nci când vorbim despre un stil de viață sănătos, dezvoltarea personală este la fel de

importantă ca sportul și alimentația. Mai ales atunci când vrem să transformăm un

obicei sănătos într-o rutină.  Iar motivația este una dintre abilitățile inteligenței
emoționale (EI) care ne ajută să apelăm la pasiune, în detrimentul recompenselor
externe. 

 De exemplu, un pasionat face sport pentru senzația de libertate pe care i-o oferă și
pentru bunăstarea pe care i-o aduce activitatea fizică. La polul opus, o persoană cu
focus pe recompense va fi motivată să viziteze sala de fitness pentru o eventuală
recompensă socială pe care i-ar aduce-o un check in în locul respectiv, pentru a-i fi
validată evoluția sau pentru a-și etala noul echipament. 

Dar, înainte de a porni în căutarea acelui ”will power”, este important să înțelegem
ce este inteligența emoțională și ce rol joacă în rutina noastră zilnică. 

Ce este inteligența emoțională și cum se măsoară?

Componentele inteligenței emoționale

Care este comportamentul care denotă inteligență emoțională

La ce ne ajută inteligența emoțională

Inteligența emoțională în mediul profesional

Inteligența emoțională la copii

 Cum ne putem îmbunătăți inteligența emoțională

Ce este inteligența emoțională și

cum se măsoară?
Inteligența emoțională (EQ) este definită prin abilitatea de a percepe, evalua și
controla propriile emoții. În vreme ce această conștiință de sine este importantă, la
fel de valoroase se dovedesc și abilitățile de a înțelege, interpreta și răspunde la
nevoile emoționale ale celor din jur. 

Există specialiști care susțin că inteligența emoțională poate fi doar nativă, dar și
experți care o consideră o calitate care poate fi educată, alimentată, îmbunătățită.
De un lucru, putem, însă, fi siguri: sunt situații când inteligența emoțională este mai
importantă decât IQ-ul.

Iar dacă pentru măsurarea coeficientului de inteligență avem repere concrete -

media încadrându-se în jurul valorii de 100, cu o minimă de 85 și o maximă de 115 -
în ceea ce privește inteligența emoțională, cum am putea să o măsurăm, care sunt
indicii corecți, ce metode de testare există?

La fel ca în cazul testării IQ-ului, cele mai populare teste de inteligență emoțională
sunt cele sub formă de formular, pe care le poți parcurge și calcula singur.
Respondenții își evaluează propriile comportamente pentru a răspunde la întrebări
sau pentru a aprecia valoarea de acord sau dezacord pentru afirmații precum ”Simt
adesea că am capacitatea de a înțelege cum se simt ceilalți”. Foarte populare sunt și
testele de abilitate, care implică răspunsuri pentru anumite situații și evaluarea
abilităților în funcție de aceste răspunsuri; evaluarea propriu-zisă este făcută ulterior
de un terț.

 Dacă alegi, în schimb, varianta testării profesionale, în care un psiholog sau un

expert în sănătate mentală să îți evalueze coeficientul de inteligență emoțională, ai la
dispoziție două variante:

 Testul MSCEIT (Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test),

care se bazează pe abilități precum cea de a percepe, identifica, înțelege
și gestiona emoțiile;
 Testul ESCI (Emotional and Social Competence Inventory), bazat pe un
chestionar de autoevaluare și pe evaluarea oferită de către persoane
care te cunosc foarte bine și îți pot aprecia abilitățile sociale și
emoționale.
Bineînțeles, ai mereu la dispoziție și variantele informale, de multe ori gratuite,
disponibile pe site-uri din diverse nișe, dacă vrei să afli mai multe despre propria
inteligență emoțională.

Componentele inteligenței
emoționale
Daniel Goleman, autorul bestsellerului ”Inteligența emoțională”, divizează acest
atribut în cinci componente:

 Autocunoașterea 
Această componentă se referă la capacitatea de a identifica propriile emoții, valori și
aspirații. Conform autorului, cunoașterea de sine vine la pachet cu o încredere mai
mare în forțele proprii, dar și cu o capacitate de a evalua atât impactul pe care
comportamentul tău îl poate avea asupra altora, cât și pe cel al comportamentului
altora asupra ta.

 Stăpânirea de sine
Goleman asociază stăpânirea de sine cu posibilitatea controlului asupra emoțiilor
negative, dar și cu responsabilitatea propriilor greșeli și abilitatea de a le recunoaște.
Flexibilitatea este cheia acestei componente. Odată ce ești stăpân pe propriile
emoții, beneficiile se vor reflecta în atitudinea ta optimistă, dar și în capacitatea de a
te adapta unor situații noi.

 Motivația intrinsecă
Această abilitate ce ține de inteligența emoțională este foarte importantă. Persoanele
cu un EQ mare sunt motivate de lucruri care depășesc barierele recompenselor
externe precum faima, bogăția, recunoașterea sau ovațiile celorlalți. În locul
acestora, motivația intrinsecă se bazează pe pasiunea de a-ți împlini propriile
obiective și nevoi.
  Empatia
Empatia se referă la abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți și este o
componentă esențială a inteligenței emoționale. Însă, empatia nu se limitează la
această identificare, ci include răspunsul sau reacția la acestea. Această dinamică
ne determină să fim mai blânzi cu cei triști, să ne bucurăm pentru succesul celor din
jur, să căutăm soluții pentru problemele lor.

 Abilitățile sociale
Deși în anumite contexte se pot suprapune cu empatia, abilitățile sociale includ mai
degrabă capacitatea de a interacționa și de a comunica într-un mod coerent și
productiv cu ceilalți. Este o calitate pe care se pune cu atât mai mult preț în mediul
profesional, unde capacitatea de a asculta activ, de a comunica, de a te exprima
nonverbal, dar și abilitățile de leadership sau persuasiunea - toate incluse în
categoria abilităților sociale - își pot spune cuvântul asupra parcursului profesional și
a reușitelor ce țin de carieră.

Care este comportamentul care

denotă inteligență emoțională
Inteligența emoțională este abilitatea de a înțelege, folosi și gestiona propriile emoții
într-o manieră pozitivă, astfel încât să te eliberezi de stres, să comunici eficient, să
empatizezi cu alții, să depășești provocările și să ”dezamorsezi” conflictele.

În vreme ce funcțiile cerebrale pot cunoaște ameliorări și datorită unor suplimente

alimentare care susțin sănătatea creierului și combat efectele stresului și ale
oboselii, inteligența emoțională poate fi cultivată prin diferite tehnici de dezvoltare
personală.

Oamenii cu o inteligență emoțională înaltă se remarcă printr-o serie de

comportamente:

 Folosesc un vocabular bogat când își exprimă emoțiile.

În loc să spună că se simt ”rău”, persoanele cu o inteligență emoțională peste medie
vor încadra emoția într-un spectru mai nișat: tristețe, frustrare, iritare etc.. Cu cât
emoția este exprimată mai specific, cu atât va fi asimilată mai bine, iar cauzele sale
vor fi identificate, în căutarea soluțiilor.

 Sunt social curioși.

Indiferent dacă sunt introvertiți sau extrovertiți, cei cu EQ mare vor vrea să știe mai
multe despre cei din jur, să le înțeleagă motivația, pasiunile, stările.
 Se adaptează.
Astfel de persoane nu îngheață în fața eventualității unei schimbări, ci o
îmbrățișează și își gândesc un plan de acțiune care să îi ajute să se descurce din
orice perspectivă.

 Își cunosc punctele forte și pe cele slabe.

Aprecierea corectă a propriilor calități îi ajută pe cei inteligenți emoțional să identifice
lucrurile la care sunt foarte buni și pe acelea la care nu vor excela niciodată. Astfel,
se orientează, în funcție de abilitățile pe care le au, spre zone în care se pot pune în
valoare, fără a se lăsa învinși de nesiguranțe.

 Știu când să refuze și când să se oprească.

Întârzierea recompenselor și autocontrolul duc la o capacitate sporită de a evita
comportamentele impulsive. Asta înseamnă că persoanele cu EQ mare știu
deopotrivă când să se oprească și să spună ”nu” propriilor porniri, cât și cum să îi
refuze pe ceilalți.

 Se folosesc de propriile greșeli.

Le țin minte pentru a nu le repeta, dar, nu le permit să îi oprească din a persevera.
Altfel spus, știu să se ierte pentru propriile erori, dar nu se evaluează doar prin
prisma lor și tind să evolueze, fără a se lăsa inhibați de o astfel de greșeală.

 Au relații solide.
Pentru că, în interacțiunea lor cu alte persoane, nu își creează așteptări și
dezamăgiri. În schimb, se gândesc la cei din jurul lor, iar asta îi ajută să își
construiască relații solide și de durată.

 Neutralizează toxicitatea.
Tocmai pentru că sunt foarte conștienți de propriile emoții și sentimente, identifică
foarte ușor stările provocate de alte atitudini, le recunosc cauza și neutralizează,
astfel, propriul răspuns la persoanele și relațiile toxice.