1

INTELIGENTA EMOTIONALA SI MOBBINGUL ORGANIZATIONAL

Termenul de inteligenta emotionala a fost formulat pentru prima data intr-o teza de doctorat , in SUA, in anul 1985. Wayne Leon Payne considera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta. D. Wechsler , autorul setului de teste standartizate pentru inteligenta (academica sau teoretica), a remarcat ca adaptarea individului la mediu in care traieste se realizeaza atat prin elementele cognitive cat si prin cele non-cognitive. Aspectele non-cognitive ale inteligentei include factori de ordin afectiv, personal si social, fiind esentiale pentru a reusi in viata individului. Studiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente, ele debutand in jurul anilor 90. S-au conturat trei mari derectii in definirea inteligentei emotionale, reprezentate de : 1. John D. mayer si Peter Salovey ; 2. Reuven Bar-On ; 3. Daniel Goleman 1. Mayer si Salovey (1990, 1993) considera ca inteligenta emotional implica: a) abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima, b) abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci can dele faciliteaza gandirea, c) abilitatea de a cunoaste si intelege emotiile si de a le rebulariza pentru a promova dezvoltarea emotional si intelectuala. Prin aceasta definitie, cei doi autori au vrut sa evidentieze interconditionarile positive intre emotie si gandire.

2. In candrul celei de-a doua versiuni de tratare a inteligentei emotionale se afla studiile, realizate de-a lungul a 25 de ani, de Reuven Bar-On. In 1992, Reuven Bar-On, doctor la Universitatea din Tel Aviv, a stabilit si el componentele inteligentei emotionale pe care le grupeaza in felul urmator: Aspectul intrapersonal Constientizarea propriilor emotii abilitatea de a recunoaste propriile sentimente; Optimism (asertivitate) abilitatea de a apara ceea ce este bine si disponibilitatea de exprimare a gandurilor, a credintelor, a sentimentelor, dar nu intr-o maniera distructiva ; Respect consideratia pentru propria persoana abilitatea de a respecta si accept ace este (la baza) bun ; Autorealizare abilitatea de a realiza propriile capacitati potentiale, capacitatea de a incepe sa

2 te implici in cautarea unor scopuri, teluri care au o anumita semnificatie si un anumit inteles pentru tine ; Independenta abilitatea de a te directiona si controla singura in propriile ganduri si actiuni, capacitatea de a fi liber de dependentele emotional. Aspectul interpersonal Empatie abilitatea de a fi constient, de a intelege si a aprecia sentimentele celorlalti ; Relatii interpersonale abilitatea de a stabili si a mentine (intretine) relatii interpersonale reciproc pozitive, acest lucru caracterizandu-se prin intimitate, oferire si primire de afectiune ; Responsabilitate sociala abilitatea de a-ti demonstra propria cooperativitate ca membru contribuabil si constructive in grupul social caruia ii apartii sau pe care l-ai format. Adapdabilitate Rezolvarea problemelor abilitatea de a fi constient de problem si de a define problemele pentru a genera si implementa potentiale solutii effective ; Testarea realitatii abilitatea de a stabili, a evalua (a aprecia) corespondentele intre ceea ce inseamna o experienta (traire) si care sunt obiectivele existente ; Flexibilitate abilitatea de a-ti ajusta gandurile, emotiile si comportamentul pentru a schimba situatia si conditiile. Controlul stresului Toleranta la stres abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a te poticni si, de asemenea , abilitatea de a face fata acestora in mod active si pozitiv ; Controlul impulsurilor abilitatea de a rezista sau a amana impulsivitatea si de a goni tentatia care te determina sa actionezi in graba. Dispozitia generala Fericire abilitatea de a te simti satisfacut de propria viata, de a te distra singur si impreuna cu altii, de a te simti bine ; Optimism abilitatea de a vedea partea stralucitoare a vietii, de a mentine o atitudine pozitiva chiar in pofida adversitatilor. Acesti cinci factori, component ale inteligentei emotionale (IE) se evalueaza prin teste specific. Suma punctelor obtinute la aceste teste reprezinta coeficientul de emotionalitate, QE. De obicei, tipul de persoana care cunoaste succesul in viata are un QE ridicat, considerandu-se ca se poate prevedea succesul in viata si prin stabilirea coeficientului de emotionalitate. Constiinta de sine a propriilor emotii : introspectia, observarea si recunoasterea unui

3 sentiment in functie de modul in care ia nastere; Stapanirea emotiilor : constientizarea elementelor care stau in spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face fata temerilor, anxietatii, maniei si supararilor ; Motivarea interioara : canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru atingerea unui scop, insotita de controlul emotional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile si de a amana obtinerea gratificatiilor, recompenselor ; Empatia : capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de sentimentele altora, persoana fiind in stare sa aprecieze diferentele dintre oameni ; Stabilirea si dirijarea relatiilor interumane : se refera la competenta si aptitudinile sociale, persoana fiind in stare sa cunoasca, sa analizeze si sa controleze emotiile altora. 3. A treia mare directie in abordarea intelifentei emotionale este reprezentata de D. Goleman (1995). D. Goleman a urmat facultatea de psihologie la Harvard fiind preocupat de studiul creierului, creativitatii si comportamentului. Este si ziarist la New York Times, ceea ce l-a condus spre o axtindere a intelesului conceptului de inteligenta si la popularizarea acestuia in reviste fara profil stiintific. In viziunea lui, constructele care compun aceasta forma a inteligentei sunt: Constiinta de sine incredere in sine; Auto-controlul dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; Motivatia dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul; Empatia a-i intelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica; Aptitudinile sociale influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru in echipa. Steve Hein (1996) incearca o prezentare a inteligentei emotionale pe baza consultarii celor mai recente lucrari. In opinia sa, exista multi oameni care ofera propriiloe lor definitii inteligentei emotionale. Peter Salovey si John Mayer au publicat prima definitie precisa a inteligentei emotionale in 1990. Tot atunci, Mayer si Salovey impreuna cu M. Di Paolo au publicat primul test de aptitudini pentru inteligenta emotional. De atunci, Mayer si Salovey s-au plasat in fruntea abordarii stiintifice a acestei probleme, numele lor fiind adesea asociat cu acest concept. In cartea sa din 1995, Daniel Goleman si-a formulat definitia inteligentei emotionale pe baza lucrarii lui Mayer si a lui Salovey din 1990. Totusi, Goleman a adaugat multe lucruri la ceea ce el a prezentat ca fiind inteligenta emotionala. In mod evident, el a facut aceasta singur, fara sprijinul sau acordul comunitatii academic. Astfel, el a adaugat cateva variabile care ar putea fi mai bine numite trasaturi de personalitate sau de caracter decat comportamente ale inteligentei emotionale. De exemplu, a prezentat optimul, perseverenta si capacitatea de a amana satisfactiile ca aspecte majore ale inteligentei emotionale. A inclus, de asemenea, una dintre temele sale favorite de cercetare, ceea ce el numeste curgere (flow). Acesta este un subiect despre care scrisese pe cand studiase meditatia, religiile orientale si starile transformate ale constiintei. Cartea lui Goleman despre inteligenta emotionala a reusit sa devina foarte populara. Drept

4 rezultat, multi au acceptat rapid definitia extinsa a intelifentei emotionale elaborate de Goleman. Dupa afirmatiile sale, S. Hein, ca majoritatea autorilor, a incercat sa adauge propria lui contributie confuziei referitoare la inteligenta emotionala, astfel incat in cartea sa din 1996 a oferit cateva definitii alternative. Astfel, dupa el , inteligenta emotional inseamna: 1. Sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii sa faci in legatura cu aceasta ; 2. Sa stii sa deosebeste ce-ti face bine si ce-ti face rau si cum sa treci de la rau la bine ; 3. Sa ai constiinta emotionala, sensibilitate si capacitate de conducere care sa tea jute sa maximizezi pe termen lung fericirea si supravietuirea. Hein a mai enumerate o serie de component specific ale inteligentei emotionale, care au fost preluate din lucrarile lui Mayer si Salovey : Constiinta de sine sa fii constient de propriile emotii atunci cand acestea te cuprind ; Sa fii cunoscator din punct de vedere emotional sa fii capabil sa identifici si sa etichetezi sentimente specifice in tine insuti si in altii; sa fii capabil sa discuti despre emotii si sa le comunici in mod clar si direct ; Capacitatea de a fi empatic in raport cu ceilalti, de a simti compasiune pentru ei, de a-i confirma, de a-i motiva, de a-i inspira, de a-i incuraja si de a-i consola (alina); Capacitatea de a lua decizii intelepte folosind un echilibru sanatos al emotiilor si al ratiunii, de a nu fi nici prea emotional, nici prea rational ; Capacitatea de a reusi sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile emotii, mai ales responsabilitatea pentru propria motivare si propria fericire. In present, exista un dezacord daca inteligenta emotionala e mai mult un potential innascut ori daca ea reprezinta un set de abilitati, competente sau indemanari invatate. D. Goleman (1998) sustine ca spre deosebire de gradul de inteligenta, care ramane acelasi de-a lungul vietii sau de personalitatea care nu se modifica, componentele bazate pe inteligenta emotionala sunt abilitati invatate .

Profilul psihologic al persoanelor cu un nivel ridicat al inteligentei emotionale

Deosebirea dintre inteligenta emotionala (IE), al carui nivel de structurare se apreciaza prin cotientul emotional (QE), si inteligenta academica, care se raporteaza la gandirea logica si se dobandeste in scoli, evaluate prin cotientul intellectual (QI) , se poate face si in termini accesibili tuturor si anume : glasul inimii si vocea ratiunii . Cele doua forme de inteligenta se refera la doua feluri de cunoastere, una bazata pe afectivitate, iar cealalta pe ratiune. Jack Bloc (Universitatea Berkeley din California cf. D. Goleman, 1995, p. 45 ) a stability profiluri tipologice pentru barbate si femei, care se afla in una dintre urmatoarele situatii :

5 a) Cotient intelectual inalt si cotient emotional mai redus ;

b) Cotient emotional inalt si cotient intellectual peste medie.

Profilul psihologic pentru un barbat cu cotient intelectual inalt (QI) Este ambitios si productive , perseverant, calm, imperturbabil cu privire la ceea ce il priveste, fiindca socoteste ca are dreptate si nu poate fi vulnerabil. Este predictibil, poti sa prevezi cum se va comporta in diferite situatii, cum va reactina in cele mai diverse context profesionale si sociale. Tinde sa fie critic si condescendent, cusurgiu, dificil si ingibat, stanjenit si jenat in experienta sexual si senzuala, inexpresiv si detasat, in plan emotional fiind stupid si neprietenos.

Profilul psihologic pentru un barbat cu abilitate sau cotient emotional inalt (QE) Poseda un echilibru social in relatiile interumane, Are o capacitate remarcabila de a se angaja in rezolvarea problemelor altor persoane, se poate dedica unor cause nobile, este responsabil din punct de vedere social si are in vedere latura morala a imprejurarilor in care se afla implicat. Este simpatetic si grijuliu in relatiile interpersonale. Are o viata afectiva bogata, nuantata in privinta propriei persoane. Se simte confortabil cu sine si cu altii in universul social in care traieste.

Profilul psihologic al unei femei cu QI inalt Are incredere in intelect, in forta de cunoastere a ratiunii. Are fluenta in exprimarea gandurilor. Apreciaza in mare masura valorile intelectuale, dand dovada de interese pregnante pentru domeniile intelectuale si estetice. Are tendinta spre introversiune, fiind orientata spre propria persoana. Este predispusa la anxietate, disecarea firului in patru, exacerbarea greselilor proprii care o macina in timp si vinovatie. Ezita sa-si exprime sau sa-si arate supararea sau mania intr-un mod firesc, deschis.

Profilul psihologic al unei femei cu QE inalt Tinde sa fie afirmativa (pozitiva) exprimandu-si direct, natural sentimentele,simtindu-se bine in pielea ei, gandurile despre propria persoana fiind positive. Pentru ea viata are sens si merita sa fie traita din plin. Este o fiinta sociabila, care isi exprima adecvat sentimentele si se adapteaza bine la stres. Este echilibrata din punct de vedere social, face usor cunostinta cu persoane noi, se simte confortabil cu sine fiind glumeata, jucausa, spontana si naturala in plan sexual. Foarte rar se simte anxioasa.

Inteligenta emotionala si management

Cei mai multi care au studiat inteligenta emotionala considera ca ea are aplicatii in toate domeniile vietii, deoarece a sti sa lucrezi si sa comunici cu oamenii este o abilitate de care nimeni nu se poate dispensa. Desigur ca anumite profesii, cum ar fi cea de psiholog, medic, psigiatru, terapeut, asistent social, profesor implica intr-o foarte mare masura inteligenta emotionala in conditiile obtinerii unor performante superioare in activitatile respective. Bar-On a stabilit domeniile in care sunt necesare abilitati emotionale inalte : Psihodiagnostic inteligenta emotionala este o forma de cunoastere si in acelasi timp un instrument de cunoastere. Pe de o parte, psihodiagnoza trebuie sa vizeze atat latura intelectuala, cat si latura emotionala a personalitatii deoarece ele se intrepatrund influentandu-se reciproc. Pe de alta parte, evaluarea inteligentei emotionale permite determinarea aspectelor puternice si a celor slabe, sugerand directiile de actiune ale psihoterapeutului ; Identificarea tinerilor care au nevoie de interventia psihologica (sociopatii, psihopatii, delincventii etc. ) ; Stabilirea potentiala a candidatilor la abuzul de substante nocive (alcool, droguri) si reabilitarea lor prin programe speciale ; Realizarea unor programe educationale privind antrenarea abilitatilor emotionale la adulti, precum si a unor modalitati terapeutice orientate catre serviciile sociale (comunitare) ; In afaceri si industrie, pentru selectia persoanelor care au un coeficient emotional ridicat necesar pentru reusita in domeniile respective. In conditiile schimbarilor rapide din cadrul organizatiilor, nivelul ridicat al inteligentei emotionale a devenit un factor important al succesului, care uneori surclaseaza competenta tehnica profesionala. De fapt, este o realitate ca in present angajarile se fac pe baza interviului, care urmareste sa aprecieze tocmai abilitatile emotionale ale individului. Se merge chiar mai departe, in sensul ca promovarile, concedierile se fac in urma rezultatelor constatate la interviu. Dupa Goleman, pentru ca o organizatie sa mearga bine este necesar sa se acorde atentie abilitatilor emotionale ale membrilor sai, asigurandu-se o compatibilitate intre acestia sub raport emotional-afectiv. In ultimii zece ani s-a conturat un nou tip de management, cel al inteligentei emotionale intr-o organizatie. Cercetarile de psihologie organizationala au ajuns la concluzia ca mangerii (de la sef de colectiv sau echipa de lucru pana la directorul general), ca si angajatii cu un coeficient emotional ridicat au mai mult succes decat cei care au doar o buna calificare tehnica. Acestia sunt mai bine priviti in cadrul organizatiilor, sunt mai cooperanti, mai puternic motivati intrinsec si mai optimisti. Sunt capabili sa evite conflictele si sa impiedice escaladarea lor. S-au pus in evidenta o serie de caracteristici ale managementului abilitatilor emotionale :

7 Abilitatea de a folosi emotiile ca sursa de energie productive ; Abilitatea de a nu escalada conflictele si de a le folosi ca sursa de feed-back ; Tratarea sentimentelor membrilor organizatiei ca variabile importante ale succesului ; Cunoasterea si inlaturarea dificultatilor emotionale si relationale ale expertilor tehnici prin programe educationale adecvate ; Crearea unui mediu in care angajatii sa se simta in siguranta, speciali, necesari, importanti, sa fie motivati si productivi. Goleman considera ca cel mai rau stil de a motiva pe cineva este de a-l critica, deoarece persoana devine mai defensive, se simte neajutorata, ii scade motivatia profesionala, precum si increderea in ceea ce face. Critica demoralizeaza, persoana atacata devenind mai tensionata si furioasa, renuntand la asumarea responsabilitatilor si refuzand pe viitor sa mai colaboreze cu persoana care a criticat-o. De ceea, H. Levinson a formulat cateva sugestii pentru a critica in mod benefic : Sa fii explicit a spune persoanei cea facut bine si ce a facut mai putin bine si cum s-ar putea schimba. Trebuie sa i se spuna exact care este problema, unde si ce anume a gresit (nu doar ca a gresit si eventual sa lasi de inteles ca persoana respectiva este incompetenta sau nu tocmai inteligenta) , fiindca in aceasta ultima situatie critica are un efect contrar celui dorit, oricum este total ineficienta; Sa oferi o solutie trebuie punctat drumul pe care problema il are de parcurs. Critica poate deschide alte posibilitati, alternative sau sugestii pentru rezolvarea problemei ; Sa fii prezent critica, la fel ca si lauda, este mult mai eficienta daca se realizeaza direct, fata in fata. Unele persoane care nu se simt bine in postura de a lauda si mai ales de a critica se simt mai usurate daca fac acest lucru indirect, prin altcineva sau de la distant. Aceasta situatie faciliteaza comunicarea impersonal si priveaza persoana de a primi un raspuns sau o clarificare legata de criticile ce i se aduc. Sa fii cat mai senzitiv, adica sa existe un accord in ceea ce spui si modul in care o spui. Empatia emotioanala asigura un grad cat mai mare de autenticitate relatiilor interpersonal. In literature de specialitate trasaturile representative pentru managerul efficient sunt: credinta ferma in posibilitatea succesului, capacitatea de comunicare, empatia, energia, judecata rationala (D. Roosemblum, cf. Mihaela Vlasceanu, 1993, Sheldrake, 1997).Studiul efectuat de Charles J. Cox si Cary L. Cooper pe un grup de manageri de succes au pus in evidenta o serie de trasaturi comune ale acestora: 1. Asumarea de responsabilitati de la varste mici- multi dintre ei au fost nevoiti sa ia hotarari in situatii cruciale pentru existenta lor; 2. Folosirea necazurilor si a nenorocirilor cruciale ca oportunitati pentru a invata si a se dezvolta; 3. Folosirea momentelor propice, favorabile, cu grad mare de risc pentru afirmare personala;

8 4. Ambitia puternica si orientarea spre realizari pe termen lung; 5. Increderea in sine si autocontrolul- ei au imagine foarte clara asupra situatiei pe care o au de rezolvat; 6. Au un sistem de valori bine structurat, integritatea morala fiin socotita o valoare cheie, ei inspira incredere; 7. Dramuirea eficienta a riscurilor- isi asuma riscuri moderate, astfel incat sa fie siguri de atingerea obiectivelor; 8. Obiectivele clare atat la nivel organizational cat si personal; 9. Devotamentul de profesie considerate ca fiind unul dintre cele mai inseminate elemente ale vietii lor; 10. Motivatia intriseca; 11. Viata bine organizata si utilizarea eficienta a timpului atat la serviciu cat si in familie; 12. Simtul pragmatic; 13. Abilitatea de rezolvare a problemelor atat in mod rational cat si intuitiv; 14. Abilitati interpersonale; 15. Nivelul inalt de inovatie si creativitate.

Dimensiunile cunoscute in abordarea inteligentei emotionale pentru a extinde intelesul conceptul sunt urmatoarele:
Constiinta de sine(increderea in sine) ce presupune capacitatea de a identifica emotiile in propriile ganduri, sentimente si stari fizice, de a exprima emotiile cat mai precis si de a exprima nevoile legate de sentimente si de a avea capacitatea de a distinge intre sentimente precise si imprecise, sincere sau sincere. Se refera la acuratetea cu care un individ poate identifica emotiile si continutul emotional, atat la propria persoana, cat si la cel din jurul sau, la acuratetea exprimarii si manifestarii emotiilor. Un comportament al constiintei de sine este sa fie in stare sa intelegi cauza lor deoarece emotiile dau prioritate gandirii prin directionarea atentie asupra informatiei importante.Daca emotiile sunt suficient de clare si accesibile pot fi de ajutor pentru judecata si memorie si luarea in considerare a mai multor puncte de vedere. Emotia influenteaza pozitiv si gandirea astfel sa recunost diferentele dintre sentimente si actiuni functioneaza ca o modalitate de semnalizare si alertare a individului, emotiile incep sa-i modeleze gandirea, atragandu-i atentia asupra modificarilor importante din interioruol sau, sau din mediul inconjurator, modificari necesare unei bune adaptari. Constientizarea de sine tinde si catre si catre o autorealizare, o abilitate de a realiza propriile capacitati potentiale, sa te implici in cautarea propriilor scopuri, teluri care au o anumita semnificatie si inteles pentru sine. Autorealizarea necesita si o independenta proprie, de a directiona si controla singur propriile ganduri si actiuni, capacitatea de a fi liber de dependentele emotioanale. Autocontrolul definit prin dorinta de adevar, constiinciozitate, adaptabilitate si inovare este o alta dimensiune a inteligentei emotionale ce presupune rezistenta la frustrare, stapanirea izbucnirilor necontrolate si exprimarea

9
naturala a taririlor negative fara manifestare agresiva. Pentru a avea autocontrol si control asupra realitatii este nevoie de o percepere si o testare corecta a realitatii ce presupune abilitatea de a stabili, a evalua si aprecia corespondentele intre ceea ce o experienta(traire) si care sunt obiectivele existente. Stresul reprezinta sindromul de adaptare pe care individul il realizeaza in urma agresiunilor mediului, ansamblul care cuprinde incoradare, tensiune, constrangere, forta, solicitare si tensiune. De aceea este foarte important pentru a avea control asupra lui, gandirilor si actiunilor noastre sa avem abilitatea de a controla stresul, de a ne impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a avea obstacole si de asemenea abilitatea de a face fata acestora in mod activ si pozitiv, la care se adauga si controlul impulsurilor, de a rezista sau amana impulsivitatea si de a alunga tentatia care te determina sa actionezi in graba. O alta dimensiune a inteligentei emotionale este si motivatia, necesitatea exploatarii emotiilor in sens productiv prin cultivarea responsabilitatii si a capacitatii de concentrare asupra unei sarcini, canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru atingerea unui scolp, insotita de controlul emotional , care presupune capacitatea de a reprima impulsurile si de a amana obtinerea recompenselor si a gratificatiilor. O motivatie interioara presupune un grada mare de adaptabilitate ce se defineste prin doua comportamente : usurinta in rezolvarea de probleme, de a constient de acestea si de a defini problemele pentru a genera si implementa potentialele solutii efective; si cel de-al doilea comportament flexibilitatea ce ajuta in ajustarea gandurilor, emotiilor si comportamentului pentru a schimba situatia si conditiile. A fi motivat presupune si o proprie responsabilitate, de a demonstra propria cooperativitate ca membru contribuabil si constructiv in grupul social caruia ii apartii si pe care l-ai format. A fi empatic inseamna a avea abilitatea de a fi constient, de a intelege si aprecia sentimentele celorlati. E mpatia este si capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de sentimentele celorlati, persoana fiind in stare sa aprecieze diferentele dintre oameni. Capacitatea de a fi empatic in raport cu ceilalti, de a simti compasiune pentru ei, de a-i confirma si motiva, de a-i inspira si incuraja. Ceea ce intereseaza in relatiile interpersonale este mai ales empatia de transpunere pe baza contagiunii afective. Intervin in joc urmatorii factori: experientele afective proprii ale persoanei, capacitatea de a cunoaste pe cel de alaturi, disponibilitatea si indisponibilitatea. Strict legata de intuitie si de disponibilitate empatia este mai evidenta la femei decat la barbati. Empatia este una din conditiile necesare si suficiente care faciliteaza comunicarea. Presupune acceptarea neconditionata a ideilor, sentimentelor, credintelor celuilalt, chiar daca acestea sunt diferite de propriile modele de referinta, de modul subiectiv de a privi respectivele informatii. O persoana empatica poate identifica usor emotiile celorlati, respectiv emotiile latente care nu sunt exprimate. O pesoana empatica prezinta o atitudine optimista, altruista, generoasa, flexibila, are un comportament personal bine dezvoltat, abilitate interpersonala de asemenea bine dezvoltata. In completarea dimensiunilor inteligentei emotionale sunt si aptitudinile sociale - influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea si capacitatea de lucru in echipa. Dirijarea relatiilor interpersonale presupune nu numai cultivarea abilitatilor de a intelege si analiza interactiunile cu alte persoane ci si capacitatea de a negocia si rezolva situatia situatiile conflictuale. Se refera la competenta si aptitunile sociale, persoana fiind in stare sa cunoasca, sa analizeze si sa controleze emotiile altora. Emotiile sunt importante deoarece asigura capacitatea de a analiza si intelege relatiile interpersonale, de a solutiona conflicte si a negocia neintelegerie in luarea deciziilor. Sentimentele si emotiile noastre constituie o valoroasa sursa de informatii si ne ajuta sa luam hotarari. Important pentru mentinerea relatiilor interpersonale este deschiderea catre ceilalti, sa fii asertiv, pozitiv si comunicativ. Sentimentele noastre ne ajuta sa comunicam cu ceilalti iar daca suntem iscusiti in arta comunicarii verbale, vom fi in stare sa exprimam mai mult din nevoile noastre emotionale, avand astfel posibilitatea de a te simti mai bine. Daca reusim sa fim cat se poate de receptivi la problemele emotionale ale celorlati oameni suntem mai

10
capabili sa-i facem sa se simta importanti si intelesi. Conducerea relatiilor interpersonale se mai bazeaza si pe faptul sa fii popular si deschis, prietenos si implicat in mod echilibrat si plin de tact(delicat, atent, politicos). Un comportament prosocial ajuta la integrarea intre membrii unui grup, sa fii cooperant, participant la sarcini, de nadejde si indatoritor. Abilitatea emotionala in afaceri ajuta la intretinerea de relatii democratice in afaceri, in modul de a te purta cu altii, in modul de a-i trata cunoscandu-le statutul familial si problemele cu care se confrunta colaboratorii sau persoanele din jurul tau.

EQ RIDICAT LIDER IDEAL

Realitatea a aratat ca liderii se confruta cu probleme diferite de cele ale angajatilor obisnuiti. Chiar daca angajatii din subordine au un EQ ridicat ei tot de la lider asteapta primul pas, invitatia la dialog si stabilirea ritmului de lucru. Vom stabili in continuare o serie de comportamente specifice liderului cu EQ inalt Anticiparea problemelor angajatilor. Liderul trebuie sa-si foloseasca capacitatea empatica pentru asi cunoaste angajatii si pentru a intelege relatiile dintre ei. Va intelege astfel ce resorturi stau la baza actiunilor lor, ce fel de relatii si-au facut, precum si personalitatea fiecarui department. Cunoscand sentimentele angajatilor privind schimbarile organizationale liderul va putea contracara confuzia cu care acestia se confrunta.. Chiar daca in organizatie exista o atmosfera deschisa bazata pe incredere, unii angajati sunt intimidate de prezenta liderului si de aceea nu sunt foarte comunicativi. Liderul trebuie sa puncteze orice schimbare cu o discutie franca despre potentialele probleme in care angajatii sunt incurajati sa-si exprime parerile . De asemenea trebuie respectata dorinta angajatului de a nu vorbi daca nu simte nevoia. Incurajarea angajatilor de a-si depasi limitele Sa ofere cat intentioneaza sad ea. Liderul nu trebuie sa promita nimic angajatilor daca nu intentioneaza sa se tina de promisiune si nici sa le ceara opinii sau sau sa le laude ideile daca nu vor tine cont de ele. In relatiile patron-angajat care nu sunt bazate pe incredere randamentul mun cii va scadea iar angajatii vor raspunde promisiunilor desarte cu apatie. Flexibilitate si adaptabilitate. Obiectivismul. Este foarte important pentru un lider sa nu confunde simpatia cu empatia si sa nu favorizeze anumiti angajati .

11

Concepte de lucru

1. Inteligenta Emotionala

Dimensiuni:

Constiinta de sine Autocontrolul Motivatia Empatia

Aptitudini sociale

2. Mobbingul Definitie

Mobbingul este o forma de agresivitate in care celalalt este prejudiciat mai mult sau mai putin constient. Problema este ca forma in care se face cunoscuta aceasta agresivitate este de cele mai multe ori perversa, ascunsa, motiv pentru care cel agresat de multe ori constientizeaza existenta acesteia destul de tarziu. Bogathy(2002) include mobbingul in sfera conflictelor interpersonale si-l defineste astfel: conflictul interpersonal implica doua sau mai multe personae care se percep ca fiind in opozitie una fata de cealalta in ceea ce priveste scopurile urmarite, atitudinile, valorile sau comportamentele manifestate.
Dimensiuni

Conflictul interpersonal si intrapersonal Abuzul de putere Autocontrolul si controlul

Ipoteze de lucru Ipoteza 1 : Presupunem ca femeile manager au o relationare mai buna cu angajatii
decat barbatii manager datorita gradului mai ridicat de inteligenta emotionala.

12

Ipoteza2 : Presupunem ca barbatii manager incurajeaza mobbingul in organizatii

din cauza gradului scazut de inteligenta emotionala.

Constiinta de sine Comportament

Constientizarea propriilor emotii

Item
Pentru a-mi desfasura bine activitatea trebuie sa-mi ascund sentimentele in fata angajatilor mei.

Recunoasterea diferentelor dintre sentimente si actiuni Autorealizarea

Simt ca problemele organizatiei sunt ale mele. Ma incurajez intotdeauna sa fac cei mai bine pentru rezultate bune personale si in echipa.

Autocontrolul

Comportament
Toleranta la frustrare Controlul stresului Testarea realitatii

Item
Accord inca o sansa daca cineva nu ajunge la intalnire sau comite o abatere. Atunci cand in organizatie apare o situatie stresanta si un coleg vorbeste de un subiect complicat nu ma pot concentra. Sunt de accord cu afirmatia ca o persoana ajunge lider pentru ca e cea mai capabila din organizatie.

Motivatia

Comportament
Responsabilitate Initiativa

Item
Este de datoria mea ca toate sarcinile sa fie indeplinite la timp. De fiecare data in situatii limita gasesc solutii salvatoare.

13 Pot gasi idei inovatoare cand evolutia organizatiei merge prost. Imi schimb comportamentul in functie de cerintele mediului de lucru.

Adaptabilitate

Empatia

Comportament
Capacitatea de a privi din perspective celorlalti Capacitatea de a-I asculta pe ceilalti Observarea si aprecierea sentimentelor celorlalti

Item
Cand am de transmis o veste neplacuta angajatilor gasesc momentul potrivit pentru a o comunica si-mi ofer sprijinul. Sunt atent atunci cand un angajat imi expune o problema. Sesizez schimbarile starilor emotionale ale angajatilor.

Aptitudini sociale

Comportament
Abilitatea de a analiza si a intelege relatiile interpersonale Solutionarea conflictelor si negocierea neintelegerilor Capacitatea de a fi deschis( asertiv, optimist, comunicativ) Implicare si tact Atitudine prosociala

Item
Limbajul non-verbal nu-mi este strain si pot sa observ cu usurinta tensiunile dintre angajati. Aparitia unei stari tensionate in echipa nu reprezinta pentru mine un obstacol in solutionarea conflictelor. Imi doresc ca angajatii mei sa se supuna ordinelor mele. Ma implic intr-o situatie in care unul din angajati este in impact pentru prevenirea consecintelor. Imi folosesc angajatii in rezolva problemele personale pentru a-mi

14 crea mai mult timp liber. Atitudine democratica in relatiile de afaceri si cu ceilalti Cunoasterea statutului familial si problemelor cu care se confrunta angajatii Atunci cand parerile sunt impartite in privinta implementarii unei noi solutii propusa o supun majoritatii prin vot. Ma arat interesat de statutul familial al angajatilor.

CHESTIONAR

Alegeti pentru fiecare afirmatie o varianta de raspuns din cele de mai jos. Raspundeti sincer la afirmatii, cat de des ati procedat conform afirmatiei respective intr-o anumita situatie, nu alegeti raspunsurile care vi se par corecte.

a)niciodata; b)foarte rar; c)uneori; d)deseori; e)intotdeauna.

1.Pentru a-mi desfasura bine activitatea trebuie sa-mi ascund sentimentele in fata angajatilor.

15 2.Simt ca problemele organizatiei sunt ale mele. 3.ma incurajez intotdeauna sa fac ce-i mai bine pentru rezultate bune individuale si in echipa. 4.Accord inca o sansa daca cineva intarzie la intalnire sau comite o abatere. 5.Atunci cand in organizatie apare o situatie stresanta si un coleg vorbeste de un subiect complicat nu ma pot concentra. 6.Sunt de accord cu afirmatia ca o persoana ajunge lider pentru ca e cea mai capabila din organizatie. 7.Este de datoria mea ca toate sarcinile sa fie indeplinite la timp. 8.De fiecare data in situatii limita gasesc solutii salvatoare. 9.Pot gasi idei inovatoare cand evolutia organizatiei merge prost. 10.Imi schimb comportamentul in functie de cerintele mediului de lucru. 11.Cand am de transmis o veste neplacuta angajatilor gasesc momentul potrivit pentru a o comunica si-mi ofer sprijinul. 12.Sunt atent atunci cand un angajat imi expune o problema. 13.Sesizez schimbarile starilor emotionale ale angajatilor mei. 14.Limbajul non-verbal nu-mi este strain si pot sa observ cu usurinta tensiunile dintre angajati. 15.Aparitia unei stari tensionate in echipa nu reprezinta un obstacol pentru mine in solutionarea conflictelor. 16.Imi doresc ca angajatii mei sa se supuna ordinelor mele. 17.Ma implic intr-o situatie in care unul din angajati se afla in impact pentru prevenirea consecintelor. 18.Imi folosesc angajatii in rezolvarea problemelor personale pentru a-mi crea mai mult timp liber. 19.Atunci cand parerile sunt impartite in privinta implementarii unei noi solutii propuse o supun majoritatii prin vot. 20.Ma arat interesat de statutul familial al angajatilor mei.

16

BIBLIOGRAFIE

REVISTA DE PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA, VOLUMUL 2, NUMARUL 1/2002, EDITURA POLIROM ROCO, MIHAELA POLIROM, 2001 SEGAL, JEANEE 1999 CREATIVITATE SI INTELIGENTA EMOTIONALA, EDITURA DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE, EDITURA TEORA,