Despre fericire (1)

În următoarele articole ne
propunem să înțelegem ce înseamnă
fericirea, să identificăm miturile
legate de fericire, să le analizăm și să
găsim modalități prin care putem să
fim fericiți. Este posibil chiar să
aflăm că există o „capcană” sau o
„iluzie” a fericirii.
1. De când ne gândim la fericire?
Scurt istoric
De foarte mult timp, conceptul
„fericire” a fost un subiect de interes
pentru oameni, începând cu filosofia
din Grecia antică, trecând prin Iluminism și constituind, în prezent, o temă de
studiu a calității vieții și bunăstării, abordată din perspectivă socială, politică sau a
științelor economice.
În prezent, termenul „fericire” pare să fie acceptat cu ușurință de majoritatea
oamenilor și să fie mai valorizat decât dorința de a avea bani, de a demonstra
moralitate (virtute) sau dorința de a ajunge în Rai. În acest context, nu este
surprinzător că, în ultimii treizeci de ani, o dată cu apariția psihologiei pozitive,
cercetătorii și-au îndreptat atenția spre studiul fericirii și a stării de bine.
Există cel puțin trei motive pentru care studiul fericirii și al bunăstării
prezintă interes în prezent:
 în primul rând, o mare parte a statelor și a popoarelor au atins un nivel
suficient de bunăstare, astfel încât supraviețuirea nu mai este un factor
central în viața oamenilor; astfel, calitatea vieții a devenit mai importantă
decât prosperitatea economică;
 fericirea personală devine din ce în ce mai importantă datorită creșterii
tendinței spre individualism, specifică perioadei actuale (urmărirea
obiectivelor și dorințelor individuale și, prin urmare, a independenței și a
încrederii în sine, chiar în defavoarea intereselor sau a unor grupuri sociale);
 și, nu în ultimul rând, au fost elaborate o serie de măsuri valide și de
încredere, care au permis ca studiului bunăstării să se impună ca o disciplină
științifică recunoscută și acceptată.

2. Cine este fericit?

Răspunsul este simplu, dar puțin neașteptat – aproape toată lumea este fericită. În
urma analizării a 916 sondaje efectuate pe 1,1 milioane de oameni din 45 de
națiuni, a rezultat că pe o scara de la 0 la 10, scorul mediu a fost 6,75, ceea ce
înseamnă că oamenii sunt, în general, mai mult fericiți decât nefericiți.
Există și clasamente ale celor mai fericite țări din lume. Studiile care au evaluat
acest aspect au luat în considerare aspecte referitoare la sprijinul social, libertatea
personală, produsul intern brut (PIB) și nivelurile de corupție. Deci, se referă mai
mult la starea de bine, la bunăstare, decât la fericire.
Într-un astfel de clasament, recent, România se situează pe locul 46 din 149 de țări.
Potrivit studiului, românii sunt mai fericiți decât ungurii, grecii, japonezii, rușii sau
argentinienii.
3. Cine nu este fericit?
Există grupuri care prezintă un nivel redus de fericire: persoane care și-au pierdut
recent rude apropiate sau partenerii, persoane dependente de consumul de
substanțe sau persoane care sunt afectate de anumite politici restrictive.
Vă propunem ca, în numărul următor al publicației să completați un chestionar prin
care să evaluați măsura în care sunteți satisfăcuți de situația dumneavoastră
emoțională actuală.