Analiza fericirii in lume

-Analiza statistica multidimensionala-

Botea Ruxandra Irina

Badescu Damaris
Grupa 1089
Profesor: Cristina Boboc
Am ales aceasta tema deoarece este un subiect destul de important in
societatrea in care traim.
Variabilele prin care am analizat sunt: PIB-ul pe cap de locuitor, sanatatea vietii,
libertatea de a face alegeri autonome, generozitatea si perceptia despre coruptie.

Am folosit doua metode de analiza a datelor: Metoda K-Means Clustering si

Metoda Ward.
 1.1
• Cu metoda K Means Clustering am determinat care variabilele folosite in analiza au cea mai mare influenta asupra grupelor.
• Am importat setul de date luat de pe Kaggle. Am setat Range default, 2 clustere si 10 iteratii.
• Am creat clusterul si am afisat datele.
• Am observant din analiza datelor ca sanatatea si PIB-ul sunt variabilele care influenteaza cel mai mult fericirea unui individ.
In concluzie banii si sanatatea sunt cam cele mai importante in viata unui om, ulterior venind si ajutorul social, adica latura
sociala a individului. ( prieteni, familie, colegi etc.)
 Cu toate acestea, mai exista niste variabile care ar trebui luate in considerere, deoarece noi, ca
oameni, poate ca nu realizam cat de mult ne afecteaza pe moment, dar pe termen lung cu siguranta se
simt consecintele. Acestea fiind: Posibililitatea de a lua decizii autonome, generozitatea unuia fata de
celalalt, dar si perceptia coruptiei din tara respectiva.
In final am observant ca intr-un cluster se afla tarile care au valori mari pentru toate variabilele,
adica tari nordice cum ar fi: Finlanda, Danemarca, Norgevia, Islanda si Olanda, in care nivelul de trai
este unul foarte bun, iar in cel de-al doilea cluster se afla tarile in care exista o situatie destul de trista
din punct de vedere al traiului, al fericirii, acestea fiind de exemplu: Afghanistan, Africa Centrala,
Tanzania, Rwanda.
Rwanda Tanzania Afghanistan
Finlanda Danemarca Norvegia
• Rezutatul aplicarii metodei Ward a fost: ca cele mai apropiate tari din punctul de
vedere al variabilelor studiate sunt Norvegia si Elvetia urmate de Olanda si
Australia.
• Folosind aceasta metoda am observant ca cel mai bine ,ar fi sa impartim
observatiile in 2 clustere : intr-un cluster incadrand tarile care prezinta o valoare
mare pentru fiecare variabila iar in celalat tarile cu valoarea variabilelor mai
scazuta.
• Analizand valoarea lui R-Square am obinut si omogenitate in cadrul grupelor,
valoarea cea mai apropiata fiind de 0.57.
Concluzii:
•Potrivit analizei facute, care analizeaza ca si variabile, PIB-ul pe cap de locuitor,
sistemul de asigurari sociale, speranta de viata sanatoasa, nivelul de libertate al
persoanei, perceptia coruptiei, in 2019, cei mai fericiti oameni ar fi cei care traiesc in
tarile nordice: Finlanda, Danemarca, Norvegia, Islanda si Olanda.
•Tarile in care nivelul de fericire al oamenilor ar fi mai redus sunt: Rwanda,
Tanzania, Afghanistan, Africa Centrala si Sudan de Sud.
•România are un scor de 6 pe o scală de la 0 la 10 pentru fericirea ca satisfacţie în
viaţă (locul 80 din 159 de ţări). Cel mai mare scor îl are Costa Rica (8.5), iar cel mai
scăzut îl are Tanzania (2.5)
• Cea de-a cincea ediție a raportului fericirii mondiale clasifică mai mult de 150 de
țări în funcție de nivelul lor de fericire folosind șase indicatori-cheie: libertate,
generozitate, sănătate, sprijin social, venituri și încredere.

• Raportul fericirii mondiale va continua să analizeze dinamica și conducătorii

fericirii ca singura analiză statistică care se concentrează asupra nuanțelor
complexe ale fericirii. Este un instrument neprețuit care oferă guvernelor lumii o
foaie de parcurs către un viitor mai fericit.