SCHIURILOR IN DENUMIM ASTFEL:
TIMPUL EXECUTIEI a) ocoliri – toate schimbarile de directie din
alunecare executate cu schiurile neparalele.;
b) cristianii – toate ocolirile executate, in
faza de conducere cu schiurile paralele.
Din exemplele de mai sus, deducem ca sunt procedee de ocolire care nu sunt
definite prin mecanismul declansator. Acesta se subintelege datorita apartenentei
procedeului la grupa respectiva, ele reprezentand variante ale cristianiei spre vale prin
rotatie. Fata de cristiania spre vale prin rotatie, la aceste procedee, in faza de pregatire sau
in faza de conducere, apare un mechanism characteristic procedeului respective: pasirea,
contraderapajul, deschiderea departarea, etc.
2.3.1. OCOLIRILE PRIN PASIRE
MECANISMUL TEHNIC
Mecanismul ethnic al acestui procedeu este asemanator cu cel al ocolirii, prin pasi
succesivi spre deal cu diferenta ca, la initierea ocolirii schiul departat se orienteaza spre
vale.
PRINCIPALELE GRESELI :
INDICATII METODICE:
- Primele executii se vor face cu o deplasare redusa a schiului descarcat spre noua
directie.
- Se urmareste prin repetarea dobandirea coordonarii necesare inlantuirii armonioase a
pasilor succesivi spre deal sau spre vale.
MECAN1SMUL TEHNIC
PRINCIPALELE GRESELI:
EXERCITII:
1. Din coborare directa franare prin plug si oprire spre deal prin ocolire in plug.
2. Ocoliri cu raza mare, executate prin franare in plug.
3. Ocoliri prin franare in plug, executate in dreptul unor repere fixate pe zapada.
4. Ocoliri prin plug alunecat executate la viteza mare. Ritmul inlantuirii de ocoliri este
mai redus la inceput, iar pe masura ce se insuseste procedeul, ritmul se va mari
5. Ocoliri prin plug alunecat, executate la viteza mare pe un traseu marcat (contratimp).
6. Ocoliri prin plug pe pante cu zapada mare.
PRINCIPALELE GRESELI:
MECANISMUL TEHNIC
Din coborare oblica se initiaza o ocolire spre vale prin franare in plug. In
momentul atingerii liniei de panta, schiurile se apropie, prin apropierea schiului din
interiorul ocolirii, si se trece printr-un derapaj rotunjit spre deal, insotit de o usoara flexie
in articulatiile genunchilor.
INDICATII METODICE:
- Ocolirea cu deschiderea simultana a schiurilor reprezinta un procedeu ethnic
intermediary, valorificand atat mecanismele specifice tehnicii cu schiurile neparalele, cat
si mecanisme specifice tehnicii cu schiurile paralele, din acest motiv fiind un mijloc
important in invatarea cristianiilor spre vale.
2.3.3. OCOLIRI SPRE VALE PRIN ROTATIE
MECANISMUL TEHNIC
EXERCITII:
1. Din coborire directa ocoliri cu pivotare simpla, cu devieri usoare de la linia
pantei.
2. Acelasi exercitiu cu tinerea betelor orizontal in ambele miini.
3. Opriri prin pivotare simpla din coborire directa.
4. Fara bete, ocoliri spre vale prin pivotare simpla cu palmele, apasind geninchiul
membrului inferior care preia greutatea corpului.
5. Inlantuirea de ocoliri spre vale prin pivotare simpla.
MECANISMUL TEHNIC
INDICATII METODICE:
-Se vor folosi pante usor inclinate cu orpire pe teren plat.
-Primele schimbari de directie se fac cu o deviere minima de la linia pantei, iar pe
masura ce se insuseste procedeul, pivotarea se va efectua mai pronuntat.
-Se insista asupra schimbului de greutate de pe un schiu pe celalalt in cazul
inlantuirii de mai multe ocoliri spre vale.
CRISTIANIA PE MOVILA
MECANISMUL TEHNIC
Acest procedeu tehnic reprezinta o forma intermediara a cristianiei spre vale prin
rotatie, si permite insusirea in conditii usurate a schimbului de muchii, deoarece in
momentul trecerii peste virful movilei, se produce o descarcare pasiva a schiurilor.
Pentru executarea acestui procedeu, se alege o panta cu o movila care se amenajaza
batatorindu-se bine zapada.
Din coborire oblica cu schiurile pe lat, in momentul in care se ajunge pe movila,
se executa o usoara pivotare spre vale a geninchilor asociata cu avintarea trunchiului.
Conducerea ocolirii se realizeaza prin flexie-contrarotatie pe partea descendenta a
movilei.
PRINCIPALELE GRESELI:
1. Pozitie rigida a membrelor inferioare
2. Raminerea pe spate in momentul trecerii peste virful movilei.
3. Greutatea nu este trecuta pe schiul din exteriorul ocolirii.
CRISTIANIA SPRE VALE CU DEPARTARE
MECANISMUL TEHNIC
PRINCIPALELE GRESELI:
In faza de pregatire a declansarii:
1. Flexie exagerata din articulatiile soldurilor fara departarea achiurilor.
2. Intinderea completa a geninchilor in timpul ridicarii.
In faza de declansare a ocolirii:
3. Lipsa impulsului de rotatie spre vale a corpului
4. Raminerea pe spate a corpului.
5. Inclinarea exagerata spre vale a corpului ceea ce determina trecerea greutatii
corpului pe schiul interior ocolirii.
In timpul conducerii ocolirii:
6. Ghemuire insuficienta si netransferarea greutatii corpului pe schiul exterior
ocolirii.
EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
1. De pe loc, flexii cu departarea schiurilor insotite de extensii energice cu
apropierea schiurilor.
2. Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica.
Pentru declansare:
3. Din coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu departare.
4. Din coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu departare.
5. Din coborire oblica, cristinanie spre vale cu departare in trei timpi.
Pentru conducerea ocolirii:
6. Cristiania spre vale cu departare cu raza mare (spre stinga si spre dreapta).
7. Acelasi exercitiu, cu conducerea prin insurubare-arcuire.
8. Inlantuire de cristianii spre vale cu departare in ritmuri diferite.
INDICATII METODICE:
MECANISMUL TEHNIC
EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
De pe loc, flexie progresiva urmata de extensie energica cu desprinderea schiurilor de pe
zapada.
Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica.
Pentru declansare:
Din coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu desprindere.
Din coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu desprindere.
Din coborire oblica, cristiania spre vale cu desprindere in trei timpi.
Pentru conducerea ocolirii:
Cristiania spre vale cu desprindere cu raza mare, in care conducerea se realizeaza prin
proiectie circulara.
Acelasi exercitiu, cu conducere prin insurubare-arcuire.
Inlantuire de cristianii spre vale cu desprindere in ritmuri diferite.
INDICATII METODICE:
-Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea
cristianiei spre vale prin rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii
corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale.
-Faza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se
acorda atentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (flexie lenta urmata de
extensie energica).
-Pentru usurarea declansarii ocolirii, aterizarea se poate realiza cu schiurile usor
pivotate spre vale.
-Procedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza
deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.
CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDERE
Se conosc trei procedee tehnice ale cristianiei spre vale cu deschidere si anume:
- cristiania cu deschiderea schiului din deal;
- cristiania cu deschiderea schiului din vale;
- cristiania cu dechiderea simultana a schiurilor.
EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
1. De pe loc, flexie progresiva cu deschiderea schiului din vale sau a schiului din
deal, urmata de extensie energica cu apropierea schiurilor.
2. Din coborire oblica, ghirlanda cu deschidere simultana a schiurilor.
3. Ghirlanda cu deschiderea schiului din deal sau cu deschiderea simultana
simultana a schiurilor, repetate de mai multe ori pe parcursul unei coboriri oblice.
Pentru declansare:
4. Din coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu deschidere.
5. Din coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu deschidere.
6. Din coborire oblica, oprire spre vale prin cristianie cu deschidere in trei timpi.
Pentru conducerea ocolirii:
7. Ocolire spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor.
8. Acelasi exercitiu cu mentinerea schiurilor intr-o pozitie convergenta (in pozitie
de plug) un moment scurt (inaintea atingerii liniei de panta), dupa care se apropie schiul
interior.
9. Cristiania spre vale cu o raza mare.
10. Inlantuire ritmica sau aritmica de cristianii spre vale cu deschidere.
INDICATII METODICE:
-Acest procedeu tehnic constituie obiectivul final al invatarii tehnicii de baza a
schiului pe calea indirecta, de aceea se acorda atentie invatarii corecte a mecanismului de
declansare prin rotatie spre vale.
CRISTIANIA SPRE VALE PRIN ROTATIE
DEFINITIE: cristianie spre vale declansata printr-un mecanism de rotatie spre
vale.
MECANISMUL TEHNIC
PRINCIPALELE GRESELI:
In faza de conducere:
Trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii prin inclinarea exagerata a trunchiului in
aceasta directie.
Lipsa localizarii in nivelul genunchilor a miscarii de pivotare progresiva.
Scurtarea exagerata a razei ocolirii.
EXERCITII:
MECANISMUL TEHNIC
Pe linga greselile prezentate la cristiania spre vale prin rotatie, in faza de pregatire
a declansarii mai pot aparea urmatoarele greseli:
1. Lipsa executiei contraderapajului,
2. Lipsa blocarii energice a contraderapajului
3. Lipsa lucrului simultan al genunchilor pe parcursul executiei contraderapajului.
EXERCITII:
1. Ghirlanda rotunjita declansata la extensie si ghirlanda cu tragere.
2. Inlantuire de cristianii spre vale cu conraderapaj pe pante, cu inclinatie medie si mare.
INDICATII METODICE:
-Efectul blocarii derapajului trebuie bine folosit pentru faza de declansare. Acest
lucru se realizeaza daca miscarile se inlantuie fara pauza.
-Blocarea derapajului creeaza forte de frecare de valori mari, la nivelul
contactului schiurilor cu zapada, fenomen care produce frinarea si controlul vitezei de
deplasare pe pante inclinate cu zapada inghetata.
-Pentru a usura schimbul simultan de muchii si pivotarea schiurilor spre vale,
extensia poate fi insotita de desprinderea schiurilor de pe zapada.
-Perfectionarea procedeului se realizeaza prin exersare pe pante inclinate si cu
zapada dura.
MECANISMUL TEHNIC
Pregatirea declansarii: Din coborire oblica se incarca mai mult schiul din vale
printr-o usoara flexie. Schiul din deal, fiind descarcat, se orienteaza cu virful, usor spre
deal. Extensia energica a membrului inferior din vale, este insotita de avintarea corpului
spre noua directie si de trecerea greutatii corporale corporale pe schiul din deal care trece
treptat pe muchia interioara prin inclinarea corpului spre interiorul ocolirii. Schiul din
vale este apropiat si se strecoara inainte.
Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate (la
finalul extensiei), printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului.
Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin:
- orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe
parcursul unei flexii (insurubare);
- trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.
Principalele Greseli:
Pe linga greselile prezentate la cristiania spre vale cu rotatie, in faza de pregatire a
declansarii mai pot sa apara urmatoarele greseli:
Lipsa departarii virfului schiului din deal.
In momentul departarii, schiul din deal se ridica de pe zapada.
Lipsa impingerii energice in schiul din vale atrage lipsa transferului de greutate, insotit de
avintarea corpului spre noua directie.
Exercitii:
Pentru pregatirea declansarii:
Deplasare prin pasi de patinaj la urcare pe o panta usor inclinata.
Ocoliri prin pasi succesivi spre deal sau spre vale.
Ocolire prin pasi succesivi spre deal, cu ultimul pas energic si insotit de declansarea unei
cristianii spre vale cu pasire.
Girlanda cu pasire (din coborire oblica) se executa o flexie cu orientarea schiului din
deal spre noua directie, urmata de extensie cu declansarea unei cristianii spre vale cu
pasire. Dupa un moment de alunecare pe linia pantei se continua cu un derapaj oblic
rotunjit spre deal, ajungindu-se din nou in coborirea oblica pe aceeasi parte. Aceasta
succesiune de miscari se executa pe tot parcursul coboririi oblice.
Pentru declansare si conducere:
Inlantuirea de cristianii spre vale cu pasire in diferite ritmuri.
Parcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale cu
pasire.
MECANISMUL TEHNIC
PRINCIPALELE GRESELI:
EXERCITII:
Pentru pregatirea declansarii:
Din coborire directa sau oblica, trecere peste o succesiune de movile prin amortizare.
Ghirlanda rotunjita declansata la flexie, executata pe o movila sau pe teren plat.
Pentru declansare si conducere:
Cristiania spre vale cu amortizare executata pe o movila izolata (spre stinga si spre
dreapta);
Inlantuire de cristianii spre vale cu amortizare pe o succesiune de movile
Acelasi exercitiu cu marcarea momentului de declansare fie prin repere asezate pe
zapada, fie prin semnale sonore date de catre instructor;
Inlantuirea de cristianii spre vale cu amortizare pe teren neted sau pe zapada mare.
INDICATII METODICE:
- In invatare se pune accent pe inlantuirea cit mai cursiva a miscarilor, astfel incit
schiurile sa pastreze permanent contactul cu zapada.
- Deplasarea anticipata a trunchiului in directia ocolirii, favorizeaza pastrarea contactului
schiurilor cu zapada.
- Perfectionarea procedeului tehnic se realizeaza prin exersare in conditii variate de panta,
zapada si viteza de deplasare.
CONSIDERATII GENERALE: