CORELAȚIA DINTRE MATURITATEA

EMOȚIONALĂ, AUTOEFICACITATEA ȘI
TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE ALE
STUDENȚILOR MILITARI ROMÂNI

ABSTRACT
In this paper we present the results of a study which
purpose was:
(1) the measurement of the emotional maturity level of the
Military Leadership students in the Land Forces Academy
Sibiu ;(2) to highlight the semnificative correlations between
the level of maturity,self-efficacy and the Big Five type of
personality traits of those students. The research instrument
were: Friedmann Emotional Maturity Scale, Schwartzer and
Jerusalem’s General Self-Efficacy Scale and Hexaco-PIR.

Keywords: emotional maturity, self-efficacy, personality traits

Pentru a stabili legătura dintre nivelul de maturitate,autoeficacitate si cele 5 tipuri de

trăsături de personalitate (Big Five) am folosit următoarele instrumente de cercetare: Scala de
maturitate emoțională Friedmann, scala autoeficacității generale și Hexaco-PIR. Astfel
cercetarea am desfășurato pe studenți din cadrul Academie Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu”,
fete și băieti,folosind aceste teste, iar la final am prelucrat rezultatele obținute si le-am comparat
pentru a observa dacă sunt diferențe notabile. În cele ce urmează, vom defini câteva noțiuni
teoretice esențiale, necesare pentru înțelegerea și reușita studiului. Inteligența emoțională este
capacitatea prin care ne putem identifica, înțelege și gestiona emoțile. 
Dezvoltarea inteligenței emoționale ne ajută la o mai bună cunoaștere a propriilor
noastre abilități și potențialități, la eficientizarea comunicării și relaționării, la creșterea gradului
de adaptare, a confortului și a calității vieții.
Conform unor studii recente ale lui Goleman, inteligența emoțională poate fi dezvoltată în
timp (termenul la care face referire Goleman este maturitatea inteligenței emoționale).
Conform principilor lui Goleman se evidențiază cele 4 componente ale inteligenței emoționale și
anume:

1. Autocunoașterea

Autocunoașterea este abilitatea de a îți percepe cu acuratețe propriile emoții, în momentul în care
te afli într-o anumită situație, și înțelegerea tendințelor tale în acest context. Autocunoașterea
include controlul reacțiilor tale tipice la evenimente, provocări și anumite persoane. Este
important să realizezi care sunt tendințele tale; te ajută să îți înțelegi rapid emoțiile. Un grad
mărit de autocunoaștere presupune disponibilitatea de a tolera disconfortul concentrării asupra
unor sentimente ce pot fi negative.

Autocunoașterea se împarte în:

-Autocunoașterea emoțională
-Autocunoașterea realistă și corectă
-Încrederea în sine

2. Autocontrol

Autocontrolul este ceea ce se întamplă atunci când acționezi sau nu acționezi. Depinde de
autocunoaștere și este a doua parte majoră a competenței personale. Autocontrolul este abilitatea
de a îți folosi conștiența propriilor emoții pentru a te menține flexibil și a îți direcționa
comportamentul în mod pozitiv. Asta înseamnă să îți gestionezi reacțiile emoționale la situații și
persoane.

Componentele autocontrolului sunt:

-Autocontrol emoțional
-Transparența și menținerea integrității
-Adaptabilitate la schimbare
-Orientarea spre rezultate
-Inițiativa
-Optimism și perseverență

3. Social “Awareness” (conștiența socială, de grup)

Ca primă componentă a competenței sociale, conștiența socială este o abilitate de bază.

Conștiența socială este capacitatea de a depista în mod precis emoțiile altor persoane și de a
înțelege tot ce li se întâmplă cu adevărat acestora. Adeseori, asta înseamnă să percepi ce gândesc
și simt alții, chiar dacă tu nu simți la fel. Conștiența socială te ajută să rămâi concentrat și să
absorbi informațiile esențiale.

Componente ale conștienței sociale:

-Empatie (simțirea sentimentelor și perspectivei celorlalți, un interes real față de grijile celorlalți)
-“Awareness” la nivelul organizației
-Orientarea spre serviciu

4. Managementul relațiilor interpersonale

Gestionarea relațiilor derivă adeseori din abilitățiile din primele trei competențe ale inteligenței
emoționale. Gestionarea relațiilor este capacitatea de a îți folosi conștiența în ceea ce privește
propriile emoții și cele ale altora, pentru a folosi interacțiunile cu succes. Acest lucru asigură o
comunicare clară și o gestionare eficientă a conflictului. Gestionarea relațiilor reprezintă și
legătura pe care o stabilești cu ceilalți, în timp. Cei care își gestionează bine relațiile sunt capabili
să înțeleagă avantajul de a avea legături cu multe persoane diferite, chiar și cu cele pe care nu le
plac în mod deosebit.

Componente ale managementului relațiilor interpersonale:

-Dezvoltarea altora, a abilităților acestora, coaching
-Leadership inspirațional
-Catalist al schimbării (inițierea și managementul schimbării)
-Influența (un rol important îl joacă persuasiunea)
-Managementul conflictelor (legat de negocierea și rezolvarea disputelor)
-Lucrul în echipă și colaborarea (crearea de sinergie de grup în urmărirea scopurilor grupului)

Primele două componente (autocunoașterea și autocontrolul) sunt considerate componente

personale ale inteligenței emoționale, iar celelalte (conștiența socială și managementul relațiilor
interpesonale) sunt categorii sociale ale inteligenței emoționale.

Testul Big Five

Cele cinci mari trăsături de personalitate, evaluate prin testul Big Five, cunoscute și sub numele
de modelul celor cinci factori, este una din cele mai cunoscute metode de evaluare a
personalității. Cei cinci factori descriși sunt deschiderea spre experiență, conștiinciozitatea,
extraversia, agreabilitatea și neuroticismul.

Deschiderea spre experiență se refera la aprecierea artei, emoții, aventură, idei neobișnuite,
curiozitate și varietatea experienței. Deschiderea reflectă gradul de curiozitate intelectuală,
creativitatea și preferința persoanei pentru nou.
De asemenea descrie măsura în care individul este imaginativ sau independent și preferă o
varietate de activități, comparativ cu activitățile de rutină.
O deschidere mare spre experiență poate fi de asemenea un indicator al impredictibilității și
lipsei de concentrare. Persoanele cu scor mare la acest factor caută experiențe intense, euforice,
cum sunt parașutismul sau jocurile de noroc. Din contră, persoanele cu scor scăzut la factorul
deschidere spre experiență sunt pragmatice, uneori chiar dogmatice și cu idei fixe.

Conștiinciozitatea este tendința de a fi organizat și responsabil, de a te putea autodisciplina, de a

dori să achiziționezi cât mai multe și de a prefera lucrurile planificate în detrimentul celor
spontane. Un grad mare de conștiinciozitate este adesea perceput ca încăpățânare și obsesie. Cei
cu scor scazut la factorul conștiinciozitate au tendința de a fi flexibili și spontani, dar pot fi
percepuți ca nefiind de încredere.

Extraversia este energia, emoțiile pozitive, asertivitatea, sociabilitatea și tendința de a căuta

stimularea în compania altora. Extraversia crescută este adesea percepută ca un comportament de
atragere a atentiei sau a unei atitudini de dominator. Extraversia scăzută produce o personalitate
rezervată, reflectivă, care poate fi percepută ca fiind absorbită de sine.
Agreabilitatea este tendința de compasiune și de cooperare, comparativ cu suspiciunea și
anatagonismul față de ceilalți. Este de asemenea o măsură a gradului în care persoana este
dispusă să îi ajute pe ceilalți. Agreabilitatea crescută este adesea văzută ca naivitate sau ca
temperament submisiv. Persoanele cu agreabilitate scăzută sunt adesea competitive, putând fi
percepute ca fiind de tipul certărețe.

Neuroticismul este tendința de a simți emoții negative cu ușurință, ca de exemplu furie,

anxietate, depresie și vulnerabilitate. Neuroticismul se refera de asemenea la gradul de stabilitate
emoțională și control al impulsurilor.

Scala de maturitate emoțională Friedmann

Aceasta măsoară nivelul inteligenței emoționale.

Exista 25 de întrebări la care se raspunde cu Da sau Nu și fiecare răspuns are asociat un număr
de puncte.
Scorul se află prin însumarea punctajelor care se acorda pentru fiecare răspuns ales și împărțirea
punctajului total la 25.

Evaluarea punctajului:

Peste 25 – Perfect maturizat emoțional

22-24 – Maturizare bună
20-21 – Nivel corespunzător de maturizare
18-20 - Nivel mediu de maturizare
16-18 – Situație spre limită, tendință spre dezechilibru
14-15 – Ușoară imaturitate emoțională
12-14 – Reacții adolescentine, imature
10-12 – Reacții infantile, puerile
0-10 – Infantilism

Întrebările din cadrul testului Friedman

Scala autoeficacității generale

Autoeficacitatea se referă la convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza

resursele cognitive şi motivaţionale necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor primite.
Autoeficacitatea este o variabilă centrală în teoria social-cognitivă a personalității, pentru
mecanismele de autoreglare ale organismului la cerințele mediului.
Autoeficacitatea influențează în mod semnificativ și pervaziv viața persoanei. Aceasta se referă
la modul în care cineva își percepe capacitatea de a se mobiliza pentru a depăși dificultățile
întâmpinate în rezolvarea sarcinilor. Persoanele cu o autoeficacitate crescută își stabilesc
obiective înalte și prezintă o rezistență crescută în fața dificultăților întâmpinate. În cazul unui
eșec își revin mai ușor și atribuie eșecul mai degrabă lipsei de cunoștințe sau aptitudini, decât
unor eventuale deficite în capacitățile personale. În schimb, în cazul persoanelor cu auto-
eficacitate scăzută, accentul cade pe deficiențele personale, obstacolele întâlnite fiind mai greu
de depășit și rata de eșec crescând. Apare tendința de a depune mai puțin efort, de a-și asuma
obiective mai mici și se crează astfel o istorie personală săracă în experiențe de succes.
Scala autoeficacității generale cuprinde 10 itemi și este proiectată cu scopul de a evalua
convingerile persoanei despre propria capacitate de a face față dificultăților întâmpinate pe
parcursul rezolvării sarcinilor. Scala a fost dezvoltată în 1981, în limba germană, de către
Matthias Ierusalim și Ralf Schwarzer și, până în prezent,a fost folosită în numeroase studii,
existând adaptări pentru 33 de limbi. Se poate spune că această scală măsoară autoeficacitatea în
adaptarea la problemele de zi cu zi, încrederea în stabilirea obiectivelor, investirea de efort și
persistența în acțiune.
Bibliografie:

1. Bradberry Travis; Greaves Jean, Inteligență emoțională 2.0,

Editura Litera,București,2016

2. Chira Dorin;Ghizdav- David Adela,Inteligența emoțională î n

organizații,A.F.T,Sibiu,2013

3. Goleman Daniel;Boyatzis Richard,Inteligența emoțională în

Leadership, Editura Curtea Veche,Bucuresti,2005

4. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche

,Bucuresti,2005

5. Goleman Daniel ,Creierul și inteligența emoțională:noi

perspective, Editura Curtea Veche,Bucuresti,2016

6. Roco Mihaela,Creativitate și inteligență emoțională , Editura

Polirom,Iasi,2004