Noi și emoțiile noastre

Cu toții folosim termenul „emoție” și ni se pare că înțelegem foarte bine la ce

anume din gama noastră de trăiri se referă. Că să aflăm dacă acesta este atât de clar
pe cât ni se pare,
este suficient să
încercăm să-i dăm o
definiție sau să
explicăm altcuiva ce
înseamnă, pentru
noi, emoțiile.
Psihologii folosesc
adesea noțiunea de
„afect” ca termen
generic pentru
diferite emoții pozitive și negative, sentimente sau stări de spirit pe care le trăim
frecvent și pe care le recunoaștem cu ușurință. În următoarele două articole se va
face referire la două concepte din domeniul afectivității: emoțiile pozitive și
inteligența emoțională.
Emoțiile pozitive
Mulți ani de zile, psihologia s-a concentrat asupra emoțiilor sau afectelor negative,
cum ar fi depresia, tristețea, furia, stresul sau anxietatea. Acest lucru nu este
surprinzător, deoarece acestea pot determina tulburări de natură psihică sau pot
semnala prezența acestora.
Cu toate acestea, studiul emoțiilor pozitive nu este mai puțin interesant, în ciuda
unor credințe larg răspândite despre acestea. Astfel, avem tendința să credem că
afectele pozitive distorsionează sau perturbă gândirea logică și eficientă, că
emoțiile pozitive sunt, oarecum, simple sau că, dată fiind durata scurtă a acestora,
nu pot avea efect pe termen lung.
S-a demonstrat că lucrurile stau diferit: astfel, potrivit teoriei broaden-and-build
(într-o traducere aproximativă „extindere și construire”) elaborată de Barbara
Fredrickson, trăirea emoțiilor pozitive, spre deosebire de cele negative, face ca
mintea noastră să fie deschisă spre o gamă mai diversă de experiențe; de exemplu
resimțirea bucuriei poate determina dorința de a ne depăși limitele și de a ne
exprima creativitatea (extinderea repertoriului de comportamente, motivații).
Componenta de construire se referă la faptul că trăirea repetată a emoțiilor
pozitive și, implicit, exersarea repetată a unor gânduri și comportamente contribuie
la dezvoltarea unor resurse personale durabile, pe care persoana le poate folosi
pentru depășirea obstacolelor pe care le întâlnește în timpul vieții. De exemplu,
trăirea repetată a emoției de bucurie determină implicarea în activități asociate cu
joaca și creativitatea. Joaca, mai ales în copilărie, este asociată cu dezvoltarea
abilităților sociale, care vor fi utile pe tot parcursul vieții.
Astfel, detaliind, experiențele afective pozitive contribuie și au efect pe termen
lung asupra dezvoltării noastre personale în următoarele moduri:
 emoțiile pozitive ne extind repertoriul de relații între gânduri și acțiune; acestea
favorizează luarea în calcul a mai multor posibilități atunci când căutăm să
rezolvăm probleme și favorizează orientarea atenției asupra unui număr mai
mare de stimuli. Când resimțim emoții pozitive, cum ar fi bucuria sau interesul,
suntem mai predispuși să fim creativi, să vedem mai multe oportunități, să fim
deschiși relațiilor cu ceilalți, să ne jucăm, să fim mai flexibili și cu mintea
deschisă.
 emoțiile pozitive anulează emoțiile negative; este greu să trăim atât emoții
pozitive, cât și negative în același timp. Un nivel moderat de bucurie și de
mulțumire pot diminua nivelul de stres resimțit la nivel fiziologic.
 emoțiile pozitive sporesc reziliența. Reziliența este un concept relativ vechi dar
care a primit o relevanță sporită în contextul pandemiei actuale. Nu înseamnă
rezistență, așa cum am fi tentați să credem, ci capacitatea de a ne reveni după o
situație stresantă, mai curând o „elasticitate”. Reziliența este sporită de emoțiile
de plăcere, de mulțumire, de manifestare a căldurii în relațiile cu ceilalți, de
dragoste și afecțiune, în timp ce emoțiile negative descresc această capacitate.
Emoțiile pozitive pot dezvolta capacitatea de orientare spre rezolvarea de
probleme, de reevaluare a situațiilor neplăcute sau a evenimentelor negative
prin atribuirea de semnificații pozitive (în situațiile în care aceste interpretări
sunt posibile); astfel, revenirea după un eveniment neplăcut se poate realiza mai
rapid.
 emoțiile pozitive dezvoltă o gamă de reacții adaptative pe care le avem în
anumite situații. Mai mult decât efectul de moment, emoțiile pozitive pot
contribui la dezvoltarea pe termen lung a unor abilități fizice, intelectuale,
sociale sau psihologice. De exemplu, emoțiile pozitive asociate cu
joaca/jocurile pot dezvolta abilitățile fizice, autocontrolul și competențele
sociale.