http://www.stonepunchkickboxing.ro/istoria_kickboxingului.

html

Kickbox-ul a aparut in preajma anilor 1960 in Asia. A fost combinat de-a lungul
timpului cu mai multe stiluri de arte martiale: Muay Thai, Karate , Tae Kwon Do, Kung
Fu si Thai Box, Karate Kyokushin. Avantajele kick-boxului sunt ca este o metoda
neegalata de auto-aparare completa si totodata s-a dovedit a fi o forma extrem de
eficienta de formare profesionala, de fitness total.
Este un sport extrem de incitant, iar punctul culminant in spectaculozitate a fost
aparitia K 1 , care este un sport de lupta, cu traditie dobandita din diferite stiluri ale
artelor martiale, toate adaptate la o lupta moderna, cu o mare atragere la public, pentru
determinarea celui mai bun luptator din lume „THE 1”.
Acest stil a aparut in Japonia, in preajma anilor 1960, si este o ramura a Kick-
box-ului “low-kick” sau “reguli orientale”. Provenind din Asia are la baza evolutia unor
procedee imprumutate din karate si in special karate kyokushin . In regulile de kick-box
low-kick, pe langa arsenalul de full-contact, sunt permise lovituri cu tibia pe coapsa atat
pe exterior cat si pe interior.
Kickboxingul este o combinatie de arte martiale cu tehnici preluate din Muay
Thai, Karate si Soringi Kempo . Sunt utilizate aceleasi tactici ca în Muay Thai dar si
lovituri de "ciocan" cu antebratul. Asa cum am mai precizat, stilul a aparut la inceputul
anilor 1960 in Tokio si s-a raspandit repede în restul tarii denumind acest sport Kick-
Boxing. Noguchi Osamu este considerat parintele kick-boxului japonez. El a fost unul
dintre cei mai proeminenti promotori de lupte în Japonia.
In ianuarie 1966 Noguchi a format JKBA ( Japan Kick-boxing Association,
Asociatia de Kick-box din Japonia ). In ianuarie 1967, Noguchi si reprezentantii din
Coreea de Sud, Filipine si Thailanda au constituit “Orient Kickboxing Association”
(Asociatia de Kick-box Orientala). "Kick-boxul Japonez" devine un stil de lupta popular
dupa 1966. In cursul anilor 80, WKA a fost singurul corp legal relevant pentru
Kickboxing din Japonia. In anii 80 tarziu si primii ani 90, mai multe organizatii
concurente WKA au aparut; sportul a atins noi culmi in anii 90 cu aparitia marilor
evenimente din seria K-1 ( lupte sub reguli de Muay Thai modificate ), promovate de
maestrul Ishii. In prezent seria K-1 este evenimentul de cel mai mare succes si cea mai
bine platita competitie de profesionisti din lume in materie de Kick-box/Thai-box.
A doua orientare a acestui stil provine din America de Nord, in jurul anilor 1970, si este
o varianta a Kick-box-ului “high-kick” sau full-contact. A aparut din artele martiale
( predominant karate si taekwondo ) modificate de practicanti din Europa si America, în
dorinta de a crea un sport de ring bazat pe lovituri de picior din stilurile mentionate
combinat cu tehnicile de brat din boxul clasic. A fost numit initial "full contact karate",
apoi "kick-box high kick" ( permitand lovituri de picior numai peste nivelul centurii )
sau, mai simplu, "full contact".
Pionierii disciplinei sunt George Bruckner, fondatorul WAKO si organizatorul
primelor evenimente sportive de gen la nivel mondial si Dominic Valera ( în Europa )
iar in SUA - Mike Anderson, Bill Wallace si Benny Urquidez. Termenul de full contact
la anglosaxoni a devenit sinonim cu kick-box high kick.
Stilul de lupta Kick-boxing Karate este un sistem datorita deschiderii totale pe care o
are, raportata la stilurile de lupta . Astfel datorita limitarilor impuse de fondator care
incearca personalizarea stilului, cu anumite limite, care, o data depasite, nu se mai
identifica cu standardele care particularizau stilul. Kick Boxing Karate este un sistem
deschis, inovator, cu autocorectie. Kick-box si Kick-box Karate sunt unul si acelasi
lucru.
 Stilul de lupta Kick-box este latura pur sportiva a sistemului care pune accent
exclusiv pe pregatirea pentru competitii sportive. In Kick-box este interzis, în cea mai
mare parte, portul centurilor colorate. Centurile nu au nici o importanta, conteaza doar
ceea ce poti face cu ceea ce cunosti.
Kick-box Karate este un sistem martial si sportiv in egala masura. Caracterul martial si
sportiv se preda în cadrul cursurilor specifice. La initiere se pune accent pe autoaparare,
trecand gradat spre lupta de ring specifica Kick-boxului. In cadrul sistemului Kick-box
Karate se acorda centuri colorate.
Pentru a micsora distanta dintre ceea ce cunosti si ceea ce poti face cu ajutorul
cunostintelor, sistemul Kick-box Karate a creeat o serie de competitii.
La inceputurile dezvoltarii stilului de Kick-box Karate, luptele se desfasurau
doar in forma Full Contact, pe tatami fiind permise loviturile chiar cu adversarul cazut
la sol, nu exista limita de timp,luptele luau sfarsit doar cand adversarul era invins prin
ko sau abandona meciul. Cu timpul, pentru a permite cat mai multor persoane
participarea la competitii, s-au creat competii specifice, cu protejare mare. S-au introdus
tibiere, cochilii, proteze dentare, botosei, vesta piept, casca cu viziera, protectie
antebrate etc.
În SUA si Europa de Vest numarul organizatiilor de Kick-box Karate este mare,
existand organizatii pentru profesionisti, pentru amatori si mixte. Capitala mondiala a
Kick Box-ului profesionist este Las Vegas .In competitiile de lupte fara reguli sau cu
minimum de reguli, precum UFC, K1, Pancratiu etc, se observa ca majoritatea celor
care ajung în sferturi, semifinale si finale sunt luptatori de Kick-box Karate. In ultimul
sfert de secol, kick-boxul s-a dezvoltat constant la nivel mondial.

Kickbox-ul este o metoda de aparare care te va invata cum sa te aperi in situatii

periculoase, inarmat sau cu mainile goale. Nu este doar un sport de contact, ci este
sportul in care gratia si stilul caracteristice boxului se imbina cu loviturile.

3 motive sa te apuci de kickboxing:

 inveti cum sa descurajezi orice persoana care te ataca;
 inveti cum sa eviti impactul cu puterea loviturii atacatorului si sa-l ataci in
puncte sensibile, dezarmandu-l sau punandu-l in imposibilitate de a te ataca;
 inveti cum sa te aperi si cum sa-ti concentrezi 100% din puterea corpului tau in
fiecare miscare pe care o faci, in fiecare lovitura pe care o executi.

Antrenamentele de Kickbox isi vor lasa o amprenta permanenta asupra mentalitatii tale.
Te vor ajuta sa sa-ti pastrezi starea de echilibru mental intr-o lupta fizica, forta contra
forta, sau intr-o discutie publica, minte contra minte, intelect contra intelect. O persoana
puternica va fi in stare sa-si canalizeze mai bine efortul, iar o persoana slaba sau mai
putin puternica va stii cum sa neutralizeze forta mai mare a adeversarului, folosind
metodele de aparare. De asemenea vei ajunge la un grad mai inalt al increderii in tine, iti
vei imbunatatii conditia fizica si circulatia sangvina, iti va creste agilitatea si rezistenta
musculara.Antrenorul personal iti va face o evaluare a conditiei tale fizice si o serie de
recomandari cu privire la ce tip de kickbox care ti s-ar potrivi cel mai bine. impreuna il
veti alege pe acela care te va ajuta sa-ti atingi obiectivele pe care ti l-ai setat.
Tipuri de kickbox:

 kickbox-ul praticat pentru autoaparare;

 kickbox-ul pentru mentinerea conditiei fizice - kickboxul cardio care nu implica
contact fizic intre adversari, consta in antrenamente cardiovasculare cu beneficii
vizibile pentru corp;
 kickbox-ul ca sport full contact.
In cazul practicarii kickboxului ca sport full contact, luptatorii vor primi informatii
despre regulile existente in ceea ce priveste protectia in timpul luptelor: sportivii sunt
obligati sa poarte pentru protectia lor si a adversarilor proteze dentare, bandaje la
incheieturi, manusi de box, cochilii, tibiere si, optional, casca de protectie (mai ales cei
sub 16 ani). Antrenorul personal va realiza, de-a lungul antrenamentelor, o serie de
evaluari pentru a vedea in ce stil de kickbox te-ai incadra mai bine ca luptator, pentru
participarea in competitii si pentru a obtine performanta pe care o ai ca obiectiv.
Kickboxingul (în japoneză キックボクシング, kikkubokushingu) este un grup
de arte marțiale și lupte sportive verticale, care utilizează lovituri cu pumnii și
picioarele, dezvoltate istoric din karate, Muay Thai și boxulclasic. Kickboxingul poate
fi practicat ca auto-apărare, fitnessgeneral, sau ca sport de contact.
Kickboxingul japonez își are originile în anii 1960, iar cel american a apărut la
începutul anilor 1970. Kickboxingul poate fi considerat o artă marțială hibridă, format
prin combinarea elementelor din diverse stiluri tradiționale de lupte.
În lume nu există un organism internațional unitar de conducere a sportului.
Printre cele mai importante organisme de conducere internațională se numără
International Combat Organisation (ICO), World Association of Kickboxing
Organizations (WAKO), World Kickboxing Association (WKA), International Sport
Karate Association (ISKA), International Kickboxing Federation (IKF), World Sport
Kickboxing Federation (WKSF), ș.a. Prin urmare, nu există un singur campionat
mondial unitar de kickboxing, iar titlurile de campion sunt oferite de
fiecare promoter individual în parte, cum ar fi K-1, Glory, Lumpinee Boxing Stadium,
ș.a. Competițiile organizate sub egida diferitor organizații, se conduc de diferite reguli,
cum ar fi folosirea genunchilorsau a clinciurilor, etc.

Federații internaționale
Federație internațională Site Web
World Kickboxing & Karate Association (W.K.A) - www.wkaassociation.co
Amatori și profesioniști m
World Kickboxing Federation (W.K.F) www.wkfkickboxing.co
 m
International Sport Kickboxing Association (I.S.K.A) - www.iska.com
Amatori și profesioniști
World Association of Kickboxing Organizations www.wakoweb.com
(W.A.K.O) - Amatori și profesioniști
World Traditional Kickboxing Association (WTKA) www.wtkainternational.
com
Professional Kickboxing Association (P.K.A - nouvel âge) www.pkakickboxing.co
m
World Federation of Kickboxing (W.F.K) - Amatori și www.wfk-gov.com
profesioniști
World Amateur Sport Kickboxing Organization www.dovuscu.com
(W.A.S.K.O) - Amatori
International Kickboxing Board of Control (I.K.B.C) www.ikbc.org
World Kickboxing Network (W.K.N) - Profesioniști www.worldkickboxingn
etwork.com
World Kickboxing Union (W.K.U) www.wku-
kickboxing.com
International Kickboxing Federation (I.K.F) - Amatori și www.ikfkickboxing.com
profesioniști

Kickboxul este un gen de arte martiale care a aparut ca imbinare a doua stiluri de lupta:
kick-boxul “low-kick”, originar in Japonia, compus din lovituri full-contact in care sunt
permise lovituri cu tibia pe coapsa, atat pe exterior, cat si pe interior, si kick-boxul
“high-kick”, originar in America de Nord, compus din lovituri de picior combinate cu
tehnicile de brat din boxul clasic.

In initierea în Kickbox se pune accent pe latura de autoaparare, in vreme ce la nivel

profesionist se pune accent pe pregatirea pentru competitii sportive.

Astfel, la baza, Kickbox este o metoda de autoaparare in care miscarile clasice de box se

imbina cu loviturile. Gratie combinatiei de lovituri cu pumnul si picoarele, sarituri si
unduiri, antrenamentul de Kickbox devine un exercitiu distractiv, eliberator si plin de
energie. 

Dincolo de avantajele pentru conditia fizica, imbunatatirea circulatiei sangvine,

cresterea agilitatii, a rezistentei musculare si a echilibrului, Kickboxul are un impact
pozitiv asupra psihicului. Vei deveni mai increzator, te vei concentra mai bine, vei avea
un mai bun control asupra ta, dar si asupra celor care manifesta o atitudine negativa fata
de tine, vei sti sa iti canalizezi mai bine energia si vointa.

Un antrenament de Kickbox cu durata de o ora, desfasurat corect, poate duce la arderea

a pana la 600 de calorii, insa trebuie avut in vedere ca, datorita efortului intens pe care il
presupune, este nevoie de o minima conditie fizica. Numai un instructor specializat
poate face o evaluare si iti poate sugera setul de exercitii potrivit pentru tine si
obiectivele pe care le ai.
Kickboxing reprezinta un termen generic care defineste ansamblul de sporturi de lupta
de lovire caracterizate prin : 

- Lupta sportiva intre doi combatanti prin schimb de lovituri, cu diverse grade de
permisivitate a contactului (incepand de la contact limitat si numar de lovituri limitate
pana la lovituri nelimitate ca numar si contact cu intentie de knockout al adversarului –
„fullcontact”); 

- Timpul de lupta impartit intr-un numar variat de reprize cu pauza intre reprize; 

- Desfasurarea luptei in conditiile supravegherii de catre arbitri si a unor norme de

securitate pentru sportivi destinate sa evite in cel mai mare grad ranirile ireversibile; 

- Folosirea unor seturi de procedee de lovire permise, functie de mai multe grupe de
reguli, care pot include, lovituri de brat, de picior, de genunchi si de cot; 

- Limitarea tehnicilor de proiectare si interzicerea tehnicilor de grappling (agatare,

procedee articulare, sugrumare, lupta la sol). 

In sporturile de lupta, kickboxing este considerat ca familia de discipline sportive

apartinand „striking arts” (sporturi de lovire), spre deosebire de disciplinele sportive de
lupta unde victoria se obtine prin proiectare/imobilizare/strangulare/procedee articulare,
cunoscute ca „grappling” (exemple – judo, lupte libere, grecoromane, jujutsu etc.) si de
disciplinele mixte (cunoscute ca „Mixed Martial Arts” sau MMA) in care sunt permise
in diferite grade si lovirea si tranta cu adversarul (exemple – UFC, ValeTudo,
Pankration). 

Kickboxing are, in functie de organizatia promotoare, mai multe seturi de reguli,care

genereaza disciplinele de lupta. In afara disciplinelor de lupta propriu zise, se practica
discipline cu caracter demonstrativ (non-combativ). 

Istoric, sporturi de lupta similare cu kickboxing s-au practicat din cele mai vechi
timpuri, existand atestarea unor competitii martiale de acest gen inca din antichitatea
timpurie (Egiptul antic). In privinta termenului de kickboxing, trebuie facuta o diferenta
intre notiunea de kickboxing care a fost consacrata ca termen generic pentru sporturile
de lupta de lovire ("striking arts") si kickboxing inteles ca evolutia unor stiluri de lupta
de la arta martiala la sport martial. 
Kickboxing, ca evolutie a unor stiluri de lupta spre sport martial, are doua radacini: 

- Kickboxing "high-kick" sau full-contact. 

A aparut din artele martiale (predominant karate si taekwondo) modificate de practicanti

din Europa si America, in dorinta de a crea un sport de ring bazat pe lovituri de picior
din stilurile mentionate combinat cu tehnicile de brat din boxul clasic. A fost numit
initial "fullcontact karate", apoi "kickboxing highkick" (permitand lovituri de picior
numai peste nivelul centurii) sau, mai simplu, "fullcontact". 
Pionierii disciplinei sunt Georg Bruckner, fondatorul WAKO si organizatorul primelor
evenimente sportive de gen la nivel mondial si Dominic Valera (in Europa) iar in USA -
Mike Anderson, Bill Wallace si Benny Urquidez. Termenul de fullcontact la
anglosaxoni a devenit sinonim cu kickboxing highkick ; de provenienta asiatica (mai
ales japoneza), avand radacinile in evolutia unor stiluri desprinse din kyokushin karate.
In setul de reguli de kickbox lowkick, pe langa arsenalul din fullcontact, sunt permise
lovituri cu tibia pe coapsa atat pe exterior cat si pe interior (lowkicks). 

Kenji Kurosaki si Tadashi Nakamura - impreuna cu Akio Fujiwara, cunoscut si ca

Noboru Osawa sunt fondatorii kickboxingului japonez, intrat in nomenclatura
internationala ca "lowkick" sau "Oriental rules kickboxing". Fosti elevi ai celebrului
Masutatsu Oyama, parintele kyokushin karate, ei au facut parte din echipa de karateka
ce s-a distins prin infrangerea celor mai buni luptatori de Muay Thai in 1962 ca urmare
a unei provocari adresate de acestia tuturor practicantilor de arte martiale japoneze, la
care numai Kyokushinkaikan a indraznit sa raspunda. Kurosaki sensei este conducatorul
unei ramuri desprinse din kyokushin si colaborator apropiat al lui Jon Bluming,
fondatorul Kyokushin Budokai.Nakamura, elevul si apoi colegul lui Kurosaki este
fondatorul stilului Seido Karate 

Pionierii kickboxingului cu reguli lowkick sunt luptatorii japonezi din echipa lui Mas
Oyama care au luptat si invins pentru prima data o echipa de luptatori de Muay Thai de
varf ca urmare a provocarii adresate de acestia practicantilor de karate la inceputul
anilor '60: Tadashi Nakamura, Akio Fujiwara si Kenji Kurosaki. 

Urmarea a fost o adversitate acum deja invechita (si dupa parerea mea si nefericita, dat
fiind ca a dus la formarea a nenumarate prejudecati) intre practicantii de kyokushin
karate si Muay Thai. Ea a inceput cu aceasta provocare, acum ajunsa legendara, adresata
de practicantii de Muay Thai celor de karate la inceputul anilor '60 si s-a concretizat in
meciurile dintre o echipa de 3 practicanti renumiti ai kyokushinului mentionati mai sus
si 3 luptatori de Muay Thai. Ea s-a terminat cu o victorie 2-1 in favoarea japonezilor
antrenati de Mas Oyama . De asemenea, exista o adversitate manifesta a stilistilor de
box Thai contra practicantilor de fullcontact care, in special in America, au beneficiat de
un adevarat (si agresiv) marketing al promotorilor lor, fiind descrisi ca "luptatori
neinvinsi". Frecvent insa, luptatorii de fullcontact care s-au hazardat sa lupte cu
thaiboxeri sub reguli de Muay Thai, datorita lipsei de experienta in setul de reguli mai
permisiv, au sfarsit prin a fi luati de pe ring de coechipieri, cu coapsele "tocate" ! In
replica, practicantii de reguli orientale amintesc tot timpul de susmentionata victorie a
japonezilor in prima lupta cu thailandezii si de faptul ca luptatori ca Akio Fujiwara
(numele de ring luat ca supranume cunoscut si ca Noboru Osawa) au fost stilisti plecati
din kyokushin care au devenit campioni de Muay Thai reusind sa-i invinga pe
thailandezi la ei acasa (Noboru Osawa nu numai ca a castigat primul meci mentionat
mai sus, dar a devenit si primul non-thailandez care a reusit sa castige un titlu de
campion pe stadionul Lumpini - cel mai bine cotat al profesionistilor de Muay Thai).
Aceste victorii sunt vehiculate ca argumente "decisive" in favoarea unui stil sau altuia
de foarte multi practicanti. Personal, cred ca aceste discutii sunt de fapt certuri sterile
care nu duc nicaieri. 
Daca cineva examineaza cu atentie modul in care regulile dau forma unei discipline de
lupta, va gasi intotdeauna lucruri interesante in toate disciplinele de "striking".
Fullcontact cu reguli de lovire peste centura are de partea lui combinatiile dinamice si
spectaculoase cu alternante de lovituri brat/picior, mod de a se misca pe ring foarte
dinamic, cu joc de pasi versatil, agil. Regulile orientale (lowkick) inseamna sa faci fata
la lovituri agresive la coapsa si implica tehnica de box excelenta, care nu seamana cu
cea din boxul clasic ci are un joc de pasi si o dinamica a loviturilor mult diferite.
Regulile de lowkick nepermitand clinciul, luptatorii trebuie, ca sa poata evita barajul de
lowkick al adversarului, sa aiba excelent simt al distantei cand lanseaza procedeele de
box, simt al echilibrului, joc de pasi cu foarte bun timing; dupa mai multe reprize cand
s-au schimbat lowkicks si fiecare sportiv are coapsele mai mult sau mai putin
"masacrate", trebuie sa ai box exploziv si foarte mult spirit combativ ca sa descurajezi
adversarul si sa mergi la victorie.Muay Thai are o logica impecabila a combinatiilor
brat-picior si cot-genunchi, are nevoie de excelent simt al echilibrului pentru a conduce
clinciul atat cu duritate cat si cu suplete. In majoritatea federatiilor de kickboxing exista
si discipline in care regulile sunt mai restrictive decat ale sporturilor fullcontact.
Formatul lightcontact are aceleasi reguli ca fullcontact highkick privind procedeele
permise dar loviturile trebuie date cu control, nefiind permis asaltul cu intentie de
knockl-out. Punctajul se stabileste functie de corectitudinea, rapiditatea si numarul
tehnicilor plasate. Lightcontact este deschis mai ales juniorilor, in majoritatea tarilor (cu
exceptia notabila a Thailandei) nefiind permisa desfasurarea de lupte in regim
fullcontact sub varsta de 18 ani. 
In formatul semicontact regulile sunt si mai restrictive, lupta fiind intrerupta de arbitru
la prima lovitura valabila, se acorda punctajul respectiv si apoi meciul se reia.
Semicontact este cel mai aproape de sistemul de lupta din karate traditional, fiind
cunoscut in tarile anglosaxone sub aceeasi denumire generica ("pointfighting") 
Desi practicantii de fullcontact exprima uneori opinii dispretuitoare despre disciplinele
cu reguli restrictive, ele au in ultima instanta utilitatea lor - fie ca instrument de
dezvoltare a aptitudinilor sportive pentru juniorii care vor sa lupte la fullcontact in
seniorat (lightcontact) fie pentru persoane care nu au intentia sa devina luptatori de
fullcontact dar vor sa dezvolte aptitudini pentru autoapararea elementara (semicontact,
fiind un stil bazat pe lovituri rapide, este bun pentru a dezvolta o tehnica de autoaparare
gen "musca si fugi"). Nefiind legate de riscuri mari de ranire ca disciplinele fullcontact,
semi- si lightcontact permit o baza larga de masa si sunt sporturi spectaculoase si utile
unei foarte bune conditii fizice. 
Date fiind acestea, cred ca toti fanii sportului, luptatorii si antrenorii "au de unde alege".
Cei mai buni luptatori amatori lupta de obicei in mai mult de o singura disciplina sau
chiar in toate, chiar daca sunt eventual specializati intr-una mai mult decat in celelalte.
Organizatiile oficiale promoveaza evenimente din toate seturile de reguli asa incat
antrenorii si luptatorii sa-si poata exploata capacitatile selectiv functie de aptitudinile
individuale. Pana la urma, cine e cel mai bun nu e o problema de reguli pentru ca un
luptator bun este un luptator bun indiferent ce limite i se vor impune, prin modul de a se
antrena si prin calitatile de care dispune. Asa incat parerea mea e ca "e loc pentru toti
sub soare". Sectiunea tehnica a acestui site va include discutii detaliate si imagini despre
rutinele de antrenament si tehnicile specifice ale fiecarei discipline.