Sunteți pe pagina 1din 7

REFERAT PRINCIPIILE SI FUNCTIILE MANAGEMENTULUI

Management comercial
GUGOAȘĂ CARMEN
MK, AN II
PRINCIPIILE SI FUNCTIILE MANAGEMENTULUI

PRINCIPII GENERALE ALE MANAGEMENTULUI

La baza conceperii și exercitării managementului organizațiilor se află un ansamblu de


principii care exprimă nivelul de dezvoltare al științei managementului, ele alcătuind un
sistem pe baza căruia se concepe și modelează managementul organizațiilor și
comportamentul managerilor.

Dintre aceste principii, cele mai importante sunt:

Principiul creșterii eficienței, conform căruia orice sistem de management urmărește


obținerea unor efecte maxime cu cheltuieli cât mai reduse;

Principiul gestiunii economice, pe baza căruia, în esență, managementul trebuie să


urmărească utilizarea judicioasă a factorilor de producție, administrarea rațională a resurselor
proprii.

Principiul unității conducerii și răspunderii, conform căruia întregul sistem de


management trebuie astfel conceput încât fiecare manager să aibă stabilite precis atribuțiile,
responsabilitățile și sfera de acțiune;

Principiul competenței profesionale și motivării salariaților – conform căruia este


necesar că pe fiecare treaptă ierarhică să se găsească cele mai competențe persoane și fiecare
salariat să fie motivat corespunzător;

Principiul flexibilității, conform căruia sistemul de management trebuie să se


caracterizeze prin suplețe, fapt ce i-ar permite adaptarea continuă la schimbările ce au loc la
nivelul organizației sau mediului extern.

Managementul ca știință și practică este sensibil la schimbările care au loc în societate,


el adaptându-se permanent unor particularități determinate de tradiții, cultură națională,
obiceiuri, dar și de tipul și specificul organizației în care se aplică.

Dintre factorii care determina evoluția managementului în societatea contemporană se


pot aminti:
 accelerarea ritmului de inovare și înnoire tehnică și tehnologică;

complicarea mecanismelor de piață, datorită sporirii competiției, atât la nivelul pieței


interne, cât și la nivelul celei internaționale

 extinderea politicilor manageriale macroeconomice,

 utilizarea pe scară largă a computerelor și a tehnicilor moderne de comunicare;

 accentuarea dificultăților organizațiilor de a avea acces liber și rapid la materii


prime și resurse energetice etc.

PROCESELE DE MANAGEMENT

Procesele de muncă ce se desfășoară în orice sistem uman se pot diviza în două


categorii principale: procese de execuție și procese de management.

Procesele de execuție se caracterizează prin faptul că forță de muncă


acționează asupra obiectelor muncii, fie direct, fie indirect, cu ajutorul mijloacelor de
muncă, asigurând un ansamblu de produse și servicii corespunzătoare obiectivelor
organizaționale.

Procesele de management, spre deosebire de procesele de execuție, se


caracterizează prin faptul că o parte din forță de muncă (managerii) acționează asupra
celeilalte părți, pentru a realiza o eficientă cât mai ridicată a activitățîi organizaționale.

Procesul tipic de management poate cuprinde trei faze principale:

Faza previzionala – axată pe anticiparea de modalități, metode, soluțîi etc.


organizatorice, motivaționale și de evaluare superioare în acord cu evoluția
organizației respective. Managementul de tip previzional se concentrează asupra
stabilirii de obiective și presupune luarea deciziilor strategice.
FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI

Prima încercare de a diviza procesul de management în funcții aparține


francezului HENRI FAYOL care, analizând funcția “administrativă”, identifică cinci
elemente ale acesteia: previziunea, organizarea, comandă, conducerea și controlul. Această
concepție a fost dezvoltată ulterior de alți specialiști ai domeniului, opinia generală fiind
aceea că procesul de management presupune următoarele funcții: funcția de
previziune; funcția de organizare; funcția de coordonare; funcția de antrenare; funcția de
evaluare-control.

1. FUNCȚIA DE PREVIZIUNE

Funcția de previziune – constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul


cărora se stabilesc obiectivele organizației, resursele și mijloacele necesare realizării lor.

Previziunea permite oferirea de răspunsuri la următoarele întrebări: ce trebuie și ce


poate fi realizat în cadrul organizației? În ce condiții și cu ce resurse?

Această funcție se bazează pe analiză următoarelor elemente: rezultatele activității


anterioare; situația actuală; resursele disponibile; scopurile propuse.

Previziunea se realizează prin intermediul diagnozei, prognozei,


planificării și programării activității.

Diagnoza se referă la ansamblul operațiilor de analizare a organizației (date statistice,


evidente contabile, rezultate înregistrate), oferindu-se informații cu privire la starea acesteia la
un moment dat.

Prognoza reprezintă un instrument de cunoaștere/investigare cu ajutorul căruia se


analizează tendințele de evoluție a unor procese economice, tehnice etc. Prognozele permit
stabilirea obiectivelor pe termen lung și adoptarea deciziilor strategice.

Planificarea presupune adaptarea activității curente a organizației la tendința acesteia


de evoluție și la schimbările economico-sociale, în ansamblu.
Programarea cuprinde elaborarea de programe în care se descriu succesiunea acțiunilor
și relațiile dintre ele. Programele se referă la un orizont redus de timp (decadă, săptămâna,
schimb, ora), sunt foarte detaliate și au un grad de certitudine ridicat.

2. FUNCȚIA DE ORGANIZARE

Funcția de organizare desemnează ansamblul proceselor de management prin


intermediul cărora se delimitează procesele de muncă fizică și intelectuală, componentele
acestora (operații, mișcări, timpi de lucru, sarcini), realizându-se gruparea lor pe
compartimente, formații de lucru, posturi.
Prin realizarea acestei funcții se răspunde la următoarele
întrebări: cine și cum contribuie la realizarea obiectivelor organizaționale.

Organizarea implică: determinarea activităților necesare îndeplinirii obiectivelor


stabilite; gruparea activităților într-o anumită structura logică și repartizarea grupurilor de
activități pe funcții, compartimente, oameni.

3. FUNCȚIA DE COORDONARE
Funcția de coordonare – constă în ansamblul proceselor de muncă prin care
se armonizează deciziile și acțiunile membrilor organizației și cele ale
subsistemelor sale, conform previziunii și organizării stabilite.

Pentru asigurarea unei coordonări eficace este necesară existența unei comunicări


adecvate la toate nivelurile organizaționale. Se cunosc două forme de coordonare: bilaterală și
multilaterală. Coordonarea bilaterală are loc între un manager și un subordonat, iar
coordonarea multilaterală presupune comunicarea concomitentă dintre un manager și mai
mulți subordonați.

4. FUNCȚIA DE ANTRENARE

Funcția de antrenare – se referă la ansamblul proceselor de muncă prin care factorul
uman dintr-o organizație este determinat să contribuie la stabilirea și realizarea obiectivelor
previzionate, pe baza luării în considerare a factorilor motivatori.
În cadrul acestei funcții se pot delimita două momente: comandă și motivarea.
Prin comandă, managerii exercită influență directă asupra subordonaților, în virtutea
autorității cu care au fost investiți, antrenându-i în realizarea sarcinilor și obligațiilor ce le
revin.

5. FUNCȚIA DE EVALUARE-CONTROL

Funcția de evaluare-control – se referă la ansamblul proceselor prin care performanțele


organizației, subsistemelor și componentelor acesteia sunt comparate cu obiectivele și
standardele stabilite inițial, în vederea eliminării deficiențelor și a integrării abaterilor
pozitive.

Părere personală
Descrierea unui manager de succes din punctul meu de vedere

Din punctul meu de vedere, un manager de succes este un „manager conducător”, care
se distinge printr-un talent nativ deosebit, printr-o mare capacitate de luare a deciziilor, este
penetrant în relaţiile cu oamenii, respectat, atât la nivele superioare cât şi inferioare,
bucurându-se de un înalt prestigiu şi de o mare autoritate. El este preferat în toate cazurile,
mai ales în situaţii deosebite, datorită competenţei, capacităţii de a reuni oamenii şi de a-i
determina să se implice în acţiuni dificile.

Bibliografie

https://www.stiucum.com/management/management-general/Principiile-si-functiile-
manag14719.php

https://www.manager.ro/articole/management-32/managerul-perfect-si-cele-7-secrete-
ale-sale-1143.html

https://www.marketingportal.ro/articole/branding-78/5-trasaturi-care-te-fac-sa-devii-
un-manager-ideal-6153.html

S-ar putea să vă placă și