Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea Statistică și Previziune Economi

Proiect
Statistică Neparametrică
Cât de fericiți sunt oamenii din Suedia?

Profesor coordonator: Student:

Prof. Boboc Cristina Florea Diana

Lăcuță Valentina-Diana
Maftei Denisa-Mihaela
Grupa 1055, Seria F
 1.Introducere

Fericirea este o stare mentală de bine, fiind caracterizată de emoții pozitive sau plăcute, de la
mulțumire la bucurie intensă. Diferite abordări biologice, psihologice, religioase și filozofice s-au
străduit să definească fericirea și să identifice sursele sale în termeni de a trăi o viață bună sau
înfloritoare, mai degrabă decât pur și simplu ca o emoție.
Studiile din psihologia pozitivă ne spun că există de fapt trei „tipuri”de viata fericita: viața
plăcută, viața bună – sau viața care implică angajamente și viața cu sens.
Viața plăcută este cea asociată de majoritatea persoanelor cu ideea de fericire. Acest tip de
fericire are la bază plăcerea, experiențele plăcute – de exemplu ne simțim fericiți cand mergem într-
o vacanță frumoasă, cand primim un cadou sau savurăm o mancare delicioasă. O persoană care caută
acest tip de fericire se va implica în multe activități care îi cauzează emoții pozitive. Are avantajul de
a fi relativ accesibil, dar și dezavantaje cum ar fi faptul că este determinat genetic în proporție de 50-
70% sau faptul că ne obisnuim cu plăcerea.
Viața bună implică angajamente cum ar fi munca, familia, pasiuni sau relați sociale. Acest tip
de fericire îl vom întalni cu precădere la persoanele care își folosesc calitățile în activitățile pe care le
întreprind. Astfel, o persoană căreia îi este foarte ușor să relaționeze cu oamenii se va simți implinită
la un loc de muncă unde are ocazia să își folosească aceasta abilitate.
Viața cu sens se referă la fericirea asociată unor scopuri mai înalte decat cele personale. Acest
tip de fericire implică folosirea punctelor forte pentru un scop mai înalt, fie că acesta este legat de
spiritualitate, fie de a ajuta persoanele din jur.

Motivul
Alegerea temei „FERICIREA” a survenit din dorița de a demonstra, din punct de vedere
statistic, dacă este sau nu fericirea influențată de circumstanțe și condiționări exterioare, cum ar fi
genul, religia, educația, numărul de copii, activitatea civică, nivelul social sau conditiile de natură
psiho-somatică. În acest proiect ne dorim să aflăm în ce măsură nivelul fericirii îi afectează pe oamenii
din Suedia. Am ales să ne axăm pe Suedia (am ales ca an de referință 2008) deoarece este una din
țările, pe langa celelalte țări din Scandinavia, care se comportă foarte bine atunci când vine vorba de
bunăstare. Pentru îndelinirea acestui scop am folosit date provenite de la Centrul European pentru
Anchete Sociale (European Social Survey).
 Analiză

1.Exista vreo legatura semnificativa intre nivelul fericirii si starea educatiei din Suedia,in
momentul acesta ?
Variabilele studiate:
o State of education in country nowadays- variabila calitativă, de tip ordinală
o How happy are you-variabilă calitativă,de tip ordinala
Pentru testarea legăturii dintre două variabile ordinale vom folosi coficientul de corelaţie Kendall
și Gamma.

H₀: Variabilele analizate nu sunt asociate/corelate.

H₁: Variabilele analizate sunt asociate/corelate.

Nivelul de semnificatie obtinut = 0.000 < α=0.05 (pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor
de 95%) => se respinge Ho =>acceptăm ipoteza alternativă, adică ne rezultă că cele doua variabile
sunt asociate.
Interpretare:
Coeficientul Kendall = 0.117 => Între nivelul de fericire şi nivelul de educație în Suedia, în
momentul actual există o legatură slabă, directă de doar 0.117, rezultatul fiind garantat cu o
probabilitate de 99%. Putem interpreta aceste rezultate spunând că nivelul de educație în Suedia
în momentul actual influențează usor nivelul general de fericire.
Coeficientul Gamma = 0.142 => legatura dintre cele doua variabile este directa de intensitate slaba.
2.Exista vreo legatura semnificativa intre nivelul fericirii si religie?
Variabilele studiate:
o How religious are you- variabila calitativă, de tip ordinală
o How happy are you-variabilă calitativă,de tip ordinala
Pentru testarea legăturii dintre două variabile ordinale vom folosi coficientul de corelaţie Kendall.

H₀: religia nu influenteaza nivelul de fericire ( nu sunt corelate)

H₁: religia influenteaza nivelul de fericire (sunt corelate)

Nivelul de semnificatie obtinut = 0.007 < α=0.05 (pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor
de 96.6%) => se respinge Ho =>acceptăm ipoteza alternativă, adică ne rezultă că religia
influenţează nivelul de fericire.
Interpretare:
Coeficientul de corelaţie Kendall = 0.049 => Cu cat oamenii sunt mai religiosi cu atat observam
ca nivelul lor de fericire creste, coeficent de corelatie= 0.049 , cu o garantare a rezultatelor de
96.6%. Putem interpreta aceste rezultate spunând că religia influențează usor nivelul general de
fericire.
3.Exista vreo legatură semnificativă între nivelul fericirii si cât de des se întalnesc pentru a
socializa cu prietenii, rudele sau colegii ?

Variabilele studiate:

o How often socially meet with friends, relatives or colleagues - variabila calitativă, de
tip ordinală
o How happy are you - variabila calitativă, de tip ordinală
Pentru testarea legăturii dintre două variabile ordinale vom folosi coficientul de corelaţie
Kendall.

H₀: Variabilele analizate nu sunt asociate/corelate.

H₁: Variabilele analizate sunt asociate/corelate.

Nivelul de semnificatie obtinut = 0.002 < α=0.05 (pentru o probabilitate de garantare a

rezultatelor de 95%) => se respinge Ho =>acceptăm ipoteza alternativă, adică ne rezultă că cele
doua variabile sunt asociate.

Interpretare:
Coeficientul Kendall = 0.058=> Între nivelul de fericire şi cât de des se întalnesc oamenii pentru
a socializa în Suedia, în momentul actual există o legatură directă, foarte slabă, de doar 0.058
rezultatul fiind garantat cu o probabilitate de 99%. Putem interpreta aceste rezultate spunând că
nivelul referitor la cât de des se întalnesc oamenii pentru a socializa în Suedia în momentul
actual influențează usor nivelul general de fericire.
4.Există vreo legatură semnificativă între nivelul fericirii și faptul că au existat sau nu
divorțuri în familiile din Suedia, în momentul acesta?

Variabilele studiate:

o Ever been divorced – variabilă calitativă, de tip nominală

o How happy are you – variabilă calitativă, de tip ordinală

Pentru a măsura gradul de contingență al celor două variabile și pentru a verifica dacă sunt
asociate vom folosi coeficientul Pearson.

H₀: Variabilele analizate nu sunt asociate/corelate.

H₁: Variabilele analizate sunt asociate/corelate.

Nivel de semnificație obținut = 0.066 > α=0.05 (pentru o probabilitatea de garantare a

rezultatelor de 95%) => se acceptă H₀ => acceptăm ipoteza nulă, conform căreia
variabilele analizate nu sunt asociate.

Interpretare

Coeficientul Pearson = 0.06 => Între nivelul de fericire și faptul că au existat sau nu divorțuri în
familiile din Suedia, în momentul actual, nu există nici o relație.
Putem interpreta aceste rezultate, spunând că nivelul de fericire al oamenilor nu este influențat de
faptul că au trecut sau nu printr-un divorț.
5)Exista diferente semnificative intre persoanele de sex masculin si cele de sex feminin in
ceea ce priveste nivelul acestora de fericire?
Avem de analizat 2 esantioane independente si de marimi diferite, iar variabila de interes (nivelul
de fericire) este o variabila calitativa, ordinala. Asadar, vom folosit testul Mann Whitney.
o How happy are you – variabila dependeta
o Gender-variabila independeta
Ipoteze:
H0: Nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul de fericire intre
femei/barbati.(eşantioane distribuite la fel)
H1: Exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul de fericire intre
femei/barbati.(eşantioanele nu sunt distribuite la fel)

Din rezultatul testului Mann-Whitney, putem observa valoarea Asymp. Sig = 0.069, este mai mare
decat valoarea critica de 0.05. Cum aceasta valoarea este mai mare decat valoarea critica de 0.05,
respingem ipoteza nula H0, si acceptam ipoteza alternativa H1.
Putem spune asadar ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul de fericire intre
femei si barbati.
6) Exista diferente semnificative intre nivelul de fericire si numarul de ani de cand persoana
a venit sa locuiasca in tara?
Avem de analizat 2 esantioane independente si de marimi diferite, iar variabila de interes (nivelul
de fericire) este o variabila calitativa, ordinala. Vom folosi testul Kruskal-Wallis.
o How happy are you – variabila dependeta
o How long ago first came to live in country – variabila independenta
Ipoteze:
H0: Nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul de fericire şi cu cât timp
în urmă persoana a venit să locuiască pentru prima dată în țară.(eşantioane distribuite la fel)
H1: Există diferenţe semnificative in ceea ce priveste nivelul de fericire intre numarul de
ani şi cu cât timp în urmă persoana a venit să locuiască pentru prima dată în țară (eşantioanele nu
sunt distribuite la fel)

Nivel de semnificație obținut = 0.814 > α=0.05 (pentru o probabilitatea de garantare a

rezultatelor de 95%) => se acceptă H₀ => acceptăm ipoteza nulă, conform căreia există diferențe
semnificative între nivelul de fericire și cu cât timp în urmă persoana a venit să locuiască pentru
prima dată în țară.
7.În ce masură genul unui individ are vreo influență asupra participării la vot?
Testul pe care îl vom aplica in continuare pentru a testa legatura între genul unui individ și
participarea acestuia la vot este Testul de concordanța Chi patrat , deoarece variabilele pe care le
vom prelucra sunt nominale.
Ipotezele pe care le vom testa sunt urmatoarele:
H0: genul unui individ nu influenteaza participarea acestuia la vot
H1: genul unui individ influenteaza participarea acestuia la vot

Interpretare rezultat:
Avand in vedere Asymp.
Sig=0.000<0.05 => există
o legătură semnificativă
între cele două variabile,
deci putem respinge
ipoteza nula cu o
probabilitate de 99%. Prin
urmare, genul unui individ
influentează puternic
participarea acestuia la
vot.
 Regresie Logistică

Pentru acest proiect am folosti date referitoare la sănatatea unui individ(respectiv daca are
sau nu probleme cu inima si cu circulaţia sângelui) şi care anume sunt factorii ce influeţează acest
lucru.
În modelul de regresie, variabilele sunt următoarele:
● Variabila dependentă, endogenă
o Y: Health problems, last 12 months: heart or circulation problem
● Variabilele independente, exogene X:
○ X₁ : Gender
○ X₂ : How often eat vegetables or salad, excluding potatoes
○ X₃: Do sports or other physical activity, how many of last 7 days
○ X₄: Cigarettes smoking behaviour
○ X₅: Weight of respondent (kg)
Interpretare:
Pentru variabila gender, observăm că Sig=0.058>0.05 =>nu există o legătură semnificativă între
cele două variabile, deci acceptam H₀, prin urmare, genul unui individ nu influentează dacă va
avea probleme cu inima şi cu circulaţia.
Pentru variabila how often eat vegetables or salad, observăm că Sig=0.040<0.05 => există o
legătură semnificativă între cele două variabile, deci putem respinge ipoteza nula, prin urmare,
dieta unui individ determina posibila apariție a problemelor cardiace.
Pentru variabila Do sports or other physical activity observăm că Sig=0.014<0.05=> există o
legătură semnificativă între cele două variabile, deci putem respinge ipoteza nula, Prin urmare,
sportul influențează probabilitatea apariției problemelor cardiace.
Pentru variabila Cigarettes smoking behaviour observăm că Sig=0.6250.05>0.05 =>nu există o
legătură semnificativă între cele două variabile, deci acceptam H₀, dar faptul că fumatul nu este
semnificativ, nu însemnă că nu este o cauză importantă a problemelor cardiace. Înseamna că nu
este un predictor atât de important al problemelor cardiace, în comparație cu celelalte variabile din
model.
Pentru variabila Weight of respondent (kg), observăm că Sig=0.028<0.05 => există o legătură
semnificativă între cele două variabile, deci putem respinge ipoteza nula, prin urmare, greutatea
unui individ determina posibila apariție a problemelor cardiace.