UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

METODICA DISCIPLINELOR ATLETICE

CURS DE SINTEZA
PENTRU STUDENTII ANULUI I Lector univ. Dr. Florina Neder Maestra a sportului

ETAPELE NV RII EXERCI IILOR DE ATLETISM

n metodica nv rii tehnicii probelor de atletism se estimeaz existen a a trei etape i anume: 1. Etapa pregtitoare. 2. Etapa fundamental. 3. Etapa final. Etapa pregtitoare are ca obiective urmtoarele: Formarea la elevi a reprezentrii privind tehnica probei respective; Formarea deprinderilor motrice necesare; Dezvoltarea calit ilor motrice. Etapa fundamental in care se realizeaz nsuirea i consolidarea tehnicii. Obiective: nsuirea mecanismului de baz; nsuirea componentei structurale principale a probei (veriga de baz); nsuirea i a celorlalte componente structurale ale tehnicii probei; nsuirea integral a probei; Dezvoltarea calit ilor motrice.

a. b. c. d. e.

Etapa final cuprinde procesul de perfec ionare a tehnicii. n aceast etap se urmrete, pe baza particularit ilor individuale, s se dobndeasc comportarea motric cea mai ra ional, cu cei mai nal i indici de execu ie (coordonare, vitez, precizie, automatism etc.) de care dispune atletul la un moment dat, n vederea realizrii performan ei sportive optime.

Metodica predrii invatarii tehnicii principalelor elemente ale COLII ALERGRII

ELEMENTE COMPONENTE. Alergare uoar, alergare cu joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambelor nainte i napoi, alergare n tempo uniform, alergare n tempo variat, alergare accelerat, alergare cu schimbare de ritm. Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: 1. Alergare uoar Repetri pe distan e de 150-200 m: - alternri de alergare uoar cu mers; - alergare uoar pe distan e mai lungi (600-1000 m).
2

2. Alergare cu joc de glezne Mod de efectuare: pe loc, cu sprijin la perete, cu deplasare, cu mpingerea partenerului i n tempo accelerat. 3. Alergare cu genunchii sus Mod de efectuare: pe loc, cu sprijin la perete, n tempo accelerat, cu mpingerea partenerului, cu deplasare. 4. Alergare cu pendularea gambelor napoi. - pendulare alternativ a gambelor; - pendularea unei singure gambe. 5. Alergare cu pendularea gambelor nainte cu deplasare si pendularea alternative a gambelor. 6. Alergare accelerat. - alergare accelerat, cu dirijarea ritmului prin semnale sonore; - alergare cu joc de glezne n ritm din ce n ce mai rapid, continuat cu alergare accelerat; - idem din alergare cu genunchi sus; 7. Alergare n tempo uniform-moderat. 8. Alergare n tempo variat. Pe parcursul alergrii continue se schimb viteza de mai multe ori pe por iuni bine stabilite. 9. Alergare cu schimbare de ritm. - alergare cu intensitate de 95-100% urmat de alergare din iner ie; - alergare n trepte: se pornete n alergare uoar i la diferite semnale se alearg din ce n ce mai tare pn la viteza maxim; - alergare n zone de 15-20 m, cu intensit i diferite.

Metodica predrii invatarii tehnicii principalelor elemente ale COLII SRITURII

ELEMENTELE COMPONENTE: srituri cu desprindere pe un picior, cu elan; sritura n adncime; pas sltat; pas srit; pas sltat continuu pe un picior (srituri succesive pe un picior cu deplasare); sritura n lungime fr elan; plurisrituri (triplusalt, pentasalt, decasalt). Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: 1. Srituri cu desprindere pe un picior, cu elan. - srituri pe aparate aezate n serie, cu alergare 3-5 pai ntre ele; pe aparate aezate n serie i n urcare (de nl ime din ce n ce mai mare). - Srituri peste obstacole, cu desprindere pe un picior i aterizare pe cellalt: peste unul sau mai multe obstacole dispuse la intervale care s poat fi parcurse n 3 i 4 pai de alergare. - Sritur cu atingerea obiectelor suspendate.
3

2. Sritur n adncime 3. Pasul sltat Mijloace: - Pasul strengarului; - Pas sltat, prini de umeri cte 2-3-4 etc.; - Succesiune de pai slta i intercala i la 2-3 pai de alergare; 4. Pasul srit Mijloace. Cu plecare de pe loc i cu elan: - Alergare srit pe semne sau cu clcare n zone; - Pas srit peste obstacole joase (mingi umplute); 5. Pas srit continuu pe un picior (srituri succesive cu deplasare). - srituri pe un picior din cerc n cerc; - srituri pe un picior peste obstacole. 6. Sritura n lungime fr elan. - sritur pe capacul lzii de gimnastic; - sritur peste obstacole joase; - sritur n lungime fr elan; 7. Plurisrituri (cu i fr elan). - Triplusalt; - Pentasalt; - Decasalt.

Metodica predrii invatarii tehnicii principalelor elemente ale COLII ARUNCRII

ELEMENTELE COMPONENTE. Aruncarea tip mpingere, tip lansare i tip azvrlire. Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: 1. Aruncarea tip mpingere. Stnd deprtat, cte doi fa n fa , cu picioarele la acelai nivel, apoi cu unul n fa : - mpingerea mingii umplute cu o mn de la piept; - mpingerea mingii umplute cu o mn de la umr; - mpingerea mingii umplute n perete: Cu ambele mini de la piept; Cu o mn de la umr. 2. Aruncarea tip lansare. Stnd fa n fa cu picioarele deprtate: - Aruncarea mingii umplute cu ambele mini, de jos nainte.
4

- Idem cu luarea ei de jos din lateral spate. Stnd deprtat, cu spatele pe direc ia de aruncare: - Aruncarea mingii umplute cu ambele mini napoi peste cap. Stnd deprtat, cu umrul pe direc ia de aruncare. - Aruncarea mingii umplute cu dou mini dintr-o parte i din cealalt. - Idem cu o mn. - Aruncare cu piruet simpl. 3 Aruncarea tip azvrlire. Stnd cu piciorul opus bra ului arunctor n fa (sprijin dublu): - Aruncarea mingii mici de la unul la altul; - Aruncarea mingii mici peste plasa de volei, panoul de baschet; - Aruncarea mingii mici din mers i oprire n sprijin dublu; - Idem din alergare; - Aruncare la distan sub form de ntrecere;

Metodica predarii - nv rii tehnicii ALERGARII DE VITEZA

Alergarea de vitez se compune din urmtoarele faze: startul de jos, lansarea de la start i accelerarea, pasul lansat de vitez i sosirea (finiul). Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: Startul de jos i accelerarea de la start. - Alergare cu pornire din start din picioare. - Plecri din pozi ii joase, apropiate startului de jos: ghemuit, sprijin ghemuit, sprijin culcat nainte fandat. - Luarea pozi iei corespunztoare comenzii pe locuri, apoi trecere n cea de gata. - Starturi de jos la comand pe 10-15 m, 20-30 m, n linie dreapt i n turnant. - Starturi de jos sub form de concurs. Pasul lansat n tempo maxim. - Alergare accelerat cu atingerea vitezei maxime n finalul accelerrii, - Alergare accelerat cu atingerea vitezei maxime n finalul accelerrii, urmat de alergare din iner ie - Alergare accelerat cu atingerea vitezei maxime i men inerea ei Atacul firului de sosire - Executarea atacului firului de sosire cu pieptul i cu umrul, individual, pe perechi i n grup (elevii aeza i n linie): Din stnd; Din mers; Din alergare uoar; Din alergare, intensitate din ce n ce mai mare;
5

Metodica predarii - nv rii tehnicii ALERGARII DE STAFETA

Exercitiile de viteza sunt cele prezentate anterior (startul de jos si accelerarea de la start, pasul lansat in tempo maxim, atacul firului de sosire). Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: Predarii primirii batului de stafeta - alergare cu trecerea batului de stafeta dintr-o mana in alta; - mers si alergare la semnalul dat de profesor se intinde bratul inapoi simuland primirea batului sau se intinde bratul inainte simuland predarea. Executantii asezati in sir si in trepte: - Transmiterea batului de pe loc; - Idem din mers; - Idem din alergare usoara; - Pe perechi: transmiterea batului de stafeta din alergare, prin apropierea aducatorului de primitor; - Transmiterea batului de stafeta in zona de schimb regulamentara; - Alergarea de stafeta (pe distante scurte, 40-60 m) in conditii de concurs.

Metodica predarii - nv rii tehnicii ALERGARII DE REZISTEN

Cele trei faze ale alergari de rezistenta sunt: startul din picioare, pasul lansat n tempo moderat i sosirea. Pasul lansat n tempo moderat 1. Mers obinuit i cu pasul ntins, din ce n ce mai rapid, urmat de trecere n alergare uoar (10+15+15 m). 2. Alergare n tempo moderat 100-150 m, 150-300 m, pe grupe de 6-10 elevi aeza i n ir cte unul. 3. Alergare cu contacte diferite: pe clcie, pe toat talpa, pe pingea 50+50+50 m. 4. Alergare pe distan fix (80,100 m): Cu efectuarea unui numr minim de pai; Cu efectuare unui numr maxim de pai. Startul din picioare i accelerarea de la start Stnd cu picioarele paralele: cdere n fa i pornire n alergare. Idem din stnd cu un picior n fa . Luarea pozi iei startului din picioare.
6

Start din picioare de la linia de plecare pe grupe de 4-6 alergtori. Metodica predarii - invatarii ALERGARII DE GARDURI nsuirea bazei micrii prin exerci ii introductive - Alergare peste linii, ipci, puse pe sol, la o distan care s permit trecerea n ritm de trei pai. - Alergare cu trecere prin pas srit peste zone late de 1,20-1,30 m trasate pe sol la distan e de 4-7 m unele de altele. - Alergare peste obstacole cu ntinderea piciorului de atac la trecerea peste obstacol. nv area pasului peste gard Se vor executa exerci ii cu caracter permanent n lec ie, fiind efectuate dup nclzire. Acestea sunt: * Luarea pozi iei de gard pe sol. * Idem exerci iul anterior, cu aplecri ale trunchiului pe piciorul de atac, combinate cu micri ale bra elor, specifice trecerii peste gard. * Din eznd, rulare pe spate cu atingerea solului cu vrfurile picioarelor i revenire n pozi ia de gard, cu aplecarea trunchiului n fa . * 1-3 pai de elan, atacul gardului la perete. * Din sprijin la perete, imitarea micrii piciorului de remorc. * Din mers trecerea analitic numai a piciorului de atac peste 4-5 garduri nalte de 40-50 cm. Dup nsuirea exerci iilor descrise anterior se poate trece la efectuarea pasului peste gard. Exerci ii peste garduri joase: - Treceri din mers, alergare uoar, alergare cu joc de glezne i cu genunchii sus, numai cu piciorul de atac. - Idem pentru piciorul de remorc. - Treceri globale peste garduri, cu ritm de 5 i 7 pai ntre ele. - Treceri globale peste un gard cu start din picioare. - Treceri peste mai multe garduri cu ritm de 5 i 3 pai, din start din picioare. - Idem cu start de jos. - Alergri peste garduri cu ritm de trei pai, n condi ii de concurs.

Metodica predarii - nv rii tehnicii principalelor elemente ale SARITURILOR

Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: Btaia - desprinderea Srituri pe diferite aparate (60-120 cm nl ime), cu elan de 2-5-7 pai de alergare.
7

Srituri peste diferite obstacole cu elan de 2-5-7 pai de alergare. Desprindere n pas sltat, din elan mic. Desprindere n pas srit din elan mic. Bti i desprinderi repetate, precedate de 3 apoi 5 pai de alergare (desprinderi n pas srit). Elanul la saritura in lungime si triplusalt Alergare accelerat cu atingerea vitezei maxime la finalul ei. Idem cu marcarea desprinderii. Alergare pe elan cu desprindere n zona pragului, apoi ntr-o zon stabilit. Saritura in lungime in conditii de concurs. Aterizarea Sritur n lungime fr elan. Cu elan de 9-11-13-15 pai de alergare sritur n lungime cu un pas i jumtate, aterizare pe ambele picioare. Zborul cu un pas i jumtate Elan de 5-7 pai, desprindere n pas sltat cu atingerea unui obiect suspendat. Elan de 5-7 pai, desprindere n pas srit continuat cu alergare prin groap. Idem cu aterizare n fandare. Srituri n lungime cu 1 i pai, elan etalonat de diferite lungimi. Srituri n lungime n condi ii de concurs. Zborul cu doi pasi si jumatate - Desprindere in pas saltat inalt cu coborarea rapida a piciorului de avantare si aterizare pe el, din elan de 3-5-7 pasi de alergare. - Desprindere inalta cu imitarea mersului pe bicicleta din elan mic si desprindere pe suport. - Desprindere inalta cu ducerea piciorului de avantare inapoi si lovirea unui obiect (stinghie de gard) cu calcaiul acestui picior si continuarea alergarii. - Idem cu aterizare pe ambele picioare si desprindere de pe suport. - Srituri n lungime n condi ii de concurs.

Metodica predarii - nv rii tehnicii TRIPLUSALTULUI:

Exercitiile pentru elan, bataie-desprindere si aterizare sunt aceleasi ca la saritura in lungime.

Triplusaltul propriu-zis - sarituri pe un picior cu deplasare pas saltat continuu pe un picior; - idem, cu trecere peste obstacole joase; - pas sarit continuu; - combinatii de sarituri pe un picior si pe celalalt cu pasi sariti; - triplusalt, din elan 3-5 pasi de alergare. Pasul saltat si sarit Din alergare usoara: - sarituri pe un picior cu deplasare; - idem, peste obstacole joase; - combinatii de pasi saltati cu pasi sariti; Pasul sarit si saritura in lungime - pasi sariti urmati de saritura in lungime cu desprindere cand pe un picior cand pe celalalt, din elan de 3-5-7 pasi de alergare; - pas sarit urmat de saritura in lungime, din elan de 3-5-7 pasi de alergare; - triplusalt cu elan mic si mediu

Metodica predarii - nv rii tehnicii SRITURII N NL IME CU PASIRE

Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: Elanul si bataia-desprinderea - Pas saltat cu piciorul de avantare intins - Saritura in inaltime cu pasire, cu elan de 5-7-9 pasi de alergare. - Saritura in inaltime cu pasire cu elan de 3 pasi de alergare la inaltime care sa solicite bataie-desprindere - Saritura in inaltime cu pasire, cu elan complet si sub forma de concurs. Zborul (trecerea stachetei) - - Pasire peste stacheta de pe loc - Idem din mers si apoi din alergare usoara (stacheta asezata oblic si apoi normal, se ridica treptat) - saritura in inaltime cu pasire, elan mic.

Metodica predarii - nv rii tehnicii ARUNCARII MINGII DE OIN

Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: Aruncarea fr elan
9

Din stnd deprtat lateral, apoi din stand cu piciorul opus bratului aruncator in fata Aruncarea mingii de oina de la unul la altul Azvrliri la distan . Idem din stnd deprtat antero-posterior. Elanul i aruncarea fr elan Mers i alergare cu ducerea bra ului napoi. Alergare uoar, apoi mai rapid (5-7 pai) cu oprire n sprijin dublu i azvrlire. Idem cu executarea pasului ncruciat. Aruncarea cu trei pai. Stnd cu piciorul drept la linie, bra ul cu mingea ntins napoi, executarea pailor de aruncare clcnd n zone marcate fr aruncare. Idem cu aruncare. Aruncarea cu patru pai. Stnd cu piciorul stng la linie, mingea inut n pozi ie ini ial: executarea pailor de aruncare clcnd pe semne, cu ducerea simultan a bra ului napoi. Idem cu aruncare. Metodica predarii - nv rii tehnicii

ARUNCARII GREUTATII
Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea: Tinerii greutatii - Trecerea greutatii dintr-o mana in alta, ridicarea si coborarea bratului cu obiectul, ridicarea si asezarea greutatii pe sol; - Cu greutatea in pozitie de tinere: aplecari, indoiri laterale, rasuciri, fandari, deplasari scurte, sarituri pe un picior si pe celalalt, efectuate in plan frontal si sagital, pivotari si rasuciri. Mecanismul de baza Se executa miscari in afara cercului, sub forma de impingere cu doua maini si cu una: - stand departat: impingerea greutatii cu ambele maini, de la piept in sus; - stand departat: impingerea greutatii de la umar direct in sus numai cu bratul, prinsa sau lasata sa cada; - aruncare din mers: pasire pe dreptul, pasire pe stangul si aruncare. Aruncarea greutatii fara elan - stand departat: impingerea greutatii cu o mana de la umar, inainte si in sus; - stand departat cu latura stanga spre directia de aruncare, aruncarea greutatii; - stand departat cu spatele spre directia de aruncare: impingerea greutatii; - imitarea efortului final al aruncarii: Elanul si aruncarea cu elan Cele mai multe exercitii se fac in afara cercului de aruncare: - Saltari alunecate, fara obiect de aruncat;
10

- Executarea a 2-4 elanuri succesive legate, fara si cu obiectul tinut in pozitia initiala; - - Saltare cu imitarea efortului final; - Saltare cu greutatea tinuta in pozitie initiala cu aruncare in doi timpi (oprire dupa efectuarea saltarii si corectare a pozitiei) - Aruncare cu elan; - Aruncare in conditii de concurs.

PARTICULARITATILE PREDARII ATLETISMULUI IN SCOALA Prin initierea in atletism, considerata o scoala a atletismului , elevii isi insusesc cunostinte si deprinderi de miscare specifice atletismului orientate astfel incat, ulterior, acestia sa poata invata cat mai corect tehnica probelor atletice. Scoala atletismului cuprinde : scoala alergarii, scoala sariturii si scoala aruncarii. Scoala alergarii are ca scop corectarea si perfectionarea pasului de alergare, in principal pe seama imbunatatirii coordonarii neuro-musculare tipice si a intaririi musculare si articulare. Scoala sariturii are ca scop invatarea si perfectionarea bataii unilaterale ca si a aterizarii echilibrate si elastice. Scoala aruncarii are ca scop invatarea si perfectionarea miscarilor tipice aruncarilor atletice: azvarlirea, impingerea si lansarea. Obiectivele instructiv educative la clasele V-VIII : 1. Invatarea si/sau perfectionarea elementelor din scoala alergarii, sariturii si aruncarii. 2. Invatarea mecanismului de baza al tehnicii unor probe de alergari, sarituri si aruncari, precum si perfectionarea unor probe sau elemente de tehnica. 3. Dezvoltarea si perfectionarea simtului echilibrului, de orientare in spatiu, a capacitatii de coordonare a segmentelor in fazele de zbor, a simtului ritmului. 4. Dezvoltarea calitatilor motrice viteza, rezistenta si forta.

11