Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
https://good-routine.com/blogs/the-
good-place/ce-este-inteligenta-
emotionala-si-cum-poate-fi-cultivata-in-
beneficiul-tau-si-al-celorlalti
sCe este inteligența emoțională și cum poate
fi cultivată în beneficiul tău și al celorlalți
Atunci când vorbim despre un stil de viață sănătos, dezvoltarea personală este la fel de
importantă ca sportul și alimentația. Mai ales atunci când vrem să transformăm un obicei
sănătos într-o rutină. Iar motivația este una dintre abilitățile inteligenței emoționale (EI)
care ne ajută să apelăm la pasiune, în detrimentul recompenselor externe.
De exemplu, un pasionat face sport pentru senzația de libertate pe care i-o oferă și
pentru bunăstarea pe care i-o aduce activitatea fizică. La polul opus, o persoană cu
focus pe recompense va fi motivată să viziteze sala de fitness pentru o eventuală
recompensă socială pe care i-ar aduce-o un check in în locul respectiv, pentru a-i fi
validată evoluția sau pentru a-și etala noul echipament.
Dar, înainte de a porni în căutarea acelui ”will power”, este important să înțelegem ce
este inteligența emoțională și ce rol joacă în rutina noastră zilnică.
Există specialiști care susțin că inteligența emoțională poate fi doar nativă, dar și experți
care o consideră o calitate care poate fi educată, alimentată, îmbunătățită. De un lucru,
putem, însă, fi siguri: sunt situații când inteligența emoțională este mai importantă decât
IQ-ul.
Iar dacă pentru măsurarea coeficientului de inteligență avem repere concrete - media
încadrându-se în jurul valorii de 100, cu o minimă de 85 și o maximă de 115 - în ceea ce
privește inteligența emoțională, cum am putea să o măsurăm, care sunt indicii corecți, ce
metode de testare există?
La fel ca în cazul testării IQ-ului, cele mai populare teste de inteligență emoțională sunt
cele sub formă de formular, pe care le poți parcurge și calcula singur. Respondenții își
evaluează propriile comportamente pentru a răspunde la întrebări sau pentru a aprecia
valoarea de acord sau dezacord pentru afirmații precum ”Simt adesea că am capacitatea
de a înțelege cum se simt ceilalți”. Foarte populare sunt și testele de abilitate, care
implică răspunsuri pentru anumite situații și evaluarea abilităților în funcție de aceste
răspunsuri; evaluarea propriu-zisă este făcută ulterior de un terț.
Dacă alegi, în schimb, varianta testării profesionale, în care un psiholog sau un expert în
sănătate mentală să îți evalueze coeficientul de inteligență emoțională, ai la dispoziție
două variante:
Autocunoașterea
Această componentă se referă la capacitatea de a identifica propriile emoții, valori și
aspirații. Conform autorului, cunoașterea de sine vine la pachet cu o încredere mai mare
în forțele proprii, dar și cu o capacitate de a evalua atât impactul pe care comportamentul
tău îl poate avea asupra altora, cât și pe cel al comportamentului altora asupra ta.
Stăpânirea de sine
Goleman asociază stăpânirea de sine cu posibilitatea controlului asupra emoțiilor
negative, dar și cu responsabilitatea propriilor greșeli și abilitatea de a le recunoaște.
Flexibilitatea este cheia acestei componente. Odată ce ești stăpân pe propriile emoții,
beneficiile se vor reflecta în atitudinea ta optimistă, dar și în capacitatea de a te adapta
unor situații noi.
Motivația intrinsecă
Această abilitate ce ține de inteligența emoțională este foarte importantă. Persoanele cu
un EQ mare sunt motivate de lucruri care depășesc barierele recompenselor externe
precum faima, bogăția, recunoașterea sau ovațiile celorlalți. În locul acestora, motivația
intrinsecă se bazează pe pasiunea de a-ți împlini propriile obiective și nevoi.
Empatia
Empatia se referă la abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți și este o componentă
esențială a inteligenței emoționale. Însă, empatia nu se limitează la această identificare,
ci include răspunsul sau reacția la acestea. Această dinamică ne determină să fim mai
blânzi cu cei triști, să ne bucurăm pentru succesul celor din jur, să căutăm soluții pentru
problemele lor.
Abilitățile sociale
Deși în anumite contexte se pot suprapune cu empatia, abilitățile sociale includ mai
degrabă capacitatea de a interacționa și de a comunica într-un mod coerent și productiv
cu ceilalți. Este o calitate pe care se pune cu atât mai mult preț în mediul profesional,
unde capacitatea de a asculta activ, de a comunica, de a te exprima nonverbal, dar și
abilitățile de leadership sau persuasiunea - toate incluse în categoria abilităților sociale -
își pot spune cuvântul asupra parcursului profesional și a reușitelor ce țin de carieră.
În loc să spună că se simt ”rău”, persoanele cu o inteligență emoțională peste medie vor
încadra emoția într-un spectru mai nișat: tristețe, frustrare, iritare etc.. Cu cât emoția este
exprimată mai specific, cu atât va fi asimilată mai bine, iar cauzele sale vor fi identificate,
în căutarea soluțiilor.
Indiferent dacă sunt introvertiți sau extrovertiți, cei cu EQ mare vor vrea să știe mai multe
despre cei din jur, să le înțeleagă motivația, pasiunile, stările.
Se adaptează.
Le țin minte pentru a nu le repeta, dar, nu le permit să îi oprească din a persevera. Altfel
spus, știu să se ierte pentru propriile erori, dar nu se evaluează doar prin prisma lor și
tind să evolueze, fără a se lăsa inhibați de o astfel de greșeală.
Au relații solide.
Pentru că, în interacțiunea lor cu alte persoane, nu își creează așteptări și dezamăgiri. În
schimb, se gândesc la cei din jurul lor, iar asta îi ajută să își construiască relații solide și
de durată.
Neutralizează toxicitatea.
Tocmai pentru că sunt foarte conștienți de propriile emoții și sentimente, identifică foarte
ușor stările provocate de alte atitudini, le recunosc cauza și neutralizează, astfel, propriul
răspuns la persoanele și relațiile toxice.
Își dau voie să greșească și nu pun presiuni copleșitoare nici asupra sinelui, nici asupra
altora. Știu că suntem cu toții supuși greșelii și depășesc cu ușurință blocajele, tocmai
pentru că proiectează viitorul, fără a se crampona de mrejele erorilor din trecut.
Totodată, își acordă timp pentru a asimila și aprecia, chiar vocal uneori, ceea ce au,
indiferent dacă este vorba despre relații speciale cu alți oameni sau despre realizări
profesionale.
Principalul avantaj al motivației intrinseci este stabilirea unor obiective și a unor sisteme
de măsurare a reușitei proprii. Satisfacția propriilor realizări vine la pachet cu starea de
serenitate, calm, autoapreciere, dar și cu ambiția și perseverența.
În cartea lui Goleman, se face referire la această calitate și sub forma de ”gestionarea
relațiilor”. Beneficiile acestei abilități includ înțelegerea celorlalți - de la emoții și
motivație, la acțiune - și interpretarea corectă a constructelor sociale. Totodată, această
abilitate ne ajută să influențăm inclusiv reacțiile interlocutorilor noștri și să prevenim
conflictele.
Inteligența emoțională în mediul profesional
În fiecare zi, luăm decizii bazându-ne pe propriile emoții. Simțim dacă un plan ar putea
avea succes în fața altuia. Uneori, facem alegeri intuitive, care nu au altceva în spate
decât sentimentele proprii. Odată ce ajungem să înțelegem originile acestor emoții, mai
ales atunci când locul de muncă presupune interacțiunea în echipă și colaborarea,
ajungem să ne ”acordăm” mai ușor tonalitățile și să menținem ritmul.
Ascultă activ
Ascultarea activă este primul pas către o înțelegere mai bună asupra cerințelor jobului pe
care ți-l dorești. Nu se limitează strict la răbdarea de a-l lăsa pe interlocutor să își termine
propoziția înainte ca tu să intervii cu un răspuns pregătit dinainte. Dimpotrivă, înseamnă
să nu îți planifici răspunsurile, să nu tragi concluzii pripite cu privire la ceea ce ar vrea să
audă cel care te intervievează. Așa că lasă-l să-și termine ideea și determină ce își
urmărește să afle din răspunsul tău, înainte de a i-l oferi pe tavă, memorat dintr-un ghid
online.
Nimănui nu îi place să vorbească despre eșecuri, cu atât mai mult în contexte în care e
important să își pună în valoare calitățile în fața unor necunoscuți. Cu toate astea,
capacitatea ta de a-ți recunoaște greșelile sau slăbiciunile și de a conștientiza cum te-au
adus în locul în care ești denotă inteligență emoțională. În plus, astfel, ai ocazia de a
vorbi despre lecțiile învățate și despre evoluția ta în raport cu nereușitele pe care le-ai
experimentat.
Întrebările care fac referire la cultura organizațională pot spune multe despre felul tău de
a fi și pot fi folosite în propriul beneficiu. Manifestând interes față de cultura și valorile
companiei, vei demonstra că ești interesată în mod activ de motivația și ”personalitatea”
companiei căreia vrei să te alături.
Copiii au nevoie de ajutor pentru a-și identifica în mod corect emoțiile. Dezvoltarea
vocabularului în acest sens, derivată din etichetarea unor emoții precum ”vesel”, ”trist”,
”supărat”, ”nervos”, ”dezamăgit” etc. se va reflecta în capacitatea lor de a și le exprima
cât mai specific.
Dovedirea empatiei
Pentru a-ți ajuta copilul să își dezvolte latura aceasta, este important să fii un exemplu
pentru el și să îi explici de ce anumite comportamente sunt indezirabile și pot fi înlocuite
cu succes cu alte tactici de exprimare. De exemplu, îi poți sugera - și fii exemplu - ca
atunci când este furios, să își deseneze emoțiile, în loc să le exprime foarte vocal. Astfel,
nu îl inhibi în a se exprima, ci doar îi oferi o alternativă.
Înmânarea kitului de unelte necesare
Rezolvarea problemelor
Așa-zisele ”soft skills” din spectrul inteligenței emoționale pot fi îmbunătățite chiar și la
maturitate. Există strategii care și-au dovedit eficiența în dezvoltarea EQ-ului și care
vizează îmbunătățirea relațiilor interpersonale, autocontrolul și gestionarea emoțiilor,
asumarea responsabilității, conștientizarea efectelor propriilor emoții asupra procesului
de luare a deciziilor, îmbunătățirea abilităților sociale.
Resurse: