Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.
1. Managementul de vârf al unei organizaţii trebuie să stabilească mai întâi:
a. obiectivele
b. strategia
c. misiunea
19. Bugetele:
a. pot fi exprimate doar in termeni financiari
b. cuantifică alocarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate
c. sunt alocate angajaţilor individuali
a. conţinut
b. orientare
c. proces
3. Atribuirea unei sarcini unui grup în loc de atribuirea sa unui individ este mai bună atunci
când:
1
4. În etapa a dezvoltării grupurilor, membrii grupurilor fac eforturi pentru a se
cunoaşte şi decid rolurile pe care şi le vor asuma.
a. "furtuna"
b. "formarea"
c. "producţia"
6. Managerii trebuie să fie preocupaţi de modul cum sunt percepuţi de către cei cu care au
relaţii de muncă:
a. transfer
b. eroarea fundamentală de atribuire
c. orientare spre structură
a. efectul de “halo”
b. "setul perceptual"
c. efectul de “ancoră”
a. aşteptări şi interese
b. supraîncărcarea informaţională
c. decizii
2
11. Următorii factori influenţează / distorsionează percepţia în faza construcţiei, cu excepţia:
a. acomodarea
b. efectul de contrast
c. prejudecata
12. Care dintre următorii factori afectează negativ percepţia în faza interpretării?
a. stereotipul
b. orientate spre sine
c. efectul de „halo”
13. În cadrul procesului de percepţie, prejudecata este o distorsiune aferentă etapei de:
a. interpretare
b. construcţie
c. atenţie
14. Motivaţia este starea interioară a individului, care, îi schimbă şi în sensul îndeplinirii
obiectivelor propuse.
a. îi furnizează energie
b. îi direcţionează activitatea
c. ambele de mai sus
15. Care dintre următoarele roluri afectează negativ funcţionarea unui grup?
a. individualistul
b. cel orientat către rezolvarea de sarcini
c. observatorul
16. Atribuirea unei sarcini unui grup şi nu unei singure persoane conduce la rezultate mai
bune atunci când:
d. "furtuna"
a. "normarea"
b. "formarea"
3
18. Care dintre nevoile de mai jos nu face parte din teoria lui Maslow?
a. fiziologice
b. de autorealizare
c. de existenţă
20. Care dintre următoarele elemente este cel mai puţin probabil să satisfacă nevoile de
autorealizare?
a. creşterile salariale
b. îmbogăţirea sarcinilor
c. diversificarea sarcinilor
a. profeţia adevărată
b. proiecţie
c. stereotip
22. Ce nivel al ierarhiei lui Maslow implică nevoile angajaţilor de recunoaştere şi succes?
23. Care dintre factorii următori nu este considerat ca factor motivator în cadrul teoriei lui
Herzberg?
a. "normarea"
b. "furtuna"
c. "producţia"
4
25. Care dintre factorii următori asigură succesul grupurilor?
a. diferenţierea rolurilor
b. claritatea regulilor
c. ambii factori de mai sus
26. Care dintre elementele de mai jos nu face parte din categoria elementelor de proces ale
funcţionării grupurilor?
a. conflict
b. stabilire proceduri decizionale
c. leadership
27. Care dintre elementele de mai jos face parte din categoria elementelor de conţinut ale
funcţionării grupurilor?
a. nivel de energie
b. stabilire priorităţi
c. autoritate şi control
a. mică
b. mare
c. medie
29. Care dintre elementele de mai jos nu aparţine teoriei lui Vroom?
a. expectanţa
b. motivaţia extrinsecă
c. valenţa
30. Următorii factori aparţin mecanismului motivării în cadrul teoriei echităţii (Adams), cu
excepţia:
5
6
III.
1. In îmbinarea mixta a operaţiilor în timp, reducerea duratei unei operatii scurte determina:
a. min/buc
b. ore/buc
c. min
a. Dcm = t
i1
opi (n p 1)t max
n n
b. Dcm = t
i1
opi
i1
i (n p 1)t opif
n k l
c. Dcm = t
i1
opi (n p 1)( t
i1
opil t
i1
opis )
a. Dcm = t
i1
opi (n p 1)t max
n n
b. Dcm = t
i1
opi
i1
i (n p 1)t opif
1
n k l
c. Dcm = t
i1
opi t
(n p 1)(
i1
opil t
i1
opis )
5. Ce categorie de timp nu face parte din structura timpului de muncă din punct de vedere al
executantului:
a. Tmn
b. tdd
c. tb
6. Faza este:
a. o parte a operaţiei de muncă care se caracterizează prin utilizarea aceloraşi unelte de muncă şi
aplicarea aceluiaşi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singură transformare tehnologică
b. un stadiu din procesul de productie
c. o etapa a manuirii
a. Tmn
b. tdo
c. ta
8. Care din timpii de mai jos nu fac parte din timpul productiv:
a. Tmn
b. Tpî
c. Tdl
9. Un lot de 3 produse se prelucreaza la 5 operatii cu duratele : 3,4,3,1,2 minute. Care este durata
ciclului operativ prin metoda de imbinare paralela:
a. 27 minute
b. 35 minute
c. 21 minute
10. Un lot de 3 produse se prelucreaza la 5 operatii cu duratele : 2,6,2,4,1 minute. Care este durata
ciclului operativ in cazul imbinarii mixte a operatiilor:
a. 31 minute
b. 26 minute
c. 38 minute
11. Care din timpii de mai jos fac parte din structura timpului de muncă din punct de vedere al
executantului:
a.Tmn, Tdl
b. tfu, tiru
c. tms, tmg
2
a. procesul de productie este inclus în procesul de fabricatie
b. ciclul de productie este inclus în procesul de productie
c. ciclul de productie este inclus in ciclul de fabricatie
a. Top ;
b. Tmn ;
c. Tpî.
15. Prin ce metoda de imbinare a operatiilor in timp se obtine cel mai scurt ciclu operativ:
a. succesivă
b. mixta
c. paralelă
a. Tpi
b. tb
c. Top
17. Procesul tehnologic de prelucrare al unui lot de 4 produse are 5 operatii cu duratele: 1,5,5,3,4
minute. Care este durata ciclului operativ prin metoda de imbinare paralela a operatiilor:
a. 31 minute
b. 33 minute
c. 39 min
a. Tîn ;
b. tîi ;
c. Tîr
19. Gruparea operaţiilor scurte într-una singură (dacă procesul tehnologic permite) aduce o:
3
a. Tpî, Top,Tdl
b. Tîr, Tmn, Tîn
c. Tdo, tdt
21. În ce categorie de timp se încadrează activitatea de refacere a unei operatii executata gresit:
a. Top ;
b. Tmn ;
c. Tpî.
a. Tîn ;
b. Tmn ;
c. Tîr.
23. In structura timpului de munca din punct de vedere al utilajului, timpul de functionare utila este dat
de:
a. tîru,Tfi
b. tms,tmg
c. Tfi,Tnf
24. Care din timpii de mai jos nu fac parte din norma de timp:
a.Tpî, Tdl
b.Tîn, Tmn
c.Top, Tpî
27. Un lot de 4 produse este prelucrat la 5 operatii cu duratele: 3,4,5,4, 2 minute. Care este durata
ciclului operativ in imbinarea succesiva:
a. 88 min;
b. 72 min;
c. niciun raspuns un este corect
28. Timpul consumat pentru inlocuirea unui ac rupt la masina simpla de cusut este:
4
29. Timpul alocat de catre executant pentru curatirea blatului masinii este:
5
IV.
1. Diagramele de proces (Flow Charts)
a. Au fost dezvoltate cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze ale unei probleme
date.
b. Sunt utilizate pentru obţinerea unei imagini de ansamblu cu ajutorul unor simboluri standard,
în vederea ilustrării tuturor etapelor şi fazelor unui proces, proiect sau succesiune de
evenimente;
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
3. Histograma
a. Este o reprezentare grafică ce prezintă ierarhizarea problemelor în termeni de frecvenţă şi/sau
costuri, în care reprezentarea dreptunghiurilor pe diagramă se realizează ordonat, începând cu
cel ce corespunde valorii maxime şi terminând cu cel cu valoarea cea mai mică
b. Este o metodă utilizată de organizaţii pentru stabilirea priorităţilor în rezolvarea diferitelor
probleme organizaţionale;
c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect
4. Histograma
a. Este o reprezentare grafică a frecvenţelor de apariţie, absolute sau relative, a valorilor
individuale măsurate ce descriu un fenomen sau o entitate analizată.
b. Este o metodă utilizată de organizaţii pentru stabilirea priorităţilor în rezolvarea diferitelor
probleme organizaţionale;
c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect
5. Diagrama PARETO
a. Este o histogramă obişnuită la care frecvenţele pot fi aranjate oricum, care trebuie să conţină
o reprezentare a frecvenţelor cumulate
b. Este o histogramă a frecvenţelor aranjate descrescător, de la cea mai mare la cea mai mică;
c. Nu este o histogramă
6. Diagrama PARETO
a. Nu este o histogramă
b. Este o histogramă obişnuită la care frecvenţele pot fi aranjate oricum, care trebuie să conţină
o reprezentare a frecvenţelor cumulate;
c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect
7. Diagrama ISHIKAWA
a. Permite determinarea şi defalcarea principalelor cauze ale unei probleme date
b. Trebuie în mod obligatoriu să fie structurată pe următoarele categorii de cauze (6M):
Materiale, Manoperă (mâna de lucru), Măsurare, Mediu, Metodă şi Maşini;
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
8. Diagrama ISHIKAWA
a. Trebuie în mod obligatoriu să fie structurată pe următoarele categorii de cauze (6M):
Materiale, Manoperă (mâna de lucru), Măsurare, Mediu, Metodă şi Maşini;
b. Este uneori denumită şi diagrama „Pareto” pentru că evidenţiază cauzele;
c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect
9. Variaţia normală
a. Este un fenomen care apare aleator în timp, are un efect relativ mare asupra procesului şi de
cele mai multe ori este determinată numai de un singur factor sau de un număr mic de factori
fiecare cu influenţă mare;
b. Este variaţia întâlnită în mod natural la output-urile oricărui proces; este prezentă întotdeauna
şi este rezultatul unui număr mare de factori, fiecare de mică importanţă;
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
14. Graficul np
a. Este graficul de control pentru procentul/ proporţia de produse defecte şi este utilizat pentru
monitorizarea procentului de produse defecte dintr-un proces;
b. Este graficul de control pentru numărul de produse defecte şi este utilizat pentru
monitorizarea numărului de unităţi defecte dintr-un proces;
c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect
17. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor interne
a. Rebuturi;
b. Clienţi pierduţi;
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
18. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor interne
a. Costurile primelor de asigurare care acoperă lipsurile de produse la clienţi;
b. Costurile de garanţii;
c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect
19. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor externe
a. Rambursări în caz de prejudiciu cauzat unei persoane;
b. Clienţi pierduţi;
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
20. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor externe
a. Aprovizionări inutilizabile
b. Costuri de garanţii;
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
21. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor externe
a. Comisioane, reduceri;
b. Retuşuri, recondiţionări, reparaţii, remedieri înainte de livrare
c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte
22. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de prevenire
a. Controlul şi asigurarea calităţii;
b. Auditul calităţii;
c. Sensibilizarea şi instruirea personalului cu calitatea;
23. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de prevenire
a. Gestionarea documentară privind asigurarea calităţii;
b. Costurile încercărilor şi inspecţiilor;
c. Curăţenia, întreţinerea preventivă;
24. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de detectare (evaluare)
a. Aprovizionări inutilizabile;
b. Întreţinerea elaborarea echipamentelor de testare;
c. Controlul asigurării calităţii;
25. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de detectare (evaluare)
a. Costurile încercărilor şi inspecţiilor;
b. Revizuirea proiectelor executate;
c. Rebuturi, retuşări, reclasare
26. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile anomaliilor interne
a. Auditul calităţii
b. Lipsă a instalaţiilor, depanare şi reparaţii;
c. Rebuturi, retuşări, reclasare;
27. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile anomaliilor interne
a. Supra stocuri pentru a remedia piesele potenţial defecte şi loturi refuzate;
b. Costurile încercărilor şi inspecţiilor
c. Aprovizionări inutilizabile;
28. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile anomaliilor externe
a. Costuri ale reclamaţiilor;
b. Reveniri în uzină;
c. Aprovizionări inutilizabile
29. Care din următoarele costuri nu fac parte din anomaliilor externe
a. Costurile generate în perioada de garanţie;
b. Auditul calităţii
c. Comisioane, reduceri;
30. Care din următoarele costuri nu fac parte din anomaliilor externe
a. Penalităţi pentru întârzierea la livrare;
b. Primă pentru asigurarea care acoperă lipsurile de produse la clienţi;
c. Gestionarea documentelor privind asigurarea calităţii
V.
1. Costul de producţie reprezintă:
a. ceea ce se obţine prin vânzarea producţiei;
b. tot ce îl costă pe întreprinzător cu factorii de producţie utilizaţi şi
consumaţi pentru producerea unui bun sau prestarea unui serviciu, până la
stadiul în care ajunge oferta pe piaţă;
c. ceea ce se obţine prin realizarea factorilor de producţie.
2. Consumul de factori de producţie pentru obţinerea bunurilor şi serviciilor necesare
pieţei, în expresie monetară, formează:
a. salariul real;
b. costul marginal;
c. costul de producţie.
3. Includerea cheltuielilor cu factorii de producţie în preţul de vînzare al bunului sau
serviciului se face prin:
a. amortizarea capitalului fix;
b. costul de producţie;
c. diminuarea profitului.
4. Costurile fixe sunt acelea care:
a. rămân nemodificare pe unitatea de produs;
b. se referă la consumul capitalului fix;
c. pe termen scurt, rămân relativ neschimbate, indiferent de modificarea
producţiei.
5. În categoria costurilor variabile intră:
a. consumurile de materii prime şi materiale;
b. chirii şi dobânzi;
c. salarii directe ale personalului administrativ.
6. Costul marginal reprezintă:
a. costurile ocazionate de obţinerea unui anumit volum al producţiei;
b. sporul de cheltuieli necesar creşterii capitalului;
c. sporul de cheltuieli totale necesar pentru obţinerea unei unităţi
suplimentare de producţie.
7. În acţiunile pe care le iniţiază, agenţii economici sunt interesaţi:
a. să obţină producţia la costuri cât mai mici;
b. să crească producţia, indiferent de nivelul costurilor;
c. să obţină reducerea costurilor chiar dacă scade calitatea producţiei.
1
8. Între căile reducerii costului de producţie amintim:
a. eliminarea consumurilor de materii prime şi materiale;
b. eliminarea cheltuielilor de dezvoltare;
c. reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitate de produs.
9. În condiţiile economiei de piaţă, costul este limită inferioară până la care:
a. poate coborî profitul obţinut din vînzarea bunurilor şi serviciilor;
b. poate coborî preţul de vâanzare al unui bun economic;
c. poate coborî preţul marginal care este costul ultimei unităţi produse.
10. Profitul întreprinzătorului reprezintă:
a. câştigul obţinut de o firmă în urma activităţilor desfăşurate într-o perioadă
determinată de timp;
b. venitul obţinut din remunerarea factorilor de producţie;
c. câştigul net realizat prin vânzarea acţiunilor la un curs favorabil.
11. Profitul se determină ca:
a. diferenţa între plăţi şi cheltuieli;
b. diferenţă între ceea ce se încasează şi ceea ce se plăteşte în activitatea
economică;
c. diferenţă între valoarea producţiei şi capitalului agentului economic.
12. Masa profitului se determină:
a. ca diferenţă între venituri şi cheltuieli;
b. ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile materiale;
c. ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile salariale.
13. Rata profitului se calculează ca raport procentual între:
a. masa profitului şi volumul capitalului cheltuit;
b. cifra de afaceri şi masa profitului;
c. masa profitului şi volumul capitalului folosit.
14. Rata rentabilităţii se calculează ca raport procentual între:
a. masa profitului şi volumul capitalului folosit;
b. masa profitului şi cost;
c. masa profitului şi cifra de afaceri.
15. Profitul net este:
a. profitul ce rămâne efectiv după plata impozitului;
b. diferenţa dintre venituri şi cheltuielile de producţie;
c. salariul întreprinzătorului.
16. Printre factorii care influenţează mărimea profitului însuşit se numără:
a. nivelul dividendelor;
b. nivelul preţului mărfii sau serviciului produs;
c. nivelul salariilor lucrătorilor.
2
17. Pentru munca de conducere, întreprinzătorului i se cuvine:
a. salariul;
b. renta;
c. dobânda la capitalul deţinut.
18. Pot obţine profit următorii agenţi economici:
a. titularul unui depozit în valută;
b. proprietarul unui apartament închiriat unei firme;
c. un întreprinzător care desfăşoară o activitate eficientă de comercializare a
unor produse de uz casnic.
19. Venitul unui agent economic se împarte în:
a. consum şi alte cheltuieli intermediare;
b. consum şi investiţii;
c. impozite şi dividende.
20. Raportul dintre consum şi venit este cunoscut ca fiind:
a. rata marginală a consumului;
b. rata venitului;
c. rata consumului.
21. Economiile reprezintă:
a. partea din preţul unui produs peste costul său;
b. diferenţa dintre venit şi consum;
c. diferenţa dintre venit şi investiţii.
22. Înclinaţia marginală spre consum se determină:
a. ca raport între venit şi consum;
b. ca raport dintre sporul consumului şi venit;
c. ca raport dintre sporul consumului şi sporul venitului.
23. Legea psihologică fundamentală a fost enunţată de economiştii:
a. Paul Samuelson;
b. Milton Friedman;
c. John M. Keynes.
24. Atunci când venitul indivizilor creşte conform legii psihologice fundamentale:
a. ei îşi vor mări consumul cu o rată mai mare decât creşterea venitului;
b. ei îşi vor mări consumul cu o rată mai mică decât creşterea venitului;
c. înclinaţia marginală spre consum creşte.
25. Înclinaţia marginală spre economii reprezintă:
a. raportul dintre economii şi venit;
b. raportul dintre variaţia economiilor şi variaţia venitului;
c. raportul dintre variaţia consumului şi variaţia investiţiilor.
26. Creşterea volumului investiţiilor poate avea efecte ca:
a. crearea de noi locuri de muncă;
b. creşterea alocaţiilor de şomaj;
c. reducerea cheltuielilor administrative.
3
27. Într-o economie în echilibru:
a. economiile sunt mai mari decât investiţiile;
b. economiile sunt mai mici decât investiţiile;
c. economiile sunt egale cu investiţiile.
28. Inflaţia este un dezechilibru de ansamblu al economiei ce poate fi sesizat prin:
a. creşterea generalizată a preţurilor;
b. orice creştere a preţurilor;
c. creşterea mai rapidă a preţurilor faţă de cea a veniturilor agenţilor
economici.
29. Cei mai loviţi de efectele inflaţiei sunt:
a. agenţii economici cu venituri fixe;
b. agenţii economici cu venituri variabile;
c. agenţii economici care şi-au transformat veniturile în economii.
30. Care din următoarele măsuri acţionează în sensul diminuării şi controlului
inflaţiei:
a. stimularea creşterii vitezei de circulaţie a banilor;
b. stimularea consumului cu plata în rate;
c. îngheţarea salariilor şi preţurilor.