Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologia existentialista este bazata filozofic pe intelegerea faptului ca fiecare persoana are acces la
experienta sa imediata. Psihologii umanisti au fost influentati de conceptele existentialiste despre
intelegerea subiectiva si responsabilitatea personala. Ei pun accentul pe capacitatea unica a fiecarui individ
de autoactualizare si crestere personala.
Din punct de vedere fenomenologic, baza pentru intreaga experienta umana este interpretarea. Fiinta
umana ataseaza imediat un inteles unic fiecarei informatii pe care o primeste prin simturi, ceea ce face ca
aceleasi fenomene fizice sa difere de la individ la individ.
Psihologia existentiala si umanista este mai putin interesata in studiul comportamentului ca un eveniment
cu baza neurologica. Ei cerceteaza mai mult intelesul pe care fiecare persoana il percepe.
Curentul umanist cu puternice legaturi in filosofia existentiala si cultura in general, s-a constituit ca o
forta teoretico-practica a psihologiei ce opune behaviorismului si freudismului, o alta intelegere si abordare a
omului.
Umaniștii pun accentul pe vitruțile și aspirațiile umane,voința liberă și rea lizarea potențialului. Oamenii sunt
văzuți ,de către umaniști, ca fiind activi, creativi,orientați spre dezvoltarea personală.
Acum mai bine de şaptezeci de ani, Rogers introducea o nouă abordare a psihoterapiei, construită pentru a se
opune terapiilor dominante ale epocii (terapia comportamentală şi psihanaliza). Spre deosebire de terapia
comportamentală, abordarea lui Rogers nu accentua comportamentul în defavoarea sentimentelor sau gândirii; spre
deosebire de psihanaliză, perspectiva lui Rogers nu era preocupată de dorinţe inconştiente şi pulsiuni. Iniţial şi-a
numit metoda teorie nondirectivă, apoi terapie centrată pe client şi în final terapie centrată pe persoană.
În concepţia lui Rogers, fiinţele umane sunt motivate de o singură tendinţă fundamentală: tendinţa de actualizare,
exprimată prin menţinerea şi îmbogăţirea funcţionării organismului. Această tendinţă înnăscută este o nevoie umană
fundamentală şi include toate trebuinţele fiziologice (inclusiv cele simple, cum ar fi cele de hrană, aer sau apă) şi
psihologice. Actualizarea face însă mai mult decât să menţină organismul, ea facilitează creşterea şi dezvoltarea
acestuia, fiind responsabilă de aspectele dezvoltării pe care le reunim sub termenul de maturare (definită ca
dezvoltare determinată genetic a structurilor corpului). Deşi schimbările sunt programate genetic, progresul
organismului nu este unul automat şi fără efort.
Conceptul de „sine” este fundamental în teoria lui Rogers asupra personalităţii. El a descoperit că mulţi dintre
pacienţii săi aveau o imagine a aceea ce doreau să fie (şinele ideal), foarte diferite de felul în care credeau că sunt în
realitate. Cu cât şinele ideal era mai diferit de şinele real, cu atât pacientul se simţea mai anxios şi mai nefericit.
Această discrepanţă între şinele ideal şi cel real, susține C. Rogers, este deseori evidentă la persoane care suferă de
boli digestive.
Tema N 4 Teorii umaniste ale personalității
5. Teoria lui R.May. Conceptual de anxietate normal și anxietate nevrotică. Critica lui R.May cu privire la
preocuparea exagerată a psihologilor p-u funcționarea intelectului și ignorarea emoțiilor și a voinței.-?
Motivația este totul. Este acel combustibil care alimentează fiecare acțiune pe care o fac oamenii. E important să
știi ce te motivează pe tine, dar și ce-i motivează pe cei din jurul tău să procedeze într-un fel sau altul.Maslov le-a
identificat trebuințele majore ale oamenilor și le-a clasificat:
5. Nevoi fiziologice:
4. Nevoi de securitate:
Nevoia de ordine
Nevoia de justiție
Nevoia de stabilitate
Nevoia de siguranță a job-ului / siguranță financiară
Nevoia de a sta departe de pericole
3. Nevoia de apartenență:
Nevoia de a avea o familie
Nevoia de a avea prieteni
Nevoia de a adera la grupuri, la idei
Nevoia de a fi acceptat
Nevoia de afecțiune
Nevoia de a iubi și a fi iubit
2. Nevoia de stimă:
Nevoia de auto-respect
Nevoia de a obține ceva / de a atinge anumite țeluri
Nevoia de atenție
Nevoia de recunoaștere, prestigiu
Nevoia de a construi o reputație
Nevoia de a atinge un status social cât mai înalt, de a obține o poziție dominant
1. Nevoia de auto-actualizare:
Nevoia de cunoaștere și înțelepciune
Nevoia de estetică și frumos
Nevoia de adevăr și dreptate
Nevoia de autodezvoltare
Nevoia de a atinge / depăși potențialul personal
Nevoia de împlinire