Sunteți pe pagina 1din 9

MINISTERULEDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA STIINTE ALE EDUCATIEI

ARTICOL
TEMA: INTELIGENTA EMOTIONALA LA STUDENTI

A EFECTUAT: PRUTEANU ANASTASIA SPECIALITATEA: PSIHOPEDAGOGIE, GR. 25 A VERIFICAT: SEMIONOV SVETLANA

CHISHINAU 2011

Toata lumea vorbeste despre inteligenta emotionala (cred ca este un termen la moda). In schimb, ceea ce nu depinde de noi este maturitatea emotionala. Societatea ne creste si cultiva dupa anumite tipare ce ni se tatueaza in ratiune. Articolul dat reprezinta un studiu asupra studentilor, la tema Inteligenta emotional (Maturitatea emotionala) la studenti, care isi propune ca obiectiv general sa investigheze maturitatea emotional la studeti, in ce masura studentii isi stapinesc propriile emotii. Pornind de la literature de specialitate termenul de inteligenta emotionala este este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta, formulat pentru prima data ntr-o teza de doctorat, n S.U.A., n 1985, de catre Wayne Leon Payne. Majoritatea definitiilor asupra inteligentei emoionale se refera la citeva componente: -abilitatea de a recunoaste, inelege si exprima emotiile si sentimentele; -abilitatea de a intelege sentimentele celorlali si a putea relaiona eficient cu ei; -abilitatea de a gestiona i controla propriile emotii; -abilitatea de adaptare i schimbare; -abilitatea de a rezolva adecvat problemele de natura personala i interpersonala. Inteligenta emoionala este capacitatea personala de identificare si gestionare eficienta a propriilor emotii in raport cu scopurile personale (cariera, familie, educatie etc). Finalitatea ei consta in atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter i intra-personale. Inteligenta Emotionala este competena personala de identificere si gestionare eficienta a propriilor emotii in raport cu scopurile personale (invatarea academica, cariera, familie, educatie, etc). Finalitatea ei consta in atingerea scopurilor noastre, ca un minimum de conflicte inter si intra personale. Dezvoltarea IQ ne permite sa ne punem in valoare aptitudinile intelectuale, creative. Ne asigura reusita, atit in plan personal, cit si in cel profesional. Maturitatea emoionala Conceptul de comportament matur emotional este reflectat de ceea ce numim o dezvoltare emotionala normala. O persoana care este capabila sa isi controleze propriile emotii, sa stabileasca si sa incalce limite si sa sufere fara sa-si plinga de mila, ar putea fi totusi imatura emotional. La fel ca mare parte din conceptele referitoare la neadaptare si sanatate mentala, conceptul de maturitate emotionala se intimpla de asemenea sa fie un by-product (beneficiu secundar i neasteptat) al interventiilor terapeutice in mediul psihiatric. Maturitatea emotionala este mereu relativa. Un copil de cinci ani este matur emotional daca este capabil de un comportament emotional pe care noi il consideram potrivit unui copil de cinci ani. Maturitatea emotionala se dezvolta pe tot parcursul vietii si este forma de maturitate de la care se poate regresa cel mai repede. Copilul devine matur emotional pe parcurs ce primeste permisiunea parintilor de a avea responsabilitati si devine independent si auto-suficient.

Conform Smitson, WD (1974) maturitatea emotionala este un proces in care personalitatea este intr-o continua lupta pentru un mai mare sim al sanatatii emotionale, atit intra-fizice, cit si intrapersonale. Conform The Penguin Dictionary of Psychology (2002), maturitatea emotional este starea in care reactivitatea emotionala a unei persoane este considerat potrivita si normala pentru un adult dintr-o societate data. Conotatia cea mai clara in majoritatea culturilor este una ce tine de autocontrol si de abilitatea de a infrina reactiile emotive extreme. Maturitatea emotionala nu este asadar un stadiu in care toate problemele sunt rezolvate ci este mai degraba un proces continuu de clarificare si de evaluare, o incercare de integrare a sentimentelor, gindurilor si comportamenului. In indentificarea maturitatii emotionale la student am aplicat Chestionarul Friedmann fixeaza gradul de maturitate emotional atins. Scala cuprinde 25 enunturi la care se raspunde cu Das au Nu, iar fiecarui raspuns ii este asociat un numar de puncte. In aplicarea chestionarului dat Friedmann la student, am observat ca majoritatea studentilor au dezvoltata EQ la nivel mediu. Unor subiecti le era greu sa raspund ala intrebarea 13 Sunt nclinat
s triesc peste mijloacele mele? si unii au considerat intrebarea 25 Am uneori (adesea) gnduri de sinucidere? stupida.

Nivel corespunzator de maturizare 16.6% Nivel mediu de maturizare 50% Situatie spre limita, tendinta spre dezechilibru 16.6% Usoara imaturitate emotional 8.3% Infantilism emotional 8.3%

Procentaj EQ

Corespunzator Mediu Spre dezechilibru usoara imaturitate Infantilism

Dupa cum observamjumate din cei chestionati nu isi pot in mod normal sa isi controleze propriile emotii, ceea ce poate duce la neincadrarea in grupurile sociale pe viitor, pot intimpina dificultati de a-si construi relatii cu ceilalti sau chiar sa isi faca o cariera de succes. In concluzie, putem spune ca Inteligenta Emotionala fiind componenta principal in formarea personalitatii umane ar trebui sa avem grija de ea si sa antrenam inteligenta emotional la nivel propriu. Emotiile bine examinate, bine canalizate si bine folosite duc la cresterea performantei, la relatii interumane mai bune si la o reducere generala a stresului. "Inteligenta emotionala poti sa o ai - asta inseamna un potential; ceea ce trebuie sa dezvolti este competenta emotionala, deci sa incepi sa pui n practica din inteligenta pe care o ai deja si sa nu o tii la pastrare", spune Cristian Paunica, director la compania de consultanta Right Training and Consulting din Constanta (Ziarul financiar, 2002) Autounoastea presupune sa-ti cunosti starile, preferintele, resursele si intuitiile - ca si efectele lor asupra celorlalti. Cele trei competente pe care le presupune sunt: constientizarea emotionala (in sensul de a sti ce emotii simti si de ce, de a realiza legatura dintre ele si ceea ce gindesti, spui sau faci; de a realiza efectele pe care le au asupra celorlalti si modul n care ti afecteaza performanta), autoevaluarea realista si increderea in sine. Atentia tot mai mare care se acorda acestui concept, la nivel international, ar trebui sa ridice un semn de exclamare asupra a ceea ce se considera pina acum a fi "inteligent", sustinerea unor programe de dezvoltare a inteligentei emotionale reprezentind adevarate instrumente de popularizare si constientizare a impactului acesteia in viata de zi cu zi. Iata in continuare cateva tehnici simple pentru dezvoltarea inteligentei emotionale: 1. Faceti efortul de a va cunoaste mai bine, urmariti sa aflati ce fel de personalitate sunteti, obisnuiti sa practicati introspectia si autoobservarea. Identificati-va fricile si dorintele profunde. Autocunoasterea este piatra de temelie daca dorim sa ne imbunatatim inteligenta emotionala. 2. Reflectati la sentimentele voastre. Constientizati-va emotiile cu care va confruntati si gasiti cele mai fine nuante ale acestora. Invatati sa le denumiti. Spuneti de exemplu "ma simt confuz", "neimplinit", "neinteles", "respins", "rusinat" si nu simplu "ma simt nasol". 3. Faceti distinctie intre gandurile si sentimentele dumneavoastra. Spuneti "Ma simt neglijat" nu "Simt ca ceilalti au treburi mai importante". 4. Asumati-va sentimentele pe care le aveti. Recunoasteti ca "Sunt gelos" nu "Tu ma faci gelos". Analizati-va mai bine propriile sentimente si nu actiunile sau motivele celorlati. Cautati sa va identificati nevoile emotionale neimplinite. 5. Folositi-va de sentimentele pe care le aveti pentru a lua decizii. Intrebati-va: Cum m-as simti daca as face asta? Cum m-as simti daca nu as face? Cum ma simt? Ce m-ar ajuta sa ma simt mai
4

bine? 6. Folositi-va de sentimente pentru a va fixa obiectivele. Ganditi-va cum ati vrea sa va simtiti sau cum ati vrea sa se simta cei din jur, clientii, partenerul, copiii vostri. 7. Validati sentimentele celorlati. Aratati empatie, intelegere si acceptare pentru ceea ce simt cei din jur. Nu-i criticati, judecati, controlati sau etichetati. 8. Invatati sa faceti fata sentimentelor negative. Folositi de exemplu ceea ce de obicei denumim ca fiind minie, enervare, ca sa va simtiti mai dinamizati si energizati. 9. Fiti sinceri si exprimati intr-un mod cat mai obiectiv ceea ce simtiti. Nu afirmati "Urasc ciorapii astia" sau "Ador cafeaua cu frisca". Sunt exprimari care sigur nu reflecta ceea ce simtiti cu adevarat. 10. Invatati sa va identificati emotiile mai degraba decat sa etichetati oamenii si situatiile. Pentru aceasta enuntati propozitii alcatuite din trei cuvinte, care incep cu "Ma simt..." sau "Sunt...". "Sunt nerabdator", nu "Este ingrozitor ce se petrece" sau "Ma simt jignit" si nu "Esti un nenorocit". 11. Evitati oamenii care va fac sa va simtiti inconfortabil. Deoarece emotiile sunt contagioase, pana veti reusi sa mai cresteti interior si sa puteti face fata emotiilor negative care vi le provoaca, este o atitudine inteleapta sa evitati anturajul care va genereaza stari proaste.

Chestionarul Friedmann-maturizare emotional


Te invit sa citesti intrebarile si sa raspunzi cu Da sau Nu. Aduna punctele aferente raspunsurilor date si apoi imparte totalul la 25.
1. M descurajez destul de uor i am deseori stri i crize ocazionale de depresiune? DA 11 NU 21 2. mi place s fiu pus la punct cu mbrcmintea i m bucur cnd reuesc s atrag atenia (asupra mea) cu mbrcmintea i manierele mele? DA 7 NU 20 3. Sunt cu snge rece i stpn pe mine n situaii neprevzute i periculoase? DA 26 NU 7 4. Sunt nclinat s fiu foarte iritabil sau dogmatic cnd, susinndu-mi o prere, ntmpin o opoziie puternic? DA 12 NU 30 5. Solitudinea mi este agreabil, mi place s fiu singur? DA 40 NU 8 6. Spun adesea lucruri pe care apoi le regret? DA 10 NU 20 7. Relaiile cu familia mea sunt panice i armonioase? DA 31 NU 9 8. M simt adesea rnit de cuvintele i aciunile altora? DA 11 NU 10 9. Sunt gata s admit c am greit cnd mi dau seama de aceasta? DA 26 NU 26 10. Sunt nclinat s dau vina pe alii pentru greelile i erorile mele? DA 7 NU 25 11. M consider cel mai realizat dintre toate rudele mele? DA 6 NU 29 12. Nutresc gndul c nu am avut noroc n via? DA 11 NU 26 13. Sunt nclinat s triesc peste mijloacele mele? DA 13 NU 25 14. Am un accentuat sim de inferioritate sau o lips de ncredere n mine, pe care ncerc s-o ascund? DA 7 NU 30 6

15. Sunt nclinat s plng cnd asist la o pies de teatru sau film emoionant? DA 5 NU 28 16. Micile suprri m fac s-mi ies din fire? DA 11 NU 25 17. Sunt nclinat s impresionez cu superioritatea mea pe ceilali oameni? DA 7 NU 30 18. Sunt dominator, mi place s m impun celorlali? DA 12 NU 30 19. n general caut s ctig simpatia celor din jurul meu? DA 7 NU 24 20. Sunt furios cnd am necazuri sau neplceri? DA 5 NU 20 21. Sunt stpnit de ur, cu o antipatie activ fa de anumite persoane? DA 7 NU 21 22. Devin plin de invidie i gelozie cnd alii au succes? DA 11 NU 21 23. Sunt foarte atent fa de asentimenetele altora? DA 22 NU 7 24. M nfurii sau m necjesc adesea i am certuri cu oamenii? DA 10 NU 20 25. Am uneori (adesea) gnduri de sinucidere? DA 5 NU 20

Interpretarea rezultatelor: 25 puncte Perfect maturizat emoional. 24-22 puncte Maturitate emoional normal. 21-20 puncte Persoan sensibil, profund uman, cu echilibru emoional. 19-18 puncte Maturitate emoional redus, situatie spre limit. 17-16 puncte Tendin ctre imaturitate emoional. 15-14 puncte Uoar imaturitate emoional. 13-12 puncte Persoan adolescentin sensibil. 11-10 puncte Copilroas sub aspect emoional. 10 puncte Infantil n planul dezvoltrii emoionale (retard n ordinea dezvoltrii emoionale corelat cu dezvoltarea mental).

1. 2. 3. 4.

Bibliografie Daniel Golenam, Inteligenta Imotionala, Editura Curtea Veche, 2001; Svetlana Focsa-Semionov, Invatarea Academica Independenta Si Autoreglata, USM, 2009; http://www.scritube.com/economie/LUCRARE-DE-LICENTAConsiderati142231613.php http://www.queendom.com/

AUTOEVALUARE A PRODUSULUI FINAL Eu cred ca la sarcina data ar trebui sa fiu notate cu nota de 8. M-am straduit sa urmez toate sarcinile in elaborarea articolului dat; Tema data are o importanta deosebita in present si este o tema actual de discutie; Am desfasurat bine sarcinile, conform cerintelor; Limbajul folosit in lucrarea data este acccesibil.