TEMA: Inteligența emoțională și stilurile de

conducere

Inteligența emoțională – repere teoretice

Inteligenţa emoţională se referă la abilităţile în baza cărora un individ poate

discrimina şimonitoriza emoţiile proprii şi ale celorlalţi, precum şi la capacitatea
acestuia de a utiliza informaţiiledeţinute pentru a-şi ghida propria gândire şi
acţiune (Salovey & Mayer, 1990). O altă definiţie, mai recentă, a fost dată de
Daniel Goleman (1995). Conform acestuia, inteligenţa emoţională desemnează o
capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative; o meta-
abilitate, care determină şi influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi
celelalte capacităţi şi abilităţi pe care le posedăm,inclusiv inteligenţa educaţională.
Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională nu este o abordare în termeni de calcule.
Metodele detaliate, pas cu pas pot arăta bine pe hârtie şi sună atrăgător atunci când
îi auzim pe autori şi pe exterţivorbind despre ele. Dar aceste metode funcţionează
rareori în şcoală. La fel ca majoritatea lucrurilor care dau un sens vieţii noastre şi
ne aduc satisfacţie, educaţia este un proces extrem de complex şi de profund.
Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională porneşte de la faptul că totalitatea
acţiunilor noastre ne permitesă creăm un echilibru mai sănătos în şcoală şi în
relaţiile cu elevii. Acţiunile noastre trebuie să pună accent pe importanţa
sentimentelor şi să ne ajută să ne ţinem sub control emoţiile, în loc să acţionăm
impulsiv sau să ne lăsăm copleşiţi de sentimente.
Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională porneşte de la faptul că totalitatea
acţiunilor noastre ne permite să creăm un echilibru mai sănătos în relaţiile cu
copiii prin accentuarea importanţei sentimentelor şi prin controlul emoţiilor.
Inteligenţa emoţională ţine de conştientizarea propriilor emoţii, stăpânirea
acestor emoţii (princontrolarea cauzelor generatoare), motivaţia interioară de a
evolua, dublată de iniţiativă, optimism şi dăruire, empatie (capacitatea de a
înţelege emoţiile şi sentimentele altora) şi, nu în ultimul rând, de aptitudinile
sociale, adică de capacitatea de a stabili relaţii pozitive, de a coopera şi colabora
cu ceilalţi, dea rezolva conflicte, de a capta atenţia. Capacitatea de a recunoaşte şi
de a face faţă emoţiilor duce la performanţe mai mari la şcoală, în muncă şi în
relaţiile interumane.
Ce înseamnă inteligenţa emoţională?
Inteligenţa emoţională este un alt mod de a fi inteligent: inteligenţa inimii.
Inseamnă: - să cunoşti emoţiile, să le recunoşti
- să poţi să te pui în pielea celuilalt
- să ştii să iei decizii
- să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci
- să fii motivat
- să ştii să comunici cu ceilalţi pentru a avea relaţii armonioase
Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:
* Intelegerea mai buna a propriilor emotii
* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea
productivitatii si a imaginii personale
Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai
importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei
emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii
armonioase cu cei din jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

2
Auto–Constientizarea
* Determinarea punctelor forte si a limitarilor
* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului,
precum si de impactul acestora asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

Managementul Emotiilor
* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.
* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Auto–motivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata
cererilor.
* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare
personala.

Abilitati sociale
* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de
ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Inteligența emoțională reprezintă un element fundamental in ceea ce

numim definirea comandantului. Autocunoasterea, motivarea, cunoasterea
propriilor emoții si modul de gestionare a acetora, empatia și altele sunt aspecte
ce alcatuiesc portretul psiho-moral al unui comandat, al unui lider.

Stilurile de conducere fundamentate pe inteligența emoțională

Dintotdeuna lumea este caracterizată de diversitate, fie că vorbim de

diversitate etnică, religioasă, rasială, în gandire, în trăiri, în sentimente. Aceste
discrepanțe sunt intalnite atât la nivel individ cât și la nivelul organizatiilor.
Diferentele dintre oameni sunt date de modul propriu de gandire, de
comportare, de trăire a sentimentelor, emoțiilor, dar și de gestionare și de
directionare către scop. Astfel, fiecare în rolul unui lider poate adopta stiluri
diferite de conducere.

3
 Stilurile de conducere fundamentate pe inteligența emoțională sunt
categoriste astfel: stilul vizionar, stilul sfătuitor, stilul colegial, stilul democractic,
stilul promotor şi stilul democratic.

Stilul vizionar influenţează pozitiv climatul emoţional şi transformă

spiritul organizaţiei la multe niveluri în sensul că liderul este cel care formulează
un scop pe care trebuie să îl atingă organizaţia însă nu impune un mod de realizare
a acestuia, permiţând angajaţilor să inoveze, să experimenteze, să-şi asume
riscuri. Liderii vizionari sunt cei care ştiu cum să îşi păstreze angajaţii foarte buni,
sunt cei care îi ajută pe aceştia să înţeleagă cum se integrează munca lor la nivelul
organizaţiei. Abilităţile inteligenţei emoţionale pe care le are un lider vizionar
sunt: inspiratia, transparenţa şi empatia. Inspiraţia este importantă în stilul de
conducere vizionar deoarece prin intermediul acesteia liderii vizionari
promovează viziunea în care ei cred şi care este în concordanţă cu valorile
organizaţiei. Existenţa transparenţei în stilul vizionar este explicată prin faptul că
pentru a fi credibili liderii trebuie să creadă în ceea ce promoveză. Prin urmare,
transparenţa presupune onestitate şi impărtăşirea informaţiilor şi a cunoştinţelor
pentru ca angajaţii să se simtă că fac parte din companie. Ultima abilitate a
inteligenţei emoţionale a stilului vizionar este empatia. Empatia este necesară
pentru a realiza o viziune corectă prin faptul că liderul în momentul în care creează
o viziune trebuie să ştie ce cred ceilalţi. Stilul vizionar nu este recomandat în
situaţia în care liderul formează o echipă de experţi sau de colegi mult mai buni
decât el.

Liderul care adoptă stilul sfătuitor stabileşte relaţii apropiate şi de

încredere cu angajaţii, acesta fiind realmente interesat de soarta oamenilor din
jurul lui. Consilierea presupune o comunicare continuă cu angajaţii şi totodată
oferirea acestora a unui feedback deschis. Liderul consilier îşi ajută oamenii să-şi
identifice puncte forte şi punctele slabe, încurajându-i pe aceştia să îşi
construiască obiective de dezvoltare pe termen lung. Prin faptul că liderii
consilieri îşi ajută oamenii atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal îi
motivează mult mai mult. Stilul de conducere sfătuitor poate să îmbunătăţească
capacităţile angajaţilor şi să sporescă încrederea în sine, dar în cazul în care
angajaţii nu sunt motivaţi sau au nevoie de foarte multe îndrumări şi feedback
eşuază. Abilităţile inteligenţei emoţionale care caracterizează acest stil de
conducere sunt autocunoaşterea emoţională şi empatia. Autocunoaşterea
emoţională este importantă deoarece creează liderii autentici, capabili să dea
sfaturi care sunt folositoare angajaţilor. Empatia este importantă pentru că liderii
ascultă şi abia apoi dau sfaturi.

Înclinaţia liderului mai mult spre oameni şi pe sentimentele lor şi mai

puţin pe nevoile lui emoţionale reprezintă stilul de management colegial. Liderul
colegial doreşte armonie, doreşte că angajaţii lui să fie fericiţi şi nu în ultimul rând

4
îşi doreşte o echipă rezonantă. Subordonaţii unui lider colegial sunt extrem de
loiali acestuia. Abilitatea inteligenţei emoţionale fundamentale în cadrul acestui
stil de conducere este empatia care îi permite liderului să menţină mulţumirea
angajaţilor prin interesul său faţă de viaţă profesională şi personală. Gestionarea
conflictelor este folosită în stilul colegial atunci când problema presupune
relaţionarea unor indivizi diferiţi sau chiar aflaţi în conflict , pentru a crea un grup
armonios.

Stilul democratic are un impact cât se poate de pozitiv asupra climatului,

caracterizându-se prin ridicarea moralului. Abilităţile inteligenţei emoţionale care
se regăsesc în acest stil de conducere sunt: spiritul de echipă şi colaborarea,
gestionarea conflictelor şi influenţa. Atuul liderului democratic este ascultarea.
Liderul democratic în momentul în care lucrează în echipă se comportă ca un
membru al echipei şi nu îşi impune autoritatea ca lider. Empatia este şi ea
importantă pentru că dacă liderul nu ştie cum să creeze un grup omogen, este
pasibil de greşeli.

Stilul de management promotor poate fi folosit însă în anumite limite.

Liderul promotor impune standarde înalte de performanţe, doreşte să facă
lucrurile cât mai repede şi cât mai bine, este axat pe obiectivele lui, nu oferă foarte
multe îndrumări. Subordonaţii acestui lider se pot simţi presaţi prea mult de
cerinţele acestuia. Toate aceste lucruri afectează climatul de la locul de muncă
deoarece presiunile exercitate de lider pot determina anxietate în rândul
subordaţilor şi spiritul inovator al acestora. Abilitatea inteligenţei emoţionale care
stă la baza stilului promtor este ambiţia datorită faptului că liderul promotor
încearcă tot timpul să se depăşească pe sine, să găsească noi abordări de
îmbunătăţire a performanţei atât pentru el, cât şi pentru cei care îi conduce.
Iniţiativa este prezentă în stilul promotor prin faptul că liderul încearcă să creeze
oportunităţi pentru rezultate mai bune. În cazul în care ambiţia este singura
componentă a inteligenţei emoţionale care este folosită în stilul promotor atunci
efecte generate de acesta sunt negative. Alte competenţe care le lipsesc liderilor
promotori includ abilitatea de a colabora şi autocontrolul emoţional.
Ultimul stil de management este stilul dominator. Stilul dominator se
bazează pe realizarea ordinelor în tocmai, cu explicaţii prea puţine în ceea ce
priveşte modul de realizare a acestora. Liderul dominator este cel care controlează
şi monitorizează orice situaţie, feedback-ul oferit de acesta se bazează pe ceea ce
nu au făcut subordonaţii, mai mult decât pe rezultatele bune. Climatul care este
creat de liderul dominator este caracterizat de un grad redus de satisfacţie a
angajaţilor şi stimă de sine scăzută. Stilul dominator este bun dacă este aplicat în
mod corect. În acest caz stilul dominator este caracterizat de următoarele
componente ale inteligenţei emoţionale: influenţa, ambiţia, iniţiativa,
autocunoaşterea, autocontrolul emoţional şi empatia. Liderul dominator doreşte
să obţină rezultate bune prin acţiuni dure, iar iniţiativa sa se manifestă în

5
exploatarea oportunităţilor. Autocontrolul emoţional este vital deoarece îl ajută pe
lider să îşi stăpânească furia şi nerăbdarea. În caz contrar, izbucnirile necontrolate
vor avea un impact emoţional devastator asupra angajaţilor.

Stilurile de conducere la nivelul organizației militare

Am zice că leaderul militar este caracterizat de dominanță și fără doar și

poate adoptă un stil de conducere dominator, însă în realiatea zilelor noastre
armata a suferit nu doar transformări fizice (eliminarea serviciului militar
obligatoriu, introducerea categoria soldaților gradați profesioniști) cât și la nivel
ideologic având în vedere apartenența la oganizația NATO. Pe de altă parte
modificări au apărut și la nivel tehnologic odată cu evoluția exponențială a acestui
domeniu.
Participarea la misiuni internaționale în teatrele de operații din zonele
„fierbinți” si-au adus un important aport la transformarea armatei. Situațiile
riscante la care sunt supuși în acest gen de misiuni au schimbat din punct de
vedere al relaționării, punându-se astfel un mare accent pe integritatea fizică și
psihică a militarilor. Cu taote acestea nu poate fi vorba de sublimarea ierarhiei
militare sau de adoptarea unor stiluri familiale de conducere de comunicare.
În concluzie, în organizațiile militare comadantii adoptă aceste stiluri de
conducere în functie de natura problemei pe care o au de rezolvat, în funcție de
misiunea de îndeplinit dar și de rezultatul dorit. Poate adopta, aleatoriu, chiar
toate stilurile de conducere ori le poate combina cu succes în diferitele stadii ale
problemei de rezolvat – misiunea.

CONCLUZII

 Una dintre caracteristicile principale ale conducerii bazate pe inteligenţa

emoţională este aceea că rezonanţa amplifică şi prelungeşte impactul
emoţional al comandantului

6
  Nivelul inteligenţei emoţionale a comandanţilor este cel care determină
eficienţa cu care ei identifică, gestionează şi canalizează sentimentele
proprii şi ale celor pe care îi conduc

 Autocunoaşterea constituie baza conducerii emoţionale. Dacă nu putem

depista propriile emoţii, nu vom şti să le stăpânim, şi cu atât mai puţin să le
înţelegem pe ale celorlalţi.

 Comandanţii care dispun de autocunoaştere sunt racordaţi la propriile

semnale interioare.

 Autocunoaşterea joacă de asemenea un rol crucial în empatie, adică în a

simţi cum priveşte altcineva situaţia: dacă cineva îşi ignoră în permanenţă
sentimentele, nu va putea să sesizeze nici sentimentele altora.

 Nu se poate apreacia ca unul dintre stilurile de conducere să fie cel mai

bun. In funcție de misiunea, obiectivele și rezultatele dorite sau alti factori
atât subiectivi, cât și obiectivi, fiecare lider adopta un stil de conducere
propriu sau paote adopta chiar mai multe pe timpul deruării activităților
astfel încât să ajungă la rezultatele scontate.

Bibliografie

1.Charles J Wolfe Associates. LLC. SMIETM - prima şi singura modalitate de

măsurare bazată pe teste de abilităţi ale inteligenţei emoţionale – 1988

2.D. Wechsler, A note on concmitant changes in I.Q. in a pair of siblings - Journal

of Genetic Psychology 1943
7
3.Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională - Editura Curtea Veche 2001

4.Daniel Goleman, Să munceşti cu inteligenţa emoţională – 1998

5.David R. Carusso, Aplicabilitatea practică a modelului inteligenţei emoţionale

la locul de muncă – lucrare academică 1999

6.Ion Dănăiaţă, Nicolae Aurelian Bibu, Mariana Predişcan, Management-bazele

teoretice – Editura Mirton 2002

7.John D. Mayer, Peter Salovey, Teoria inteligenţei emoţionale – 1990