Sunteți pe pagina 1din 14

Anxietatea generalizată

TAG. Dezvoltarea emoţiilor pozitive

Obiectivele modulului
În cadrul acestui modul:
1. Veţi înţelege importanţa cultivării emoţiilor pozitive pentru menţinerea şi
optimizarea sănătăţii mintale.
2. Veţi începe să cultivaţi emoţiile pozitive în viaţa dumneavoastră.

Conţinutul modulului
| Dezvoltarea laturii pozitive a vieţii | Strategii de lucru | Cultivarea recunoştinţei |

Dezvoltarea laturii pozitive a vieţii


În modulele anterioare aţi învăţat cum să învingeţi anxietatea: o puteţi tolera, o puteţi
reduce la un nivel confortabil, o puteţi ţine sub control astfel încât să vă trăiţi viaţa
după propria agenda – nu după cum vă dictează anxietatea. De asemenea, cunoaşteţi
toate strategiile de care aveţi nevoie ca să menţineţi acest progres.

Însă munca dumneavoastră nu se incheie aici, căci viaţa înseamnă mai mult decât lupta
cu anxietatea, mai mult decât repararea pagubelor pe care experienţele negative de
viaţă vi le-au produs. Să îţi trăieşti viaţa înseamnă să îţi dezvolti potenţialul, să îţi
construieşti experienţe pozitive şi să savurezi din plin emoţiile pe care acestea ţi le
aduc. Aşadar, munca dumneavoastră continuă mai departe de dimensiunea
reparatoare a vieţii (depăşirea experienţelor negative şi regăsirea echilibrului). Muncă
dumneavoastră continuă cu dezvoltarea laturii pozitive a vieţii.

Departe de a fi simple trăiri plăcute, emoţiile pozitive au un impact deosebit asupra


întregii noastre fiinţe:
 emoţiile pozitive ne fac să fim mai rezistenţi în faţa experienţelor negative de
viaţă, în faţa stresului sau a traumelor, oferindu-ne sens şi scop atunci când
trecem prin mari încercări;
 emoţiile pozitive ne fac organismul mai rezistent la stres şi la boli, ne prelungesc
viaţa şi ne motiveaza să avem grijă de sănătatea noastră şi a celor din jur;
 emoţiile pozitive ne eliberează mintea de îngrijorări, ne deschid mintea spre noi
idei, ne permit să fim mai creativi în rezolvarea problemelor şi să găsim noi
înţelesuri pentru lucruri aparent banale;
 emoţiile pozitive ne ajută să legăm relaţii strânse cu ceilalţi, să fim mai aproape
de cei dragi, să depăşim mai bine neînţelegerile, să fim mai deschişi spre a
cunoaşte noi oameni şi obiceiuri;
 emoţiile pozitive ne ajută să ne revenim mai repede din trăirea unei emoţii
negative, să ne reglăm funcţionarea neurofiziologică, să ne eliberăm mintea de
gândurile disfuncţionale şi să ne reducem comportamentele de evitare.

Dat fiind importanţa extraordinară pe care o au emoţiile pozitive în viaţa noastră,


cultivarea lor trebuie să devină o prioritate pentru modul în care ne trăim viaţa. Pentru
acest scop, trebuie în primul rând să înţelegem următoarele lucruri:
1. Reducerea emoţiilor negative nu înseamnă obţinerea emoţiilor pozitive. Inducerea
emoţiilor pozitive presupune aplicarea altor strategii decât cele de reducere a emoţiilor
negative.
2. Inducerea şi creşterea emoţiilor pozitive se află sub controlul nostru. Emoţiile
pozitive nu sunt experienţe care trebuie aşteptate, ci experienţe care trebuie
construite.

Din aceste motive preferăm termenul de “cultivare”, pentru că dezvoltarea emoţiilor


pozitive presupune o muncă activă, deliberată din partea dumneavoastră.
S-ar putea ca acest lucru să vi se pară străin la început. Este firesc, nu suntem obişnuiţi
să “muncim” pentru a ne bucura de viaţă. În mod normal, aşteptăm ca bucuriile să vină
de la sine şi ne preocupăm, în schimb, de obţinerea confortului şi de prevenirea sau
repararea deficitelor. Aveţi încredere totuşi în această muncă – prin ea veţi reuşi să vă
îmbogăţiţi viaţa şi să vă dezvoltaţi un nou “mod de a fi”.

Strategii de lucru
Cultivarea emoţiilor pozitive implică practicarea permanentă a următoarelor patru
strategii:
a). cultivarea recunoştinţei;
b). cultivarea plăcerilor;
c). cultivarea bucuriilor;
d). cultivarea optimismului.

În continuare vă vom prezenta un set de exerciţii pentru fiecare dintre aceste strategii.
Practicând aceste exerciţii veţi construi experienţe pozitive semnificative în viaţa
dumneavoastră şi veti savura din plin emoţiile acestor experienţe.

Acest proces constă în a ne dezvolta capacitatea de reamintire şi de apreciere a


evenimentelor pozitive din trecutul nostru; şi savurarea trăirilor pozitive pe care
acestea ni le-au creat.

Exerciţiul 1. Practicaţi următorul exerciţiu în fiecare zi înainte de culcare (încercaţi să


faceţi din acest exerciţiu un ritual zilnic, imuabil – modul în care mergeţi la culcare):

1. Reflectaţi asupra ultimelor 24 de ore din viaţa dumneavoastră.


2. Notaţi în Jurnalul personal care sunt lucrurile (evenimente, activităţi, interacţiuni
sociale) din ziua respectivă pentru care sunteţi recunoscător sau mulţumit de modul în
care s-au petrecut/finalizat. Încercaţi să găsiţi cinci astfel de lucruri. Nu renuntaţi dacă
lucrurile pozitive nu ies repede la iveală. Dimpotrivă, continuaţi exerciţiul cu răbdare;
lucrurile pozitive există întotdeauna, în fiecare zi, în numeroase forme.
De exemplu: o reuşită la serviciu, un gest frumos din partea cuiva, un ajutor dat unei
persoane, un apus de soare, o conversaţie plăcută cu un amic, un fragment memorabil
dintr-o carte etc.

3. După ce aţi strâns aceste lucruri, revedeţi lista pe care aţi făcut-o şi reflectaţi asupra
fiecărui element din listă: Care a fost efectul acestui lucru asupra trăirilor
dumneavoastră? Care a fost impactul acestui lucru asupra activităţilor dumneavoastră?
Cum v-a îmbogăţit sau uşurat viaţa acest lucru?

4. Încheiaţi exerciţiul exprimându-vă recunoştinţa pentru fiecare element din lista pe


care aţi făcut-o. Încercaţi să savuraţi recunoştinţa pe care o exprimaţi, ca atunci când
oferiţi un dar cuiva drag: nu îl daţi pur şi simplu, ci îl întindeţi cu căldură.
De exemplu: “Sunt recunoscator soţului meu pentru …” “Îi mulţumesc lui Dumnezeu că
mi-a dat …” “Mă bucur că am reuşit să fac …” “Sunt mulţumit de mine că am realizat …
“ etc.

Dacă puteţi, transmiteţi aceste gânduri, în mod direct, celui căruia îi sunteţi
recunoscător.

Exerciţiul 2. Practicaţi următorul exerciţiu cu răbdare.

1. Reflectaţi asupra istoriei dumneavoastră şi căutaţi o persoană relevantă care a avut


un impact pozitiv deosebit în viaţa dumneavoastră. Poate fi vorba de un părinte, un
prieten, un coleg sau chiar un străin; o persoană care v-a făcut mult bine, care va ajutat
într-un moment critic, care v-a dat un sfat memorabil sau care periodic vă aduce
bucurii în viaţă.

2. Aduceţi în centrul atenţiei această persoană şi descoperiţi toate lucrurile pozitive


pentru care îi sunteţi recunoscător şi modul în care aceste lucruri v-au îmbogăţit viaţa.

3. Scrieţi o scrisoare, adresată acestei persoane, în care să îi transmiteţi emoţia pe care


o trăiţi, care sunt lucrurile pentru care îi sunteţi recunoscător, modul în care aceste
lucruri v-au schimbat viaţa în bine, lipsurile pe care le-aţi fi avut dacă această persoană
nu ar fi apărut în viaţa dumneavoastră.

4. Stabiliţi o întâlnire cu persoana căreia îi sunteţi foarte recunoscător şi citiţi-i această


scrisoare. Adesea oamenii care parcurg acest exerciţiu devin copleşiţi de mari emoţii
pozitive. Este posibil să vă vină să plângeţi, să râdeţi cu lacrimi sau să tremuraţi
neîncetat – toate acestea sunt reacţii fireşti, bucuraţi-vă de ele, nu le reprimaţi.
Încercaţi să trăiţi din plin emoţiile acestei întâlniri.

5. Scrieţi în Jurnalul personal trăirile pe care le-aţi avut atunci când aţi scris scrisoarea.
Notaţi cum a decurs întâlnirea cu această persoană, ce emoţii aţi trăit, cum a reacţionat
persoana cu care v-aţi întâlnit, ce gust vă lasă această amintire.

Strategii pentru dezvoltarea emoţiilor pozitive

Plăcerile sunt emoţii care sunt strâns legate de simţuri, care implică puţină auto-
reflecţie şi au o durată scurtă. Le trăim sub formă de veselie, încântare, extaz, confort,
fior - atunci când ascultăm o piesă muzicală, când ne jucăm, când auzim un banc bun,
când mâncăm ceva dulce, când sărutăm pe cineva, când privim o floare sau când
mirosim un parfum.

Cultivarea plăcerilor presupune dezvoltarea capacităţii de a ne crea experienţe plăcute


în prezent şi de a savura trăirile pozitive pe care acestea ni le oferă.

Savurarea plăcerilor este aspectul esenţial. Ritmul vieţii cotidiene ne împinge adesea
să trecem foarte repede peste experienţele plăcute. Mai mult, repetarea aceloraşi
experienţe ne face să ne obişnuim cu ele, să nu ne mai încânte la fel de mult.

Însă lucrurile mărunte fac muzica vieţii. Este important să învăţăm cum să ne bucurăm
din plin ce aceste momente plăcute, nu doar să le aducem în viaţa cotidiană.

Exerciţiu 1. Practicaţi următorul exerciţiu cel puţin o dată pe săptămână, cu răbdare, în


timpul dumneavoastră liber.

1. Alegeţi o activitate care vă oferă plăcere. De exemplu, să beţi un ceai exotic în linişte.

2. Stabiliţi un timp în care să faceţi numai această activitate. De exemplu, timp de 15


minute vă duceţi într-un loc liniştit şi nu faceţi nimic altceva decât să beţi ceaiul pe care
l-aţi ales. Telefoanele sunt închise, nimeni nu vă solicită atenţia – sunteţi doar
dumneavoastră, o ceaşca de ceai şi ceainicul. Încercaţi să izolaţi această experienţă de
factorii distractori, să o distilaţi într-o formă pură.

3. Faceţi activitatea aleasă, dar într-un mod diferit faţă de ritmul automatizat cu care
probabil v-aţi obişnuit – să o scoateţi din rutină. Încercaţi să faceţi lucrurile lent, foarte
lin, să observaţi ceva ce v-a scăpat până acum (noi senzaţii, noi culori, noi sunete), să
descoperiţi laturi noi ale lucrurilor pe care le-aţi făcut de-atâtea ori în trecut. De
exemplu, turnaţi ceaiul în ceaşcă foarte încet. Observaţi cum tremură lichidul în ceaşcă.
Observaţi cum dansează aburii deasupra ceştii. Observaţi cum pe măsură ce turnaţi
ceaiul, culoarea sa în ceaşcă devine tot mai intensă, iar aroma sa devine tot mai
puternică. Beţi ceaiul cu înghiţituri mici. Observaţi cât de bun este gustul la fiecare
înghiţitură. Observaţi cum diferă gustul la fiecare înghiţitură.

4. După finalizarea activităţii, luaţi-vă un timp să reflectaţi asupra impactului pe care l-a
avut această activitate asupra dumneavoastră. Ce senzaţii au rămas vii? Ce schimbare
s-a produs în corpul şi în mintea dumneavoastră în timpul activităţii? Dar acum, la
finalul ei? Notaţi aceste reflecţii în Jurnal.
Exerciţiu 2. Practicaţi următorul exerciţiu în fiecare zi:

1. Reflectaţi asupra lucrurilor care vă fac plăcere în viaţa cotidiană – un ceai, o


conversaţie cu un amic, o piesă muzicală, o activitate sportivă, parfumul unei flori, o
plimbare în parc etc.

2. Notaţi în agenda dumneavoastră pentru următoarea zi, cel puţin trei lucruri care vă
fac plăcere şi pe care le puteţi integra în programul zilei respective.

3. În următoarea zi, faceţi lucrurile pe care vi le-aţi propus. Nu lăsaţi nicio zi să se


scurgă fără să vă fi oferit plăcerile pe care vi le-aţi notat în agendă.

Prin bucurii înţelegem emoţii pozitive mai complexe decât plăcerile, cu o durată mai
lungă decât acestea. Bucuriile sunt emoţii care necesită auto-reflecţie – ele apar atunci
când percepem o împlinire a potenţialului personal, când facem activităţi care au mult
sens pentru noi, când ne simţim absorbiţi de ceilalţi, de natură sau de propriile acţiuni.

Bucuriile sunt strâns legate de exersarea punctelor noastre forte, adică îndeplinirea
acelor activităţi care reflectă trăsăturile cele mai valoroase ale caracterului nostru.
Toate marile surse ale moralei din istoria umanităţii (Platon, Aristotel, Vechiul
Testament, Coranul, Talmudul, Upanişadele, Iisus, Buddha, Lao Tzu) promovează trăirea
vieţii în conformitate cu o serie de virtuţi – caracteristicile cele mai de preţ ale fiinţei
umane. De regulă, aceste virtuţi pot fi grupate în şase categorii centrale:
înţelepciune/cunoaştere;
 curaj;
 iubire/umanitate;
 dreptate;
 cumpătare;
 transcendenţă/spiritualitate.
Când viaţa noastră este armonizată cu aceste virtuţi, trăim o bucurie autentică, ne
simţim împliniţi, valoroşi. Punctele forte sunt acele trăsături ale caracterului nostru
care ne ajută să îndeplinim cele şase virtuţi. A-ţi cultiva bucuriile în viaţa cotidiană,
înseamnă să îţi identifici punctele forte şi să le exersezi permanent în marile domenii
ale vieţii (iubire, muncă, joacă, educaţie, familie).

Deschideţi acum FISA PUNCTE FORTE.doc şi identificaţi punctele forte care vă


caracterizează. Luaţi-vă timp ca să realizaţi acest exerciţiu. Este important să identificaţi
acele trăsături care vă sunt autentice.

O altă cale prin care puteţi să vă identificaţi punctele forte este de a ruga doi prieteni
apropiaţi să vă spună care sunt acestea. Reflectaţi asupra răspunsurilor lor.

Exerciţiul 1.

1. Reflectaţi asupra punctelor dumneavoastră forte (le găsiţi în Fişa Puncte Forte).
Pentru fiecare dintre trăsături, încercaţi să retrăiţi o amintire frumoasă care reflectă
exersarea pe deplin a trăsăturii respective. Observaţi că exersarea punctelor forte
aduce mereu bine, atât sinelui, cât şi celorlalţi. Utilizaţi această amintire frumoasă ori
de câte ori este nevoie pentru a vă energiza exprimarea punctelor forte în prezent.

2. Planificaţi-vă să vă exersaţi punctele forte în fiecare zi, în cel puţin unul dintre marile
domenii ale vieţii:
 relaţia de cuplu;
 relaţiile cu membrii familiei;
 relaţiile cu prietenii;
 carieră;
 educaţie;
 timpul liber;
 activităţi civice;
 sănătate.

Notaţi în agenda zilnică activităţile pe care le puteţi integra în rimul cotidian. Faceţi din
acest exerciţiu un stil de viaţă.

3. Căutaţi noi modalităţi/activităţi prin care să vă exprimaţi punctele forte. Încercaţi să


faceti o prioritate din dezvoltarea acestor trăsături.

Exerciţiul 2. Un alt mod prin care ajungem să trăim mari bucurii presupune exprimarea
unei pasiuni reprimate. Reflectaţi asupra activităţilor pe obişnuiaţi să le faceţi în trecut,
activităţi care vă dădeau mult sens, care vă entuziasmau grozav, care vă făceau să
visaţi, vă energizau – dar la care a trebuit să renuntaţi din cauza unor constrângeri
sociale, de timp sau neajunsuri materiale. Poate e dorinţa de a picta la care aţi renuntat
pentru a face o facultate cu profil real? Poate e dorinţa de a cânta la chitară la care aţi
renunţat pentru că v-au descurajat ceilalţi? Sau poate este vorba de ceva ce nu aţi
apucat niciodată să faceţi, deşi v-ar fi plăcut enorm. Încercaţi să dezveliţi aceste dorinţe
reprimate. Nu pot fi ele reluate acum, în acest stadiu al vieţii?
Gândiţi-vă la o pasiune reprimată şi luaţi-vă un timp ca să faceţi un plan de acţiune.
Utilizaţi ceea ce aţi învăţat în Modulul Rezolvarea de probleme şi încercaţi să găsiţi o
soluţie pentru practicarea acestei pasiuni. Ce emoţii vă trezeşte realizarea acestui
exerciţiu? Notaţi reflecţiile dumneavoastră în Jurnalul personal.

Exerciţiul 3. A-ţi ajuta aproapele (a fi generos cu ceilalţi, a face acte de caritate) este
una dintre cele mai valorizate trăsături ale umanităţii. Exersarea generozităţii ne creşte
starea de bine, ne face să ne simţim împliniţi, utili, să ne găsim locul într-o lume mai
mare. Binefacerea este totodată unul dintre antidoturile noastre cele mai puternice
împotriva depresiei. Când suntem copleşiţi de depresie, ne simţim absorbiţi de
problemele personale, ni se pare că lumea noastră este neagră şi că nu mai putem face
nimic pentru noi. Însă făcând un bine pentru ceilalţi reuşim să ne lărgim orizontul lumii
şi să găsim din nou sens şi valoare în acţiunile noastre.

Planificaţi-vă să exersaţi binefacerea cel puţin o dată pe săptămână. Poate fi vorba de a


ajuta un prieten, un coleg sau un străin. Esenţa este în a face lucruri pentru ceilalţi, în
mod voluntar, gândindu-ne doar la binele pe care îl aducem celuilalt. Binefacerea
presupune oferirea unui dar autentic, dar fără a aştepta nimic în schimb.

Optimismul este unul dintre scuturile cele mai puternice ale minţii umane. A fi optimist
înseamnă să ai aşteptări pozitive de la viitor şi să tratezi experienţele negative de viaţă
prin prisma următoarelor trei convingeri:

 experienţele negative sunt controlabile (“pot acţiona în faţa lor”);


 experienţele negative sunt mărginite (“nu îmi înglobează întreaga viaţă”);
 experienţele negative sunt trecătoare (“nu mă vor afecta permanent”).
Optimismul ne face să fim mai rezistenţi în faţa stresului, să tolerăm mai bine
necazurile vieţii, să ne recuperăm mai bine după o boală, atât psihologic, cât şi somatic.
Mai mult, şi mai important, optimismul este o trăsătură care se dobândeşte prin
exerciţiu.

Strategiile prin care vă puteţi cultiva optimismul vă sunt deja cunoscute, le-aţi parcurs
în modulele PAX şi deja aveţi experienţă în utilizarea lor:

 optimizarea funcţionării atenţiei;


 folosirea procedurii ICAR pentru corectarea gândirii disfuncţionale conştiente;
 folosirea procedurii ICAR pentru corectarea convingerilor disfuncţionale
inconştiente;

Exact aceste tehnici, prin care aţi reuşit să învingeţi anxietatea, sunt cheia pentru
cultivarea optimismului în viaţa cotidiană. Exersându-le constant, vă veţi crea premisele
pentru dezvoltarea unei atitudini optimiste. Această atitudine poate fi exprimată
succint în felul următor:

Nu asteptaţi să fiţi copleşit de mari emoţii negative pentru a pune în practică strategiile
pe care le-aţi învăţat. Reflectaţi periodic asupra propriilor stări emoţionale, asupra
monologului interior. Observaţi din timp scenariile pesimiste care vă ocupă mintea -
atunci când întâlniţi dificultăţi în ceea ce faceţi sau în relaţiile ceilalţi. Actionaţi asupra
atitudinilor pesimiste cu strategiile pe care le cunoaşteţi. Concentraţi-vă atenţia pe
aspectele pozitive ale lucrurilor, contracaraţi gândurile disfuncţionale, descoperiţi
convingerile tacite care le susţin, căutaţi alternativele funcţionale şi exersaţi-le la nivel
mental şi prin comportamente.

Ritmul vieţii cotidiene ne oferă putine ocazii de reflecţie – majoritatea activităţilor şi


interactiunilor noastre sunt îndeplinite pe baza unor rutine care s-au stabilizat în
“modul nostru de a fi”. Anxietatea este o experienţă dificilă tocmai prin faptul că ne
rupe aceste rutine şi ne opreşte viaţa pe loc. Pe de altă parte, anxietatea poate fi o
experienţă importantă de dezvoltare personală: ne oferă ocazia să ne reanalizăm
rutinele şi să ne descoperim valorile, să reafirmăm direcţia în care dorim să ne trăim
viaţa.

Profitaţi de acest răgaz ca să reflectaţi asupra lucrurilor care vă lipsesc în viaţă şi pe care
le-aţi amânat sau ignorat, în mod repetat, în ritmul activităţilor cotidiene. Utilizaţi
exerciţiile de mai sus pentru a descoperi aceste lucruri şi pentru a le integra definitiv în
viaţa dumneavoastră.

Rezumatul modulului
Viaţa înseamnă mai mult decât lupta cu anxietatea. Să îţi trăieşti viaţa înseamnă să îţi
dezvolti potenţialul, să îţi construieşti experienţe pozitive şi să savurezi din plin emoţiile
pe care acestea ţi le aduc.

Emoţiile pozitive sunt mai mult decât simple trăiri plăcute, ele au importanţă deosebită
pentru sănătatea noastră fizică şi mentală. Cultivarea emoţiilor pozitive în viaţa noastră
trebuie să devină o prioritate pentru modul în care ne trăim viaţa.
Cultivarea emoţiilor pozitive implică practicarea permanentă a următoarelor patru
strategii:
a. cultivarea recunoştinţei;
b. cultivarea plăcerilor;
c. cultivarea bucuriilor;
d. cultivarea optimismului.

Exerciţii de efectuat
Începeţi să cultivaţi emoţiile pozitive în viaţa dumneavoastră. Practicaţi în mod
constant toate strategiile pe care le-aţi învăţat:

a. cultivaţi-vă recunoştinţa:
 amintiţi-vă în fiecare zi de lucrurile pozitive din viaţa dumneavoastră şi
exprimaţi-vă mulţumirea pentru ele;
 scrieţi o scrisoare de recunoştinţă unei persoane importante din viaţa
dumneavoastră;

b. cultivaţi-vă plăcerile:
 amintiţi-vă în fiecare zi să faceţi câteva lucruri care vă produc plăcere;
 savuraţi micile plăceri, căutaţi modalităţi de a le scoate din rutină, de a
prelungi/intensifica trăirea pe care acestea v-o oferă;

c. cultivaţi-vă bucuriile:
 descoperiţi care sunt punctele dumneavoastră forte şi exersaţi-le în viaţa
cotidiană;
 descoperiţi pasiunile pe care vi le-aţi reprimat şi căutaţi soluţii practice pentru a
le exprima din nou;
 exersaţi binefacerile, fiţi generos cu persoanele apropiate sau daţi un ajutor
unui străin;

d. cultivaţi-vă optimismul:
 folosiţi procedurile învăţate în modulele precedente pentru a combate gândirea
pesimistă şi promovaţi în schimb o atitudine optimistă, rezolutivă în faţa
problemelor.

Ce am reţinut?
Ceea ce am învăţat îmi permite să răspund la următoarele întrebări:

1. Care dintre următoarele afirmaţii exprimă o atitudine funcţională?"Emoţiile pozitive


nu se află sub controlul meu, sunt ceva ce trebuie să vină de la sine." (greşit)"Emoţiile
pozitive sunt experienţe pe care le pot construi prin exerciţii de auto-reflecţie şi prin
exersarea punctelor forte." (corect)
2. Care sunt beneficiile emoţiilor pozitive?întăresc rezistenţa organismului la stres
(corect)ne distrag de la problemele de viaţă (greşit)ne ajută să fim mai creativi în
rezolvarea de probleme (corect)reduc efectele neplăcute ale emoţiilor negative (corect)
3. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?“Practicând exerciţiile din acest modul
voi reuşi să elimin emoţiile negative din viaţa mea.” (corect)“Practicând exerciţiile din
acest modul voi reuşi să îmi construiesc experienţe pozitive şi să mă bucur de viaţa
mea, chiar dacă emoţiile negative vor continua să apară.” (greşit)
În baza celor învăţate la acest modul, vă rugăm să scrieţi în fişierul invata_pe_altul.txt 3
lucruri pe care le-aţi transmite unei persoane, care are aceleaşi probleme ca şi
dumneavoastră.

Vă reamintim că aveţi la dispoziţie jurnalul personal şi vă rugăm să vă înregistraţi


gândurile, observaţiile şi experienţa personală trăită pe parcursul acestui modul.

S-ar putea să vă placă și