Accidentele vasculare cerebrale și sănătatea mintală (2)

În numărul anterior al publicației afirmam că accidentele vasculare cerebrale au

efecte de natură fiziologică (apariția bruscă a unei stări de slăbiciune, incapacitate
de mișcare sau
amorțeală a feței,
brațelor sau
picioarelor, dificultăți
de vorbire sau de
înțelegere a mesajelor
verbale ori probleme
cu vederea); acestea
pot fi recunoscute cu
ușurință, atât de
persoanele afectate
cât și de cei din jur.

Pe de altă parte, accidentele vasculare cerebrale produc efecte care nu pot fi

observate în mod direct; acestea se datorează, în principal, deteriorării fizice a unor
zone ale creierului care controlează diferite funcții ale organismului - inclusiv
modul în care ne simțim. Dacă o anumită zonă a creierului, care controlează în
mod obișnuit emoțiile, este afectată, rezultatul poate fi o schimbare a modului în
care gândim, simțim sau ne comportăm.
Aproximativ o treime dintre supraviețuitorii accidentelor vasculare cerebrale
raportează că au avut unele probleme emoționale după acestea. De regulă, acestea
se diminuează în timp și persoanele afectate se vor simți ca înainte de eveniment.
Totuși, unele dintre aceste schimbări pot fi persistente și necesită utilizarea unor
mecanisme de adaptare la noua situație.
Cea mai frecventă modificare emoțională după un accident vascular cerebral este
apariția depresiei.
Alte modificări posibile și frecvente ale afectivității și dispoziției sunt:
• anxietate;
• dificultăți de control al emoțiilor;
• modificări ale structurii de personalitate;
• furie.
Anxietatea este un răspuns fiziologic și psihologic la situații care generează
îngrijorări. În articole anterioare, care pot fi (re)citite în arhiva publicației Ziarul 21
am descris efectele psihice, fiziologice și comportamentale ale anxietății. La
solicitările dumneavoastră, le putem relua.
Este foarte posibil ca o persoană afectată de un accident vascular cerebral să
resimtă îngrijorări sau temeri legate de starea sa de sănătate sau de viitorul său.
Cele mai frecvente îngrijorări se referă la:
• posibilitatea de a avea un nou accident vascular cerebral, care ar putea avea loc în
public sau în somn;
• dificultăți de a apela serviciul de unic de urgență (112);
• limitări în conducerea autovehiculelor și în deplasarea la/și de la serviciu;
• jenă în situații sociale (se pot întâmpla lucruri rele);
• gândul că nu se va mai simți mai bine niciodată;
• sentimentul că ceilalți membrii familiei au un risc crescut de accident vascular
cerebral.
Toate aceste temeri pot fi accentuate în cazul unei persoane care locuiește singură.
În mod evident, îngrijirile medicale sunt esențiale, dar apelul la specialiști în
domeniul sănătății mintale poate ușura suferința.