Inteligenta emotionala

Multa vreme psihologia nu a stiut aproape nimic despre mecanica emotiilor. n ultimii 20 de ani, n urma progreselor neurobiologice s-a nteles mai clar felul cum functioneaza emotiile, acest lucru aducnd n prim plan noi remedii pentru crizele emotionale colective.n viata de zi cu zi, oamenii cu un Q.I. ridicat s-a ntmplat sa nu faca fata greutatilor n timp ce altii cu un Q.I. modest sa se descurce surprinzator de bine.Factorul care face diferenta dintre ei se pare ca este adesea capacitatea numita inteligenta emotionala, care include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini pot fi insuflate copiilor (deci pot fi nvatate), fapt care da o sansa mai mare de reusita n viata individului, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica. n lumea de azi inteligenta emotionala poate fi un element esential al legaturii dintre sentimente, caracter si instincte morale. Cei care sunt sclavii impulsurilor (cei lipsiti de autocontrol) au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a controla impulsurile sta la baza vointei si a caracterului, iar radacina altruismului se gaseste n empatie (capacitatea de a citi emotiile celorlalti).Exista dovezi ca sentimentele sunt cele mai importante resurse cu care este nzestrata fiinta umana; ele ne dau constiinta de sine, nevoia autoconservarii, ne ajuta sa ne cunoastem pe noi nsine si pe ceilalti, ne spun care sunt lucrurile esentiale n viata.

DEFINIREA SI CARACTERIZAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE

Termenul "inteligenta emotionala" a fost formulat pentru prima data ntr-o teza de doctorat, n S.U.A., n 1985, de catre Wayne Leon Payne care considera ca aceasta este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta.D. Wechsler a remarcat ca adaptarea individului la mediul n care traieste se realizeaza att prin elementele cognitive, ct si prin cele non-cognitive. Aspectele non-cognitive ale inteligentei include factori de ordin afectiv, personal si social, fiind esentiale pentru reusita n viata a individului. Studiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente, ele debutnd n jurul anilor 90. S-au conturat trei mari directii n definirea inteligentei emotionale, reprezentate de: John D. Mayer si Peter Salovey; Reuven BarOn; D.Goleman. 1. Mayer si Salovey (1990, 1993) considera ca inteligenta emotionala implica: - abilitatea de a percepe ct mai corect emotiile si de a le exprima; - abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci cnd ele faciliteaza gndirea; - abilitatea de a cunoaste si ntelege emotiile si de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala. Prin aceasta definitie autorii evidentiaza interconditionarile pozitive ntre emotie si gndire. 2. Reuven Bar-On, doctor la Universitatea din Tel Aviv, n 1992, a stabilit componentele inteligentei emotionale grupate astfel:

a)Aspectul intrapersonal - constientizarea propriilor emotii; - optimism (asertivitate) ; - respect- consideratie pentru propria persoana; - autorealizare; - independenta.

b) Aspectul interpersonal - empatie; - relatii interpersonale; - responsabilitate sociala. c) Adaptabilitate - rezolvarea problemelor; - testarea realitatii; - flexibilitate. d) Controlul stresului - toleranta la stres; - controlul impulsurilor. e) Dispozitie generala: fericire si optimism. Acesti cinci factori, componente ale inteligentei emotionale (I.E.) se evalueaza prin teste specifice. Suma punctelor obtinute la aceste teste reprezinta coeficientul de emotionalitate, Q.E

Dupa cei doi autori, n cadrul inteligentei emotionale sunt incluse urmatoarele capacitati grupate n cinci domenii : - constiinta de sine a propriilor emotii : introspectia, observarea si recunoasterea unui sentiment n functie de modul n care ia nastere; - stapnirea emotiilor: constientizarea elementelor care stau n spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face fata temerilor, anxietatii, maniei si supararilor; - motivarea interioara : canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru atingerea unui scop, nsotita de controlul emotional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile si de a amna obtinerea gratificatiilor, recompenselor; - empatia: capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de sentimentele altora, persoana fiind n stare sa aprecieze diferentele dintre oameni; - stabilirea si dirijarea relatiilor interumane: se refera la competenta si aptitudinile sociale, persoana fiind n stare sa cunoasca, sa analizeze si sa controleze emotiile altora. 3. A treia directie n abordarea inteligentei emotionale este reprezentata de D. Goleman (1995). A fost preocupat de studiul creierului, creativitatii si comportamentului.

n viziunea acestuia, constructele ce compun aceasta forma a inteligentei sunt : - constiinta de sine - ncredere n sine; - auto-controlul - dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; - motivatia - dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul; - empatia - a-i ntelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica; - aptitudinile sociale - influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru n echipa. D. Goleman si-a formulat definitia inteligentei emotionale pe baza lucrarii lui Mayer si a lui Salovey din 1990. Acestia si-au actualizat definitia data inteligentei emotionale n cartea din 1997 (n care vorbesc despre interactiunile dintre emotionalitate si rationalitate). Steve Hein (1996) ncearca o prezentare a inteligentei emotionale pe baza consultarii celor mai recente lucrari. Cartea sa din 1996 ofera cteva definitii alternative (asemenea celorlalti autori care au adaugat propria lor contributie"confuziei" referitoare la inteligenta emotionala). Inteligenta emotionala nseamna: - sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa faci n legatura cu acestea ; - sa stii sa deosebesti ce-ti face bine si ce-ti face rau si cum sa treci de la rau la bine ; - sa ai constiinta emotionala, sensibilitate si capacitate de conducere care sa te ajute sa maximizezi pe termen lung fericirea si supravietuirea. Componentele specifice inteligentei emotionale au fost preluate din lucrarile lui Mayer si ale lui Salovey: - constiinta de sine ; - sa fii cunoscator din punct de vedere emotional; - capacitatea de a fi empatic; - capacitatea de a lua decizii ntelepte; - capacitatea de a reusi sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile emotii. n prezent, exista un dezacord daca inteligenta emotionala e mai mult un potential nnascut ori daca reprezinta un set de abilitati, competente sau ndemnuri nvatate. Goleman (1998) sustine ca "spre deosebire de gradul de inteligenta, care ramne acelasi de-a lungul vietii sau de personalitate care nu se modifica, competentele bazate pe inteligenta emotionala sunt abilitati nvatate". Cu alte cuvinte, n opinia acestuia, orice om si poate ridica gradul de inteligenta emotionala prin educatie si exercitii, dar unele componente ale inteligentei emotionale sunt tratate ca nsusiri de personalitate si deci nu s-ar putea modifica pe parcursul vietii individului.Ridicarea nivelului inteligentei emotionale si a "culturii emotionale" presupune, dupa S.Hein, parcurgerea mai multor etape (faze).n prima faza este necesara identificarea propriilor emotii, unde este recomandabila folosirea listei de cuvinte care desemneaza sentimente (lista ntocmita de Hein).Apoi urmeaza faza de asumare a responsabilitatii pentru emotiile identificate.

Etapele urmatoare sunt din ce n ce mai grele, presupunnd nvatarea compasiunii si empatiei si ncercarea de a le aplica n practica zi de zi. Ca elemente ajutatoare, autorul recomanda citirea ct mai multor lucrari despre emotii ("n primul rnd cele scrise de el"), gasirea unui loc sigur (de exemplu, un jurnal personal) pentru exprimarea adevaratelor sentimente, lecturarea a numeroase carti si vizionarea filmelor de factura emotionala, etichetarea sentimentelor, trairea ("simtirea") propriilor sentimente, evitarea oamenilor care te desconsidera, te socotesc nensemnat.

Mayer si Salovey au ncercat sa puna n evidenta mai multe niveluri ale formarii inteligentei emotionale si anume: 1. Evaluarea perceptiva si exprimarea emotiei. Acest prim nivel se refera la acuratetea cu care un individ poate identifica emotiile si continutul emotional, att la propria persoana, ct si la cei din jurul sau, la acuratetea exprimarii si manifestarii emotiilor. 2. Facilitarea emotionala a gndirii. La acest nivel emotia influenteaza pozitiv gndirea. daca n primii ani de viata emotia actioneaza ca modalitate de semnalizare si de alertare a individului, asigurndu-i supravietuirea, pe masura ce omul se maturizeaza emotiile ncep sa-i modeleze gndirea, sa o influenteze, atragndu-i atentia asupra modificarilor importante din interiorul sau si din mediul nconjurator, modificari necesare unei bune adaptari. Abilitatea de a genera emotii poate facilita gndirea, n sensul ca anticiparea modului n care s-ar putea simti un individ n anumite situatii poate sa-l ajute n luarea deciziilor, n orientarea comportamentului sau ntr-o directie sau alta.Pe de alta parte, starea emotionala a unei persoane determina un anumit fel de a privi lucrurile. Astfel, o dispozitie emotionala pozitiva duce la o gndire optimista, pe cnd dispozitia negativa genereaza pesimism. daca oamenii constientizeaza acest lucru, vor reusi sa-si schimbe starea afectiva de moment si indirect, viziunea asupra situatiei, modul de a actiona si de a reactiona.

3. ntelegerea si analizarea emotiilor si utilizarea cunostintelor emotionale. Acest nivel se refera la: capacitatea de a ntelege emotiile; recunoasterea asemanarilor si diferentelor dintre starile emotionale; cunoasterea semnificatiei starilor emotionale functie de situatiile si relatiile complexe n care se produc; recunoasterea emotiilor complexe, amestecurilor si combinatiilor de emotii; cunoasterea modului de evolutie si de transformare a emotiilor n functie de situatii; capacitatea de a interpreta sensul emotiilor, de a ntelege sentimentele complexe si de a recunoaste tranzitul posibil de la o emotie la alta. 4. Reglarea emotiilor pentru a promova cresterea emotionala si intelectuala Presupune : capacitatea de a fi deschis (de a accepta att sentimente placute ct si neplacute) ; de a utiliza sau de a se elibera de o emotie; de a monitoriza emotiile n raport cu sine si cu ceilalti; de a manipula att emotia proprie ct si pe a celorlalti. Jeanne Segal (1999) a pus n evidenta patru componente ale inteligentei emotionale si anume : constiinta emotionalaa, acceptarea, constiinta emotionala activa si empatia. Prima componenta vizeaza trairea n mod autentic a tuturor emotiilor care ne ncearca, lasnd deoparte deprinderile intelectuale prin intermediul carora avem tendinta sa gndim emotiile.

Pentru a dezvolta autocontrolul emotiilor, autoarea recomanda exercitii specifice de constientizare a senzatiilor corporale si a emotiilor. Cea de-a doua componenta presupune acceptarea emotiilor constientizate, adica asumarea responsabilitatii propriilor trairi afective. Acestea nu nseamna resemnare si pasivitate fata de emotii, ci deschidere att fata de cele placute, ct si fata de cele neplacute. Constientizarea emotionala activa nseamna sa traiesti experienta prezenta si nu ceea ce ai simtit n trecut. Aceasta componenta presupune constientizarea a tot ceea ce simti, a cauzelor emotiei, a realitatii si a situatiei n care te afli, pentru a putea fi echilibrat, a gndi limpede si a nu fi influentat de emotiile trecute. Empatia se refera la abilitatea de a ne raporta la sentimentele si la nevoile celorlalti, fara a renunta la propria experienta emotionala. Empatia presupune ntelegerea celuilalt, participarea la problemele sale emotionale, fara a te implica n rezolvarea acestora.

EDUCAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE

Pentru a reusi n viata Goleman considera ca fiecare dintre noi ar trebui sa nvete si sa exerseze principalele dimensiuni ale inteligentei emotionale : a) Constiinta propriilor emotii : - sa fii capabil sa le recunosti si sa le numesti; - sa fii n stare sa ntelegi cauza lor; - sa recunosti diferentele dintre sentimente si actiuni. b) Controlul emotiilor : - sa fii n stare sa-ti stapnesti mania si sa-ti tolerezi frustrarile; - sa fii n stare sa-ti exprimi furia natural, potrivit fara agresiune; - sa fii n stare sa nu te autodistrugi, sa te respecti, sa poti sa ai sentimente pozitive fata de tine, de scoala si familie; - sa-ti poti manipula stresul; - sa ai capacitatea de a scapa de singuratate si de anxietatea sociala. c) Motivarea personala (exploatarea, utilizarea emotiilor n mod productiv) : - sa fii mai responsabil; - sa fii capabil sa te concentrezi asupra unei sarcini si sa ti mentii atentia asupra ei; - sa fii mai putin impulsiv si mai putin autocontrolat; - sa-ti mbunatatesti scorurile la testele de creatie (realizare). d) Empatia - citirea emotiilor : - sa fii n stare sa privesti din perspectiva celuilalt; - sa nveti sa-i asculti pe ceilalti; - sa ti mbunatatesti empatia si sensibilitatea la sentimentele celorlalti. e) Dirijarea (conducerea) relatiilor interpersonale : - sa-ti dezvolti abilitatile de a analiza si ntelege relatiile interpersonale; - sa-ti poti rezolva conflictele si sa negociezi nentelegerile;

- sa solutionezi problemele din relatiile interpersonale; - sa fii mai deschis (asertiv, pozitiv) si abil n comunicare; - sa fii mai popular si deschis, prietenos si implicat n mod echilibrat; - sa fii mai implicat si plin de tact (delicat, atent, politicos) ; - sa fii prosocial si sa te integrezi armonios n grup; - sa fii mai cooperant, participant, serviabil, de nadejde, ndatoritor; - sa fii mai democratic n relatiile de afaceri, n modul de a te purta cu altii, n modul de a-i trata. Abilitatea emotionala trebuie sa fie dezvoltata astfel nct coeficientul de emotionalitate sa reuseasca sa se ridice peste medie.

ROLUL INTELIGENTEI EMOTIONALE n DIRIJAREA, CONDUCEREA si CONTROLUL RELATIILOR INTERPERSONALE Goleman concluzioneaza ca pentru a manifesta o putere interpersonala trebuie sa detii autocontrolul si sa ai capacitatea de a trece peste anxietate si stres. Dupa autor, cea mai buna arta de relationare se bazeaza pe dirijarea propriilor emotii si pe empatie, competenta sociala prin care persoana reuseste sa se nteleaga usor cu oamenii si sa ndrepte "nepotrivirile" din mediul social. Pe fondul lipsei acestei calitati, excelenta intelectuala face persoana n cauza mai aroganta si mai insensibila. Aceasta abilitate sociala faciliteaza contactele umane. n cadrul relatiilor interpersonale autorul vorbeste despre rolul expresivitatii si contagiunii emotionale. Contagiunea emotionala este o parte subtila a unor schimburi care au loc n orice ntlnire. Noi transmitem si ne nsusim dispozitii, stari de la ceilalti, schimbul emotional fiind subtil si n cea mai mare parte petrecndu-se la un nivel imperceptibil. Explicatia, spune Goleman, ar fi ca noi imitam inconstient emotiile pe care le vedem la ceilalti, nefiind constienti de mimica a expresiei faciale, a gestului, a tonului vocii si a altor aspecte nonverbale. Astfel, persoana recreeaza n ea dispozitia celeilalte persoane. Goleman a observat ca atunci cnd doua persoane interactioneaza, directia dispozitiei psihice se transfera de la persoana care este mult mai puternica n exprimarea sentimentelor la cea care este mai pasiva n acest sens. J. Kacioppo, psihofiziolog, spune ca exista un "dans", o sincronicitate a transmisiei emotionale. Prelundu-i ideile lui D. Stern, el demonstreaza ca aceasta sincronicitate se ntlneste ntre persoane care au raporturi emotionale foarte puternice. Ea pare sa faciliteze trimiterea si receptarea dispozitiilor. Exista sincronicitate ntre partenerii unui cuplu, ntre profesori si studenti, ntre orator si multime. Th. Hatch si H. Gardner considera ca arta de a conduce este o forma sui-generis a inteligentei sociale care consta n recunoasterea sentimentelor celorlalti si n capacitatea de a face rapide conexiuni cu ei. n opinia acestora, componentele inteligentei sociale ar fi : - organizarea grupului - abilitate a liderului de a initia si coordona efortul membrilor grupului; - negocierea solutiilor - talent de mediator; - conexiunile personale - relationarea cu ceilalti; - analiza sociala - capacitatea de a detecta ceea ce se afla n spatele sentimentelor.

Bibliografie:

DANIEL GOLEMAN, Inteligenta emotionala, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2001 MIHAELA ROCO, Creativitatea si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Iasi,2001 Revista de psihologie organizationala, vol.II, nr.1, Ed. Polirom, Iasi, 2002