Modul psihopedagogic

Portofoliu

Aplicația I - Analiza comparativă a formelor

educației

Cuvântul educație derivă din substantivul „educatio”, care înseamnă

creștere, hrănire, cultivare. Educația are sarcina de a pregăti omul ca
element activ al vieții sociale.

Educaţia formală reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a

personalității umane realizată într-un cadru organizat și planificat, în mod
riguros și ierarhic, la nivelul sistemului și al procesului de învățământ.
Implică acțiuni cu finalitate pedagogică realizate în contextul
instituțiilor/organizațiilor specializate în educație/instruire, structurate pe
niveluri școlare (primar, secundar, superior) sau
postșcolare/postuniversitare.
Educația formală are obiective explicit formulate și prevăzute în
documentele școlare (programele diverselor discipline) și sunt transmise de
către persoane specializate (profesorii care au competențe psihopedagogice
necesare formării personalității celor cu care interacționează - elevii).
Educația formală vizează următoarele obiective generale:
 dobândirea cunoștințelor fundamentale în interdependența lor
sistemică;
 exersarea aptitudinilor și a atitudinilor elevilor/studenților etc. într-
un cadru metodologic deschis, (auto) perfectibil;
 aplicarea tehnicilor de evaluare socială la diferite niveluri de
integrare școlară - postșcolară, universitară-postuniversitară, profesională.
 permite o asimilare sistematizată a cunoştinţelor şi facilitează
dezvoltarea unor capacităţi, aptitudini şi atitudini necesare pentru inserţia
individului în societate.
 Educaţia nonformală cuprinde totalitatea influenţelor educative ce se
derulează în afara clasei (activităţi extra-para-perişcolare), sau prin
intermediul unor activităţi opţionale/facultative, structurate și organizate
într-un cadru totuși instituționalizat, dar situat în afara sistemului de
învățământ.
În educația nonformală intră toate instituțiile care au efecte
formative: muzee, teatre, cluburi ale elevilor, universități populare de artă,
organizații nonguvernamentale etc. T. Cosma atrage atenţia că „termenul
nonformal desemnează o realitate educaţională mai puţin formalizată, dar
totdeauna cu efecte formative”
Descrie caracteristicile educației nonformale:
- caracterul opțional al activităților extrașcolare;
- sunt activități care corespund intereselor, aptitudinilor, înclinațiilor
elevilor;
- antrenarea nemijlocită a elevilor la acțiuni în strânsă legătură cu
îndrumarea competentă din partea adulților;
- conținuturile sunt expresia căutărilor, opțiunilor și intervenției
elevilor;
- solicitarea diferențiată și diversă a elevilor;
- marea majoritate a activităților educative extrașcolare nu sunt
grevate de evaluări;
- educatorii joacă rolurile mai discre.
Educaţia informală cuprinde totalitatea informaţiilor neintenţionate,
difuze, eterogene, voluminoase – sub aspect cantitativ - cu care este
confruntat individul în practica de toate zilele şi care nu sunt selectate,
organizate şi prelucrate din punct de vedere pedagogic. Se pare că precedă
şi depăşeşte ca durată, conţinut şi modalităţi de insinuare practicile
educaţiei formale.
În educaţia informală importante sunt încercările şi trăirile
existenţiale, care cumulate şi selectate, pot încuraja apariţia unor raporturi
noi, din ce în ce mai eficiente cu realitatea. Această formă a educaţiei este
voluntară, iar grilele de evaluare sunt altele decât în educaţia formală,
competenţa într-un domeniu fiind criteriul reuşitei.
Cele trei forme ale educaţiei trebuie integrate. Ele sunt prezentate
separat din rațiuni didactice. Pe parcursul dezvoltării umane, formele
educației intervin concomitent sau succesiv cu ponderi și impact diferit:
educația informală și nonformală pot fi prezente încă de timpuriu, urmează
apoi educația formală cu impact major asupra dezvoltării individuale, fără
ca celelalte forme ale educației să dispară. În funcție de parcursul
individual și profesional poate domina educația nonformală, apoi pot fi
reveniri (evident, la alt nivel) în educația formală, apoi să domine educația
informală și așa mai departe.
În disciplina de specialitate a profilului meu, aceasta fiind Educație
Civică. La această disciplină se poate valoriza educația non-formală, de
exemplu prin formarea unor debate-uri(la capitolul 2 -Identificarea
drepturilor universale ale copilului) prin care elevii să își poată susțină
liberi punctul de vedere și să susțină corerent un discurs argumentativ sau
prin folosirea jocului de rol unde unii vor primi roluri bine definite, pe
rând, iar alții vor analiza personajele și vor veni cu obsevații (la capitolul
3- Participarea la activități care promovează drepturile universale ale
copilului) unde ei pot învăța să fie empatici, responsabili, să își cunoască
drepturile și să știe să acționeze în societate.
Jocul ‚mimei’- se formează echipe de câte doi copii, fiecare echipa
trebuie sa imite câte un drept.
În felul acesta copii vor reține mai ușor ‘Drepturile copiilor’.

Aplicația II
În cadrul disciplinei de specialitate- Educație civică, am ales
competența următoare: Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucru prin
utilizarea capacităților empatice în diferite situații civice, iar obiectivele
operaționale sunt:
1. Să folosească corect termenii de specialitate
2. Să fie capabili să lucreze în echipă
3. Să își dezvolte inteligența emoțională
4. Să indentifice raționamentele și argumentele
corecte/incorecte
5. Să descopere alte mijloace și/sau modalități de
exprimare a opiniei
6. Să susțină propria părere în fața altora
7. Să exemplifice situații de argumentare false/adevarat
 8. Să fie capabili să ia inițiativă în situații civice
9. Să asculte părerea colegilor
10. Să-și dezvolte şi să utilizeze competenţe de muncă în
echipă, de cooperare şi/sau de competiţii

Pe parcursul activității, elevii clasei a IV B, la disciplina ‘Educație

civică’ cu subiectul lecției ‘Identificarea drepturilor universale ale
copilului’ vor fi capabili să-
OBIECTIVE COGNITIVE
Să definească/ conceptul de drept fundamental al omului/ cu
propriile cuvinte/ se admite o singură greșeală/.
Să indentifice/ drepturile om ului îcălcate/ de către professor în
situațiile prezentate/. Nu se admit greșeli.
OBIECTIV AFECTIV ATITUDINAL
Să colaboreze/ în grupur de câte 3-4 elevi/ în vederea
indentificării drepturilor încălcate în studiil de caz date de către
ptofesor/. Se admite libera asociere.
OBIECTIV PSIHO-MOTOR
Să mimeze/ termenii comunicați de către professor/ în fata clasei,
în fața colegilor/. Nu se admit greșeli.