Sunteți pe pagina 1din 4

Nume și Prenume:Șerban Andrei Marius

Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Craiova anul I, grupa 114B


Referat la SPORTURI MONTANE-SCHI
Surse de inspiratie (bibliografie): https://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/TEHNICA-si-METODICA-
INVATARII-62.php

-cursuri clasroom

 EXERCITII PENTRU INVATAREA COBORARII DIRECTE

Coborârea directă este o coborâre executată pe linia pantei sau pe o direcţie


paralelă cu linia pantei.

1. Exercitii de pe loc, cu si fara schiuri:

- luarea pozitiei de coborare directa (inalta, medie si joasa);

- cu si fara sprijin in bete, executarea de sarituri succesive cu oprire in pozitie de


coborare directa;

- din mers sau alergare cu schiurie, oprire in pozitie de coborare directa;

- de pe loc sau din usoara deplasare cu schiurile, inavtarea cazaturilor, prin lasarea
pe spate si intinderea corpului.

2. Coborare directa cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite), variind


amplitudinea miscarilor in ritmuri diferite.

3. Acelasi exeicitiu cu accelerarea ritmlului ridicärii, pana la desprinderea cozilor sau


a varfurilor schiurilor de pe zapada.

4. Coborare directa cu trecerea greutatii de pe schiu pe celalalt.

5. Coborare directa cu departarea si apropierea bratelor, mentinand betele orientate


spre inapoi.

6. Coborare directa fara bete, cu balansarea bratelor in plan antero-posterior,


simultan si alternativ

7. Coborare directa cu executarea unor sarituri succesive pe verticala, desprinzand


schiurile de zapada (fie numai cozile sau numai varfurile schiurilor, fie toata talpa).

8. Coborare directa cu sarituri succesive executate in plan lateral, intr-o parte si in


cealalta.

9. Din coborare directa, trecerea greutatii de pe un schiu pe celalalt cu saritura.


10. Coborare directa cu balans antero-posterior (incarcarea succesiva a cozilor si a
varfurilor schiurilor, prin ducerea corpului spre inainte si spre inapoi).

11. Coborare directa executata pe un singur schiu, celalalt fiind ridicat la diferite
nivele.

12. Coborare directa, imitand mersul alternative, greutatea corpului trece pe schiul
deplasat inainte, sau poate ramane pe cel din spate.

13. Coborare directa cu oprire prin pasi succesivi spre deal.

14. Coborare directa cu adunarea unor obiecte asezate lateral pe zapda (la 8-10 m.
distanta intre ele).

15. Fara bete, coborare direct ape sub un tunel construit din bete.

16. Din coborarea directa, aruncarea cu bulgari de zapada intr-o tinuta fixa.

17. Exercitii pe perechi si jocuri pe schiuri.

Mecanismul tehnic:

 Schiurile cu varfurile la accelasi nivel si paralele, la o departare de 20-30 cm


unul de celalalt, sunt egal incarcate si asezate pe toata talpa.
 Greutatea este egal repartizata pe toala lungimea schiurilor.
 Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor usor flexate.
 Bustul usor inclinat spre inainte, spatele rotunjit si umerii relaxati.
 Bratele usor departate si spre inainte, coatele flexate, iar pumnii tin betele
orientate oblic spre inapoi.
 Privirea indreptata la 20-30 m. spre inainte.
 Pozitia pe schiuri, trebuie sa fie cat mai naturala, supla si echilibrata.

Principalele greseli:

1. Schiurile prea departate si inegal incarcate.

2 Schiurile nu sunt la acelasi nivel.

3. Pozitia rigida a corpului, cu membrele inferioare intinse si departate cu membrele


inferioare arcuite sau in "X"

4. Bustul prea flexat si bazinul retras.

5. Pozitia pe spate a corpului.

6. Bratele tinute rigid, prea intinse sau cu coatele scoase in lateral, trase inapoi sau
foarte apropiate de corp.

7. Privirea indreptata prea aproape, la varful schiurilor.


Sarcini:

1. Pozitia corecta pe schiuri.

2. Repartizarea corecta a greutatii pe schiuri.

3. Supletea, decontractarea.

4. Educarea echilibrului

Indicatii metodice:

Se va acorda o atentie sporita insusirii corecte a pozitiei de coborare directe.


Exercitiile folosite in invatare, se vor executa pe pante lungi cu zapada uniforma si pe
cat posibil sa se termine cu contrapanta sau cu portiune de plat.Pe masura ce
procedeul se insuseste, pantele de lucru vor fi schimbate, alegandu-se terenuri mai
inclinate cu denivelari si zapada variata.

 CLASIFICAREA OCOLIRILOR:

Bazele tehnice ale ocolirilor

Schimbarea direcţiei din alunecare - ocolirea - este un element tehnic complex.

Ocolirea constă din înlăntuirea unor mecanisme specifice altor elemente tehnice (de
coborâre, de trecere peste denivelări, de frânare, etc.), cu mecanisme proprii fiecărei
ocoliri.

Ocolirile se impart în două mari grupe, diferenţiate între ele prin tehnica de execuţie;
fazele şi momentele execuţiei fiind, în principiu, asemănătoare:

1. Ocolirea cu schiurile neparalele – specifice începătorilor şi persoanelor cu o


pregătire fizică mai slabă;

2. Cristianii – sunt reprezentate de ocolirile cu schiurile paralele şi sunt accesibile


avansaţilor şi a celor cu o pregătire fizică bună.

SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE (OCOLIRILE)


a) ocoliri declansate prin pasire - ocoliri prin pasi succesivi spre deal

- ocoliri prin pasi succesivi spre vale

b) ocoliri declansate prin franare dirijata - ocoliri prin franare in plug

- ocoliri prin franare in jumatare de plug

c) ocoliri declansate prin rotatie

- ocolire prin pivotare - cristiania spre vale cu amortizare pe movila

- cristiania spre vale pe movila - cristiania spre vale cu pasire

- cristiania spre vale cu desprindere - cristiania spre vale cu contraderapaj


- cristiania spre vale cu departare - cristiania spre vale cu deschidere

- cristiania spre vale prin rotatie

d) ocoliri declansate prin transiatie

- serpuire franata - serpuirea rotunjita - serpuire accelerata

 Intoarcerile din deplasare:

SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC (INTOARCERILE)

- intoarcerea prin pasi adaugati (in jurul cozilor sau al varfurilor)

- intoarcerea "in evantai" - intoarcerea varf peste varf

- intoarcerea coada peste coada - intoarcerea prin saritura

Indicatii metodice:

Se urmareste ca printr-un numar corespnnzätor de repetari, aceste miscari simple sa se execute


relaxat si intr-un ritm vioi. In executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei
corecte pe schiuri, urmarindu-se localizarea miscarilor la nivelul membrelor inferioare si
repartizarea crecta a greutatii corpului pe schiuri.

S-ar putea să vă placă și