Tema nr. 6.

Comunicare și dezvoltare socio-emoțională la vârsta adolescenţei

Plan de dezvoltare a inteligenței emoționale la vârsta adolescenței realizat pentru
elevii de liceu

În cel mai general sens, inteligența emoțională (IE/ EQ) se referă la capacitatea de a recunoaște și regla
emoțiile în noi înșine și de a recunoaște emoțiile în ceilalți (Thorndike, 1920).
Inteligenţa emoţională a fost descoperită încă din anul 1920 de către E.L.Thorndike şi definită ca
inteligenţa socială, respectiv abilitatea de a înţelege şi de a te comporta cu înţelepciune în relaţiile umane.
Gardner, teoreticianul inteligenţelor multiple a introdus termenii de inteligenţă interpersonală şi
intrapersonală, forme de inteligenţă ce permit omului o adaptare superioară la mediu social mai apropiat sau
îndepărtat lui (Gardner, 1993). Psihologul american Daniel Goleman a publicat o carte în anul 1995, care a
devenit cunoscută în întreaga lume: “Inteligenţa emoţională: de ce poate fi mai importantă decât IQ” (Emotional
Inteligente: Why It Can Matter More Than IQ), aducând în actualitate şi definind noţiunea de inteligenţă
emoţională(Goleman, 2022).
Daniel Goleman formulează definiţia inteligenţei emoţionale pe baza lucrării lui Mayer şi a lui Salovey
din 1993, adăugând anumite elemente care ar putea intra în categoria “trăsături de personalitate sau de caracter”.
Considerată de autorul menţionat mai sus cheia succesului personal şi profesional, inteligenţa emoţională, fiind
un amestec de stăpânire de sine, motivaţie, empatie, gândire liberă, tact şi diplomaţie, atribute ale unei
persoane ce o fac să aibă o inteligenţă emoţională ridicată (Goleman, 2022).
Inteligența emoțională include 4 tipuri de abilități: perceperea emoțiilor, utilizarea emoțiilor,
înțelegerea emoțiilor și gestionarea emoțiilor.

Daniel Goleman, autorul

bestsellerului ”Inteligența emoțională”,
divizează acest atribut în cinci componente:
1.Autocunoașterea- Această componentă se
referă la capacitatea de a identifica propriile
emoții, valori și aspirații. Conform autorului,
cunoașterea de sine vine la pachet cu o
încredere mai mare în forțele proprii, dar și
cu o capacitate de a evalua atât impactul pe
care comportamentul tău îl poate avea asupra
altora, cât și pe cel al comportamentului
altora asupra ta.
2.Stăpânirea de sine- Goleman asociază stăpânirea de sine cu posibilitatea controlului asupra emoțiilor
negative, dar și cu responsabilitatea propriilor greșeli și abilitatea de a le recunoaște. Flexibilitatea este cheia

1
acestei componente. Odată ce ești stăpân pe propriile emoții, beneficiile se vor reflecta în atitudinea ta
optimistă, dar și în capacitatea de a te adapta unor situații noi.
3.Motivația intrinsecă- Această abilitate ce ține de inteligența emoțională este foarte importantă.
Persoanele cu un EQ mare sunt motivate de lucruri care depășesc barierele recompenselor externe precum
faima, bogăția, recunoașterea sau ovațiile celorlalți. În locul acestora, motivația intrinsecă se bazează pe
pasiunea de a-ți împlini propriile obiective și nevoi.
4.Empatia- Empatia se referă la abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți și este o componentă
esențială a inteligenței emoționale. Însă, empatia nu se limitează la această identificare, ci include răspunsul sau
reacția la acestea. Această dinamică ne determină să fim mai blânzi cu cei triști, să ne bucurăm pentru succesul
celor din jur, să căutăm soluții pentru problemele lor.
5.Abilitățile sociale- Deși în anumite contexte se pot suprapune cu empatia, abilitățile sociale includ
mai degrabă capacitatea de a interacționa și de a comunica într-un mod coerent și productiv cu ceilalți. Este o
calitate pe care se pune cu atât mai mult preț în mediul profesional, unde capacitatea de a asculta activ, de a
comunica, de a te exprima nonverbal, dar și abilitățile de leadership sau persuasiunea - toate incluse în categoria
abilităților sociale - își pot spune cuvântul asupra parcursului profesional și a reușitelor ce țin de carieră.

La ce ii ajută inteligența emoțională pe adolescenți?

Achizițiile din sfera emoțională îi ajută pe adolescenți
pe tot parcursul vieții, în menținerea relațiilor atât la nivel
personal cât și profesional (Janssen & Szende, 2014) .
Prezența unei inteligențe emoționale crescute la adolescenți
vine cu o serie de avantaje/ beneficii printre care amintim:
încrederea în sine sau conștientizarea propriilor emoții,
motivația intrinsecă ajută la stabilirea unor obiective și a unor
sisteme de măsurare a reușitei proprii, care vine la pachet cu
starea de calmitate, autoapreciere, ambiția și perseverența, stăpânirea de sine ne face mai flexibili și ne ajută să
ne adaptăm mai ușor, gestionarea relațiilor îi ajută pe adolescenți să-I înțeleeagă pe ceilalți - de la emoții și
motivație, la acțiune - și interpretarea corectă a constructelor sociale (Paladi & Cauş-Avram, 2013).
 
Profilul emoțional la adolescență
La nivel socio-emoțional, adolescenții sunt
caracterizați de egocentrism. Astfel, aceștia își construiesc o
audiență imaginară – credința că ceilalți oameni îi privesc,
evaluându-le aspectul fizic și comportamentul.  Pe lângă
îngrijorarea legată de ceea ce gândesc ceilalți despre ei,
adolescenții cred că doar ei se simt așa, simțindu-se
neînțeleși (Furnham & Robinson, 2023). De asemenea, ei
consideră că sunt protejați de pericol și chiar de moarte,
având iluzia invulnerabilității. Unicitatea și invulnerabilitatea
percepute de adolescenți sunt denumite fabule personale. De asemenea, analizând jurnalul lui Anne Frank,
cercetătorii au descoperit că revolta emoţională din adolescenţă rezultă din gânduri complexe. Totuși relația cu
profesorii, colegii și activitățile școlare pot să determine trăirea atât a succesului cât și a eșecului sau poate să

2
genereze diverse sentimente în rândul adolescenților precum modestia, admirația, frustrarea sau invidia (Frank,
2010).

La fel ca în cazul testării IQ-ului, cele mai populare metode de testare ale inteligenței emoționale sunt
varianta testării profesionale, în care un psiholog sau un expert în sănătate mentală îți evaluează coeficientul de
inteligență emoțională, prin două variante:
1.Testul MSCEIT (Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test), care se bazează pe abilități
precum cea de a percepe, identifica, înțelege și gestiona emoțiile (Maul, 2012);
2.Testul ESCI (Emotional and Social Competence Inventory),(Boyatzis et al., 2000) bazat pe un
chestionar de autoevaluare și pe evaluarea oferită de către persoane care te cunosc foarte bine și îți pot aprecia
abilitățile sociale și emoționale.
Variantele informale, de multe ori gratuite, disponibile pe diverse site-uri, sunt cele sub formă de
formular pe care le poți parcurge și calcula singur, răspunzând la întrebări sau pentru a aprecia valoarea de
acord sau dezacord pentru afirmații precum ”Simt adesea că am capacitatea de a înțelege cum se simt ceilalți”.
Foarte populare sunt și testele de abilitate, care implică răspunsuri pentru anumite situații și evaluarea
abilităților în funcție de aceste răspunsuri; evaluarea propriu-zisă este făcută ulterior de un terț (Mayer et al.,
2001).

Modalități de dezvoltare a inteligenței emoționale la adolescenți

Unele dintre cele mai esențiale lucruri care trebuie să fie asigurate de către persoanele responsabile de
educația pentru dezvoltarea emoțională a adolescentului, sunt acelea de a acorda atenție comportamentelor, a
timpului de calitate oferit, a conectării cu lumea interioară a acestuia și de a răspunde nevoilor pe care le are,
precum și de a asigura un climat socio-emoțional pozitiv care să ofere oportunități de exprimare deschisă a
dorințelor, a trăirilor, de învățare a unor atitudini pozitive asupra diverselor situații întâmpinate, astfel încât să
fie restabilit echilibrul emoțional, pentru a putea fi prevenite și diminuate simptomele de stres sau anxietate
(Oppe et al., 2007).
În scopul dezvoltării inteligenței emoționale la adolescenți în literatura de specialitate sunt prezentate
numeroase tehnici, printre care enumerăm:
a) Tehnici rațional-emotive și comportamentale - prin intermediul acestor tehnici se urmărește
creșterea gradului de conștientizare a credințelor iraționale, înlocuirea acestora cu gânduri pozitive pentru a
schimba energia lumii interioare și a diminua perturbările emoționale.
b) Implicarea corpului în jocul de rol (inbodyment) - au ca scop dezvoltarea capacității de exprimare
emoțională. Prin intermediul corpului pot fi accesate emoțiile, gândurile, sentimentele. Acest proces de
conexiune dintre nivelul afectiv-corporal-cognitiv are un rol unificator și de reglare emoțională a persoanei
(Sakhawalkar & Pawar, 2023).
c) Tehnici de detoxifiere emoțională - focusate spre atingerea unui echilibru interior și spre eliminarea
tiparelor mentale negative, cu rolul de a îmbunătății abilitățile de a empatiza cu ceilalți și de a elibera stresul.
d) Training psihosomatic - tehnicile de relaxare precum: Mindfulness este o tehnică de ancorare în
prezent, ne pune în contact cu emoțiile, gândurile și contribuie la reglarea emoțională, ajută la combaterea
stărilor de anxietate, Relaxare analitică Jacobson - scopul acestei tehnici este de dobândire a unei stări de liniște
și echilibru interior și de reducere a stresului și anxietății. - Antrenamentul autogen după I. H. Schultz - această
tehnică crește autocontrolul și autocunoașterea, îmbunătățește dispoziția emoțională.

3
 e) Terapia prin artă - poate facilita proiecția sentimentelor, a gândurilor, optimizează capacitatea de
autocunoaștere și îmbunătățește comunicarea interpersonală.
f) Tehnici de conștientizare a stărilor emoționale prin muzică - oferă posibilitatea de exprimare
liberă a sentimentelor și a trăirilor interioare, meloterapia, îmbunătățește starea de bine, ceea ce poate genera
efecte pozitive asupra comportamentului (Lantieri & Goleman, 2008).

Identificarea celor mai potrivite modalități de comunicare cu rol în dezvoltarea emoțională a

adolescenților în clasă
1. La ora de economie sau educație antreprenorială, în liceu, pentru a pune în practică cunoștințele
învățate și de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale la
adolescenti, m-am găndit că ar fi indicat să joace în grupuri de
câte 8, jocul Monopoly.
Astfel că, jocul are un rol important și în
dezvoltarea inteligenței emoționale a adolescentului, prin
faptul că el este pus în relație cu colegii lui. În timpul
jocului elevii se confruntă cu diferite emoții pe care ei
învață să le gestioneze, cum ar fi: competitivitate, dezvoltă
calităţi de lider (dorința de a fi primul), invidie și astfel se dezvoltă încrederea în forţele proprii, se
creează un dialog intern constructiv, se poate defini personalitatea, ajută la integrarea în grup,
impulsionează empatia, dezvoltă capacitatea de adaptare, creşte capacitatea de concentrare.

2. Introducerea unui ”termometru emoţional ” cu 10 puncte pentru cuantificarea emoţiilor (1= mă simt
puţin trist …10= n-aş putea să mă simt mai trist de atât ) şi explicarea faptului că sentimentele pot varia ca
intensitate de la slab la puternic.

Voi înmâna fiecărui elev o fișă care conține roata

emoțiilor și termometru emoțional cu punctele de la 1-10.
La sfârşitul fiecărei ore, adolescenţii vor răspunde
la întrebarea: 
- Câte emoţii am trăit azi?

Se enumeră atât emoțiile pozitive cât și cele negative și

se face un total al emoțiilor.
Astfel elevii vor ști exact să definească cât mai precis
emoțiile și să le scaleze ca intensitate. Se face un total al
emotiilor.

4
3.Ca modalitate de comunicare și autocunoaștere, aș realiza la clasă, la începutul și sfârșitul de an, Jocul „Ce aș
fi dacă aș fi?” Cine sunt eu?, fiind o modalitate excelentă
de cunoaștere reciprocă și de dezvoltare a inteligenței
emoționale. El ne oferă ocazia să observăm ce imagine are
adolescentul despre sine, precum și despre ceilalți colegi
din clasă.
Ca o variantă de dezvoltare emoţională, la fiecare
dintre aceste întrebări, putem să mai adaugăm altele, în
funcţie de disponibilitatea adolescentului de a răspunde:
Cum se simte floarea (pasărea, culoarea, etc) pe care ai
ales-o tu?

4.Învârte roata și calmează-te! Voi împărți la începutul anului școlar câte o roata
ca în exemplul de mai jos, în care să fie scrise 10 idei de
calmare în situații de stres, agreate și care funcționează la
adolescenți.
Iar la finalul fiecărei orei, îi întreb pe elevi: Cât de
des au utilizat roata? Care este modalitatea prin care se
calmează cel mai repede?
Această roata oferă adolescentului modalităţi
sănătoase de gestionare a emoţiilor și prin care acesta poate
învăţa să facă faţă stresului mult mai ușor.

Concluzii
Cultivarea inteligenţei emoţionale este cel mai important aspect al unei relaţii iubitoare, bazate pe
încredere şi sinceritate. Capcana cea mai frecventă este aceea că părinţii se concentrează cu precădere pe
rezultatele şcolare, pe performanţele intelectuale ale copiilor lor. În fapt, identitatea şi viitorul adolescenţilor
sunt determinate de bunăstarea lor emoţională şi spirituală. Inteligența emoțională îi ajută pe adolescenți pe tot
parcursul vieții, în menținerea relațiilor atât la nivel personal cât și profesional.
Inteligența emoțională este importantă în conștientizarea și înlocuirea comportamentelor nesănătoase
a adolescenților și învățarea unor modalități adecvate de manifestare emoțională din partea părinților și a
profesorilor care să contribuie la dezvoltarea armonioasă a acestuia. Informarea corectă a părinților cu privire la
5
psiho-educația emoțională a adolescentului, precum și implementarea în școală a unor programe menite să
prevină riscurile determinate de dobândirea deficitară a competențelor socio-emoționale pot să contribuie la
sănătatea mentală a adolescentului.
Capacitatea de înțelegere a stărilor emoționale este un indicator extrem de important al sănătății
mintale.

BIBLIOGRAFIE
Boyatzis, R. E., Goleman, D., & Rhee, K. (2000). Clustering competence in emotional intelligence: Insights
from the Emotional Competence Inventory (ECI). Handbook of Emotional Intelligence, 99(6), 343–362.
Frank, A. (2010). Anne Frank: The diary of a young girl. New York.
Furnham, A., & Robinson, C. (2023). Sex difference in estimated intelligence and estimated emotional
intelligence and IQ scores. The Journal of Genetic Psychology, 184(2), 133–144.
Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. Basic books.
Goleman, D. (2022). Creierul şi inteligenţa emoţională: Noi perspective. Curtea Veche Publishing.
Janssen, B., & Szende, A. (2014). Population norms for the EQ-5D. Springer.
Lantieri, L., & Goleman, D. P. (2008). Building emotional intelligence: Techniques to cultivate inner strength in
children. Sounds True.
Maul, A. (2012). The validity of the Mayer–Salovey–Caruso Emotional Intelligence Test (MSCEIT) as a
measure of emotional intelligence. Emotion Review, 4(4), 394–402.
Mayer, J. D., Salovey, P., Caruso, D. R., & Sitarenios, G. (2001). Emotional intelligence as a standard
intelligence.
Oppe, M., Devlin, N. J., & Szende, A. (2007). EQ-5D value sets: Inventory, comparative review and user guide.
Springer.
Paladi, O., & Cauş-Avram, O. (2013). Relaţia dintre inteligenţa emoţională şi motivaţia pentru succes la
preadolescenţi. Psihologie, Revista Ştiinţifico-Practică, 2, 14–20.
Sakhawalkar, A. S., & Pawar, P. S. (2023). A STUDY OF THE EFFECT OF EMOTIONAL INTELLIGENCE
ON PERSONALITY DEVELOPMENT IN EARLY TEENAGERS IN PUNE CITY. The Online Journal
of Distance Education and E-Learning, 11(1).
Thorndike, E. L. (1920). Intelligence examinations for college entrance. The Journal of Educational Research,
1(5), 329–337.