Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Pedagogic de Sat ,, Ion Creang din Chiinu

Facultatea de Psihologie i Psihopedagogie Special

Catedra de Psihologie

Teza de an
ncrederea n sine la adolescenii din mediul
urban i rural.

Efectuat : Tihon
Mihaela
Conductor tiinific:
Losi Elena,
conf. univ., dr.

Chiinu, 2017
 CUPRINS
Argument ....................
Introducere .

CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC PRIVIND ABORDARI ALE

PERSONALITATII SI DEZOLVALTAREA SA IN DIFERITE MEDII.
1.1 Personalitatea accepiuni i perspective de abordare
1.2 Particularitile dezvoltrii personalitii adolescenilor.
1.3 Cele 3 stadii de dezvoltare personalitatii si fazele adolescentei.
1.4 Conceptul de Personalitate Interpersonala ....
1.5 Trebuintele Personalitatii Piramida lui Masslow
Concluziile pentru capitolul I ...................................................

CAPITOLUL 2. CADRUL TEORETIC AL INCREDERII IN SINE IN

PSIHOLOGIE
2.1 Abordri teoretice ale ncrederii in sine ...............
2.2 Componenetele ncrederii in sine .................
2.3 Particularitatile virstei adolescente ..........
2.4 Factorii ce influeneaz ncrederea in sine ....................
2.5 Specificul ncrederii n sine la adoleseni .....
2.6 ncrederea de sine: "vaccinul social"......................................
2.7 Cei 7C ai increderii cum sa inspiri incredere
2.8 Efecte negative ale lipsei ncrederii n sine n adolescen.....
Concluziile pentru capitolul II ........................

CAPITOLUL 3. STUDIUL EXPERIMENTAL AL NCREDERII N SINE LA

ADOLESCENTII DIN DIFERITE MEDII

2.1. Scopul, obiectivele, ipotezele cercetarii

2.2. Rezultatele cercetarii increderii in sine la adolescentii din diferite medii

Concluzii pentru capitolul 2

CONCLUZII I RECOMANDRI..................................

BIBLIOGRAFIE .........................................................

ANEXE ........................................................

Cuvinte cheie: adolescen, dezvoltare, personalitate ncredere de sine,

identitate de gen,autoaprecierea, sinele si imagine de sine, independenta.

2
 Argument
n lucrarea dat vreu sa prezint Daca este prezent ncrederea de sine la
individ, acesta usor poate primi si depasi, esecurile, greutatile, frustrarile cu
atit mai mult nu poate cdea n depresie emoional.
Scopul lucrarii s identific toate metodele i tehnicile de mbuntatire a
ncrederii n sine la adolescenti din mediu rural i urban:
1. S dau exemplu tinerilor cum mai bine sa-si construiasca o viata mai
usoara si implinita,sa scape de-o viata grea si o gindire negative asupra la
ceea ce li se intimpla rau.
2. S le aduc la cunostinta ca nu mai pot risca sa se piarda pe ei insisi. Am
insistat la parerea cum isi organizeaza stilul de trai, caci manifestindu-si
personalitatea ntr-un mod autentic si recldesc ncrederea n sine.
Obiectivele lucrrii prezint sinteza unor investigaii prezentate n literatura
de specialitate, pe problematica adolescenilor de la sat si de la oras, si a
particularittilor personalitii acestora, precum i rezultatele unei cercetri
personale, prin care mi-am propus investigarea increderii in sine n rndul
adolescenilor nascuti la oras, prin comparaie cu un lot de adolesceni
provenii de la sat.
Lucrarea este organizat n II capitole, dintre care n primul se descriu o
serie de probleme teoretice,legate de: perspectivele de abordare n psihologie
ale conceptului de personalitate, particularitile dezvoltrii personalitii
adolescenilor, ( mentionez mai mult asupra rolului pe care l joac
inccrederea in sine si stimei de sine n dinamica personalitii i n
funcionarea adolescentului ), rolul societatii, familiei, grupului din care fac
parte si cum contribuie mediul la cresterea sau diminuarea nivelului de
incredere,
n cea de-a doua parte a lucrrii, am prezentat obiectivele, ipotezele,
metodologia utilizat, precum i rezultatele unei cercetri, prin care am
comparat ncrederea n sine a adolescentilor evoluat pe un Eantion de 80
de subieci ( 40 de la sat / 40 de la oras). Datele obinute la finele cercetrii au
confirmat ipotezele generale care le-am mentionat: nivelul de Incredere in
fortile sale la adolescentii de la sat difera de nivelul celor de la ora.

Metodele folosite la identificarea nivelului de ncredere in sine:

I. Testul ncredre n Sine
II. Testul Suntei ncreztor in forele proprii?
( sursa: Centrul de Informare i Documentare privind Drepturile Copilului/
2010)
III. Testul Inteligenta Emotionala
IV. Metodica Autoaprecierea imaginii de sine

(Traducere i adaptare de Ion Dafinoiu)

3
 Introducere
Pe baza lucrrii format din 3 capitole, fiecare avnd subiectele ei a mm
incercat sa vorbesc despre Adolescen in totalitatea sa. Dezvoltarea
personalitatii unui adolescent este definita de mai multi psihologi, filozofi si
medici, fiecare avind argumentele, teoriile si viziunele sale. Cei mai
importanti si renumite personlitati ce s-au anexat si au vorbit mult pe tema
adolescentului au fost: Platon, Socrates, Rousseau, Parsons, Stanley Hall,
Coleman, acestia spunind ca Adolescena este o etap care desparte
copilria de vrsta adult (Larousse, 1993).
Capitolul intii intitulat ca Adolescenta si dezvoltarea adolescentului
cuprinde si acele mari teorii a acestor psihologi/ filozofi, cuprinzind diferitele
teme abordate pe tema adolescentii. Cu toata informatia citita, rugumata si
scrisa pe tema Adolescentului in cele 3 capitole ale lucrarii am avut ca prim
obicetiv sa demonstrez ca exista diferente mari ai increderii in ine intre
adolescentii crescuti, si ce au primit o educatie de la sat cu cei adolescenti de
la oras. Cei de la ora pun accent mai mare pe propriile capacitai si au un
caracter mai puternic, o imagine de sine mai crescut fa de propriul EU fa
de cei de la sat avnd o imagine de sine mai scazut fapt ce scade ncrederea
n propriile fore. Comparaiile detaliate v-or fi prezentate n partea practic a
lucrrii.

Sumar
Abordri teoretice ale ncrederii n sine dupa spusele lui Ruffus Oamenii
care nu au ncredere n ei nii sunt greu de iubit, tot el mai spune c
Oamenii care nu au ncredere n ei sunt, de fapt, nite oameni foarte
curajoi

4
Anna Freud ne demonstreaz c fiecare individ depinde de parerea celulilat i uit
s se prezinte cum este el defapt, care-I sunt aptitudinile si capacitile, i
anume de noi depinde modul in care ne percepem, si nu de alti factori externi.
ncrederea n sine vine n legtur strins i reciproc cu mai multe
componente cum ar fi:
Imaginea de sine- fiind ceea cum ne percepem propriile noastre
characteristic, capaciti.
Respectul de sine ce ramne stabil, neschimbat pe intreaga via. Modul n
care ne evaluam si ne primim pe noi inine n raport cu propiile ateptri.
Cunoaterea de sine cum ne cunoastem noi pe noi, propriile aptitudini.
n unul dintre paragrafe am numit si am descris Factorii ce pot influena
nivelul ncrederii n sine. Tot ceea ce ne nconjoar, Mediul, coala, Genetica,
Familia, Copilria, sunt importante n formarea personalitii noastre.
Adolescena trece prin 3 etape de dezvoltare: (de la 14 la 16/18 ani)
( de la 16/18 la 20 de ani) i (de la 18/20 la 25 de ani). Si la fiecare etap
sint mentionate caractericticile de dezvoltare personal.
Obiectivul din unele compartimnte a fost sa Accentuez cele 6 puncte p-u a
deveni o persoan a aciunii i mai puin o persoana neincrezatoare, fiecare
trebuie sa fie contient de ele.
Ca s inspirm mai mult ncredere am exemplificat Cei 7C ai ncrederii in
sine, fiind instrumentele de dezvoltare a nivelului ncredereii in forele
proprii.
In capitolul II. Am utlilizat 2 teste de determinare a gradului de ncredere n
sine si ncredere n forele proprii la adolescenii din mediul urban si rural.
Determinarea nivelului fiacrui student din ntreg eantionul (20 de subieci )
din aceeai Universitate din Chiinu. Gradul de corelaie dintre acestea.
Ipoteza cercetarii i Interpretarea ei.

5
CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC PRIVIND
ABORDARI ALE PERSONALITATII SI
DEZOLVALTAREA SA DIN DIFERITE MEDII.
1.1. Personalitatea accepiuni i perspective de abordare
M.Zlate realizeaza o prima schita a celor patru perspective de abordare a
personalitatii, si anume: atomista, structurala, sistemica, psihosociala.
1. Perspectiva atomista este bazata, pe de o parte, pe descompunerea
personalitatii in elementele sale componente in vederea studierii legitatilor lor
de functionare iar, pe de alta parte, pe descoperirea elementului primar, ultim
sau constituantului fundamental al acesteia. Conceptia behaviorista asupra
personalitatii umane a recurs la studierea unora dintre functiile particulare
existente: gesturi, vorbire, obiceiuri, ajungandi-se in felul ascesta la
pulverizarea unitatii si integralitatii personalitatii intr-o multitudine de
elemente sau parti constituante.
2. Perspectiva structurala porneste de la elementele componente, de la
modul lor de organizare, aranjare, ierarhizare in cadrul sistemului sau
structurii globale. Gestalitistii concepeau personalitatea ca fiind o structura
globala, unitara, se dispune de subsisteme integrate, astfel incat ceea ce se
petrce intr-o alta parte a ei. Astfel personalitatea devine un ansamblu de
trasaturi sau o configuratie de trasaturi. In acest sens este definitia data
personalitatii de Guilford conform careia personalitatea unui individ este o
configuratie specifica de trasaturi
( J.P.Guilford, 1959).
3. Perspectiva sistemica, introdusa in psihologie ca urmare a aparitiei si
dezvoltarii ciberneticii, porneste de la interpretarea personalitatii ca un
sistem, ca un ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata si deci
nonintamplatoare. Dupa Mihai Golu (1972), personalitatea apare ca fiind
unitatea integrativa superioara care serveste drept cadru de referinta pentru
studiul si interpretarea diferitelor dimensiuni ale sistemului psihic, ca fiind un
sistem supraordonat ce nu se poate reduce si nici confunda cu diferitele
procese si functii psihice. M.Zlate (2002) sesizeaza ca orice sistem dispune de
intrari-stari-iesiri, insemnand ca acestea vor fi intalnite si la nivelul
personalitatii.
4. Perspectiva psihosociala este orientata spre surprinderea personalitatii
concrete, asa cum se manifesta ea in situatiile si conjuncturile sociale
particulare, in sistemul interrelatiilor si al psihologiei colective, in functie de
atributele psihosociale ale omului, adica de statutele si rolurile sale, de
nivelurile sale de aspiratie si asteptare, de structura atitudinilor si opiniilor
sale. Omul, ca fiinta sociala prin excelenta, nu poate exista decat in cadrul
relatiilor sociale, iar ansamblul acestor relatii sociale asa cum a fost preluat,

6
interiorizat si sedimentat fiecare individ in parte, constituie insasi esenta
personalitatii.

1.2. Particularitile dezvoltrii personalitii adolescenilor

Adolescentul se construiete pe sine prin continue cutri i diferenieri fa
de alii din care nu lipsesc tensiunile, conflictele i frustrrile (Verza, 2000).
Schimbrile fizice, i mai ales cele psihice, din adolescen nu se petrec liniar,
ci cu oscilaii, cu perioade de inegalitate, dependente de factori educaionali,
sociali, de mediu.
Dincolo de multitudinea transformrilor ce caracterizeaz personalitatea
adolescentului, trei dominante se impun:
- cristalizarea contiinei de sine;
- identitatea vocaional;
- debutul independenei.

7
Dezvoltarea contiinei de sine sau identificarea de sine implic mai multe faete:
identificarea eului corporal material, a eului spiritual i a eului social.
Eul corporal material este constituit din corpul persoanei, dar i din
mbrcmintea sa, familia, casa, crile, prietenii, vecinii si etc., adic din
toate posesiunile sale. Individul vede toate acestea ca fiind intim legate de el
nsui.
Eul social este reprezentat de totalitatea impresiilor pe care individul le face
asupra celorlali. Este aspectul central al eului, o sintez a imaginii pe care o
proiectm asupra altora i a rolurilor pe care le jucm n faa celorlali.
Eul spiritual se afl n centrul autocunoaterii. El trimite la experienele
noastre interioare, la valorile i idealurile care reprezint aspectele relativ
stabile ale existenei noastr
Identitatea vocaional desemneaz capacitatea adolescentului de
autocunoatere i autodescoperire de posibiliti i incapaciti, mai ales cu
scopul autoperfecionrii.
Dobndirea independenei este un pas dificil de realizat pentru adolescent.
Ea este condiionat de ce anume consider societatea (prini, prieteni etc.)
c nseamn independen, care sunt limitele acceptabile n acest plan.
Exist trei feluri de independen:
- independena economic (material)
- independena emoional (afectiv, de apartenen)
- independena valoric (de mentaliti)

Independena economic i cea emoional sunt mai greu de dobndit. .

Dependena economic devine greu de suportat, chiar dac adolescenii
primesc un mic buget personal pe car l pot administra. De aceea, dorina unei
independene materiale va alimenta planurile de viitor ale tinerilor i va
contribui la construirea identitii vocaionale.
Pe lng cele trei aspecte dominante, menionate mai sus, ce caracterizeaz
dezvoltarea personalitii n adolescen, se nregistreaz i alte schimbri
importante ce constau n consolidarea unor componente (precum aptitudinile),
reorganizarea altora (caracterul sau idealul de via) i chiar apariia unora noi
(sistemul propriu de valori, idealul de via, concepia despre viaa sa i a
altora, contiina apartenenei la generaie).
Caracterul sufer schimbri importante n adolescen. Unele nsuiri
caracteriale aprute n copilrie se consolideaz, dar cele care sunt legate de
relaiile cu persoanele adulte i cu instituiile sociale intr ntr-un proces de
mari prefaceri care nu este lipsit de tensiune, contradicii, conflicte. Acest
proces a fost denumit criza de originalitate a adolescentului.
n ceea ce privete temperamentul, se poate aprecia c n jurul vrstei de
14-15 ani se expliciteaz tipul temperamental.

1.3 Particularitatile virstei adolescente

Adolescentul va trece prin trei stadii de dezvoltare. Adolescenta incepe cu
pubertatea si se termina cu maturitatea (stadiul de adult). Se caracterizeaza
8
printr-un proces de transformare si dezvoltarea fizica generala (inaltime,
greutate, proportii) si mai ales prin cresterea si maturatia organelor genitale.
Se dezvolta intelectual si-si alcatuieste un sistem propriu de valori sociale si
civice in raport cu care adolescentul stabileste noi relatii cu semenii de
ambele sexe, isi organizeaza si-si consolideaza o independenta emotionala
fata de parinti si alti adulti.

Adolescenta cuprinde doua faze:

1. Adolescenta timpurie cuprinsa intre varsta de 10-11/13-14 ani, este
perioada unor profunde transformari la nivel biologic si psihic (se mai
numeste preadolescenta sau pubertate). Aspectul fizic se caracterizeaza uneori
prin lipsa de armonie, mainile sunt mai lungi decat trunchiul, nasul poate fi
disproportionat in raport cu fata, conformatia pare a fi aceea a unui om
desirat. Se constata o schimbare si in modul de comportament al copilului,
acesta devine mai critic si nu mai suporta autoritatea parintilor. Se dezvolta si
constiinta de sine, tanarul incepe sa se descopere mai bine pe sine.
2. Adolescenta propriu-zisa, cuprinde perioada anilor 13-14/17-18 ani si se
caracterizeaza prin echilibrarea si clarificarea conceptiilor despre sine, lume si
viata, a laturii cognitive, afective si volitionale a personalitatii.

Caracteristicile cele mai importante ale adolescentei sunt:

a. Dezvoltarea constiintei de sine
Perioada adolescentei se manifesta prin autoreflectare, prin descoperirea
constiintei de sine, a faptului ca existenta proprie se deosebeste de a celorlalti
oameni. Adolescentul incepe sa se descopere, sa se cunoasca, sa se
autoevalueze in raport cu realizarile si capacitatile sale si ale altora.
b. Afirmarea propriei personalitati
Fiecare adolescent este unic, dorinta de originalitate este o caracteristica a
adolescentei. Fiecare adolescent doreste sa atraga atentia asupra sa, se
considera un fel de centru al universului in jurul caruia trebuie sa se
petreaca evenimentele
Adolescentii pun mare importanta pe aspectul exterior, isi doresc sa arate cat
mai bine din punct de vedere fizic si sa fie imbracati cat mai original.

9
Limbajul colorat caracterizeaza si el aceasta perioada, utilizarea unor
neologisme si arhaisme ii fac sa se simta mai speciali, unii isi aleg cu mare
grija cuvintele si utilizeaza din abundenta citate si expresii celebre. Si
limbajul codat sau codat ii fac sa se simta mai deosebiti. De obicei acest
limbaj codat are loc in cercuri restranse.
c. Integrarea sociala
Adolescentul incepe sa se integreze din ce in ce mai constient si mai activ in
grupul caruia ii apartine (clasa, scoala, comunitate). Devine din ce in ce mai
obiectiv in judecatile sale, aprecierile fiind facute in functie de invataturile
pe care si le-a insusit.

1.4. Personalitatea interpersonala sau despre tipologia

comportamentelor interpersonale (teoria lui R.F.Bales)

R.F. Bales (1970) a elaborat teoria cu privire la specializarea interactiunii

psihosociale si relatia acesteia cu tipologia comportamentelor
interpersonale. Aceasta dezvoltare sta la baza evaluarii, analizei si
interpretarii personalitatii. Acaasta teorie are la baza analiza factoriala a
caracteristicilor personalitatii.
Astfel, in procesul interpersonalizarii personalitatea umana tinde sa se
organizeze (specializeze) in procesul interactiunilor psihosociale si sa se
exprime prin comportamente tot cu character interpersonal, dat fiind ca
personalitattea nu se releva decat in si prin relatii interpersonale. Conceptul de
personalitate interpersonala este fundamentat de Bales, atat ca sursa a
specializarii personalitatii, dar si ca forma de manifestare.
Principalele dimensiuni ale personalitatii interpersonale au fost extrase tot
prin analiza factoriala dintre principalele dominante cu character antagonic,
surprinse in relatiile interpersonale:
a) tendinte de dominare pana la tendinte de supunere ( expresie a pozitiei
Upward(U) - downward (D);
b) tendinte conservatoare pana la tendinte dadicale ( expresie a pozitiei
anterior, forward F, posterior, backward,B);
c) tendinte de sociabilitate pana la izolare (expresie a tendintelor de investitie
energerica si relationala, denumite Pozitive P si negative N.
Autorul a dezvoltat pe baza acestei teorii un Chestionar de evaluare a tipului
de personalitate, rezultat din si prin relatiile interpersonale. Astfel au fost
obtinute un nr. de 27 de tipouri de personalitate, descrise prin configuratia
celor trei tendinte enuntate mai sus. De remarcat ca acesta teorie si criteriu de
analiza al personalitatii solutioneaza cel putin partial, caracterul dinamic si
interactional al personalitatii:
a) dupa structura si tipul de grup caruia ii apartine:
b) tipul de valori pe care le promoveaza in grup;
c) auto si interapreciere
d) imaginea de sine si perceptia interpersonala.

10
 1. 5. Trebuintele Personalitatii Piramida lui Masslow.
V. Autoactualizarea
IV. Trebuinte Cognitive
III. Trebuinte Sociale, apartenente.
II. Securitate.
I. Trebuinte Biologice.

Concluzii referitor Capitolului I.

n adolescen, dezvoltarea psihic este n prim plan. Este perioada in
care se stabilizeaza structurile de personalitate si se trece prin furtuna de
contradictii, cautari si intrebari prin care adolescentul incearca sa-si
gaseasca locul in lume si sa se defineasca si sa se exprime pe sine. Aceasta
este in mod normal o perioada de revolta, egocentrism si exaltare, in care
persoana traieste foarte intens tot ceea ce i se intampla si are impresia ca
este unica in experientele sale.
Adolescenta este perioada cea mai furtunoasa, mai frumoasa si mai
nebuneasca din viata unui om, iar noi cei din jurul adolescentilor trebuie sa-i
sprijinim si sa le fim aproape in aceasta perioada.

Problema personalitii ocup azi un loc central att n cercetrile teoretice ct i

aplicative. Cu toate acestea, n afar de inteligen, nici un alt concept al
psihologiei nu este att de complex i nedeterminat ca cel de personalitate.
n 1931, G.W. Allport enumera peste 50 de definiii, iar astzi McClelland
gsi peste 100 de definiii ale termenului. Se apreciaz c la ora actual pot fi
delimitate cu uurin cel puin 10-12 coli personologice. Printre cele mai
cunoscute se numr: teoria psihanalitic (S. Freud, A. Adler, K. Jung, .a.);
teoria factorial (G. Allport); teoria personalist (C. Rogers); teoria socio-
cultural .a.
Influena societii asupra individului este colosal. Personalitatea este
considerat drept produs social.
Socializarea este un proces de nsuire i interiorizare a normelor i
valorilor sociale, a modelelor de comportament social.
Mecanismele socializri sunt modelarea, nvarea i controlul social.

Parintii sunt adesea alarmati de parerile si izbucnirile adolescentilor lor si

incearca sa ii tina mai bine sub control, exacerband conflictul dintre
generatii. Este necesar sa-i ofere libertate si incredere, un stil echilibrat si
democratic pentru a stimula autonomia, responsabilitatea si a mentine o
comunicare buna cu adolescentul
Pe plan biologic, organismul tanarului trece printr-o serie de transformari
care il conduc spre adoptarea unei conformatii apropiate cu cea a adultilor.
Pe plan psihologic, transformarile sunt extrem de rapide si de spectaculoase
si conduc spre generarea de noi conduite si modalitati de relationare cu cei
din jur. Aceasta perioada poate fi una extrem de tensionata, cu multe
framanteri interne, cu adoptarea unei atitudini uneori nonconformiste.

11
 n dezvoltarea unei personalitati adolescentine mai bune contribuie indeosebit
tendintele lui spre ceva si trebuintele care acesta le are si in conformitate
cu intensitatea care au fost ele satisfacute. Masslow a repartizart
trebuintele in cele 5 nivele dupa importanta si semnificatia lor.

CAPITOLUL 2. CADRUL TEORETIC AL

INCREDERII IN SINE IN PSIHOLOGIE
Abordri teoretice ale ncrederii in sine
ncrederea nu vine din faptul ca ai mereu dreptate, ci din faptul ca nu ti-e
frica sa gresesti. - Peter T. Mcintyre.
Autorul are in vedere ca de multe ori teama de esec este pricipalul obstacol
care nu ne permite sa ne imbunatatim parerea despre noi insine. In loc sa
cautam mereu perfectiunea, ne putem asuma riscul de a gresi si de a nu mai
evita provocarile. Pentru cei care au incredere in propriile forte, esecurile
reprezinta oportunitatea de a invata din propriile greseli si de a evolua.

12
Oamenii care nu au ncredere n ei nii sunt greu de iubit, spune Rufus. Iar
asta nu fiindc ar avea un defect intrinsec pe lng cel pe care i l-au asumat
singuri sub forma nu sunt suficient de. Ci pentru c lipsa stimei de sine
este un fel de narcisism negativ.
Oamenii care nu au ncredere n ei sunt, de fapt, nite oameni foarte
curajoi mai spune Rufus. S treci prin via gndind c nu merii nimic e un
act uria de curaj. Astfel de oameni se mbrac i ies pe u, se duc la job, stau
cu familia sau merg la o petrecere, toate n timp ce gndesc c nu merit
niciunul dintre lucrurile bune care li se ntmpl.
Daca nu ai deloc incredere in tine, esti de doua ori invins in cursa vietii.
Avand ncredere n sine, ai ctigat chiar nainte de a incepe. - o defineste
Cicero, comentnd ca n confruntarea cu problemele si provocarile vietii, este
esential sa pornim la drum cu ncrederea n propriile fore. Dac ai ncredere
n tine iei nvingtor din oricare situaie, caci chiar i in cazul in care euezi
ai de ctigat experiena.
Cautam mereu putere si incredere in afara mea, dar acestea vin dinauntru.
Erau acolo dintotdeauna. - Anna Freud. Prin citatul ei, ne indeamna sa
constientizam faptul ca de noi depinde modul in care ne percepem, si nu de
alti factori externi. Trebuie sa ne dam seama ca influenta negativa a factorilor
externi asupra increderii in sine este o iluzie care ne impiedica sa evoluam.
Noi avem puterea de a alege daca ne lasam influentati de acesti factori sau
daca generam convingeri care sa sustina cresterea increderii in sine.

Thomas Edison spune ca Daca am face lucrurile de care suntem capabili, ne-
am uimi pe noi insine. Se refer c atunci cnd ne subestimam nu suntem
constieni de adevrata noastr valoare si de potenialul nostru. De ce s
deformam realitatea adoptand o viziune limitat asupra propriilor fore cnd
putem s ne valorificam calitaile astfel ncat sa ne atingem elurile.
"Atata timp cat crezi in tine, vei sti cum sa traiesti." - Goethe consider c
ncrederea n sine ne permite sa gsim mai usor solutii pentru problemele cu
care ne confruntam in viata. Drumul greu, al vietii ne poate aduce esecuri
peste care nu putem trece decat daca avea ncredere in puterile si forele
proprii, de-a ne depai limitele. De asemenea, ea, ne ajut s ne croim
propriul drum prin care sa obinem ceea ce vrem n via.

13
1.2. Componentele ncrederii in sine

ncrederea de sine are un rol important in formarea personalitii

adolescentilor. Att cei de la ora ct de la sat i formeaza singuri o imagine
i o stim de sine ridicat sau sczut. In dependen cum se afirma el n
societate, in grup, in familie, asa va fi primit si tratat pe intreaga via de
ceilali. . ncrederea n sine este fundaia fr de care nu ai nicio ans s te
bucuri de succes, n niciunul din aspectele vieii., ea vine n urma
experienelor trite, a eecurilor i a leciilor nvate. Ea vine in legatura
strnsa cu alte componente importante in dezvoltarea personalitaii, cum ne
evaalum pe noi , cum ne acceptam si ne iubim pe noi, si anume cu dragostea
de sine.

1. Acceptare de sine un concept filosofic, psihologic, i spiritual i bine

definit. Este modul in care te accepi pe tine aa cum eti, cum ai fost i cum
ai putea deveni. O convingere proprie la ceea esti tu insuti. si ce poti face tu.
Acceptarea poate fi definit de urmtoarea convingere Sunt o fiin
imperfect, care greete uneori la fel ca toi ceilali oameni. M accept aa
cum sunt, cu comportamentele bune si rele , far s spun ca sunt bun sau rea

2. Respectul de sine sau stima de sine modul in care ne evaluam pe noi
inine n raport cu propriile ateptri, recunoaterea sentimentului de
ncredere c eti n stare s faci ceea ce i-ai propus. Ea rmne stabil pe
parcursul vieii chiar dac existp perioade n care este afectat de o serie de
evenimente.
3. Imaginea de sine, ceea cum ne percepem propriile noastre caracteristici
fizice,emoionale,cognitive,sociale,i spirituale. Ea ne influeneaz
comportamentele, de aceea important s dezvoltm convingeri pozitive i
realiste despre noi nine.
4. Cunoaterea de sine merge mina n mn cu ncrederea in forele proprii.
Nu poi avea ncredere dac nu te cunoti. Dar ca s ajungi s te cunoti
trebuie sa fii sincer cu tine,sa-i vezi i s-i accepi si defectele, mai trebuie sa
i hrneti constant i animalul ru din noi ins mai puin ca cel bun, astfel ca
s nu se observe. Vom putea crede n noi doar dup ce alungm gndurile
negative. tiind ct de puternic eti vei realiza ceea ce-i doreti.
In concluzie pentru acest paragraf vom mentiona ca componentele
increderii in sine sunt: Acceptare de sine, Respectul de sine sau stima de
sine, Cunoaterea de sine, Imaginea de sine.

1.3 Factorii ce influnteaza ncrederea in Sine

Genetica. tiina care face parte primii pai. Dar a demonstrat ca are o
pondere in ceea ce facem, si ce suntem.
Copilria. Experienele copilriei , ndeosebi modul n care ai fost

14
infleunat de prini este important. In cazul n care nu satisfaceau
trebuintele parinilor copii erau certai, agresai ( psihic, fizic). De aici
imaginea de sine sa creat inca din virsta mic dezvoltind probleme de
comportament si gindire. Copilul a fost etichetat ca unul ru i incapabil ,
inutil, copilul a preluat singur despre el aceasta imagine si asa sa prezentat in
faa celorlali. Astfel a diminuat increderea n sine, sau nici nu a fost
implantata ( dezvoltat ).
coala. Experienele nc din coal traite nu duc la creterea ncrederii. n
colile noastre nu pun accent pe individulaitatea copilului, ci pe modelul adus
de coal n sine. (Modrea, 2006).
Mediul. n zilele noiastre mult conteaz de unde eti, modul care l duci si
modul de comunicare cu restul. In zilele noastre predomin competiia Cine
e mai bun? Eu sunt din ora inseamna ca am drept la orice; Tu sa taci.. Nu eti
bun de nimic..,etc. . Dac nu corespund eperienele si nevoile atunci incepe
batjocoraa, agresia, si izolarea de la restul grupului.
( Man. de psihologie Ctig acum ncredere n tine - Paul McKenna )
n concluzie: ncrederea in sine poate fi influenat de careva factori ca
genetica, coala ce-l modeleaz de mic ca personalitate, mediul n care
traiete. Dei este impusa nca din mica copilrie paote fi uor schimbat de
natura factorilor. Modul cum ne impunem si ne aratm noi aa v-om fi primii
de restul.

1.4. Particularitatile virstei adolescente

Preadolescena ( de la 14 la 16/18 ani),et. de stabilizare a maturizarii

biologice si dezvoltare psihica continua.
Adolescena propriu-zis ( de la 16/18 la 20 de ani) sau marea adolescen
secaracterizeaz printr-o intelectualizare intens, prin mbogirea i
lrgirea ncorporrii deconduite adulte.
Adolescena prelungit cuprinde tineretul deja integrat n forme de
munc precumi tineretul studenesc (de la 18/20 la 25 de ani). Viaa
sentimental este intens dar relativ instabil. Aceasta este etapa nvrii
rolului sexual.
Bibliografie :
(Verza, E., Verza, R. (2003). Psihologia vrstelor. Bucureti.

15
1.4. Caracteristici ale dezvoltrii n timpul adolescenei

Dezvoltare fizic, aici are loc creterea n nlime i greutate. Precum

spunea J.J.Rousseau, adolescentul are ntr-adevr for fizic mare,mai
mare dect ar avea nevoie.
Dezvoltare sexual. Aici adolescentul nva s fac diferena
ntre pornirile sexuale care includ afeciune i cele pur biologice. Erotismul
este dezvoltat, mai inhibat istpnit voluntar, afectivitatea n curs
de maturizare, sexualitatea este matur.
Dezvoltare senzorial perceptiv - trece prin schimbri importante, care
se exprim n sensibilitatea vizual, auditiv i tactil,odorific i cutanat.
Dezvoltare intelectual. Sub aspect intelectual adolescena este marcat de
trecerea de la stadiul operaiilor concrete la cel al operaiilor formale, sau
ntr-o alt exprimare, de la gndirea n imaginila gndirea verbal-logic.
La aceast vrst se evideniaz gndirea discursiv i se constituie
concepia despre lume i via
Memoria. Memoria logic devine forma central de memorare. (U.
chiopu, E. Verza, 1997).
n adolescen se trece de la memorarea mecanic la cea logic,susinut
de perfecionarea recepiei senzoriale i a criteriilor de observare, de
acutizarea simuluicritic, de algoritmii asimilai dar i de efortul voluntar
personal depus, avnd contiinamai clar a unor scopuri i idealuri de
atins.
Limbajul. n aceast perioad exprimarea verbal devine fluent, se
dubleaz debitul verbaliar cel scris se tripleaz.
imaginilor construite fiind sensibil diferite fa de copilrie, i produciile i
maginative aleadolescentului vor fi diferite.
Creativitatea manifest i tendine de socializare, de integrare n
curentele creative moderne.
Adolescentul vrea s fie unic chiar, i prin modul pe care l adopt, n a se
iscli, dar mai presus de aceasta, el aspir la admiraia i respectul celor din
jur. Bazat pe evoluia intelectual, [J. Rousselet, 1969 pag.72] relev trei
forme de conduite mai importante ce se produc prin prisma dorinei
adolescentului de a se afirma i de a fi unic n felul su [E. VERZA, 2002
pag. 86].

1.5. Cum sa devii mai ncrezut n sine.

ncrederea in sine se dezvolt o dat cu un accentuat si nalt sentiment de

toleran fa de propria persoan. Persoanele ncreztoare tiu cum s
conduc provocrile si s previn obstacolele. Printre acetia se definesc
dominatorii. Liderii conductorii- ef fie in grup fie in familie , cum se
eticheteaz ei aa i cred restul pe intreaga viaa.
ncrederea n propriile instincte s-ar putea sa fie chiar mai puternic dect

16
 ncrederea n propriile caliti.Uneori ncrederea n propriile calitai s-ar putea
s eueze sub presiunea situaiilor stresante, sau sub aparitia dificultatilor
persoanele puternice nu-si vor pierde niciodata credinta n propriile instincte,
abilitai i principii, aceasta ajuta sa scape desinestatator prin instinct la
nivelul gindirilor si emoiilor acele situaii critie si dificile. Le pot controla si
nu vor lsa eecurile anterioare s le ntunece dezvluirea oportunitailor
viitoare.
Persist dorina de senzaii tari ,de-a gusta din ceva nou si exotic. A spune
ca acel lucru nou si exotic d road bun, si nectarul( rezultatul ) este cel de
care au nevoie ei cel mai mult, p-u a supravieui i a se dezvolta i mai mult.
Accentuez cele 6 puncte p-u a deveni o persoan a aciunii i mai puin o
persoana neincrezatoare:

Elimin frazele care iti zdruncin ncrederea n sine.

Elibereaza-te de atitudinile care te limiteaza.

Evit discuiile negative.

nva tehnici noi pentru a face fa dezamgirilor.

Comportamentul persoanelor cu o puternica incredere in sine.

Fii perseverent.

17
 1.6. ncrederea de sine: "vaccinul social
Asa au numit-o specialistii. De ce? Pentru ca ea este singura care ii poate
ajuta pe oameni sa mearga mai departe, indiferent de ce traiesc. Familia are
un rol hotarator in definirea acestei incredereri. Primii ani din viata sunt cei in
care fiecare persoana isi formeaza incredrea de sine.
Persoanele care au reusit sa-si cladeasca o incredere de sine puternica rar cad
in patima viciilor, cum ar fi alcoolul, drogurile violenta sau crima.
O mare ncredere de sine nu poate fi transmisa de la o persoana alteia.
Trebuie formata, oarecum mostenita de la cei langa care ai crescut. Sa inveti
sa-ti rezolvi problemele, conflictele, sa stii sa comunici cu cei din jur, s ai o
parere bun, realist despre tine, s fii ntr-o bun relaie cu tine nsi, nu
poate fi dect bine pentru tine. Dar nu numai pentru tine, ci si pentru cei din
jurul tau.
Sa nu facem diferena ntre copii de la Sat si Oras dar indiferent de mediul
in care traiesc aceasta forta (trasatura) puternica , masculina trebuie insuflata
inca de mic , de la primul pas, pina la primul cuvint spus. Tot parintii au un
rol in crearea imaginii copilului in fata celorlalti, caci cum il prezinta el asa
este primit de ceilalti, ( rude , colegi, prima profesoara, rude). La sat relaiile
ntre Copil- Printe este mai strins fiindc parinii sunt siguri c copii lor ii
poart de grij, iar la ora, toi factorii ce duneaza, fac s rceasc relaiile,
printii nu cred n puterile si gindurile copilului. Se tem sa nu greeasc, s nu
se piarda,si a nu ramine pe drumuri.

1.7 Cei 7C ai increderii cum sa inspiri incredere.

Primul C al ncrederii este Caracterul
Caracterul este componenta cel mai greu de falsificat. Definit caracterul ca
nsusirea morala care se manifesta prin perseverenta, vointa ferma si
corectitudine. Acestea sunt elementele eseniale necesare pentru ca cineva sa
devina demn de incredere. Una dintre cele mai bune modalitati prin care
poti sa arati ca esti o persoana de caracter este sa accepti ca ai gresit.

18
 Al doilea C al ncrederii este Competenta.
Orict de multe caliti nu ai avea, dar dac competena i lipsete,
ceilali ii vor da seama de asta. Omul are nevoie de timp mult p-u a-i
dezvolta competena.
Al treilea C al ncrederii este Constientizarea valorii personale.
Este dificil sa recuperezi dupa ce ai creat o prima impresie proasta cauzata
de lipsa de incredere in tine.Cei din jur isi creaza de obicei o perceptie despre
tine in primele minute. Restul timpului il petrec cautand subconstient indicii
care sa le valideze aceasta prima impresie. Daca nu esti convins de propria
valoare, se creaza un efect de domino al reactiilor negative pe tot parcursul
conversatiei.
Al patrulea C al increderii este Congruena.
Congruena este similar cu mbracamintea. Dac hainele pe care le pori sunt
bine asortate, nimeni nu face prea mult haz din asta. Daca insa hainele tale nu
se potrivesc, acest lucru sare in ochi. Modalitatea cea mai buna pentru a
castiga congruenta este sa faci ceea ce te pasioneaz.
Al cincilea C al increderii este Credibilitatea.
Credibilitatea reprezint capacitatea sau puterea de a stimula increderea
celorlalti in persoana ta. Sa presupunem ca ai de gand sa faci o investitie
financiara si ai de ales mai multe variante.
Al saselea C al increderii este Consecvena
O persoan consecvent catig uor ncrederea celorlali. Acest lucru este
valabil si pentru organizaiiIn limbajul autorilor (Al si Laura Ries), legea se
traduce astfel: O imagine de marca nu se construieste peste noapte. Cu alte
cuvinte, increderea ca o anumita marca este valoroasa se construieste pe
principiul consecventei.
Al saptelea C al increderii este Completitudinea
Explicaia este dat de un mecanism psihologic,care arat c valoarea
stresului este direct proportionala cu numarul de procese neterminate. Cnd
oamenii cunosc finalitatea unei idei sunt mai dispui s cread n ea.
Conform celor spuse de autoncrederea n sine se poate inspira in baza a
mai multor componente, i anume: Caracterul, Competena adolescentului,
Contientizarea valorii personale, Congruena, Credibilitatea, Consecvena
i Complitudinea, acestea ajutnd individul sa perceapas gretaile si
problemele vietii cu mai mult ncredere in forele proprii. Dac vom ine
cont de fiecare din ele i le vom aplica in viaa zilnica atunci ne vom percepe
pe noi mai buni ca restul si vom constientiza mai uor capacitile si
aptitudinile proprii.

2.8 Efecte negative ale lipsei ncrederii n sine n adolescen

19
ncrederea n sine este in strinsa legatura cu imaginea de sine ce se formeaza in
anii copilariei si adolescentei. La virsta copilariei, pina la 7 ani, copilul crede
ca este ceea ce-i insufla si-i transmit parintii, si adultii semnificativi din viata
sa. In anii de scoala, imaginea de sine a copilului si adolescentului se creeaza
pe baza rezultatelor scolare si prin comparare cu colegii sai. Pe tot acest
parcurs conteaza si mesajele celor din jur parinti, coelgi, profesori, prieteni.

O lipsa a increderii in sine in adolescenta poate duce la rezultate slabe la

invatatura, adandon scolar, neputinta de socializare, si de a lega relatii de
prietenie cu colegii, aderarea la grupuri in care se practica alcool, droguri, .a
vicii, duce la despresie prin izolarea acelui adolescent ce nu-si gaseste rostul,
sensul, duce la anxietate si la diverse boli fizice, psihice si chiar patologice.
Acesti adolescenti ce nu se privesc si primesc asa cum sunt ei, ce nu au
incredere in fortele profii si au imagine de sine scazuta duce si la aparitia
dorintei de suicid, anxietate, anorexie, frustrare, comportament excesiv pasiv.

20
Concluzii pentru capitolul II.
Aceast cercetare a abordat problematica ncrederii de sine la adolesceni
din diferite medii ( rural / urban), ncercnd implementarea n procesul
instructiv-educativ al acestora a unui program de mbuntire a ncrederii n
forele proprii .
ncrederea n sine este invat uor nc de mic copil, i de aceea se spune
c modul n care suntem privii, aa ne privim pe noi nine. Printre factorii ce
contribuie la devoltarea niveluolui de ncredere la adolesceni se enumera:
Scoala, Mediul, Genetica, Societatea, Copilaria propriu zisa alaturi de familia
lor.
Am avut scop s compar ncrederea de sine la adolescenii din meidul urban
si rural, pot spune c se gasesc diferene ntre adolescenii din doua medii
diferite. n dependen de mediul n care traiete, adolescentului ii este
specific un anumit tip de comportament, temperament, caracter, si atitudini.
Acest program s-a realizat cu scopul de mbuntatire a ncreedrii in sine la
adolescenti, prin diferite metode si tehnici, si tehnici de testare a ncrederii
prin 4 teste psihologice, primind rezultate semnificative si reale privind
dezvoltarea personalitatii adolescentilor din mediul urban si rural.
Pentru a inspira incredere in sine la adolescenti am vorbit si despre citiva pasi
numiti ca cei 7C acestia venind ca ajutor de imbunatatire, si fiind urmati
parintii, profesorii si prietenii copiilor pot fi siguri ca v-or contribui la
crearreaunei bune armonii si unei dezvoltari mai bune. Adolescentul are
nevoie de ajutor, caci este in permanenta cotradictie, cearta si furie cu sine.
Anume la aceasta virsta copii se axeaza foarte mult pe aspectul fizic, modul
cum arata fata, cum le sta imbracamintea, si cum este asezata coafura,si de
aceea imaginea de sine si-o formeaza dupa felul cum arata, si cum se vad ei
cind se privesc in olglinda.
Si baietii de la sat / oras, si fetele fac parte dintr-un grup de prieteni, colegi,
si aceea ei se vor stradui sa arate cit mai bine, si sa fie cu un pas inaintea
multora.
Idealul urmat este un beneficiu pentru o mai buna dezvoltare, exemplul privit
la actorii, cintaretii preferati este defapt acea persoana care vor sa se vada pe
ei, iar in momentul cind acestia nu ajuns la idealul dorit, majoritatea cad
prada anxietatii, tristetii si dezgustului fata de propria-si persoana.
Debarasarea de responsabilitati si cerinte este defapt o fuga de realitate, o
imaturitate a copilului adolescent. Un comportament indiferent, pasiv fata de
viata este perfecta definitie a acestei debarasari. Este bine de stiut ca aceasta
debarasare, aceasta indiferenta este implantata de parintii copiilor, de familie
lor. In momentul cind adolescentului inca din copilarie i sa oferit totul de-
agata si nu are nici un scop, nici o tendinta spre ceva, mai pe scrut a fost prea
alintat si iubit de parinti
( fiind fata mamei/ tatalui, sau baiatul mamei), oferindu-i bani mari, resurse
materiale bogata si stabile, toate dorintele erau implinite cu ursurinta si fara a
sti in ce mod au fost realizate, si nefiind interogat, tras la raspundere penteu
ce si cum a cheltuit banul, atunci in adolescenta cu siguranta copilul nu va
21
 avea nici cea mai mica idee cum se lucreaza, cnu va sti valoare banului , si
nici valoarea parintilor, va avea aceleasi asteptari atit in adolescenta cit si la
maturitate, iar in momentul cind se va intilni cu greutatile vietii va cadea usor
in panica, frustrare, si va cauta orice alta forma de a scapa de ea, decit sa o
treaca. Din acest momente oamenii sunt gata sa inceapa consumul
alcoolismul, narcomaniei, si altor substante chimice, vazindu-le ca alternative
de relaxare, si abatare periodica de la stress. Si cel mai rau ca acesti
adolescenti si devin barbati/ femei agresive,vagabonzi, ucigasi, hoti,banditi,
prizonieri sau chiar oameni bolnavi psihic ( nebuni), fiind pentru ei inca o
modaliatte de satisfacere a propriilor dorinte. Adrenalina e mare, si dorinta de
senzatii tari o gasesc in domenii si activitati daunatoare, sau primejdiose, fiind
ei un pericol pentru cei din jurul lor, si chiar pentru societate.
Drum bun, pe drumul vostru ctre voi niv!
Fiecare ar trebui sa-i cunoasc propriile puteri, aptitudini i capaciti, si
singur independent ii va urma drumul su. Att in viaa personal,
profesional conteaz ceea ce faci si cum o faci, caci cheia succesului e in
miinele tale.
ncrederea n sine este conceputa de mai multe componente, i anume
imaginea de sine, acceptarea proprie ce dezvolt nivelul ncrederii, stima de
sine ne imputernicete ca oameni i da ansa omului de a se afirma in faa
sa si in faa celorlali. Cum te prezini aa eti perceput.

n adolescen predomina etape a dezvoltrii adolecenilor, fiecare dezvoltare,

are o important semnificaie in construirea ncrederii in forele proprii.

CAPITOLUL 3. STUDIUL EXPERIMENTAL AL

NCREDERII N SINE LA ADOLESCENTII DIN
DIFERITE MEDII
3.1. Scopul, obiectivele, ipotezele cercetarii
Scopul cercetarii este studierea increderii in sine la adolescentii din mediul urban
si rural.

Obiectivele cercetrii:

Studierea nivelelor increderii in sine la adolescenti

Identificarea diferentelor in manifestarea increderii in sine la adolescenti.

Ipotezele cercetrii:
Exist diferene in manifestarea ncrederii in sine la adolescenii din mediul
urban si rural.
Eantionul a cuprins 80 de adolesceni, studeni la Universitatea Pedagogic
de Stat Ion Creang i studeni ai Universitii ULIM
22
Metodele aplicate: I. Test la ncrederea n forele proprii
II. Test la ncrederea n sine.
III. Testul Inteligenta Emotionala
IV. Metodica Autoaprecierea imaginii de sine

3.2. Rezultatele adolescenilor pentru increderea in sine

Pentru a evidenia nivelele ncrederii in sine am aplicat testul ncrederii n
forele proprii . Rezultatele pentru increderea in sine sunt prezenatte in figura
2.1.

Fig. 2.1 . Rezultatele pentru ncrederea n forele proprii la adolesceni

Conform rezultatelor ilustrate n figura 2.1 atestm urmtoarea distribuie de

rezultate. 5% din adolesceni prezint un nivel sczut de ncredere n forele
proprii. Aceti adolesceni se caracterizeaz prin lipsa dorinei de a iei in
eviden, snt intr-o permanent defensiv i ateptare. Au tendina spre
autoperfecionare fiind o problem. Se indoiesc de propriile posibiliti,
considerndu-se cu mult mai puin bun ca ceilali.

25% din adolesceni au un nivel mediu pentru ncredere n forele proprii. Pentru
ei este caracteristic perfectibilitatea in multe componente ale psihicului. Sunt
maleabili, uor accesibili,si adaptabili. Permeabili la sugestii, recomandri sau
orice sfat. Se angajeaz n activiti, le analizeaz cu luciditate, i sinceritate
fiidnca au ncredere rezonabil n forele sale.

Totodat constatm c 70% din adolesceni manifest un nivel nalt de ncredere

n forele proprii. Pentru ei este sepicific statornic ncredere in forele sale,
i siguran proprie, fapt ce permite s se oprinteze i s se descurce-n
situaii sociale cu uurin. Adolescenii increzuti nu cunosc ezitrilei
ndoielile sunt departe de ei. -i apar imaginea de sine i o impune
semenilor prin dezinvoltur, flexibilitate i adaptabilitatea manifestrilor
conduitei. Pe plan interpersonal au tendin de-a se plasa pe pozitie mai
superioar, de dominare ce poate avea drept consecin diminuarea
dimensiunilor realitii, se comport cu ironie si minimalizare a celor din jur.
La insucces nemulumirea este fireasc, iar la ei se poate manifesta prin
iritri i chiar forme de agresivitate i negativism.

23
Fig.2. 2. Rezultatele pentru ncrederea n forele proprii la adolesceni n
dependen de mediu

n figura 2.2. rezulatatele adolescenilor din mediul urban se prezinta in felul

urmtor: 20% din adolesceni au nivel mediu de ncredere n forele proprii i
80% din adolesceni manifest nivel nalt de ncredere n forele proprii.

Pentru nivelul rural rezulatatele adolescenilor sunt apropiate de rezultatele

adolescenilor din mediul urban: 10% din adolesceni manifest nivel sczut
de ncredere n forele prorpii, 30% au nivel mediu de incredere n forele
proprii i la 60% din adolesceni predomin nivelul nalt de ncredere n
forele proprii.

Comparativ vom meniona c nivelul sczut de ncredere n forele prorpii este

particula adolescenilor din mediul rural. Pentru nivelul mediu de ncredere n
forele proprii frecvena cea mai mare este caracteristic adolescenilor din
mediul rural (60%), n comparaie cu 20% mediul urban.

Rezultatele nivelului de ncredere in sine la adolescenii din mediul rural se vor

prezenta astfel. 10% din adolesceni au un nivel sczut de ncredere n sine,
30% le este caracteristic un nivel mediu de ncredere in sine, i 60% se
caracterizeaz printr-un nivel ridicat a ncrederii n forele proprii.

Test ncrederea n Sine

Fig.2.3. Rezultatele pentru ncrederea n sine la adolesceni.

Potrivit rezultatelor ilustrate n figura 2.1 atestm urmtoarea distribuie de

rezultate. 1% din adolesceni au nivel sczut de ncredere n sine si lor le este
caracteristic tendina de-a se lsa uor impresionat de ceilali, consider c
nu sunt competeni si inteligeni, Persit complexele de inferioritate,-igsesc
doar defecte in propria persoan.

24
 7% din adolesceni predomina nivelul mediu a ncrederii n sine i se manifest
prin comportament flexibil, accesibil opiniilor. Sunt persoane ideeale pentru
munca n echip.
Respectiv 11% din adolesceni au nivel nalt de ncredere n sine. Le este
caracteristic un comportament puternic, se descurc uor in situii sociale
dificile,de parc nimic nu-i inhib. tiu s-i afirme personalitatea si se
valorific opiniile n orice condiie.

Fig.2.3. Rezultatele pentru ncrederea n sine la adolesceni n dependen de

mediu

n figura 2.2, rezultatele adolescenilor din mediu urban se vor afia n felul
urmtor :

10 % din adolesceni au nivel sczut de credere n sine.50% din adolecentii din

mediul urban le este specific nivel mediu a ncrederii n sine. i respectiv 40
% din adolesceni din mediu urban,au nivel nalt ncrederii n sine.

Pentru nivelul rural se va afia urmtoarea distribuie de rezultate. 10% din

adolesceni li se specific nivel sczut a ncrederii n sine, la fel ca si celor
din mediul urban. 60 % dinadoleceni au unnivel mediu a ncrederii n sine. i
respectiv 30% din adolescenii din mediul ruralau nivel nalt a ncrederii n
sine.

25
 Sa comparm nivelul de ncredere n sine din mediul urban si cel rural,vom
specifica c rezultatele nu se difereiaz, sunt egale la nivelul sczut ( 10 % -
urban, 10%- rural). i comparativ este,50% - m. urban / 60%- m. rural a
nivelului nalt de ncredere n sine.

Concluzii la capitolul 3

26
CONCLUZII GENERALE

27
Anexele
Anexa 1.

Rezultatele obinute la Testul ncrederea n sine

Oras
G.C.( 21ani) 59p- nivel nalt
T.M.( 21ani) 51p- nivel nalt
B.S.(24 ani ) 38p- nivel mediu
G.A (21 ani) 45p- nivel mediu
K.A.( 21ani ) 42p- nivel mediu
G. T.( 20ani) 41p- nivel mediu
N.M. (20 ani) 51p- nivel nalt
P.C. ( 21ani) 39p- nivel mediu
B.Ad. (22 ani) 24p. Nivel sczut
S.V. ( 22ani) 47p- nivel nalt
C.Val.(21ani) 52p.- nivel nalt
An. Iul.(22 ani) 50p.- nivel mediu
P. Val.(21 ani) 45p- nivel mediu
R. Dana( 21ani) 46p-nivel mediu
B.Beatr.(21 ani) 34p- nivel sczut
R. Val. ( 22ani) 32p.- nivel sczut
A-M. G. (21ani) 47p- nivel nalt

28
A.R. (22ani) 48p- nivel nalt
H. Ion (21ani) 47p- nivel nalt
Scr. Lucia 31p- nivel sczut
Str. Ludm.(21ani) 63p- nivel nalt
P.Snejana (22ani) 38p- nivel mediu
Han. Ion (22ani) 50p.- nivel mediu
P. Corina (21ani) 51p- nivel nalt
Con. Ana (21ani) 45p- nivel mediu
Nic. Ana (21ani) 47p- nivel nalt
. Tat. (22ani) 61p- nivel nalt
Vn. Vlad (22ani) 45p- nivel mediu
Vut. Anas. (21ani) 49p- nivel mediu
Ciob. El. (21ani) 41p- nivel mediu
Od. Crist. (20ani) 37p- nivel sczut
Dod. Aur. (21ani) 42p- nivel mediu
Trop.D. (21ani) 41p- nivel mediu
J.El. (21ani) 45p- nivel mediu
Mat.Tat. (21ani) 54p- nivel nalt
V.Lorin (21ani) 59p- nivel nalt
K.Al. (21ani) 50p- nivel nalt
Ciob.Zin (22ani) 48p- nivel mediu
L. Mad. (22ani) 52p- nivel nalt
P.Cr. (22ani) 49p- nivel mediu
Sat
M.El.( 20ani) 61p- nivel nalt
P.D.( 20ani) 44p- nivel mediu
C.Cr.( 22ani ) 42p- nivel mediu
S.E.( 21ani) 42p- nivel mediu
I.M.( 22ani) 42p- nivel mediu
B.V.( 23ani) 40p- nivel mediu
M.T.( 20 ani) 49p- nivel mediu
M.M.( 20ani) 28p- nivel sczut
N.C. ( 21ani) 52p- nivel nalt
A.G. ( 20ani) 47p- nivel nalt
Pr. N. (22ani) 47p- nivel nalt
Ar.Dana (22ani) 46p-nivel mediu
Doib.I. (22ani) 38p- nivel mediu

29
Iac. Andr. (21ani) 48p- nivel nalt
Moc.Andr. (21ani) 49p- nivel mediu
Malc. Ec. (22ani) 51p- nivel nalt
Mun. M. (23ani) 41p- nivel mediu
Gr. Vic. (22ani) 45p- nivel mediu
Guu M. (21ani) 42p- nivel mediu
R.M (22ani) 37p- nivel sczut
Alb.Ilie (22ani) 52p- nivel nalt
J. Petru (21ani) 33p- nivel mediu
Petr.Sab. (21ani) 40p- nivel mediu
Bg.El. (22ani) 48p- nivel nalt
Bn. Crist. (21ani) 44p- nivel mediu
Pn. Tat. (22ani) 29p- nivel mediu
Pr.Ver. (21ani) 30p- nivel sczut
Ciob.Zin. (21ani) 38p- nivel mediu
Barb.Dan. (21ani) 29p- nivel mediu
Bnz. M. (22ani) 37p- nivel sczut
Cl.Al. (22ani) 37p- nivel sczut
Loz.Alex (21ani) 34p- nivel sczut
Ciob. Nic. (21ani) 29p- nivel mediu
Rod.Maria (21ani) 38p- nivel mediu
Biv. Alina (21ani) 53p- nivel nalt
Negru t. (22ani) 38p- nivel mediu
Gr.Mih. (21ani) 36p- nivel mediu
D.Marina (21ani) 30p- nivel sczut
Stav.Ion (21ani) 46p-nivel mediu
.Max (21ani) 47p- nivel mediu

Anexa 2.

Rezultatele obinute la Testul ncrederea in forele Proprii

Oras
G.C.( 21ani) 59p- nivel nalt
T.M.( 21ani) 51p- nivel nalt
B.S.(24 ani ) 38p- nivel mediu
G.A (21 ani) 45p- nivel mediu
K.A.( 21ani ) 42p- nivel mediu
G. T.( 20ani) 41p- nivel mediu
N.M. (20 ani) 51p- nivel nalt

30
 P.C. ( 21ani) 39p- nivel mediu
B.Ad. (22 ani) 45p- nivel mediu
S.V. ( 22ani) 53p- nivel nalt
C.Val.(21ani) 56p- nivel nalt
An. Iul.(22 ani) 52p- nivel nalt
P. Val.(21 ani) 50p- nivel nalt
R. Dana( 21ani) 52p- nivel nalt
B.Beatr.(21 ani) 32p- nivel sczut
R. Val. ( 22ani) 49p- nivel mediu
A-M. G. (21ani) 85p- nivel nalt
A.R. (22ani) 48p- nivel nalt
H. Ion (21ani) 62p- nivel nalt
Scr. Lucia 34p- nivel sczut
Str. Ludm.(21ani) 53p- nivel nalt
P.Snejana (22ani) 43p- nivel mediu
Han. Ion (22ani) 60p- nivel nalt
P. Corina (21ani) 53p- nivel nalt
Con. Ana (21ani) 42p- nivel mediu
Nic. Ana (21ani) 50p- nivel nalt
. Tat. (22ani) 58p- nivel nalt
Vn. Vlad (22ani) 42p- nivel mediu
Vut. Anas. (21ani) 55p- nivel nalt
Ciob. El. (21ani) 41p- nivel mediu
Od. Crist. (20ani) 39p- nivel mediu
Dod. Aur. (21ani) 53p- nivel nalt
Trop.D. (21ani) 60p- nivel nalt
J.El. (21ani) 53p- nivel nalt
Mat.Tat. (21ani) 38p- nivel mediu
V.Lorin (21ani) 41p- nivel mediu
K.Al. (21ani) 58p- nivel nalt
Ciob.Zin (22ani) 45p- nivel mediu
L. Mad. (22ani) 56p- nivel nalt
P.Cr. (22ani) 60p- nivel nalt
Sat
M.El.( 20ani) 60p- nivel nalt
P.D.( 20ani) 48p- nivel mediu
C.Cr.( 22ani ) 62p- nivel mediu
S.E.( 21ani) 39p- nivel mediu
I.M.( 22ani) 48p- nivel mediu
B.V.( 23ani) 50p- nivel nalt
M.T.( 20 ani) 49p- nivel mediu
M.M.( 20ani) 58p- nivel nalt
N.C. ( 21ani) 53p- nivel nalt

31
A.G. ( 20ani) 60p- nivel nalt
Pr. N. (22ani) 43p- nivel mediu
Ar.Dana (22ani) 61p- nivel nalt
Doib.I. (22ani) 55p- nivel nalt
Iac. Andr. (21ani) 57p- nivel nalt
Moc.Andr. (21ani) 38p- nivel mediu
Malc. Ec. (22ani) 51p- nivel nalt
Mun. M. (23ani) 47p- nivel mediu
Gr. Vic. (22ani) 87p- nivel nalt
Guu M. (21ani) 54p- nivel nalt
R.M (22ani) 39p- nivel mediu
Alb.Ilie (22ani) 48p- nivel mediu
J. Petru (21ani) 38p- nivel mediu
Petr.Sab. (21ani) 57p- nivel nalt
Bg.El. (22ani) 50p- nivel nalt
Bn. Crist. (21ani) 48p- nivel mediu
Pn. Tat. (22ani) 30p- nivel sczut
Pr.Ver. (21ani) 32p- nivel mediu
Ciob.Zin. (21ani) 45p- nivel mediu
Barb.Dan. (21ani) 33p- nivel mediu
Bnz. M. (22ani) 38p- nivel mediu
Cl.Al. (22ani) 42p- nivel mediu
Loz.Alex (21ani) 36p- nivel mediu
Ciob. Nic. (21ani) 39p- nivel mediu
Rod.Maria (21ani) 40p- nivel mediu
Biv. Alina (21ani) 39p- nivel mediu
Negru t. (22ani) 39p- nivel mediu
Gr.Mih. (21ani) 37p- nivel mediu
D.Marina (21ani) 30p- nivel sczut
Stav.Ion (21ani) 39p- nivel mediu
.Max (21ani) 54p- nivel nalt

Anexa 3.

Rezultatele obinute la Testul Inteligena Emoional

Ora
G.C.( 21ani) 44p- sub medie
T.M.( 21ani) 105p- n mediu
B.S.(24 ani ) 46p-sub medie
G.A (21 ani) 45p- sub medie
K.A.( 21ani ) 45p- sub medie
G. T.( 20ani) 53p- sub medie
32
 N.M. (20 ani) 58p- sub medie
P.C. ( 21ani) 80p- sub medie
B.Ad. (22 ani) 70p- sub medie
S.V. ( 22ani) 47p- sub medie
C.Val.(21ani) 85p- sub medie
An. Iul.(22 ani) 65p- sub medie
P. Val.(21 ani) 60p- sub medie
R. Diana( 21ani) 45p- sub medie
B.Beatr.(21 ani) 60p- sub medie
R. Val. ( 22ani) 125p- peste medie
A-M. G. (21ani) 60p- sub medie
A.R. (22ani) 60p- sub medie
H. Ion (21ani) 140p- peste medie
Scr. Lucia 65p- sub medie
Str. Ludm.(21ani) 65p- sub medie
P.Snejana (22ani) 60p- sub medie
Han. Ion (22ani) 55p- sub medie
P. Corina (21ani) 80p- sub medie
Con. Ana (21ani) 60p- sub medie
Nic. Ana (21ani) 105p- peste medie
. Tat. (22ani) 120p- peste medie
Vn. Vlad (22ani) 100p- peste medie
Vut. Anas. (21ani) 160p- peste medie
Ciob. El. (21ani) 80p- sub medie
Od. Crist. (20ani) 100p- peste medie
Dod. Aur. (21ani) 20p- foarte sczut
Trop.D. (21ani) 100p- peste medie
J.El. (21ani) 100p- peste medie
Mat.Tat. (21ani) 105p- peste medie
V.Lorin (21ani) 62p- sub medie
K.Al. (21ani) 45p- sub medie
Ciob.Zin (22ani) 45p- sub medie
L. Mad. (22ani) 58p- sub medie
P.Cr. (22ani) 80p- sub medie
Sat
M.El.( 20ani) 65p- sub medie
P.D.( 20ani) 54p- sub medie
C.Cr.( 22ani ) 48p-sub medie
S.E.( 21ani) 45p- sub medie
I.M.( 22ani) 62p- sub medie
B.V.( 23ani) 57p- sub medie
M.T.( 20 ani) 89p- sub medie
M.M.( 20ani) 68p- sub medie

33
N.C. ( 21ani) 45p- sub medie
A.G. ( 20ani) 105p- peste medie
Pr. N. (22ani) 85p- sub medie
Ar.Dana (22ani) 80p- sub medie
Doib.I. (22ani) 100p- peste medie
Iac. Andr. (21ani) 100p- peste medie
Moc.Andr. (21ani) 100p- peste medie
Malc. Ec. (22ani) 120p- peste medie
Mun. M. (23ani) 85p- sub medie
Gr. Vic. (22ani) 60p- sub medie
Guu M. (21ani) 50p- sub medie
R.M (22ani) 60p- sub medie
Alb.Ilie (22ani) 120p- peste medie
J. Petru (21ani) 68p- sub medie
Petr.Sab. (21ani) 120p- peste medie
Bg.El. (22ani) 120p- peste medie
Bn. Crist. (21ani) 100p- peste medie
Pn. Tat. (22ani) 80p- sub medie
Pr.Ver. (21ani) 105p- peste medie
Ciob.Zin. (21ani) 85p- sub medie
Barb.Dan. (21ani) 50p- sub medie
Bnz. M. (22ani) 40p- sub medie
Cl.Al. (22ani) 60p- sub medie
Loz.Alex (21ani) 100p- peste medie
Ciob. Nic. (21ani) 40p- sub medie
Rod.Maria (21ani) 45p- sub medie
Biv. Alina (21ani) 80p- sub medie
Negru t. (22ani) 65p- sub medie
Gr.Mih. (21ani) 100p- peste medie
D.Marina (21ani) 65p- sub medie
Stav.Ion (21ani) 60p- sub medie
.Max (21ani) 85p- sub medie

Anexa 4

Rezultatele obinute la Metodica Autoaprecierea imaginii de sine

Ora
G.C.( 21ani) 42p- n.rezonabil
T.M.( 21ani) 44p- n.rezonabil
B.S.(24 ani ) 46p- n.rezonabil
G.A (21 ani) 38p- n.rezonabil
K.A.( 21ani ) 42p- n.rezonabil
G. T.( 20ani) 53p- n.rezonabil
N.M. (20 ani) 42p- n.rezonabil
34
 P.C. ( 21ani) 44p- n.rezonabil
B.Ad. (22 ani) 28p- n rezonanil
S.V. ( 22ani) 12p- sczut
C.Val.(21ani) 8p- sczut
An. Iul.(22 ani) 2p- sczut
P. Val.(21 ani) 8p- sczut
R. Diana( 21ani) 21p- sczut
B.Beatr.(21 ani) 22p- sczut
R. Val. ( 22ani) 6p- sczut
A-M. G. (21ani) 8p- sczut
A.R. (22ani) 4p- sczut
H. Ion (21ani) 0p-sczut
Scr. Lucia 26p- rezonabil
Str. Ludm.(21ani) 6p- sczut
P.Snejana (22ani) 2p- sczut
Han. Ion (22ani) 2p- sczut
P. Corina (21ani) 0p-sczut
Con. Ana (21ani) 4p- sczut
Nic. Ana (21ani) 4p- sczut
. Tat. (22ani) 6p- sczut
Vn. Vlad (22ani) 2p- sczut
Vut. Anas. (21ani) 20p- sczut
Ciob. El. (21ani) 2p- sczut
Od. Crist. (20ani) 2p- sczut
Dod. Aur. (21ani) 20p- sczut
Trop.D. (21ani) 26p- rezonabil
J.El. (21ani) 30p- rezonabil
Mat.Tat. (21ani) 8p- sczut
V.Lorin (21ani) 24p- rezonabil
K.Al. (21ani) 42p- n.rezonabil
Ciob.Zin (22ani) 26p- rezonabil
L. Mad. (22ani) 30p- rezonabil
P.Cr. (22ani) 44p- n.rezonabil
Sat
M.El.( 20ani) 10p- sczut
P.D.( 20ani) 20p- sczut
C.Cr.( 22ani ) 42p- n.rezonabil
S.E.( 21ani) 26p- rezonabil
I.M.( 22ani) 42p- rezonabil
B.V.( 23ani) 14p- sczut
M.T.( 20 ani) 4p- sczut
M.M.( 20ani) 8p- sczut
N.C. ( 21ani) 22p- sczut

35
A.G. ( 20ani) 12p- sczut
Pr. N. (22ani) 40p-rezonabil
Ar.Dana (22ani) 40p- rezonabil
Doib.I. (22ani) 8p- sczut
Iac. Andr. (21ani) 6p- sczut
Moc.Andr. (21ani) 2p- sczut
Malc. Ec. (22ani) 2p- sczut
Mun. M. (23ani) 6p- sczut
Gr. Vic. (22ani) 26p- rezonabil
Guu M. (21ani) 4p- sczut
R.M (22ani) 4p- sczut
Alb.Ilie (22ani) 4p- sczut
J. Petru (21ani) 4p- sczut
Petr.Sab. (21ani) 4p- sczut
Bg.El. (22ani) 4p- sczut
Bn. Crist. (21ani) 4p- sczut
Pn. Tat. (22ani) 4p- sczut
Pr.Ver. (21ani) 4p- sczut
Ciob.Zin. (21ani) 4p- sczut
Barb.Dan. (21ani) 4p- sczut
Bnz. M. (22ani) 4p- sczut
Cl.Al. (22ani) 4p- sczut
Loz.Alex (21ani) 4p- sczut
Ciob. Nic. (21ani) 4p- sczut
Rod.Maria (21ani) 4p- sczut
Biv. Alina (21ani) 4p- sczut
Negru t. (22ani) 4p- sczut
Gr.Mih. (21ani) 4p- sczut
D.Marina (21ani) 4p- sczut
Stav.Ion (21ani) 4p- sczut
.M (21ani) 4p- sczut

36
 Bibliografie
Dr. Scott P. Sells- Adolescenii scpai de sub control-Ghidul printelui:
redobndirea autoritii i aiubirii pierdute, Bucureti: Editura
Humanitas, 2005, p. 21.

Faber, E. Mazlish Cum s-I asculi pe adolesceni i cum s te faci ascultat,

Bucureti: Curtea VechePublishing, 2007, p. 133-134
Adams, G., Berzonsky, M., (2009), Psihologia adolescenei. Manualul
Blackwell, Editura Polirom, Iai;

N. Radu- Adolescena schi de psihologie istoric, Bucureti: Fundaia

Romnia de mine, 1995, p. 14

http://www.andyszekely.ro/cei-7c-ai-increderii-cum-sa-inspiri-incredere/

Cei 6 stlpi ai ncrederii n sine Nathaniel Branden.

chiopu, U., Verza, E. (1989) Adolescen, personalitate i limbaj, Editura

Albatros, Bucureti.

Cum s vorbim n public de Dale Carnegie

Cum sa te iubesti pe tine - Cristophe Andre, Francois Lelord

Popescu-Neveanu, P. (1978) Dicionar de psihologie, Editura Albatros,

Bucureti.

Munteanu, A. (1998) Psihologia copilului i adolescentului, Editura Augusta,

Timioara.

Andrea Paap- ncrederea n sine.

37