SKI-Intrebari si raspunsuri

B I.
1.Formarea deprinderilor motrice specifice skiului-faza I.
In faza I de formare a deprinderilor perceptiv-motrice de
deplasare pe schiuri,se va crea reprezentarea generala a miscarii
studiate si vor avea loc primele executii.Pentru formarea unei
reprezentari corecte un rol important il detine demonstrarea si
explicarea elementelor de baza ale miscarii.Aceste informatii sunt
receptionate de elevi prin intermediul
analizatorilor(vizual,tactil,acustic,vestibular si kinestezic).Ele se
transmit sub forma de influx nervos pe calea aferenta la nivelul
centrilor senzitivi din scoarta cerebrala,unde sunt receptionate
sub forma de excitatii,creandu-se adevarate focare de
excitatie.Faza I ridica o serie de probleme:prima dificultate consta
in faptul ca procesul de formare a deprinderilor are loc in conditii
mai putin obsinuite,datorate mediului extern,cat si
alunecarii.Pentru o reusita deplina a procesului de
invatare,profesorul va asigura conditii optime pentru formarea
unei reprezentari mentale corecte a miscarii.
2.Cristiania spre vale prin rotatie(mecanism
tehnic,principalele greseli,mijoace si indicatii metodice).
MECANISM TEHNIC
1.Pregatirea-pentru realizarea fazei de declansare se realizeaza
prin echilibrarea greutatii pe ambele schiuri si prin balansul pe
verticala.Balansul pe verticala consta intr-o ghemuire
lenta,urmata de o ridicare energica cu rol in descarcarea
schiurilor.Ridicarea este insotita de o avantare usoara inainte si
spre interiorul ocolirii concomitent cu actiunea de decantare a
schiurilor.Momentul ridicarii energice coicincide cu strecurarea
inainte a schiului interior ocolirii.

2.Declansarea-apare in momentul ridicarii energice,fiind

caracterizata de miscarea de rotatie a partii laterale a
corpului(soldul exterior ocolirii),pastrand in axul rotatiei soldul si
umarul interior ocolirii.bib
3.Conducerea si incheierea ocolirii-se realizeaza in timpul
regruparii ce precede balansul pe verticala.Regruparea se
realizeaza progresiv(greutatea corpului trece pe schiul
exterior;genunchii se orienteaza in interiorul ocolirii-in mod curent
intalnim insurubarea genunchilor),finalul ei constituind punctul
de plecare pentru o ocolire spre partea opusa.
PRINCIPALELE GRESELI
-ramanerea pe spate in timpul ridicarii;
-balansul-ridicarea lenta,lipsa regruparii;
-intarzierea strecurarii schiului,a cantarii;
-nesincronizarea rotatiei cu descarcarea;
-pastrarea greutatii pe schiul interior ocolirii.
MIJLOACE
-ghirlandele-cu precadere ghirlanda rotunjita;
-cristiania prin rotatie spre deal;
-cristiania in trei timpi(trecere din coborare oblica in coborare
directa prin rotatie);
-cristiania prin rotatie de pe linia pantei.
INDICATII METODICE
Procedeul necesita o insusire corecta a derapajelor oblice
inlantuite,a balansului pe verticala dintr-o pozitie de coborare
oblica.Usurinta in executia acestui procedeu este data de
insusirea:
*pivotarii,rotatiei si insurubarii genunchilor;
*schimbului de greutate de pe un schiu pe celalalt;
*miscarii de rotatie,inlantuita curgator cu miscarile de
pivotare,rotatie si insurubare a genunchilor spre interiorul ocolirii.

B II.
1.Lectia de ski-principalele momente
Lectia reprezinta forma de baza a organizarii procesului instructiveducativ pentru insusirea tehnicii schiului.Structura lectiei
reprezinta totalitatea momentelor lectiei si succesiunea acestora
in timp.Momentele lectiei sunt:
-organizarea grupei;
-deplasarea la panta sau terenul de instruire ales si pregatirea
acestuia;
-pregatirea generala si speciala a organismului pentru efort;
-realizarea temelor lectiei:
*invatarea unui nou procedeu tehnic
*fixarea sau perfectionarea unui procedeu tehnic deja invatat
*dezvoltarea sau perfectionarea anumitor calitati
*verificarea nivelului de insusire a procedeelor tehnice invatate
sau de dezvoltare a calitatilor motrice
*scaderea nivelului de efort
*aprecieri cu privire la realizarea temelor lectiei si activitatea
desfasurata de elevi
*recomandari
2.Trecerea denivelarilor de teren-tipologia procedeelor de
trecere in skiul alpin.
In functie de tipul denivelarilor procedeele de trecere se impart in:
*trecere prin adaptarea pozitiei corpului;
*trecere prin amortizare;
*trecere prin escamotare.
TRECEREA PRIN ADOPTAREA POZITIEI CORPULUI

A)Trecerea rupturilor de panta-ruptura de panta apare in cazul

trecerii de la o portiune inclinata,la alta cu o inclinatie mai
accentuata.La o schimbare mica de panta,schiorul adopta o
pozitie mai avantata,flexand progresiv articulatiile
gleznei,genunchiului,soldului.Aceasta avantare este determinata
de necesitatea mentinerii perpendicularitatii proiectiei centrului
de greutate pe linia pantei.Daca schimbarea de panta este
accentuata,viteza este sporita,schiorul executa o ghemuire
rapida.Pentru a asigura stabilizarea deplina a echilibrului,bratele
sunt duse inainte.
B)Trecerea racordarilor de panta-racordarea de panta este
reprezentata de trecerea de la panta inclinata la un teren plat sau
contrapanta.Aceasta schimbare a inclinatiei pantelor tinde sa
produca dezechilibrarea schiorului in plan antero-posterior,din
cauza franarii si aparitiei supraincarcarii pe schiuri.In acest caz,
schiorul va actiona asupra centrului de greutate printr-o flexie
accentuata a genunchilor concomitent cu ducerea progresiva a
unui schiu inainte.
TRECEREA PRIN AMORTIZARE
Mecanismul tehnic al acestei treceri este dat de structura
movilei,respectiv de partile componente ale acesteia:partea
ascendenta,varful movilei si partea descendenta a acesteia.Din
pozitia de coborare,urcand partea ascendenta a movilei,se va
amortiza,suprapresiunea care se produce executand o flexie
franata a picioarelor,cu localizare,in special,la nivelul
genunchilor.Flexia maxima a genunchilor are loc in varful
movilei.Partea descendeta a acesteia,coincide cu extensia
progresiva a picioarelor,pastrand permanent contactul schiurilor
cu zapada.Pe o panta cu inclinare redusa si viteza de coborare
mica,trecerea impune o alunecare elastica,schiurile mulandu-se
bine pe teren.
TRECEREA PRIN ESCAMOTARE(DESPRINDEREA)
Escamotarea se realizeaza dintr-o pozitie semiflexata prin
tragerea picioarelor sub corp.Schiurile se desprind de pe zapada

inainte de ruptura de panta,urmand ca imediat dupa aceasta sa

reia prin indinderea picioarelor contactul cu solul.Escamotarea se
poate realiza cu sau fara bete.O greseala ar fi extensia completa
a genunchilor si trunchiului.

B III.
1.Cauzele si prevenirea accidentelor in lectia de ski.
a)Verificarea materialelor si amenajarea terenului de lucru;
b)Asigurarea locului de oprire(la incepatori-contrapanta,oprire);
c)Evitarea locurilor deschise in zilele de vant,viscol si temperatura
scazuta;
d)Evitarea exersarii pe pante inclinate dupa caderi de zapada
abundenta sau ceata.
2.Coborarea oblica(mecanism tehnic,principalele
greseli,mijoace si indicatii metodice).
Coborarea oblica conditioneaza traversarea unor pante
inclinate,obligand schiorul sa execute un sprijin eficient pe
canturi.Ea determina executia derapajelor si virajelor.
MECANISM TEHNIC
Schiurile sunt paralele si apropiate,schiul din deal mai inainte(10
cm).

Schiurile sunt orientate pe muchiile(canturile)

superioare(cantare),prin ducerea genunchilor spre
deal.Greutatea corpului este repartizata mai mult pe schiul din
vale.Articulatiile(glezna,genunchi,sold) sunt usor flexate.Bustul
usor inclinat spre inainte,umarul din vale este orientat spre inapoi
si mai coborat decat cel din deal.Bratele sunt usor flexate din
articulatia cotului,cel dinspre deal cu pumnul la nivelul soldului,iar
cel din vale cu pumnul mai sus si usor scos afara.Betele sunt
orientate oblic inapoi si in jos.Privirea este indreptata spre vale.
PRINCIPALELE GRESELI
-piciorul din vale intins,picioare arcuite sau in X;
-schiuri neparalele,lipsa cantarii superioare,greutatea repartizata
pe schiul din deal;
-schiul din deal situat inapoia celui din vale;
-trunchiul rasucit catre deal,schiul din deal ramas inapoi in raport
cu cel din vale;
-schiuri cantate asimetric,tinuta incordata.

MIJLOACE
A)DE PE LOC
-adoptarea pozitiei de coborare oblica,controlul incarcarii
schiurilor;
-exercitii de flexie-extensie pe verticala si lateral.
B)DIN ALUNECARE
-coborare oblica cu ridicarea completa a schiului din deal de pe
zapada;
-coborare oblica cu rasucirea trunchiului spre vale si punctare de
aceeasi parte;atingerea bocancului din vale cu palma bratului din
deal;
-coborare oblica controland incarcatura schiului din vale prin
mentinerea ridicata a cozii schiului din deal;

-coborare oblica cu betele la spate prinse sub axile,la nivelul

coatelor.
INDICATII METODICE
-alegerea terenului de lucru are o mare importanta.La inceput
pantele vor fi mai usoare,apoi inclinatia sporeste progresiv ca si
evolutia pe diferite tipuri de zapada.Executiile vor alterna de o
parte pe cealalta a pantei;
-se va urmari insusirea pozitiei corecte pe schiuri si mentinerea
atitudinii general relaxate a corpului;
-formarea deprinderii de incarcare corecta a schiurilor.

B IV.
1.Decalogul skiorului-reguli de conduita ale skiorului pe o
partie de ski.
Aceste reguli sunt recunoscute si acreditate de F.I.S.Sunt 10 reguli
de conduita specifice schiului alpin.
1. Respectul fata de ceilalti participanti la traseul partiei:
fiecare schior se comporta astfel incat sa nu puna in pericol si sa
nu aduca niciun prejudiciu altui schior aflat pe partia de schi.

2. Controlul vitezei de coborare si a atitudinilor

comportamentale: fiecare schior trebuie sa-si adapteze viteza
de alunecare si comportamentul in functie de conditiile
atmosferice,terenului si nivelul personal de cunoastere a
procedeelor tehnice de coborare a unei pante.
3. Controlul directiei de alunecare: schiorul din deal trebuie sa
anticipeze directia de alunecare care va asigura protectia
schiorului din vale.
4. Alunecarea schiorului: mai ales pentru schiorii incepatori se
poate efectua spre deal,spre vale prin stanga sau prin dreapta
permanent pe o urma larga pe arcul ocolirii care sa permita
schiorilor depasiti sa-si continue evolutia.
5. Traversarea partiei de schi: fiecare schior care traverseaza
partia de schi trebuie sa asigure coborarea schiorului din deal si
apoi sa traverseze partia(partia se traverseaza pe schiuri).Cu
claparii sau bocancul avem dreptul la circulatie pe partea lizierei
padurii(pe margine).
6. Stationarea pe partia de schi: schiorul va evita stationarea
pe partie sau pe un teren de exersat in conditiile de vizibilitate
redusa sau in contextul in care apar ruperi de panta cu treceri
inguste.In conditiile caderii se va apela la degajarea rapida a
partiei.
7. Urcarea sau coborarea in clapari: se realizeaza pe
marginea partiei.
8. Respectarea semnalizarilor pe partia de schi: schiorul va
respecta respecta indicatoarele existente:intrarea interzisa,pericol
de avalanse,ocolirea(dreapta/stanga),drum ingust-blocat,partie de
concurs/in pregatire,partie neamenajata-strict interzis,interzis
accesul pe portiuni largi si neamenajate.

9. Accidentul pe partia de schi: orice tip de accident pe partia

de schi va fi rapid semnalat.Se recomanda acordarea primului
ajutor numai daca se cunoaste acest tip,daca nu,se recomanda
luarea contactului rapid cu salvamontul.
10. Identificarea: reprezinta momentul de asumare a
responsabilitatii fiecarui martor schior sau spectator in momentul
producerii unui accident.
2.Caderea si ridicarea din cadere pe teren plat si la panta.
Ridicarea din cadere pe panta impune o degajare rapida a
terenului de lucru;iar in conditiile in care caderea produce un
accident grav se intervine cu apel la salvamont.Modalitatile de
ridicare din cadere sunt:
A)RIDICAREA CU AJUTORUL BETELOR SIMULTAN SUSTINUTE DE LA
NIVELUL MANERELOR-indiferent de locul caderii schiorul va
executa o flexie la nivelul articulatiilor(glezna-genunchi-coapsa)
pana la nivelul asezarii schiurilor pe canturile superioare iar
betele se vor afla in sprijin pe zapada.
B)RIDICAREA CU AJUTORUL BETELOR SUSTINUTE DE LA
JUMATATEA SAU PARTEA INFERIOARA A BETELOR-reprezinta un
procedeu tehnic specific ridicarii in conditii de zapada.
C)RIDICAREA CU AJUTORUL UNUI ALT SCHIOR-schiorul care ajuta
la ridicarea celui cazut va fi situat in spre vale dispus cu fata pe
directia de alunecare sau invers.
Mijloace-pe teren plat:
*simularea caderii si apropierea schiurilor de corp prin flexia
coapsei din articulatia genunchilor si ridicare prin sprijin pe mana
sau pe bratul din deal.
Mijloace-din alunecare:
*din usoara coborare(adoptarea unei pozitii de coborare oblica)
simularea caderii si asezarea pe zapada spre deal.Din aceasta

pozitie schiurile vor fi duse cat mai aproape de linia trunchiului si

asezate perpendicular pe linia pantei.Ridicarea se va realiza pe
bratul infipt in zapada spre deal.
Indicatii metodice-simularea dezechilibrarilor posibile pentru
identificarea cauzelor caderilor si perceperea aspectelor care
converg in determinarea acestora.

B V.
1.Demonstratia si metodele de exersare in skiul alpin.
Metodele de exersare pentru invatarea tuturor procedeelor
tehnice in lectia de schi sunt:
1.EXERSAREA PARTIALA-fiecare procedeu tehnic va fi defalcat pe
faze separate,iar pentru fiecare faza se vor adecva exercitii
pregatitoare separate.
2.EXERSAREA GLOBALA-este caracterizata prin:subiectii vor fi
adoptati la un program tehnic in care procedeele tehnice sunt
executate global dupa posibilitati, daca executiile nu reusesc se
va recurge la unitati partial functionale din procedeele tehnice si
la exercitii ajutatoare.
*Cresterea eficientei exersarii este determinata de folosire a
mijloacelor mecanice de urcare si a formelor optime de teren.
2.Alegerea si pregatirea skiurilor,legaturilor si bocancilor.
Echipamentul in general s-a diversificat iar astazi materialele de
schi sunt alese pe cele 3 categorii schiori incepatori,medii si
avansati.In mod simultan au evoluat modalitatile de prindere
adica sistemul legatura-bocanc-schi care creaza siguranta

maxima a sistemului schior-schi pentru conditiile diversificate ale

starii zapezii.

B VI.
1.Formarea deprinderilor motrice specifice skiului-faza a
III-a
Faza a III-a de formare a deprinderilor motrice se caracterizeaza
prin stabilirea stereotipurilor dinamice indiferent de influentele
interne si externe,care actioneaza in conditiile practicarii
schiului.In aceasta faza are loc perfectionarea deprinderilor
formate in fazele I si II.Aceste lucru se realizeaza prin repetari
multiple.Astfel,miscarile devin economice,precise,repezi,iar
tehnica devine stabila indiferent de conditiile externe.In acelasi
timp se imbunatateste calitatea executarii procedeelor tehnice si
se micsoareaza numarul greselilor.Procesele nervoase implicate
devin mobile si echilibrate,iar incordarile musculare devin
eficiente.In aceasta faza se stabileste si se perfectioneaza simtul
schiului,simtul zapezii,simtul echilibrului in alunecare.Se
perfectioneaza simtul tempoului si al ritmului executiilor in
diferite conditii de teren si zapada.

2.Derapajul oblic(mecanism tehnic,principalele

greseli,mijoace si indicatii metodice).
Derapajul oblic reprezinta cea mai importanta forma de
franare,deoarece contribuie la invatarea cristianiilor.
MECANISM TEHNIC-pozitia fundamentala este cea de coborare
oblica.Din aceasta pozitie ducerea genunchilor dinspre deal spre
linia schiurilor,imprima trecerea schiurilor de la cantare la
decantare,agrenandu-le intr-o miscare de translatie pe o directie
oblica fata de linia pantei.Amplitudinea derapajului este marita
cand se executa miscari active de impingere a schiurilor in plan
lateral,prin miscarea membrelor inferioare.Franarea este mai
mare cand alunecarea schiurilor in derapaj este intrerupta
succesiv prin cantare scurta.
PRINCIPALELE GRESELI
-pozitie departata a schiurilor;
-intinderea completa a picioarelor in timpul extensiei;
-aterizare lipsita de suplete,ghemuire insuficienta.

MIJLOACE
1.De pe loc:
*imitarea actiunii de derapare,impingere cu betele infipte in deal;
*din pozitia de coborare oblica cu schiurile pe canturi,trecerea
greutatii corpului spre corzile sau spre varfurile schiurilor.
2.Din alunecare:
*din pozitia de coborare oblica cantare-decantare prin ducerea
genunchilor spre deal si spre vale;
*din pozitia de coborare oblica declansarea derapajului la ridicare
si oprirea lui la ghemuire si invers;
*derapaje cu oprire la puncte fixe;
*derapaje repetate in coborari lungi de traversare.

INDICATII METODICE
-se va pune accentul pe cursivitatea derapajului,pe dozarea fina a
cantarii;
-pozitie relaxata si controlata de coborare oblica;
-perfectionarea derapajului se continua pe pante cu diferite
inclinatii la viteze variate.Pe masura ce siguranta si echilibrul se
maresc,se impune repetarea cu schiurile apropiate si miscarea de
oprire a derapajului(cantarea) executata mai rapid.

B VII.
1.Factorii care favorizeaza procesul de invatare a skiului.
1.Existenta mijloacelor mecanice de urcare(elimina pierderea
inutila de timp si energie;dozarea efortului devine optima in
vederea cresterii timpului de alunecare si implicit a mentinerii
densitatii lectiei de schi).
2.Terenul de lucru(poate usura si grabi instruirea prin abordarea
unor partii cu grade diferite de dificultate alese in functie de
nivelul de pregatire fizica generala a subiectilor:metodic pot fi
amenajate pentru copii terenuri scoala).
3.Materialele de lucru(schiurile vor avea o lungime de 10-15 cm
mai mici decat inaltimea studentului;legaturile dublu securit;
betele cu lungimea pana la articulatia cotului si formeaza cu

antebratul un unghi de 90;claparii cu lejeritate o marime mai

mare).
4.Metodica de predare,calitatile si pregatirea profesorului.
2.Tipologia franarilor in skiul alpin(clasificare-metoda
directa).
Franarile sunt procedee tehnice care stau la baza ocolirilor.Ele reprezinta
procedee tehnice prin care schiorul isi poate reduce viteza sau se poate
opri.Procedeele de franare cu schiurile sunt urmatoarele:
1.FRANAREA PRIN DERAPAJ 2.FRANAREA IN PLUG 3.FRANAREA IN
JUMATATE DE PLUG
Procedeele 2 si 3 apartin caii indirecte de invatare.
FRANAREA PRIN DERAPAJ-reprezinta un procedeu tehnic prin care schiorul
pierde din inaltimea pe panta,alunecand lateral sau oblic fata de linia
pantei,reducand franarea vitezei de deplasare.Modalitatea de cantare
determina caracterul derapajului.Marirea sau micsorarea unghiului de
atac al muchiilor schiurilor fata de zapada accentueaza sau slabeste
sprijinul pe canturi.Derapajul care survine in momentul trecerii schiurilor
de pe muchii pe lat,indiferent de directia in care se executa,are un unic
mecanism de realizare.Acest mecanism intra in functiune in momentul
ruperii echilibrului dintre fortele care actioneaza asupra sistemului schiorschi in timpul coborarii oblice.Fortele-forta de gravitatie(cu componentele
sale) si forta de reactie a solului(rezistenta laterala),care actioneaza in
sens invers-sunt indispensabile declansarii mecanismului.Daca forta de
reactie a sprijinului este de valoare egala cu componenta fortei de
gravitatie ce va actiona in directia pantei si ambele forte vor fi aplicate in
acelasi punct pe schi,derapajul nu se poate realiza.Producerea derapajului
poate fi favorizata si de supraincarcarea schiurilor(prin flexii)dupa
micsorarea unghiului de cantare.

B VIII.
1. Formarea deprinderilor motrice specifice skiului-faza a
II-a.
Faza a II-a de formare a deprinderilor motrice specifice schiului se
caracterizeaza prin faptul ca se continua fixarea legaturilor
temporare stabilite intre centrii superiori senzitivi si motori.Faza a
II-a coincide cu realizarea unor legaturi intre elementele noi

aparute si inhibarea celor inutile.Altfel spus,stereotipul dinamic se

intareste printr-o concentrare a proceselor de excitatie si inhibitie
pe baza diferentierii.Din punct de vedere cantitativ,in aceasta
faza,elevii vor realiza un numar mare de executii reusite.In acelasi
timp,mecanismul de baza al miscarii va fi executat cu
siguranta,elevii fiind capabili sa-si dirijeze si sa-si autoaprecieze
executiile.Din punct de vedere metodic,profesorul va pastra
conditiile optime de lucru,modificand terenul de lucru si prevenind
aparitia repetata a greselilor.In acest sens,se pot folosi exercitii
ajutatoare.Nu se va trece la invatarea elementului urmator pana
cand cel anterior nu este considerat fixat.Pentru fixarea
deprinderilor se pot organiza intreceri si deplasari pe schi in teren
variat.Se numeste FAZA DE FIXARE.

2. Derapajul inlantuit-ghirlande(tipologie,principalele
greseli,mijoace).
Derapajele oblice inlantuite sau ghirlandele contribuie la
imbunatatirea sprijinului pe muchii si a declansarii virajelor spre

deal sau spre vale.Ele reprezinta mijloace de baza pentru

invatarea cristianiilor.
1.GHIRLANDA SIMPLA-pornind din coborare oblica se trece intr-un
derapaj oblic simplu.Flexia progresiva a genunchilor este asociata
cu impingerea calcaielor in afara,rezultand astfel efectul
interesat:pivotarea schiurilor spre deal si derapajul cozilor.
2.GHIRLANDA ROTUNJITA-din coborare oblica se executa o flexie a
genunchilor concomitent cu incarcarea cozilor schiurilor si cu o
apasare laterala a calcaielor;urmata de o ridicare progresiva si o
incarcare a varfurilor schiurilor,orientand genunchii spre
vale,schiurile asezandu-se pe toata talpa.
3.GHIRLANDA CU TRAGERE-din coborare oblica se declanseaza un
derapaj oblic la finalul caruia schiorul canteaza mult pe muchiile
superioare si din sprijin pe sol executa printr-o extensie rapida a
genunchilor tragerea picioarelor sub corp si pivotarea lor.
Principalele greseli:
-pozitia departata a schiurilor;
-schiul din deal prea mult dus inainte;
-intinderea completa a picioarelor in timpul extensiei;
-aterizare lipsita de suplete,ghemuire insuficienta.
Exercitii:
1.De pe loc-ghemuiri si extensii cu desprinderea schiurilor de pe
zapada.
2.Din alunecare-coborari oblice cu sarituri succesive pe verticala.
4.CONTRADERAPAJUL-pentru realizarea unor viraje
inlantuite,finalul unui viraj este un contraderapaj.El reprezinta un
derapaj scurt,dozat dupa necesitati.Conditii pentru realizarea
contraderapajului:
-paralelismul schiurilor si incarcarea lor egala;
-actiunea de arcuire-insurubare a corpului;
-actiunea de cantare si sprijin energic pe batul din vale.

B IX.
1.Sistematizarea procedeelor tehnice,respectiv calea
directa de invatare a skiului-paralel-scoala franceza de
ski.
1.Acomodarea cu echipamentul specific si cu zapada;
2.Mersul pe schiuri pe teren plat;
3.Mersul la urcare;
4.Schimbari de directie de pe loc;
5.Coborare directa;
6.Coborare oblica;
7.Trecerea denivelarilor de teren;
8.Franarea-derapajul:lateral,oblic,inlantuit(ghirlandele);
9.Ocolirile spre vale prin rotatie;
10.Schimbarea directiei din aluncare:
*Cristiania spre vale.
*Cristiania de pe linia pantei.
*Cristiania spre vale cu forme intermediare:cu desprinderi,cu
departari.
*Cristiania spre vale cu contraderapaj.
Cristiania spre vale cu amortizare.
*CRISTIANIA SPRE VALE PRIN ROTATIE.
Exista si metoda indirecta sau calea indirecta de invatare a
schiului:este vorba de schiul neparalel-scoala austriaca de schi
prin procedeul tehnic STEMBOGEN(se aplica tehnica procedeului
de coborari in plug sau jumatate de plug).

2.Deplasarea skiorului la partia de ski(mecanism

tehnic,principalele greseli). **
MECANISM TEHNIC
Deplasarea schiorului la partia de schi se realizeaza cu schiurile
sprijinite la nivelul bahului(a legaturilor) perpendicular pe centura
scapulo-humerala in mod obligatoriu cu varfurile schiurilor
inainte.Betele de schi sunt sustinute de mana libera care asigura
interventia in mentinerea echilibrului in deplasarea specifica cu
incaltamintea(bocanci-clapar).In veriga de pregatire pentru efort
procesul de formare a deprinderilor motrice specifice schiului
debuteaza cu prinderea schiurilor de picioare si cu examinarea
echipamentului specific.In primele lectii cu incepatorii se vor
rezolva urmatoarele sarcini:obisnuirea cu schiurile,pozitia pe
schiuri,educarea echilibrului specific alunecarii pe schiuri.
PRINCIPALELE GRESELI

B X.
1.Particularitatile predarii skiului in lectia de educatie
fizica.
1.Asigurarea unei stari optime de sanatate,prin faptul ca
practicarea schiului contribuie la dezvoltarea capacitatii de
rezistenta a organismului fata de factorii mediului ambiant,la
optimizarea capacitatii generale de munca a organismului si la
perfectionarea deprinderilor igienico-sanitare.
2.Stimularea cresterii si dezvoltarii fizice corecte a organismului in
urma influentei pe care o are practicarea schiului asupra starii de
tonicitate a musculaturii,dezvoltarii capacitatii respiratorii si
perfectionarii functiei circulatorii.
3.Imbunatatirea capacitatii motrice generale prin formarea si
aplicarea unor noi deprinderi,in conditii variate si complexe,prin
educarea la un nivel superior a perceptiilor de spatiu si timp,prin
ameliorarea capacitatii de stapanire a aparatului locomotor in
conditii deosebite de coordonare,orientare si echilibru,prin
educarea calitatilor motrice de baza cu accent pe
indemanare,viteza de reactie motrica,forta si rezistenta.
4.Dezvoltarea rapiditatii,intuitivitatii si creativitatii gandirii prin
perfectionarea capacitatii de revolzare independenta a situatiilor
complexe.
5.Dezvoltarea aptitudinilor psihosomatice prin perfectionarea
coordonarii generale,senzorio-motrice,a capacitatii de decizie,etc.
si educarea atentiei,vointei si a calitatilor lor.
6.Formarea bazei educatiei sportive a elevilor.Invatarea schiului
conduce pe elev la insusirea deprinderilor de baza si prin aceasta
la dobandirea capacitatii de aplicare a elementelor respective in
conditii de intrecere.

7.Formarea capacitatii de practicare independenta a exercitiului

fizic.Schiul reprezinta o forma de practicare independenta a
exercitiului fizic datorita emotivitatii deosebite pe care o prezinta
si valentelor pe care le are.

2.Oprirea naturala si prin bracarea(laterala) in skiul alpin.

Oprirea naturala
Pentru a opri incepatorul are la dispozitie un mijloc simplu:din
coborare directa,avand picioarele usor departate,se executa o
pivotare brusca a genunchilor apasand pe calcaie.Apasarea va fi
ajutata de o usoara lasare pe spate.Schiurile se aseaza
transversal fata de directia de alunecare.
Capul si trunchiul raman in pozitia initiala(orientata pe linia
pantei).
Oprirea prin bracare
Oprirea prin bacare este un procedeu asemanator opririi
naturale.Deosebirea consta in actionarea progresiva asupra
schiorilor:din coborare oblica,avand picioarele flexate mai mult
decat in mod obisnuit si schiurile departate,se exercita in mod
progresiv efortul de pivotare a genunchilor printr-o presiune
continua ajutata de impingerea acestora pe arcul interior ocolirii.
In miscarea de bracare,picioarele actioneaza identic cazului
precedent;varfurile schiurilor sunt orientate intr-un sens,cozile in
sens opus.
Principalele greseli
*Oprirea naturala:executie lenta;picioarele insuficient
departate;capul si trunchiul nu sunt orientate spre panta.
*Oprirea prin bracare:insuficienta ghemuire;picioarele
apropiate;lipsa continuitatii efortului de bracare;genunchii nu sunt
orientati spre interiorul arcului ocolirii.
Indicatii metodice

Pentru inceput miscarile vor fi efectuate pe o panta cu zapada

bine batatorita.Viteza constituie un element ajutator.

B XI.
1.Cauzele care determina aparitia greselilor si tipologia
acestora.
1.Intelegerea insuficienta a mecanismului tehnic predat.
2.O pregatire fizica superficiala/insuficienta.
3.Lipsa concordantei dintre posibilitatile elevului si exercitiile
propuse pentru exersare.
4.Oboseala care provoaca dereglarea coordonarii miscarilor.
5.Conditiile de lucru(terenul,zapada,viteza de deplasare)
neadaptate nivelului de instruire ale elevilor.
terenul-inclinarea acestuia;
la incepatori-15;
zapada-temperatura,zapada batatorita.
GRESELILE SUNT PRINCIPALE SI SECUNDARE.
A)PRINCIPALE-determina modificarea mecanismului,a structurii
acestuia.
B)SECUNDARE-scad eficienta miscarii fara a denatura structura
acestuia.

2.Coborarea directa(mecanism tehnic,principalele

greseli,mijoace si indicatii metodice).
MECANISM TEHNIC
Schiurile sunt paralele,apropiate(la inceput distanta dintre ele
poate fi 20-30cm unul de celalalt),egal incarcate,asezate pe toata
talpa,iar greutatea egal repartizata pe toata lungimea
schiurilor.Corpul are o postura normala,principalele
articulatii(glezna,genunchi,sold),usor flexate.Centrul de greutate
este proiectat in mijlocul poligonului de sustinere(delimitat de
suprafata de contact a picioarelor pe schiuri),permitand o pozitie
relaxata si echilibrata.Trunchiul este usor aplecat,bratele
indoite,coatele,coatele rotunjite si usor departate de
trunchi,betele orientate oblic inapoi,privirea indreptata la 20-30 m
inainte.In conditii normale,decalajul(departarea laterala) dintre
schiuri si intervalul(departarea in plan antero-posterior) sunt
determinate de:teren,starea zapezii,viteza.
PRINCIPALELE GRESELI
-schiuri departate,inegal incarcate.
MIJLOACE
1.De pe loc:
*adoptarea pozitiei de baza si a celor intermediare;
*balansari pe verticala si in plan antero-posterior.
2.Din alunecare:
*ghemuiri si ridicari inlantuite,variind amplitudinea miscarilor;
*coborari cu trecerea greutatii de pe un schiu pe celalalt;
*fara bete,balansarea bratelor in plan antero-posterior.
*coborari pe cate un schi;
*coborari pe zapezi diferite.
INDICATII METODICE
-se va acorda o atentie deosebita insusirii corecte a pozitiei de
coborare directa;

-se vor folosi pentru inceput pante line cu zapada

uniforma,precedata de un mic platou si terminata cu teren plat
sau contrapanta.Pe masura ce procedeul s-a insusit,pantele de
lucru se schimba,alegandu-se partii mai inclinate cu denivelari
usoare si zapada variata.

B XII.
1.Elemente de terminologie in skiul alpin. (toate-ne cere
prin sondaj)
ABSORBTIE-se refera la miscarea de inghitire a hopurilor sau a
denivelarilor realizata in timpul coborarii prin indoirea
genunchilor.
AGATARE-reprezinta castigarea de inaltime pe panta in atacul unei
porti prin incarcarea(schimbarea centrului de greutate)schiului
interior ocolirii.
ATERIZARE-luarea contactului cu zapada,dupa o saritura.
BALANS-miscarea de ghemuire,ridicare,ghemuire(flexie-extensieflexie).
BASCULAREA-blocarea schiurilor in zapada,oprirea inaintarii sau
franarea unei miscari a corpului.
CANT-marginea laterala a schiului confectionata dintr-un material
dur(otel,plastic, carbon,lemn dens,fibra de sticla).

CRISTIANIE-provine de la norvegianul CRISTIANSEN si reprezinta o

ocolire cu schiurile.
DECALAJ-distanta dintre varfurile schiorilor in plan anteroposterior.
DERAPAJ-miscarea de alunecare laterala sau oblica a schiurilor.
INTERVAL-deplasarea laterala a schiurilor.
JOC DE MUCHII-succesiunea de cantari si decantari.
LINIA DE PANTA-linia directa de inclinari a pantei de schi.
MANIABILITATE-conducerea usoara a schiurilor.
MATERIALELE DE SCHI-schiuri,legaturifata,spate,betele,portile,echipamentul de schi.
PLACAJUL-modul in care calca schiurile unul pe celalalt atunci
cand verificam calitatea suprafetei schiurilor.
VIRAJ-ocolire cu schiurile.

2. Derapajul lateral(mecanism tehnic,principalele

greseli,mijoace si indicatii metodice).
MECANISM TEHNIC
Din pozitia de coborare oblica,pe o panta inclinata schiurile
asezate transversal,egal incarcate si bine sprijinite pe muchii;se
imprima schiurilor o miscare de alunecare laterala prin trecerea
de pe canturi pe lat a acestora.Declansarea derapajului poate
avea loc atat la flexia genunchilor cat si la extensia lor(ghemuire
sau ridicare) prin deplasarea progresiva a genunchilor spre vale si
asezarea schiurilor pe lat.Oprirea derapajului coincide cu
repunerea schiurilor pe canturi.In timpul alunecarii,daca schiorul
va dori sa se deplaseze inainte sau inapoi,atunci va deplasa

centrul de greutate spre varful sau coada schiurilor.Prin incarcarea

varfurilor,descarcarea cozilor si invers obtinem un joc de derapaj.
PRINCIPALELE GRESELI
-pozitia de pornire defectuoasa(insuficienta arcuire);
-dificultati de cantare,atitudine rigida;
-trecerea brusca de la cantare la decantare;
-schiuri neparalele sau prea departate;
-mentinerea permanenta a genunchilor flexati spre deal.
MIJLOACE
1.De pe loc:
*imitarea miscarii de derapaj(sprijin pe bete infipte lateral);
*cantari-decantari;balans pe verticala;cantari-decantari.
2.Din alunecare:
*derapaj lateral cu sprijin si impingere in batul din deal;
*derapaj lateral pe portiuni mai lungi cu oprire la locuri marcate;
*derapaj lateral cu schimbarea ritmului de executie.
INDICATII METODICE
-alegerea terenului bine facut pe forme construite:movile sau
ruptura de panta cu zapada bine batatorita.