Sunteți pe pagina 1din 58

TEHNICA si METODICA INVATARII SCHIULUI

Tehnica de baza a schiului alpin, reprezinta un ansamblu de deprinderi motrice, cu un continut specific, care permite deplasarea pe terenuri acoperite cu zapada, in diferite scopuri: formativ, utilitar, recreativ. Analiza actiunilor motrice realizate in cadrul deplasrilor pe schiuri, permite determinarea continutului tehnicii de baza, conlinut care este prezentat in continuare, sub forma unor grupe de procedee. A. MERSUL PE TEREN PLAT MERSURI ALTERNATIVE -mers alternativ cu doi pasi -mers alternativ cu patru pasi MERSURI SIMULTANE -alunecare prin impingere simultana -mers cu un pas si impingere simultana -mers cu doi pasi si impingere simultana TRECERI DE LA UN MERS LA ALTUL - trecere direct (simpl sau complex) -trecere cu alunecare (simpla sau complexa)

DEPLASARE PRIN PASI DE PATINAJ SI PASI DE PATINAJ

B. MERSUL LA URCAREA PANTEI - urcare cu pas batut - urcare oblica - urcare in trepte - urcare in foarfece - urcare in umatate foarfece C. SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC (INTOARCERILE) - intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor sau al varfurilor) - intoarcerea !in evantai" - intoarcerea varf peste varf - intoarcerea coada peste coada - intoarcerea prin saritura D. COBORARILE

- coborare directa - coborare oblica E. TRECEREA PESTE DENIVELARILE DE TEREN - trecerea prin adaptarea pozitiei corpului - trecerea prin amortizare - trecerea prin escamotare - trecerea prin saritura F. FRANAREA - franarea prin derapa (lateral sanu oblic) - franarea prin plug - franarea prin umatate de plug G. SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE (OCOLIRILE) a) ocoliri declansate prin pasire - ocoliri prin pasi succesivi spre deal - ocoliri prin pasi succesivi spre vale b) ocoliri declansate prin franare diri ata - ocoliri prin franare in plug - ocoliri prin franare in umatare de plug c) ocoliri declansate prin rotatie - ocolire prin pivotare - cristiania spre vale pe movila - cristiania spre vale cu desprindere - cristiania spre vale cu departare - cristiania spre vale prin rotatie - cristiania spre vale cu amortizare pe movila - cristiania spre vale cu pasire - cristiania spre vale cu contraderapa - cristiania spre vale cu deschidere d) ocoliri declansate prin transiatie - serpuirea rotun ita - serpuire franata - serpuire accelerata #uccesiunea abordarii procedeelor tehnice in invatarea tehnicii de baza a schiului alpin este urmatoarea:

1. A$%&%'A()A $* #$+,*(,-) #, ').-A#A()A .) #$+,*(, .rocesul de formare a deprinderilor motrice incepe odata cu prinderea schiurilor de picioare si cu primele incercari de deplasare cu a utorul lor. .rimele lectii cu incepatorii, trebuie sa resolve urmatoarele sarcini: 1.1. OBISNUIREA CU SCHIURILE: - prinderea si desfacerea schiurilor: - exercitii de pe loc pentru obisnuirea cu lungimea si cu greutatea schiurilor. 1.2. INSUSIREA UNEI POZITII CORECTE PE SCHIURI - exercitii de pe loc pentru insusirea pozitiei pe schiuri. 1.3. EDUCAREA ECHILIBRULUI IN TIMPUL DEPLASARII PE SCHIURI E ERCITII PENTRU OBISNUIREA CU SCHIURILE $ontinutul acomodarii cuprinde procedee de mers intoarcere, schimbari de directie sau combinatii, care se executa pe loc sau in deplasare, pe teren variat. )le contribuie la obisnuirea cu echipamentul si materialele de schi, dar si cu alunecarea pe schiuri. )xemple de exercitii: - ridicarea alternative a schiurilor de pe zapada si deplasarea lor la dreapta, stanga, in os si in sus/. - acelasi exercitiu, dar numai cu ridicarea cozilor sau numai cu ridicarea varfurilor/

- schimbari de directie de pe loc (intoarceri)/ - mers pe schiuri fara bete, prin pasire, prin zapada nu prea mare/ - mers la urcare/ - variante de mers si ocuri pe schiuri. INTOARCERI DE PE LOC: - intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor si in urul varfurilor)/ - intoarcerea !in evantai"/

- intoarcerea coada peste coada/ - intoarcerea varf peste varf/ - intoarcerea prin saritura

URCARI: - urcarea in pas batut/ - urcarea oblica/ - urcarea in trepte/

-urcarea in umatate de foarfece.

INDICATII METODICE: 0 #e urmareste ca printr-un numar corespnnz1tor de repetari, aceste miscari simple sa se execute relaxat si intr-un ritm vioi.

0 ,n executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei corecte pe schiuri, urmarindu-se localizarea miscarilor la nivelul membrelor inferioare si repartizarea crecta a greutatii corpului pe schiuri. 0 ,n pr mele lectii, o parte din mi loacele date vor fi adaptate sarcinii de amena are a terenului, pe care se vor desfasura urmatoarele lectii 0 .e masura insusirii unei pozitii corecte si a unor procee mai dificile, ni loacele de acomodare vor fi folosite in prima pane a lectiei pentru incalzirea organismului. 0 .entru mai buna desfasurare a activitatii, este recomandata instruirea incepatorilor in cadrul unor poligoane complexe. ,n acest sens, prezentam in scop orientativ un asemenea pol2gon, lasand la latitudinea instructorilor posibilitateade adaptare a acestuia, in functie de situatiile concrete de teren, unde isi desfasoara activitatea.

2. ACOMODAREA CU ALUNEACAREA PE SCHIURI Aceasta sarcina se realizeaza pe parcursul procesului de invatare si perfectionare a tehnicii schiului, pana la dobandirea simturilor specializate (simtul zapezii, al schiului, al alunecarii). &i loacele prin care se realizeaza aceasta sarcina sunt urmatoarele: 2.1. C!"!#$#i%& si '#&(&#i%& )&s'& *&+i,&%$#i%& *& '&#&+. 2.2. F#$+$#i%&. 2.3. A((&%&#$#i%&. 2.-. O(!%i#i%&.

2.1. COBORARILE ,n tehnica schiuiui, coborarile constituie elemete de baza, din care se executa de la cele mai simple la cele mai complexe procedee tehnice.

Aparent simple, coborarile pe schiuri creeaza dificultati atat incepatorilor, cat si schiorilor avansati. Aceste dificultati rezult din caracterul variat al partiilor, din viteza crescuta cu care se parcurg, ca si din necesitatea mentinerii si mai ales a restabilirii echilibrului, atunci cand factorii externi il deregleaza. ,n procesul invatarii procedeelor de coborare, se va urmari: - dobandirea pozitiei corecte pe schiuri/ - invatarea repartizarii corecte a greutatii corpului pe schiuri/ - dezvoltarea si perfectionarea echilibrului pe schiuri. 'in cauza complexittii problemelor pe care le ridica, si nu din cea a relativei lor simplitati, procedeele de coborare se situeaza in metodica invatarii schiului la inceput. 2.1.1. COBORAREA DIRECTA DEFINTIE: coborare executata pe linia pantei sau pe o directie paralela cu linia pantei. MECANISMUL TEHNIC - #chiurile cu varfurile la accelasi nivel si paralele, la o departare de 34-54 cm. unul de celalalt, sunt egal 6ncarcate si asezate pe toata talpa. 7reutatea este egal repartizata pe toala lungimea schiurilor. - Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor usor flexate. - 8ustul usor inclinat spre inainte, spatele rotun it si umerii relaxati. - 8ratele usor departate si spre inainte, coatele flexate, iar pumnii tin betele orientate oblic spre inapoi. - .rivirea indreptata la 34-54 m. spre inainte.

- .ozitia pe schiuri, trebuie sa fie cat mai naturala, supla si echilibrata. PRINCIPALELE .RESELI: 9. #chiurile prea departate si inegal incrcate.

3 #chiurile nu sunt la acelasi nivel. 5. .ozitia rigida a corpului, cu membrele inferioare intinse si departate/ cu membrele inferioare arcuite sau in !:" ;. 8ustul prea flexat si bazinul retras. <. .ozitia pe spate a corpului. =. 8ratele tinute rigid, prea intinse sau cu coatele scoase in lateral, trase inapoi sau foarte apropiate de corp. >. .rivirea indreptata prea aproape, la varful schiurilor. CAUZELE PRINCIPALELOR .RESELI:

- teama de panta si gri a pentru modul in care se va realiza oprirea/ - incercarea de a obtine o pozitie corecta prin contractia exagerata a musculaturii/ - slabul nivel al pregatirii fizice, si in special al unor calitati motrice si psihomotrice ca echilibrul/ - alegerea unor partii necorespunzatoare nivelului de pregatire/ - gradarea nerationala a mi loacelor in cadrul lectiilor/ - calitatea slaba a schiurilor, bocancilor si legaturilor, precum si montarea lor gresita. E ERCITII: 9. )xercitii de pe loc, cu si fara schiuri: - luarea pozitiei de coborare directa (inalta, medie si oasa)/ - cu si fara spri in in bete, executarea de sarituri succesive cu oprire in pozitie de coborare directa/ - din mers sau alergare cu schiurie, oprire in pozitie de coborare directa/ - de pe loc sau din usoara deplasare cu schiurile, inavtarea cazaturilor, prin lasarea pe spate si intinderea corpului.

3. $oborare directa cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite), variind amplitudinea miscarilor in ritmuri diferite.

5. Acelasi exeicitiu cu accelerarea ritmlului ridic1rii, pana la desprinderea cozilor sau a varfurilor schiurilor de pe zapada. ;. $oborare directa cu trecerea greutatii de pe schiu pe celalalt. <. $oborare directa cu departarea si apropierea bratelor, mentinand betele orientate spre inapoi. =. $oborare directa fara bete, cu balansarea bratelor in plan antero-posterior, simultan si alternativ >. $oborare directa cu executarea unor sarituri succesive pe verticala, desprinzand schiurile de zapada (fie numai cozile sau numai varfurile schiurilor, fie toata talpa). ?. $oborare directa cu sarituri succesive executate in plan lateral, intr-o parte si in cealalta. @. 'in coborare directa, trecerea greutatii de pe un schiu pe celalalt cu saritura. 94. $oborare directa cu balans antero-posterior (incarcarea succesiva a cozilor si a varfurilor schiurilor, prin ducerea corpului spre inainte si spre inapoi). 99. $oborare directa executata pe un singur schiu, celalalt fiind ridicat la diferite nivele. 93. $oborare directa, imitand mersul alternative, greutatea corpului trece pe schiul deplasat inainte, sau poate ramane pe cel din spate. 95. $oborare directa cu oprire prin pasi succesivi spre deal. 9;. $oborare directa cu adunarea unor obiecte asezate lateral pe zapda (la ?-94 m. distanta intre ele). 9<. Aara bete, coborare direct ape sub un tunel construit din bete. 9=. 'in coborarea directa, aruncarea cu bulgari de zapada intr-o tinuta fixa. 9>. )xercitii pe perechi si ocuri pe schiuri. SARCINI: 9. .ozitia corecta pe schiuri. 3. (epartizarea corecta a greutatii pe schiuri. 5. #upletea, decontractarea. ;. )ducarea echilibrului INDICATII METODICE: #e va acorda o atentie sporita insusirii corecte a pozitiei de coborare directe. )xervcitiile folosite in invatare, se vor executa pe pante lungi cu zapada uniforma si pe cat posibil sa se termine cu contrapanta sau cu portiune de plat. .e masura ce procedeul se insuseste, pantele de lucru vor fi schimbate, aleganduse terenuri mai inclinate cu denivelari si zapda variata.

2.1.2. COBORAREA OBLICA DEFINITIE: coborare executata pe o directie oblica fata de linia pantei.

MECANISMUL TEHNIC #chiurile paralele si apropiate, schiul din deal mai inainte (94 cm.). #chiurile sunt orientate pe muchiile superioare, in raport cu inclinatia pantei si consistenta zpezii, prin ducerea genunchilor spre deal. 7reutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din vale. Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor sunt flexate. 8ustul usor rasucit spre vale, inclinat spre inainte, cu umarul din vale mai coborat decat cel din deal.

7enunchii si bazinul se duc spre deal, 6ntregul corp adoptand o pozitie arcuita. 8ratele sunt usor flexate, departate lateral si spre inainte, bratul din deal este cu pumnul la nivelul soldului, iar cel din vale este cu pumnal mai os si usor scos inafara. .rivirea este orieatata pe directia de deplasare, la 34-54 m.

PRINCIPALELE .RESELI:

9. &embrul inferior din vale este intins/ membrele inferioare sunt arcuite sau in !:" 3. #chiurile neparalele, cu greutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din deal. 5. #chiul din deal este situat inapoia schiului din vale sau mult prea inainte. ;. *marul din deal a ramas inapoi in raport cu cel din vale. <. #chiurile pe toata talpa sau cantate asimetric. =. 7reutatea corpului este in mai mare masura repartizata pe varfurile schiurilor sau pe cozile acestora. >. .ozitia rigida a corpului, cu bratele inapoi sau inainte. E ERCITII: 9. )xercitii de pe loc: - luarea pozitiei de coborare oblica ( inalta, medie si oasa)/ - cu si fara spri in in bete, executarea de sarituri successive, cu oprire in pozitie de coborare oblica/ - schimbarea succesiva a schiurilor pe toata talpa si pe muchii. 3. $oborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal. 5. Acelasi exercitiu cu ridicarea completa a schiului din deal de pe zapada. ;. $oborare oblica cu rasucirea trunchiului spre vale si puncture cu batul de aceeasi parte. <. $oborare oblica cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite) variind amplitudinea miscarilor. =. Acelasi exercitiu cu accent pe accelerarea ritmului ridicarii, pana la desprinderea cozilor sau a schiurilor de pe zapada. >. $oborare oblica cu aplecarea trunchiului spre vale si atingerea cu palma bratului din deal a bocancului din vale (cu si fara bete). ?. $oborare oblica cu betele tinute sub axile, sau fixate la spate la nivelul coatelor. @. $oborare oblica cu schimbarea directiei spre deal, prin pasi succesivi. INDICATII METODICE: - #e va acorda o mare atentie insusirii pozitiei corecte pe schiuri, deoarece aceasta conditioneaza si influenteaza in mod direct insusirea procedeelor de ocolire din tehnica schiulu alpin. - )xercitiile care se folosesc trebuie sa-l deprinda pe inceptor cu incarcarea corecta a schiurilor cu greutatea corpului.

2.1.3. PROCEDEE DE TRECERE A DENIVELARILOR DE TEREN

DEFINITIE: /is(($#i%& &0&(1'$'&*& ($'#& s(2i!# i+ )%$+ ,&#'i($%3 %!+4i'1*i+$% si %$'&#$%3 i+ s(!)1% /&+'i+&#ii &(2%i"#1%1i3 )#i+ $+1%$#&$ &5&('1i1i 5!#'&%!# &0'&#+& (4#$,i'$'i$ si 5!#'$ (&+'#i514$ ($#& $('i!+&$6$ $s1)#$ s(2i!#7s(2i3 %$ '#&(&#&$ )&s'& *&+i,&%$#i%& *& '&#&+. 2.1.3.1. TRECEREA PRIN ADAPTAREA POZITIEI CORPULUI. TRECEREA RUPTURILOR DE PANTA (uptura de panta apare in cazul trecerii de la o portiune inclinata la alta, cu o inclinatie mai accentuata. .entru a evita pierderea echilibrului, se executa o usoara avantare prin flexia mai accentuate a articulatiilor gleznelor si prin ducerea corpului spre inainte, astfel incat se respecta regula perpendicularitatii pe panta a axei verticale a corpului, pe noua panta cu o inclinatie mai mare.

TRECEREA RACORDARILOR DE PANTA .rin racord de panta se intelege trecerea de la o panta inclinata la un teren mai putin inclinat, plat sau contrapanta. % astfel de schimbare a inclinatiei pantelor, tinde sa produca dezechilibrarea schiorului in sens antero-posterior, datorita franarii prin aparitia supraincarcarii partii de dinainte a schiurilor. 'ezechilibrarea este cu atat mai accentuate, cu cat viteza initiala este mai mare.

#chiorul actioneaza atat prin flexia genunchilor, cat si prin ducerea unui schiu inainte, fapt care-i mareste baza de spri in in plan antero-posterior, concomitent cu deplasarea greutatii corpului spre cozile schiurilor. 2.1.3.2. TRECEREA PRIN AMORTIZARE

MECANISMUL TEHNIC 'in pozitie de coborare (directa sau oblica) urcand partea ascendenta a movilei, se va amortiza suprapresiunea care se produce executand ! 5%&0i& 5#$+$'$ a membrelor inferioare, localizata, in principal, la nivelul genunchilor. .e varful movilei, 5%&0i$ ,$ 5i /$0i/$. ,ntrandu-se pe partea descendenta a movilei, se vor extinde membrele inferioare, )$s'#$+* i+ )&#/$+&+'$ (!+'$('1% s(2i1#i%!# (1 6$)$*$.

PRINCIPALELE .RESELI: 9. .ozitia prea apropiata sau prea departata a schiurilor. 3 .ozitia rigida a membrelor infenioare. 5. Trunchiul prea flexat, in special, din articulatiile soldurilor, ceea ce blocheaza supletea membrelor inferioae. ;. 'ezechilibrarea spre inapoi. 2.1.3.3. TRECEREA PRIN ESCAMOTARE MECANISMUL TEHNIC )scamotarea se realizeaza prin tragerea membrelor inferioare sub corp. #chiurile se desprind de pe zapada inainte de ruptura de panta, urmand ca imediat dupa aceasta, schiurile sa reia contactul cu zapada prin extensia membrelor inferioare.

PRINCIPALELE .RESELI: 9. .ozitia gresita a corpului in timpul alunecrii ce precede trecerea peste deiuvelari, mai ales cu greutatea repartizata spre cozile schiurilor. 3. -ipsa de sincronizare a tragerii si intinderii membrelor inferioare cu viteza de deplasare. 5. )xtensia completa a corpului. mai ales a genunchilor. 2.1.3.-. TRECEREA PRIN SARITURA Acest procedeu de trecere a denivelarilor se realizeaza prin executarea unei extensii mai accentuate in momentul desprinderii. ,n acest mod se obtine un zbor mai lung, urmat de o aterizare supla in momentul reluarii contactului cu zapada. Acest

procedeu este mai dificil, deoarece necesita o buna coordonare spatio-temporala (fara dezechilibrari), in faza de zbor.

INDICATII METODICE: - ,nvatarea trecerii peste denivelarile de teren se face dupa insusirea corecta a pozitiilor de coborare. - -a inceput se vor face exercitii analitice, progresand de la viteze mici catre catre viteze mai mari. #e poate marca, prin diferite repere, locul de executare al fiecarei miscari din cadrul balansului pe vertiala. )xecutand astfel trecerile peste denivelari, la viteze mici, dispare sentimentul de frica al executantilor.

2.2. FRANARILE .rocedeele de franare cu schiurile sunt urmatoarele: a) franarea prin derapa b) franarea prin plug c) franarea prin umatate de plug 2.2.1. FRANAREA PRIN DERAPAJ DEFINITIE: )#!(&*&1 )#i+ ($#& s(2i!#1% )i&#*& i+$%'i/& )& )$+'$3 $%1+&($+* %$'&#$% s$1 !"%i( 5$'8 *& %i+i$ )$+'&i. $a procedeu de franare, indiferent de directia in care se executa, derapa ul are 1+ 1+i( /&($+is/ *& #&$%i6$#&. A(&s'$ (!+s'$ i+ #1)&#&$ &(2i%i"#1%1i *i+'#& 5!#'&%& ($#& $('i!+&$6$ $s1)#$ sis'&/1%1i s(2i!#7s(2i3 i+ 'i/)1% (!"!#$#ii !"%i(&. $ele mai importante forte care actioneaza in aceasta situatie, sunt: 5!#'$ *& 4#$,i'$'i& si 5!#'$ *& #&$('i& $ s!%1%1i. $ele doua forte dau prin compunere o rezultanta -(-, care se descompune intr-un plan paralel cu planul pantei, in doua componente (o componenta laterala si o componenta longitudinala). Aiecarei dintre aceste componente ii corespunde o forta reactiva la nivelul contactului schiurilor cu zapada. Atata timp cat componentei laterale a fortei de gravitatie , se opune o forta reactiva egala, derapa ul nu se produce.

,ntalnim aici doua situatii: a) punerea schiurilor pe muchiile din deal atrage dupa sine, o crestere a fortei reactive laterale, si o ca atare, derapa ul nu se produce/ b) cand schiurile sunt puse pe lat, forta reactiva laterala devine mai mica decat componenta laterala a fortei de gravitatie si schiurile incep sa derapeze. #chimbarea unghiului de inclinare a schiurilor pe muchii este consecinta miscarii gleznelor si genunchilor in plan lateral. 'upa micsorarea unghiului de cantare, producerea derapa ului poate fi favorizata si de supraincarcarea schiurilor prin balans vertical. .e parcursul derapa ului, se produce deplasarea sistemului schior-schi, deplasare care are ca rezultat un efect de franare datorita fortelor de frecare cu valori mari, care se nasc la nivelul contactului schiurilor cu zapada. %prirea derapa ului se realizeaza prin marirea unghiului de inclinare a schiurilor pe muchiile din deal, ca efect al miscarii de deplasare a genunchilor spre deal. DERAPAJUL LATERAL DEFINITIE: *&#$)$9 &0&(1'$' )& %i+i$ )$+'&i s$1 )& ! *i#&('i& )$#$%&%$ (1 %i+i$ )$+'&i.

MECANISMUL TEHNIC #chiurile sunt apropiate, cu schiul din deal usor decalat fata de schiul din vale si orientare (cu axul longitudinal) perpendicular pe linia pantei, iar greutatea corpului este egal repartizata pe ambele schiuri si pe mi locul acestora. D&(%$+s$#&$ se realizeaza atat in momentul ghemuirii, cat si al ridicarii, prin deplasarea progresiva a genunchilor spre vale cu asezarea schiurilor pe lat. ,n timpul executarii derapa ului, schiurile trebuie mentinute parallel si apropiate, trecand usor greutatea pe schiul din vale.

PRINCIPALELE .RESELI: 9. 7reutatea corpului este repartizata predominant pe schiul din vale. 3. #chiurile sunt neparalele sau prea departate. 5. 'ezechilibrare laterala pe parcursul executarii derapa ului. E ERCITII: 9. .e loc, din pozitie de coborare oblica, se executa balans vertical cu cantarea si !decantarea" schiurilor. 3. 'erapa lateral pe portiuni de lungime diferita, cu oprire la locuri marcate. 5. 'erapa lateral cu schimbarea ritmului cantarii si !decantarii" schiurilor. ;. 'erapa lateral executat cu miscari de balans vertical la declansare si la oprire. <. . 'erapa lateral executat prin impingere in betele de schi, fixate in zapada deasupra schiului din deal, trunchiul fiind orientat spre vale.

=. 'erapa cu a utorul unui partener care executa tractiunea spre vale, cu apucarea betelor. >. 'erapa lateral - oprirea se va realiza prin ghemuire accentuata si ducerea genunchilor spre deal, schiurile aasezandu-se pe muchii. INDICATII METODICE: - 'erapa ul se va executa pe o partie sufficient de inclinata si bine batatorita. - 'erapa ul se va executa la inceput continuu, dupa care se va trece la intreruperea alunecarii prin oprire sau la trecerea in coborare oblica, datorita asezarii schiurilor pe muchii. DERAPAJUL OBLIC DEFINITIE: *&#$)$91% &0&(1'$' )& ! *i#&('i& !"%i($ 5$'$ *& %i+i$ )$+'&i. A(&s' )#!(&*&13 #&)#&6i+'$ (&$ /$i i/)!#'$+'$ 5!#/$ *& 5#$+$#& )#i+ *&#$)$93 *&!$#&(& (!+'#i"1i& %$ i+,$'$'$#&$ (#is'i$+ii%!# s)#& *&$% si s)#& ,$%&. Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin derapa , deoarece contribuie invatarea cristianiilor spre deal sis pre vale. MECANISMUL TEHNIC

#e executa din coborare oblica prin aducerea genunchilor dinspre deal pe linia schiurilor, ceea ce are ca &5&(' :*&($+'$#&$; si *&)%$s$#&$ s(2i1#i%!# i+'#7! /is($#& *& '#$+s%$'i&3 )& ! *i#&('i& !"%i(8 5$'8 *& %i+i$ )$+'&i. !'ecantarea" poate fi usurata prin miscari de balans vertical, executate concomitent cu declansarea derapa ului. Amplitudinea derapa ului este marita, atunci cand se executa miscari active de impingere a schiurilor in plan lateral, prin miscarea membrelor inferioare.

#ituatii particulare apar ca urmare a miscarilor de "$%$+s %!+4i'1*i+$%. Astfel, in pozitie de coborare oblica, in timpul !decantarii" schiurilor, )#i+ $,$+'$#& s& !"'i+& 1+ *&#$)$9 /$i $/)%1 $% ,$#51#i%!#3 i$# )#i+ #&(1%3 1+ *&#$)$9 /$i $/)%1 $% (!6i%!# . .entru usurarea executiei, avantarea cu derapa ul varfurilor este insotita de trecerea greutatii mai mult pe schiul din deal, iar reculul, cu derapa ul cozilor este insotit de trecerea greutatii mai mult pe schiul din din vale. Aceste mecanisme sunt valorificate mai putin in obtitinerea efectului de franare prin derapa , si mai mult prin in executia anumitor faze ale cristianiilor. %prirea derapa ului se realizeaza printr-o ghemuire, concomitent cu ducerea spre deal a genunchilor, a ungandu-se in pozitie de coborare oblica. PRINCIPALELE .RESELI: 9. .ozitia departata a schiurilor. 3. #chiul din deal este asezat pe muchia interioara.. 5. ,nclinarea trunchiului spre deal si ducerea bazinului spre vale. EXERCITII: 9. 'in pozitie de coborare oblica cu schiurile pe muchiile superioare, trecerea greutatii corpului spre cozile schiurilor sis pre varfurile acestora (balans longitudinal). 3. Acelasi exercitiu cu schiurile asezate pe toata talpa. 5. 'in coborare oblica, cantarea si !decantarea" schiurilor, in ritmuri diferite, prin ducerea genunchilor spre deal si spre vale. ;. 'in coborare oblica, declansarea derapa ului la extensie si oprirea lui la flexie <. 'in coborare oblica pe o movila, declansarea derapa ului oblic pe varful movilei. INDICATII METODICE: - -a inceput, schiurile pot fi mai departate, cu greutatea corporala mai mult repartizata pe schiul din vale. - %prirea derapa ului se poate face mai lent sau mai energic, si este asociata cu balans vertical. - )xercitiile propuse trebuie sa urmareasca: - invatarea ocului de muchii din coborare oblica/ - invatarea derapa ului oblic asociat cu miscari de balans longitudinal/ - dezvoltarea stabilitatii si sigurantei in coborarea oblica si in executia derapa elor. - .erfectionarea derapa ului se continua pe pante cu diferite inclinatii. .e masura ce siguranta si echilibrul se inbunatatesc, schiurile vor fi mai apropiate si miscarea pentru oprirea derapa ului va fi mai rapida.

DERAPAJUL OBLIC ROTUNJIT SPRE DEAL MECANISMUL TEHNIC #e porneste din coborare oblica si se declanseaza un derapa oblic. .e parcursul derapa ului, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre deal genunchii si soldurile, simultan cu o usoara flexie a membrelor inferioare. &iscarea trebuie sa fie suficient de energica pentru a determina inscrierea schiurilor pe o traiectorie usor rotun ita.

INDICATII METODICE: - Acest procedeu reprezinta un mi loc de baza pentru invatarea procedeelor de ocolire cu schiurile paralele. - -a inceput, miscarile de rotatie se pot executa cu intregul corp, iar pe masura ce se insuseste procedeul, miscarile se localizeaza la nivelul membrelor inferioare. - -a inceput, se vor executa derapa ele rotun ite largi, iar mai apoi lungimea acestora se scurteaza progresiv. - #e pune accent in instruire pe coordonarea miscarilor de flexie cu miscarile de rotatie ale genunchilor. .HIRLANDELE DEFINITIE: *&#$)$9&%& !"%i(& s1((&si,& i+'#& ($#& s1+' i+'&#($%$'& )!#'i1+i *& (!"!#$#& !"%i($.

Aceste procedee se realizeaza prin actiuni localizate la nivelul articulatiilor gleznelor, si soldurilor, cu participarea asociata a trunchiului. 7hirlandele reprezinta exercitii de baza pentru invatarea cristianiilor si sunt de mai multe feluri: - ghirlanda simpla/ - ghirlanda rotun ita/ - ghirlanda cu tragere/ - ghirlanda cu deschiderea simultana a schiurilor.

GHIRLANDA SIMPLA MECANISMUL TEHNIC #e executa dintr-o usoara coborare oblica, din care prin asezarea schiurilor pe toata talpa, se trece intr-un derapa oblic simplu. ,ntreruperea derapa ului schiurilor se realizeaza prin trecerea lor pe muchiile de deal, ca urmare a actiunii genunchilor. Aceasta forma de ghirlanda este ceea ce in mod curent denumim cantarea si decantarea schiurilor.

7hirlanda simpla se materializeaza in practica prin mai multe forme: - cantarea si decantarea schiurilor, mentinand aceeasi pozitie de coborare oblica/ - cantarea schiurilor la flexie si decantarea lor la extensie/ - cantarea schiurilor la extensie si decantarea lor la flexie. GHIRLANDA ROTUNJITA 7hirlanda rotun ita se prezinta sub doua forme de materializare: - ghirlanda rotun ita declansata la extensie/ - ghirlanda rotun ita declansata la flexie.

.HIRLANDA ROTUNJITA DECLANSATA LA E TENSIE MECANISMUL TEHNIC -a coborare oblica, se executa un derapa scurt rotun it spre deal simultan cu o flexie ampla a membrelor inferioare, urmat de o extensie energica insotita de o usoara avantare. ,n timpul extensiei se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale umarul, genunchiul si soldul din deal. $a urmare a inpulsului de rotatie, schiurile se deplaseaza spre linia pantei, iar dupa iar dupa un moment de alunecare, succesiunea de miscari se repeta.

.HIRLANDA ROTUNJITA DECLLANSATA LA FLE IE MECANISMUL TEHNIC 'in coborare oblica, se executa o flexie slimultan cu rotatia genunchilor spre vale. #chiurile sunt puse pe lat si aa urmare a impulsului de rotatie al genunchilor, acestea se deplaseaza spre linia pantei. 'upa un moment de alunecare in pozitie oas1, se executa impingerea bocancilor spre vale, prin extensia membrelor inferioare simultan cu rotatia genunchilor spre deal, ceea ce antreneaza un derapa mai amplu al cozilor schiurilor. Aceast succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.

INDICATI METODICE: - &iscarile pot fi executate cu diferite ritmuri pentru a se a unge la un oc rapid al canturilor. - #e va urmari ca in timpul executiilor, schiurile sa fie apropiate. - #e va insista pe o invatare corecta a acestor procedee, deoarece sunt elemente de baza pentru invatarea cristianiilor. - -a executia mai rapida a ghirlandelor, miscarile in plan vertical se reduc, iar schimbul de muchii asociat cu derapa se realizeaza prin actionarea numai la nivelul genunchilor. - .entru o mai mare stabilitate, declansarea ghirlandei poate fi insotita de infigerea bastonului din vale.

GHIRLANDA CU TRAGERE

MECANISMUL TEHNIC - 'in coborare oblica, se executa un derapa scurt rotun it spre deal, incheiat prin punerea energica a schiurilor pe muchiile din deal, odata cu o flexie ampla in articulatiile genunchilor. 'upa blocarea derapa ului, urmeaza o extensie energica, cu desprinderea cozilor schiurilor de pe zapada si cu pivotarea schiurilor spre linia pantei. 'upa reluarea contactulul schiurilor cu zapada, se trece din nou in coborare oblica, iar aceasta succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice. INDICATII METODICE: - Aaza de desprindere succede fara nici o intrerupere, fazei de flexie. - )xtensia poate fi insotita de spri inul in bastonul din vale. - .e parcursul inlantuirii de ghirlande, desprinderea va fi minima, iar ritmul de inlantuire va fi mai ridicat, pe masura ce procedeul se insuseste.

GHIRLANDA CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR MECANISMUL TEHNIC 'in coborare oblica se deschid simultan cozile schiurilor cu o usoara flexie, urmata de o extensie energica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu apropierea schiului din vale. -a finalul extensiei, schiurile fiind descarcate corpul se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale. $a urmare a impulsului de rotatie, schiurile se deplaseaza spre linia pantei, iar dupa un moment scurt de alunecare se initiaza un derapa rotun it spre deal cu o usoara flexie. Aceast succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice. Acest procedeu tehnic se poate executa fie numai cu desprinderea schiului din deal, fie numai cu deschiderea schiului din vale.

2.2.2. FRANAREA PRIN PLU. DEFINITIE: )#!(&*&1 )#i+ ($#& s& )i&#*& i+$%'i/&$ )& )$+'$3 s(2i1#i%& 5ii+* *&s(2is& i+ )!6i'i& *& )%14 si !#i&+'$'& )& /1(2ii%& i+'&#i!$#& MECANISMUL TEHNIC 'in coborare directa se departeaza simultan si progresiv ambele cozi ale schiurilor, prin impingerea calcaielor spre exterior. Barfurile schiurilor raman aropiate, la 94-34 cm. si la acelasi nivel. 7reutatea corpului este egal repartizata pe ambele schiuri si usor pe cozile acestora. 7ambele sunt tinute perpendicular pe schiuri, cu gleznele flexate. 7enunchii sunt usor flexati si orientati inainte si spre interior. ,n acest mod, schiurile sunt asezate pe muchiile interioare.

8ustul este ridicat, lasat spre inapoi, cu spatele usor rotun it. *merii sunt relaxati, bralele usor flexate din coate, iar pumnii orienteaza betele oblic spre inapoi si lateral. ,ntalnim dou forme de materializare a acestui procedeu si anume )%141% 5#$+$' si )%141% $%1+&($'. .lugul franat se diferentiaza de plugul alunecat prin urmatoarele aspecte: - deschiderea cozilor schiurilor este mai accentuata/ - unghiul de inclinare al schiurilor pe mucliile interioare este mai accentuat/ - greutatea corpului este mai mult repartizata pe cozile schiurilor.

PRINCIPALELE .RESELI: 9. 7reutatea repartizata inegal pe schiuri. 3. .icioarele rigide, intinse din genunchi, bustul inclinat exagerat spre inainte, cu bratele intinse spre inainte. 5. Barfurile schiurilor sunt prea departate. ;. 7reutatea corpului este prea mult repartizata pe cozile schiurilor.

E ERCITII: 9. $oborarea unei pante usor inclinate prin plug usor alunecat. 3. 'in coborare directa, deschideri si apropieri repetate ale cozilor schiurilor in pozitie de plug. 5. $oborare directa cu oprire prin franare in plug in dreptul unor repere fixate pep anta (bastoane, crengute de brad, etc..) ;. 'in coborare directa, franare prin plug in zapada mare sau pep ante cu inclinatii diferite. INDICATII METODICE: - -a inceput se va lua pozitia de plug pe teren plat. - .rimele franari din coborare directa, se vor executa pe o panta usor inclinata si cat mai neteda. 2.2.3. FRANAREA IN JUMATATE DE PLU. DEFINITIE: )#!(&*&1 )#i+ ($#& s& )i&#*& i+$%'i/&$ )&) $+'$3 s(2i1% *i+ *&$% s$1 *i+ ,$%& 5ii+* *&s(2is i+ )!6i'i& *& 91/$'$'& *& )%14 si !#i&+'$' )& /1(2i$ i+'&#+$.

MECANISMUL TEHNIC Acest procedeu de franare se executa din coborare oblica, atat cu schiul din deal, cat si cu cel din vale.

.entru a frana in umatate de plug, schiul cu care dorim sa franam se deschide prin impingerea laterala executata cu calcaiul membrului inferior respective, schiul mentinandu-se pe zapada. .entru realizarea franarii schiul se aseaza pe muchia interna si se incarca progresiv cu greutatea corpului. Barfurile schiurilor se mentin apropiate si la acelasi nivel pe tot parcursul franarii, genunchiul membrului inferior care executa franarea este mai intins, iar bustul este usor inclinat catre acesta. PRINCIPALELE .RESELI: 9. #chiul cu care se realizeaza franarea se ridica de pe zapada. 3. Barfurile nu sunt la acelasi nivel. 5. #chiul care franeaza este aplicat pe toata talpa.

E ERCITII: 9. 'in coborare oblica, franare prin umatate plug, atat cu schiul din deal, cat si cu cel din vale. 3. Acelasi exercitiu, cu oprire prin franare in umatate de plug in dreptul anumitor repere fixate in zapada. 5. 'in coborare directa, franare prin umatate plug cu un schiu si cu celalalt. 2.3. OCOLIRILE BAZELE TEHNICE ALE OCOLIRILOR #chimbarea directiei din alunecare - ocolirea - este un element tehnic complex. %colirea consta din inlantuirea unor mecanisme specifice altor elemente tehnice (de coborare, de trecere peste denivelari, de franare, etc,..), cu mecanisme proprii fiecarie ocoliri. .entru analiza principiilor mecanice care stau la baza executarii ocolirilor, va trebui ca ansamblul schior-schi sa fie privit ca un sistem articulat, asupra caruia actioneaza un complex de forte externe si interne. ,n aceasta idCe, componentele care trebuie studiate sunt urmatoarele: 9) mecanismul deplasarii schiurilor pe zapada si aspectele care rezulta din interactiunea sistemului schior-schi, cu profilul terenului si zapada/ 3) mecanismul miscarilor corpului schiorului, cu a utorul carora schiorul isi mentine echilibrul, pastreaza directia de inaintare sau schimba directia schiurilor dupa cum intentioneaza. .entru a devia directia schiurilor de pe traseul lor initial si a le antrena intr-o ocolire, schiorul trebuie sa intervina cu o forta, care in anumite situatii va fi destul de mare. Aceasta forta va fi furnizata de schior prin diferite mi loace pe care le are la dispozitie si in primul rand, )#i+ 5!#'$ /1s(1%$#$. Fazele u e! "#"l!$! %u & u$'a&"a$ele: )#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii< *&(%$+s$#&$ !(!%i#ii< (!+*1(&#&$ !(!%i#ii< i+(2&i&#&$ !(!%i#ii.

,n functie de modul de inlantuire a ocolirilor, unele din aceste faze se pot suprapune (vezi cazul inlantuirilor de ocoliri spre vale si al serpuirilor din schema de mai os).

&iscarile pe care le executa schiorul se desfasoara in urmatoarele planuri: a) /is($#i i+ )%$+ ,&#'i($%: sunt efectuate in scopul micsorarii sau maririi presiunii schiurilor pe zapada pentru a pregati declansarea ocolirilor/ b) /is($#i i+ )%$+ 5#!+'$%: sunt miscari compensatorii de echilibrare laterala (arcuiri) sau de deplasare in translatie a schiurilor, prin inpingerea laterala a calcaielor/ c) /is($#i i+ )%$+ !#i6!+'$%: se transpun in miscari de rotatie a corpului in ansamblu sau numai a unor segmente, cu scopul de a declansa sau a conduce ocolirea/ d) /is($#i i+ )%$+ s$4i'$%: sunt miscari de mentinere a echilibrulul anteroposterior sau pentru a favoriza declansarea ocolirii. Aceste miscari se materializeaza in mecanisme, care dupa modul in care se manifesta pe parcursul unei ocoliri, se clasifica in: 1) /&($+is/& ($#& 5$,!#i6&$6$ *&(%$+s$#&$ !(!%i#ii: 7 "$%$+s1% ,&#'i($%< 7 "$%$+s %!+4i'1*i+$%< 7 $#(1i#&$ %$'&#$%$ $ (!#)1%1i 7 )1+('$#&$. 2) /&($+is/& ($#& )#!*1( *&(%$+s$#&$ !(!%i#i%!#: 7 )$si#&$< 7 5#$+$#&$ *i#i9$'$< 7 #!'$'i$ s)#& ,$%&< 7 '#$+s%$'i$. &ecanismele care favorizeaza declansarea ocolirilor se materializeaza in faza de pregatire a declansarii, ele manifestandu-se fie separate fie in combinatie, iar corectitudinea executiei acestora depinde de modul in care este insusita )!6i'i$ )& s(2i1#i.

BALANSUL VERTICAL se traduce prin miscarile pe care le executa schiorul, care au ca rezultat deplasarea centrului de greutate de-a lungul axului vertical pe schiuri si produc modificari asupra presiunii schiurilor pe zapada. Aceste modificarise datoreaza interactiunii dintre 5!#'$ *& 4#$,i'$'i& si (&$ *& #&$('i& $ s!%1%1i, in punctual de spri in pe zapada. Astfel o flexie (in articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor) poate provoca o s1)#$)#&si1+&, iar o extensie poate provoca o micsorare a presiunii (*&s($#($#&). ,nlantuirea unei flexi cu o extensie, duce la crearea unui effect de descarcare prelungit, iar schiorul intervenind asupra schiurilor in acest moment printr-o miscare de rotatie sau de translatie, va produce cu un effort scazut, cuplul de forte necesar declansarii ocolirii. 'ozarea intensitatii, amplitudinii si vitezei balansului vertical se face in functie de viteza de deplasare, raza ocolirii, amplitudinea miscarilor de rotatie, starea zapezii si inclinatia terenului. BALANSUL LON.ITUDINAL este legat de balansul vertical si consta din miscari *& $,$+'$#& si *& #&(1% efectuate, cu scop echilibrator sau pentru a favoriza declansarea ocolirilor. &iscarile de avantare executate in faza de declansare determina imbunatatirea efectului miscarilor de rotatie, prin /$#i#&$ /!/&+'1%1i *& #!'$'i& $ $(&s'!# 5!#'&. 'e asemenea, ca urmare a avantarii se produce si o descarcare mai ampla a cozilor schiurilor, usurand in acest mod schimbarea directiei schiurilor. ARCUIREA LATERALA A CORPULUI are rol de a favoriza declansarea ocolirii, printr-o mai buna echilibrare laterala, ea fiind rezultatul unei deplasari spre deal a genunchilor si a soldurilor si o deplasare deplasare spre vale a trunchiului in mod compensator. Acesta miscare poate fi localizata mai mult la nivelul genunchilor, sau mai mult la nivelul soldurilor si pentru a avea o amplitudine mai mare se asociaza cu o miscare de contrarotatie a trunchiului. Acest mecanism poate fi asociat cu miscarea de insurubare a genunchilor sau a soldurilor, dand nastere miscarii de insurubare-arcuire.

PUNCTAREA cu batul interior ocolirii in momentul declansarii, contributie la descarcarea schiurilor in momentul extensiei, precum si la imbunatatirea echilibrului, prin crearea unui nou punct de spri in. Aaza de declansare a ocolirilor, este cea mai importanta dintre toate fazele ocolirilor. Aceasta deoarece impune executarea unor miscari, simultan in mai multe planuri. Astfel, este obligatoriu ca in aceasta faza schiorul sa efectueze : - *&s($#($#&$ s(2i1#i%!#< - i/)1%s1% ($#& *&'&#/i+$ *&)%$s$#&$ s(2i1#i%!# )& +!1$ *i#&('i&< - s(2i/"1% *& /1(2ii )#i+ '#&(&#&$ )& /1(2ii%& i+'&#i!$#& ,ii'!$#&i !(!%i#i< - s(2i/"1% *& 4#&1'$'& )& s(2i1% &0'&#i!# !(!%i#ii. 'escarcarea schiurilor, permite micsorarea sau anularea rezistentei laterale pe care o intampina schiurile pe parcursul schimbarii directiei de deplasare si creeaza conditii de manifestare a efectelor impulsurilor, care determina schimbarea directiei schiurilor. Analizand mecanismele care produc declansarea ocolirilor, se observa ca la primele doua (pasirea si franarea diri ata), locul actiunii declansatoare este situate la nivelul contactului schiurilor cu zapada, mecanismul bazandu-se pe interactiunea fortelor de inertie si cele de franare. ,n cazul celorlalte mecanisme (rotatia spre vale si translatia), locul actiunii declansatoare este situate in general , la nivelul centrului de greutate al corpului, declansarea ocolirii facandu-se independent de spri inul pe sol si este insotita de o descarcare prealabila a schiurilor. ROTATIA SPRE VALE reprezinta cel mai important mecanism de declansare al ocolirilor si de aceea, ne vom referi in continuare la aspectele care il caracterizeaza. ,n literatura de specialitate, acest termen il intalnim si sub denumirea de )#!i&('i& (i#(1%$#$. &iscarea unui corp se numeste miscare de rotatie , daca toate punctele acestui corp descriu in miscare o traiectorie circulara in urul unui punct (numit centru de rotatie), sau in urul unei linii (numita axa de rotatie). ,n cazul nostru, este vorba de /is($#i%& &0&(1'$'& i+ )%$+ !#i6!+'$%3 *& ($'#& )1+('&%& si'1$'& )& %$'1#$ &0'&#+$ $ (!#)1%1i i+ 91#1% 1+&i $0&3 ($#& '#&(& )#i+ %$'1#$ i+'&#+$ $ (!#)1%1i i+ #$)!#' (1 s&+s1% !(!%i#ii. Borbim astfel in cazul rotatiei spre vale, de #!'$'i$ 1/$#1%1i3 s!%*1%1i si 4&+1+(2i1%1i &0'&#i!# !(!%i#ii i+ 91#1% $0&i *& #!'$'i& %!($%i6$'& %$ +i,&%1% 1/$#1%1i3 s!%*1%1i si 4&+1+(2i1%1i i+'&#i!# !(!%i#ii . &iscarea de rotatie poate privi corpul in ansamblu, sau poate fi localizata, avand punctual de declansare situate la nivelul diferitelor eta e ale corpului (umeri, bazin, genunchi, glezne). 'e-a lungul evolutiei mecanismelor de rotatie, s-a trecut de la rotatii predominant ale bustului, la rotatii ale bazinului si genunchilor, in acest mod, amplificandu-se importanta acestor segmente in tehnica schiului alpin. -ocalizarea impulsului de rotatie la nivelul bazinului, reduce rolul trunchiului, acesta ramanand sa execute numai miscari compensatorii de echilibrare.

,ntotdeauna cand miscarile de rotatie sunt focalizate la diferite eta e articulare, acestea sunt associate cu miscari compensatorii ale altor segmente corporale (de exemplu: rotatia bazinului asociata cu contrarotatia trunchiului, etc.) (otatia localizata la nivelul bazinului se datoreaza contractiei, in special a muschilor centurii abdominale si rotatori ai coapselor, prin care se deplasarea schiurilor in sensul dorit este compensata de deplasarea trunchiului in sens opus, astfel apare o rotatie localizata la nivelul trenului inferior si o contrarotatie localizata la nivelul trenului superior. Asociata cu balansul vertical, miscarea de rotatie produce deplasarea genunchilor spre interiorul ocolirii, care impreuna cu , contrarotatia compensatoare a trunchiului dau ansamblul corpului un aspect de insurubare, aspect care este direct legat de arcurea laterala a corpului. &iscarea de rotatie a schiurilor cu punct de plecare situate la nivelul genunchilor, are avanta ul ca este mai rapida, arcuirea care insoteste insurubarea genunchilor fiind localizata mai mult la nivelul soldurilor si genunchilor. (otaita prin insurubare-arcuire, declansata la nivelul genunchilor se bazeaza pe actiunea muschilor rotatori interni si externi ai membrelor inferioare pe bazin, mai precis rotatorii interni ai membrului interior si rotatorii externi ai membrului exterior, fata de sensul ocolirii. #uprapusa de obicei, unui moment in care presiunea schiurilor pe zapada este micsorata prin balansul vertical, rotatia, indifferent sub ce forma se realizeaza, poate provoca declansarea ocolirii. Aorta, viteza si amplitudinea rotatiei necesare declansarii ocolirilor, sunt proportionale cu: raza ocolirii, viteza de coborare, rezistenta intalnita la nivelul contactului schiurilor cu zapada, etc., astfel declansarea unei ocoliri este cu atat mai complicate cu cat raza ocolirii este mai mica, panta este mai inclinata, viteza este mai redusa si zapada mai grea.

%colirile pot fi definite si sistematizate dupa mai multe criterii. ')D*&,()A .(%$)')*-*, ') %$%-,() ')D*&,& A#TA)-: a) ocoliri F toate schimbarile de directie din alunecare executate cu schiurile neparalele./ b) cristianii F toate ocolirile executate, in faza de conducere cu schiurile paralele. a) ocoliri spre deal/ b) ocoliri spre vale. a) pasirea - ocoliri prin pasi succesivi spre deal/ - ocoliri prin pasi succesivi spre vale. b) franarea diri ata - ocoliri prin franare in plug/ - ocoliri prin franare in G plug. c) rotatia spre vale - ocoliri prin pivotare/ - crisitania pe movila/ - crisitania spre vale cu departare/ - crisitania spre vale cu desprindere/ - crisitania spre vale cu deschidere/ - crisitania spre vale prin rotatie/ - crisitania spre vale cu contraderapa / - cristiania spre vale cu pasire/ - cristiania spre vale cu amortizare. d) translatia - serpuirea rotun ita - serpuirea franata - serpuirea accelerate.

$(,T)(,*9. .%E,T,A #$+,*(,-%( ,D T,&.*- ):)$*T,),

3. ',()$T,A #.() $A() #) ):)$*TA .) .ADTA 5. &)$AD,#&*- #.)$,A,$ AAE), ') ')$-AD#A()

'in exemplele de mai sus, deducem ca sunt procedee de ocolire care nu sunt definite prin mecanismul declansator. Acesta se subintelege datorita apartenentei procedeului la grupa respectiva, ele reprezentand variante ale cristianiei spre vale prin rotatie. Aata de cristiania spre vale prin rotatie, la aceste procedee, in faza de pregatire sau in faza de conducere, apare un mechanism characteristic procedeului respective: pasirea, contraderapa ul, deschiderea departarea, etc.

2.3.1. OCOLIRILE PRIN PASIRE OCOLIREA PRIN PASI SUCCESIVI SPRE DEAL MECANISMUL TEHNIC #e executa pornind din coborare oblica sau directa

#chiul descarcat se ridic1 si se orienteaza spre deal, sub un unghi de departare al varfurilor mai mare sau mai mic. #e continua alunecarea pe schiul din vale, iar membrul inferior din vale se flexeaza progresiv. .rintr-o impingere energica pe schiul din vale, care e asezat pe muchia din deal, se proiecteaza intregul corp pe schiul din deal, care este repus pe zapada. #chiul din vale se ridica rapid si aduce paralel cu celalalt pe noua directie. Trecerea greutatii pe schiul din deal este insotita de o usoara avantare a corpului. Aceasta inlantuire de miscari se repeat pana cand se realizeaza o ocolire completa sau o oprire. OCOLIRE PRIN PASI SUCCESIVI SPRE VALE &ecanismul ethnic al acestui procedeu este asemanator cu cel al ocolirii, prin pasi succesivi spre deal cu diferenta ca, la initierea ocolirii schiul departat se orienteaza spre vale.

PRINCIPALELE .RESELI : 9. ,nsuficienta flexie a membrului inferior de spri in. 3. trecerea greutatii corpului pe schiul orientat spre noua directie nu se face energic. 5 Avantarea se executa numai din trunchi, fara sa fie impins spre noua directie si soldul respectiv. INDICATII METODICE: - .rimele executii se vor face cu o deplasare redusa a schiului descarcat spre noua directie. - #e urmareste prin repetarea dobandirea coordonarii necesare inlantuirii armonioase a pasilor succesivi spre deal sau spre vale.

2.3.2. OCOLIRILE PRIN FRANARE DIRIJATA SPRE VALE OCOLIREA PRIN FRANARE IN PLU. DEFINITIE: )#!(&*&1 *& !(!%i#& )#i+ 5#$+$#& (1 s(2i1#i%& *&s(2is& i+ )!6i'i& *& )%14. MECAN1SMUL TEHNIC Acest procedeu se executa cu schiurile deschise in pozitie de plug. D&(%$+s$#&$ !(!%i#ii se realizeaza trecerea greutatea corpului pe schiul opus directiei spre care se ocoleste, insuruband genunchiul membrului inferior pe care s-a trecut greutatea, prin flexia acestuia si orientarea lui spre inainte sis pre interiorul ocolirii. $oncomitent cu aceasta miscare, trunchiul se orienteaza spre schiul care a preluat greutatea corpului.

C!+*1(&#&$ !(!%i#ii se realizeaza prin accentuarea flexiei initiala anterior, in accelasi timp executandu-se o presiune a calcaiului spre exteriorul ocolirii. #chiurile se mentin permanent in pozitie de plug.

PRINCIPALELE .RESELI: 9. Du se mentine pozitia de plug, varfurile schiurilor se departeaza sau cozile se apropie. 3. &embrele inferioare sunt rigide cu genunchii intinsi. 5. 7reutatea corpului nu este trecuta suficient pe schiul exterior ocolirii, air genunchiul corespondent nu se flexeaza. ;. Trunchiul se flexeaza exagerat spre inainte. E ERCITII: 9. 'in coborare directa franare prin plug si oprire spre deal prin ocolire in plug. 3. %coliri cu raza mare, executate prin franare in plug. 5. %coliri prin franare in plug, executate in dreptul unor repere fixate pe zapada. ;. %coliri prin plug alunecat executate la viteza mare. (itmul inlantuirii de ocoliri este mai redus la inceput, iar pe masura ce se insuseste procedeul, ritmul se va mari <. %coliri prin plug alunecat, executate la viteza mare pe un traseu marcat (contratimp). =. %coliri prin plug pe pante cu zapada mare. OCOLIRI PRIN FRANARE IN JUMATATE DE PLU. .rocedeele de ocolire prin franare in G plug sunt urmatoarele: - !(!%i#i )#i+ 5#$+$#& (1 *&s(2i*&#&$ s(2i1%1i *i+ *&$%< - !(!%i#i )#i+ 5#$+$#& (1 *&s(2i*&#&$ s(2i1%1i *i+ ,$%&. &ecanismul tehnic al celor doua procedee este asemanator cu diferenta ca in faza de pregatire, primului ii corespunde franarea prin umatate de plug cu deschiderea schiului din deal, iar celui de-al doilea franarea prin umatate de plug cu deschiderea schiului din vale. P#&4$'i#&$ !(!%i#ii se realizeaza din coborare oblica, executandu-se deschiderea unui schiu in pozitie de umatate de plug. #chiul care se deschide se aseaza pe lat si se retrage putin, pentru ca varfurile sa a unga la acelasi nivel. D&(%$+s$#&$ !(!%i#ii se realizeaza trecand greutatea pe schiul exterior ocolirii si accentuan flexia membrului inferior correspondent, astfel schiurile vor porni spre linia pantei.

C!+*1(&#&$ !(!%i#ii se realizeaza prin mentinerea pozitiei de plug pana in momentul in care se trece de linia de panta, cand se revine la pozitia de coborare oblica prin apropierea schiului interior ocolirii.

PRINCIPALELE .RESELI: .e langa greselile enuntate la ocolirea in plug mai pot sa apara urmatoarele greseli: 9. #chiul care se deschide se ridica de pe zapada. 3. 'upa trecerea liniei de panta nu se revine la pozitia corecta de coborare oblica.

E ERCITII: 9. $oborare cu executarea franarii prin umatate de plug cu ambele schiuri, alternativ. 3. 'in coborare oblica deschiderea schiului din vale sau a celui din deal, cu retragerea schiului descarcat la nivelul celuilalt schiu. 5. 'in coborare directa, oprire catre deal prin franare in G plug cu deschiderea unui schiu si a celuilalt. ;. %coliri izolate spre vale cu raza mare, executate din coborare oblica, alternative spre dreapta sis pre stanga. OCOLIREA SPRE VALE CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR DEFINITIE: !(!%i#& s)#& ,$%& *&(%$+s$'$ )#i+ 5#$+$#& i+ )%14 si 5i+$%i6$'$ )#i+'#71+ *&#$)$9 #!'1+9i' s)#& *&$%3 (1 s(2i1#i%& )$#$%&%&. MECANISMUL TEHNIC 'in coborare oblica se initiaza o ocolire spre vale prin franare in plug. ,n momentul atingerii liniei de panta, schiurile se apropie, prin apropierea schiului din interiorul ocolirii, si se trece printr-un derapa rotun it spre deal, insotit de o usoara flexie in articulatiile genunchilor. INDICATII METODICE: - %colirea cu deschiderea simultana a schiurilor reprezinta un procedeu ethnic intermediar2, valorificand atat mecanismele specifice tehnicii cu schiurile neparalele, cat si mecanisme specifice tehnicii cu schiurile paralele, din acest motiv fiind un mi loc important in invatarea cristianiilor spre vale.

2.3.3. OCOLIRI SPRE VALE PRIN ROTATIE OCOLIRI PRIN PIVOTARE DEFINITIE: !(!%i#i s)#& ,$%& (1 s(2i1#i%& )& %$'3 *&(%$+s$'& )#i+ )i,!'$#&$ 4&+1+(2i%!# s)#& ,$%&3 (1 s$1 5$#$ *&s($#($#&$ i+i'i$%$ $ s(2i1#i%!#. OCOLIREA PRIN PIVOTARE SIMPLA $ele trei elemente ale pivotarii sunt: 9. #trecurarea schiului interior ocolirii. 3. Trecerea greutatii pe schiul exterior ocolirii. 5. .ivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii. MECANISMUL TEHNIC 'in (!"!#i#& *i#&('$ (pozitie oasa) cu schiurile paralele si departate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre interiorul ocolirii, genunchii si soldurile. Axul rotatiei este perpendicular pe schiuri, trecind prin bolta labei piciorului. )fectul miscarii de rotatie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre noua directie. $onducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, prin mentinerea efortului de pivotare si prin orientarea schiurilor pe muchiile din deal.

PRINCIPALELE .RESELI: 9. .ozitie inalta pe schiuri. 3. ,nclinarea exagerata a corpului inspre interiorul ocolirii, ceea ce are ca efect trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii. 5. (otatia exagerata a umerilor. ;. ,n momentul inceperii miscarii de pivotare schiurile sunt trecute pe muchiile interne. E ERCITII: 9. 'in coborire directa ocoliri cu pivotare simpla, cu devieri usoare de la linia pantei. 3. Acelasi exercitiu cu tinerea betelor orizontal in ambele miini. 5. %priri prin pivotare simpla din coborire directa. ;. Aara bete, ocoliri spre vale prin pivotare simpla cu palmele, apasind geninchiul membrului inferior care preia greutatea corpului. <. ,nlantuirea de ocoliri spre vale prin pivotare simpla.

OCOLIREA PRIN PIVOTARE CU BALANS MECANISMUL TEHNIC #e porneste din (!"!#i#& *i#&('$ s$1 *i+ (!"!#i#& !"%i($. ,n momentul declansarii se executa o flexie rapida in articulatiile genunchilor si mai putin a soldurilor, concomitent cu pivotarea spre vale a geninchilor. $a urmare a impulsului de rotatie schiurile pornesc spre linia pantei. $onducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii si prin orientarea achiurilor pe muchiile din deal. &ecanismul de declansare se mai numeste 5%&0i&7(!+'#$#!'$'i&, datorita miscarilor de flexie si pivotare a genunchilor intr-un sens si contrarotatia bazinului si trunchiului in celalalt sens.

E ERCITII: 9. %colirie prin pivotare cu balans amplu, din coborire directa 3. ,nlantuire de ocoliri spre vale prin pivotare cu balans. INDICATII METODICE: -#e vor folosi pante usor inclinate cu orpire pe teren plat. -.rimele schimbari de directie se fac cu o deviere minima de la linia pantei, iar pe masura ce se insuseste procedeul, pivotarea se va efectua mai pronuntat. -#e insista asupra schimbului de greutate de pe un schiu pe celalalt in cazul inlantuirii de mai multe ocoliri spre vale. CRISTIANIA PE MOVILA

MECANISMUL TEHNIC Acest procedeu tehnic reprezinta o forma intermediara a cristianiei spre vale prin rotatie, si permite insusirea in conditii usurate a schimbului de muchii, deoarece in momentul trecerii peste virful movilei, se produce o descarcare pasiva a schiurilor. .entru executarea acestui procedeu, se alege o panta cu o movila care se amena aza batatorindu-se bine zapada. 'in coborire oblica cu schiurile pe lat, in momentul in care se a unge pe movila, se executa o usoara pivotare spre vale a geninchilor asociata cu avintarea trunchiului. $onducerea ocolirii se realizeaza prin flexie-contrarotatie pe partea descendenta a movilei. PRINCIPALELE .RESELI: 9. .ozitie rigida a membrelor inferioare 3. (aminerea pe spate in momentul trecerii peste virful movilei. 5. 7reutatea nu este trecuta pe schiul din exteriorul ocolirii.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DEPARTARE MECANISMUL TEHNIC Acest procedeu tehnic este un procedeu tehnic intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie, deoarece ofera prin departarea schiurilor in faza de pregatire a declansarii o baza mai mare de spri in, ceea ce favorizeaza echilibrul schiorului. P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii se porneste din coborire oblica si se executa o flexie progresiva in articulatia genunchilor simultan cu departarea schiurilor. #e aluneca intr-o pozitie oasa, dupa care se executa o &0'&+si& &+&#4i($ insotita de avintarea schiurilor cu apropierea schiurilor. D&(%$+s$#&$. -a finalul extensiei, schiurile fiind descarcate, se angreneaza intr-o /is($#& *& #!'$'i& s)#& ,$%& geninchiul, soldul si umarul din exteriorul ocolirii. $a urmare a impulsului de rotatie primit, schiurile se orienteaza spre linia pantei, iar in acest moment se realizeaza trecerea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, schiul interior (din vale) se strecoara inainte. C!+*1(&#&$ !(!%i#ii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire (orientarea genunchilor inainte si inspre interiorul ocolirii la o usoara flexie), fie prin flexie insotita de rotatia diri ata spre vale a partii externe a corpului (proiectie circulara). PRINCIPALELE .RESELI: I+ 5$6$ *& )#&4$'i#& $ *&(%$+s$#ii: 9. Alexie exagerata din articulatiile soldurilor fara departarea achiurilor. 3. ,ntinderea completa a geninchilor in timpul ridicarii. I+ 5$6$ *& *&(%$+s$#& $ !(!%i#ii: 5. -ipsa impulsului de rotatie spre vale a corpului ;. (aminerea pe spate a corpului. <. ,nclinarea exagerata spre vale a corpului ceea ce determina trecerea greutatii corpului pe schiul interior ocolirii. I+ 'i/)1% (!+*1(&#ii !(!%i#ii: =. 7hemuire insuficienta si netransferarea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii. ):)($,T,,: P&+'#1 )#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 9. 'e pe loc, flexii cu departarea schiurilor insotite de extensii energice cu apropierea schiurilor. 3. Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica. P&+'#1 *&(%$+s$#&: 5. 'in coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu departare. ;. 'in coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu departare. <. 'in coborire oblica, cristinanie spre vale cu departare in trei timpi. P&+'#1 (!+*1(&#&$ !(!%i#ii: =. $ristiania spre vale cu departare cu raza mare (spre stinga si spre dreapta). >. Acelasi exercitiu, cu conducerea prin insurubare-arcuire. ?. ,nlantuire de cristianii spre vale cu departare in ritmuri diferite.

INDICATII METODICE: -Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea cristianiei spre vale cu rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale a corpului. -Aaza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se acorda atentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (ghemuire lenta cu extensie energica). -)xersarea ocolirii trebuie sa se realizeze in aceeasi masura spre ambele directii (spre stinga sau spre dreapta). -.rocedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESPRINDERE MECANISMUL TEHNIC Acest procedeu tehnic reprezinta un procedeu intermediar pentru invatarea cristianiei spre vale prin rotatie, deoarece desprinderea schiurilor de pe zapada din faza de pregatire a declansarii, permite anularea rezistentei laterale a zapezii, ceea ce favorizeaza transmiterea spre schiuri a impulsurilor de rotatie spre vale din faza de declansare. P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: se porneste din coborirea oblica si se executa 5%&0i& )#!4#&si,$ urmata de ! &0'&+si& &+&#4i($3 in urma careia se desprind schiurile de pe zapada. #chiurile se desprind in totalitate de pe zapada prin tragerea membrelor inferioare sub corp. Aterizarea se realizeaza cu sciurile pe aceeasi directie si pe toata talpa, printr-o flexie amortizata a membrelor inferioare. D&(%$+s$#&$. 'upa luarea contactului cu zapada, schiurile sunt descarcate, moment in care se angreneaza intr-o /is($#& *& #!'$'i& s)#& ,$%& genunchiul, soldul si umarul exterior ocolirii. #chiurile se orienteaza spre linia pantei cind se trece greutatea corpului pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte. C!+*1(&#&$ !(!%i#ii se realizeaza fie prin insurubare-arcuire, fie prin proiectie circulara.

PRINCIPALELE .RESELI: I+ 5$6$ *& )#&4$'i#& $ *&(%$+s$#ii: (idicare lenta care nu produce desprinderea schiurilor de pe zapada. 'ezechilibrarea spre inapoi in momentul aterizarii. -ipsa amortizarii la aterizare, fapt care nu produce descarcarea schiurilor. Aterizarea se realizeaza cu schiurile orientate spre linia pantei. I+ 5$6$ *& *&(%$+s$#&: -ipsa impulsului de rotatie spre vale, sau nesincronizarea acestuia cu momentul de descarcare a schiurilor. ,nclinatia exagerata a corpului spre vale, ceea ce determina trecerea greutatii corpului pe schiul interior ocolirii. I+ 5$6$ *& (!+*1(&#&: -ipsa miscarilor de flexie progresiva, de trecere a schiurilor pe muchiile superioare. 'ezechilibrarea in momentul trecerii liniei de cea mai mare panta. E ERCITII: P&+'#1 )#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 'e pe loc, flexie progresiva urmata de extensie energica cu desprinderea schiurilor de pe zapada. Acelasi exercitiu din coborire directa sau oblica. P&+'#1 *&(%$+s$#&: 'in coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu desprindere. 'in coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu desprindere. 'in coborire oblica, cristiania spre vale cu desprindere in trei timpi. P&+'#1 (!+*1(&#&$ !(!%i#ii: $ristiania spre vale cu desprindere cu raza mare, in care conducerea se realizeaza prin proiectie circulara. Acelasi exercitiu, cu conducere prin insurubare-arcuire. ,nlantuire de cristianii spre vale cu desprindere in ritmuri diferite. INDICATII METODICE: -Acest procedeu tehnic constituie un procedeu intermediar pentru invatarea cristianiei spre vale prin rotatie, de aceea in invatarea acestuia se acorda atentie invatarii corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale. -Aaza de pregatire trebuie sa asigure descarcarea initiala a schiurilor, de aceea se acorda atentie ritmului in care se realizeaza balansul vertical (flexie lenta urmata de extensie energica). -.entru usurarea declansarii ocolirii, aterizarea se poate realiza cu schiurile usor pivotate spre vale. -.rocedeul se invata pe panta cu inclinatie mica, iar pe masura ce se fixeaza deprinderea, se trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDERE #e conosc trei procedee tehnice ale cristianiei spre vale cu deschidere si anume: (#is'i$+i$ (1 *&s(2i*&#&$ s(2i1%1i *i+ *&$%< (#is'i$+i$ (1 *&s(2i*&#&$ s(2i1%1i *i+ ,$%&< (#is'i$+i$ (1 *&(2i*&#&$ si/1%'$+$ $ s(2i1#i%!#.

CRISTIANIA SPRE VALE CU DESCHIDEREA SCHIULUI DIN DEAL. MECANISMUL TEHNIC P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: din coborire oblica, se executa 5%&0i$ )#!4#&si,$ a genunchilor cu *&s(2i*&#&$ s(2i1%1i *i+ *&$% care este asezat pe toata talpa, insotita de &0'&+si& &+&#4&i($ cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu apropierea schiului din vale. D&(%$+s$#&$. -a finalul extensiei, descarcarea schiurilor favorizeaza manifestarea impulsului de rotatie spre vale a partii externe a corpului. 'upa ce schiurile plon aza spre linia pantei, se trece greutatea pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte. C!+*1(&#&$ !(!%i#ii se realizeaza printr-un mecanism de i+s1#1"$#&7$#(1i#& (flexie lenta simultan cu orientarea genunchilor spre inainte si interiorul ocolirii). $ristiania spre vale cu deschiderea schiului din vale si cristiania spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor, difera in ceea ce priveste mecanismul tehnic fata de procedeul tehnic prezentat mai sus, doar in faza de pregatire a decalnsarii cind se deschide schiul din vale sau ambele schiuri.

PRINCIPALELE .RESELI: I+ 5$6$ *& )#&4$'i#& $ *&(%$+s$#ii: 9. -ipsa deschiderii schiului sau a schiurilor. 3. -ipsa balansului vertical specific. I+ 5$6$ *& *&(%$+s$#&: 5. -ipsa impulsului de rotatie spre vale, sau nesincronizarea acestuia cu momentul de descarcare a schiurilor. ;. ,nclinatia exagerata a corpului spre vale, ceea ce determina trecerea greutatii corpului pe schiul interior ocolirii. I+ 5$6$ *& (!+*1(&#&: <. -ipsa miscarilor de flexie progresiva, de trecere a schiurilor pe muchiile superioare. =. 'ezechilibrarea in momentul trecerii liniei de cea mai mare panta. E ERCITII: P&+'#1 )#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 9. 'e pe loc, flexie progresiva cu deschiderea schiului din vale sau a schiului din deal, urmata de extensie energica cu apropierea schiurilor. 3. 'in coborire oblica, ghirlanda cu deschidere simultana a schiurilor. 5. 7hirlanda cu deschiderea schiului din deal sau cu deschiderea simultana simultana a schiurilor, repetate de mai multe ori pe parcursul unei coboriri oblice. P&+'#1 *&(%$+s$#&: ;. 'in coborire oblica oprire spre deal prin cristianie cu deschidere. <. 'in coborire directa oprire spre deal prin cristianie cu deschidere. =. 'in coborire oblica, oprire spre vale prin cristianie cu deschidere in trei timpi. P&+'#1 (!+*1(&#&$ !(!%i#ii: >. %colire spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor. ?. Acelasi exercitiu cu mentinerea schiurilor intr-o pozitie convergenta (in pozitie de plug) un moment scurt (inaintea atingerii liniei de panta), dupa care se apropie schiul interior. @. $ristiania spre vale cu o raza mare. 94. ,nlantuire ritmica sau aritmica de cristianii spre vale cu deschidere. INDICATII METODICE: 7Acest procedeu tehnic constituie obiectivul final al invatarii tehnicii de baza a schiului pe calea indirecta, de aceea se acorda atentie invatarii corecte a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale.

CRISTIANIA SPRE VALE PRIN ROTATIE DEFINITIE: cristianie spre vale declansata printr-un mecanism de rotatie spre vale. MECANISMUL TEHNIC P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii se realizeaza prin: echilibrarea greutatii pe ambele schiuri/ balansul vertical (flexie lenta urmata de extensie energica), care provoaca descarcarea schiurilor. ,n momentul ridicarii, schiul interior ocolirii se strecoara spre inainte/ ridicarea insotita de punctarea cu batul din vale si de o usoara avintare a corpului inainte si spre interiorul ocolirii. D&(%$+s$#&$ !(!%i#ii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate, printr-un mecanism de #!'$'i& s)#& ,$%& $ )$#'ii &0'&#+& $ (!#)1%1i. C!+*1(&#&$ schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin: -orientarea progresiva a genunchilor inainte si spre interiorul ocolirii pe parecursul unei flexii (insurubare)/ -trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior. .ozitia flexata de la sfirsitul ocolirii poate constitui puncul de plecrae pentru o noua ocolire spre partea opusa. PRINCIPALELE .RESELI: I+ 5$6$ *& )#&4$'i#& $ *&(%$+s$#ii: (aminearea pe spate in timpul extensiei. ridicarea prea lenta, care nu produce descarcarea schiurilor. ,n faza de declansare: Desincronizarea impulsului de rotatie cu momentul de descarcare al schiurilor. -ipsa localizarii impulsurilor de rotatie spre vale, predominant la nivelul bazinului si geninchilor. I+ 5$6$ *& (!+*1(&#&: Trecerea greutatii pe schiul interior ocolirii prin inclinarea exagerata a trunchiului in aceasta directie. -ipsa localizarii in nivelul genunchilor a miscarii de pivotare progresiva. #curtarea exagerata a razei ocolirii.

E ERCITII: P&+'#1 )#&4$'i#&$ *&($%+s$#ii: 'in coborire directa sau oblica, miscari de balans vertical in ritmul specific declansarii acestui procedeu tehnic. Acelasi exercitiu cu punctare, cu batul din vale in momentul extensiei energice. 7hirlanda rotun ita declansata la extensie. P&+'#1 *&(%$+s$#&: 'in coborire oblica, cristiania spre deal prin rotatie pe urma larga. Acelasi exercitiu din coborire directa. 'in coborire oblica, cristiania spre vale prin rotatie in trei timpi. P&+'#1 (!+*1(&#&: $onducere cu accentuarea miscarii de insurubare-arcuire. $ristiania spre vale prin rotatie cu raza mare. ,nlantuire ritmica a cristianiilor spre vale prin rotatie pe urma larga. ,nlantuire in diferite ramuri de cristianii spre vale prin rotatie. .arcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale prin rotatie. ,nlantuire de cristianii spre vale prin rotatie in zapada mare.

INDICATII METODICE: - ,n instruire, se urmareste invatarea corecta a mecanismului de declansare prin rotatie spre vale, astfel incit miscarile sa se inlantuie curgator si sa fie cit mai precis la nivelul articulatiilor soldurilor si genunchilor. - .rocedeul se executa la inceput pe urma larga. - 'aca se intimpina dificultati in insusirea acestui procedeu, se vor folosi procedeele tehnice intermediare ale invatarii cristianiei spre vale prin rotatie (cristiania pe movila, cristiania cu departare, cristiania cu desprindere si cristiania cu deschidere). - .erfectionarea acestui procedeu se realizeaza prin adoptarea urmei inguste (cu schiurile apropiate), prin exersare pe o panta mai inclinata si in deferite tipuri de zapada. CRISTIANIA SPRE VALE CU CONTRADERAPAJ DEFINITIE: (#is'i$+i& s)#& ,$%& i+i'i$'$ )#i+ (!+'#$*&#$)$9 s(1#' $% (!6i%!# s(2i1#i%!# si *&(%$+s$'$ )#i+ #!'$'i& s)#& ,$%&. MECANISMUL TEHNIC P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 'intr-o coborire oblica se executa un derapa rotun it scurt spre deal, blocat printr-o miscare energica de flexie si ducere a genunchilor spre deal. )xtensia energica in spri in pe muchiile superioare ale schiurilor insotita de avintare si punctarea cu batul din vale, produce descarcarea schiurilor. D&(%$+s$#&$ !(!%i#ii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate, printr-un mecanism de #!'$'i& s)#& ,$%& $ )$#'ii &0'&#+& $ (!#)1%1i. C!+*1(&#&$ schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin: orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii, pe parcursul unei flexii (insurubare)/ trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.

PRINCIPALALE .RESELI: .e linga greselile prezentate la cristiania spre vale prin rotatie, in faza de pregatire a declansarii mai pot aparea urmatoarele greseli: 9. -ipsa executiei contraderapa ului, 3. -ipsa blocarii energice a contraderapa ului 5. -ipsa lucrului simultan al genunchilor pe parcursul executiei contraderapa ului. E ERCITII: 9. 7hirlanda rotun ita declansata la extensie si ghirlanda cu tragere. 3. ,nlantuire de cristianii spre vale cu conraderapa pe pante, cu inclinatie medie si mare. INDICATII METODICE: -)fectul blocarii derapa ului trebuie bine folosit pentru faza de declansare. Acest lucru se realizeaza daca miscarile se inlantuie fara pauza. -8locarea derapa ului creeaza forte de frecare de valori mari, la nivelul contactului schiurilor cu zapada, fenomen care produce frinarea si controlul vitezei de deplasare pe pante inclinate cu zapada inghetata. -.entru a usura schimbul simultan de muchii si pivotarea schiurilor spre vale, extensia poate fi insotita de desprinderea schiurilor de pe zapada. -.erfectionarea procedeului se realizeaza prin exersare pe pante inclinate si cu zapada dura. CRISTIANIA SPRE VALE CU PASIRE DEFINITIE: (#is'i$+i& s)#& ,$%& i+i'i$'$ )#i+ '#&(&#&$ 4#&1'$'ii (!#)1%1i )& s(2i1% *i+ *&$%3 *&)$#'$' *i,&#4&+' si *&(%$+s$'$ )#i+ #!'$'i& s)#& ,$%&. MECANISMUL TEHNIC P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 'in coborire oblica se incarca mai mult schiul din vale printr-o usoara flexie. #chiul din deal, fiind descarcat, se orienteaza cu virful, usor spre deal. )xtensia energica a membrului inferior din vale, este insotita de avintarea corpului spre noua directie si de trecerea greutatii corporale corporale pe schiul din deal care trece treptat pe muchia interioara prin inclinarea corpului spre interiorul ocolirii. #chiul din vale este apropiat si se strecoara inainte. D&(%$+s$#&$ !(!%i#ii se realizeaza in momentul cind schiurile sunt descarcate (la finalul extensiei), printr-un mecanism de #!'$'i& s)#& ,$%& $ )$#'ii &0'&#+& $ (!#)1%1i. C!+*1(&#&$ schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin: - orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe parcursul unei flexii (insurubare)/ - trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior.

P#i+(i)$%&%& .#&s&%i: .e linga greselile prezentate la cristiania spre vale cu rotatie, in faza de pregatire a declansarii mai pot sa apara urmatoarele greseli: -ipsa departarii virfului schiului din deal. ,n momentul departarii, schiul din deal se ridica de pe zapada. -ipsa impingerii energice in schiul din vale atrage lipsa transferului de greutate, insotit de avintarea corpului spre noua directie. E0&#(i'ii: P&+'#1 )#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 'eplasare prin pasi de patina la urcare pe o panta usor inclinata. %coliri prin pasi succesivi spre deal sau spre vale. %colire prin pasi succesivi spre deal, cu ultimul pas energic si insotit de declansarea unei cristianii spre vale cu pasire. .i#%$+*$ (1 )$si#& (din coborire oblica) se executa o flexie cu orientarea schiului din deal spre noua directie, urmata de extensie cu declansarea unei cristianii spre vale cu pasire. 'upa un moment de alunecare pe linia pantei se continua cu un derapa oblic rotun it spre deal, a ungindu-se din nou in coborirea oblica pe aceeasi parte. Aceasta succesiune de miscari se executa pe tot parcursul coboririi oblice. .entru declansare si conducere:

,nlantuirea de cristianii spre vale cu pasire in diferite ritmuri. .arcurgerea unor trasee marcate cu fanioane, prin inlantuire de cristianii spre vale cu pasire.

CRISTIANIA SPRE VALE CU AMORTIZARE PE MOVILA DEFINITIE: (#is'i$+i& s)#& ,$%& )& ! /!,i%$ i+i'i$'$ )#i+ $/!#'i6$#& si *&(%$+s$'$ )#i+ )i,!'$#&$ si '#$+s%$'i$ s(2i1#i%!# s)#& ,$%&. MECANISMUL TEHNIC P#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii se realizeaza pe partea ascendenta a movilei din coborire oblica. *rcind spre virful movilei, se amortizeaza progresiv suprapresiunea creata, prin flexia genunchilor si a coapselor pe bazin. D&(%$+s$#&$ !(!%i#ii se realizeaza in momentul trecerii peste virful movilei, prin deplasarea laterala in derapa a schiurilor (translatia schiurilor). Aceste miscari pot fi insotite de punctare cu batul interior ocolirii. C!+*1(&#&$ !(!%i#ii se realizeaza pe partea descendenta a movilei, prin continuarea miscarii de translatie a schiurilor, pina cind se a unge intr-o noua ocolire oblica.

PRINCIPALELE .RESELI: I+ 5$6$ *& )#&4$'i#& $ *&(%$+s$#ii: .ozitia rigida a membrelor inferioare. Alexie insuficienta a membrelor inferioare.

I+ 5$6$ *& *&(%$+s$#&: ,nceperea prea repede sau prea tirziu a declansarii ocolirii. I+ 5$6$ *& (!+*1(&#&: 'ezechilibrare in momentul trecerii peste virful movilei. -ipsa miscarii de translatie a schiurilor. E ERCITII: P&+'#1 )#&4$'i#&$ *&(%$+s$#ii: 'in coborire directa sau oblica, trecere peste o succesiune de movile prin amortizare. 7hirlanda rotun ita declansata la flexie, executata pe o movila sau pe teren plat. P&+'#1 *&(%$+s$#& si (!+*1(&#&: $ristiania spre vale cu amortizare executata pe o movila izolata (spre stinga si spre dreapta)/ ,nlantuire de cristianii spre vale cu amortizare pe o succesiune de movile Acelasi exercitiu cu marcarea momentului de declansare fie prin repere asezate pe zapada, fie prin semnale sonore date de catre instructor/ ,nlantuirea de cristianii spre vale cu amortizare pe teren neted sau pe zapada mare. INDICATII METODICE: - ,n invatare se pune accent pe inlantuirea cit mai cursiva a miscarilor, astfel incit schiurile sa pastreze permanent contactul cu zapada. - 'eplasarea anticipata a trunchiului in directia ocolirii, favorizeaza pastrarea contactului schiurilor cu zapada. - .erfectionarea procedeului tehnic se realizeaza prin exersare in conditii variate de panta, zapada si viteza de deplasare.

2.3.-. OCOLIRI DECLANSATE PRIN TRANSALTIE (SLEPUIRE) DEFINITIE: i+%$+'1i#& #i'/i($ *& !(!%i#i s)#& ,$%&3 *& ! )$#'& si *& $%'$ $ %i+i&i *& )$+'$. CONSIDERATII .ENERALE: #erpuirile sunt caracterizate printr-o: - coborire oblica care separa doua ocoliri spre vale, din ce in ce mai redusa (aproape inexistenta)/ - inlantuire de !(!%i#i $%& ($#!# 5$6& *& (!+*1(&#& s1+' *i+ (& i+ (& /$i s(1#'&/ - inlantuire simetrica de ocoliri fata de linia pantei, linie care constituie $0$ s&#)1i#ii/ - un #i'/ (!+s'$+' de inlantuire al ocolirilor/ - un comportament tehnic care valorifica principiul independentei in actiune, a membrelor inferioare fata de actiunea trunchiului.

#e cunosc mai multe procedee tehnice de slepuire: 7 s%&)1i#& #!'1+*$< 7 s%&)1i#& 5#i+$'$< 7 s%&)1i#& $((&%&#$'$< 7 s%&)1i#& (1 $/!#'i6$#&. (itmul inlantuirii ocolirilor este determinat de modul in care se realizeaza punctarea cu batul din vale. ,n instruire se urmareste pastrarea cit mai mult posibil a aceluiasi ritm de inlantuire, printr-o viteza constanta de deplasare, indiferent de inclinatia pantei. .rocedeele de slepuire sunt adaptate diferitelor tipuri de pante, astfel: slepuirea frinata se exerseaza pe pante inclinate, slepuirea rotunda pe pantele cu inclinatie mare si medie, iar slepuirea cu amortizare pe pante denivelate. #erpuirile sunt procedee care respecta principiile tehnice, caracteristice ocolirilor spre vale care se inlantuie, astfel slepuirii rotunde ii corespund mecanismele specifice cristianiei spre vale cu contraderapa , iar slepuirii cu amortizare ii corespund mecanismele specifice cristianiei spre vale cu amortizare.