Strategii de gestionare a stresului

Restructurarea cognitivă este o strategie sănătoasă de gestionare a stresului și înseamnă

schimbarea modului în care gândim cu privire la problemele întâmpinate. Modificând
semnificația pe care o dăm anumitor evenimente, emoțiile negative scad în intensitate și avem
astfel mai mult control asupra reacțiilor noastre la ceea ce ni se întâmplă. De exemplu, dacă
inițial interpretăm o problemă ca fiind cel mai rău lucru posibil, prin restructurare putem să
gândim “cu siguranță nu este cel mai rău lucru posibil, chiar dacă pe moment e neplăcut prin ce
trec”.
Angajarea în activități plăcute este o altă metodă eficientă de coping deoarece facilitează
trăirea de emoții pozitive și creșterea optimismului și încrederii în sine. Aceasta este diferită de
evitare, diferența fiind că în cazul evitării încercăm din răsputeri să “fugim” de problemă, pe
când angajarea în activități plăcute înseamnă că conștientizăm problema, o acceptăm, ne angajăm
să facem ce ține de noi pentru a o rezolva și în același timp ne îndeplinim și nevoia de relaxare,
de a simti plăcere sau a ne simti competenți, practicând anumite hobby-uri sau socializând.
Meditația este foarte folositoare deoarece ne ajută să fim mai puțini reactivi la evenimentele
stresante și să schimbăm felul în care ne raportăm la propriile emoții și gânduri dar și la stimuli
externi. Astfel, prin practicarea meditației de tip mindfulness, învățăm să observăm propriile
senzații și gânduri fără să fim contopiți cu ele și în felul acesta se creează o distanțare ce ne
permite să acționăm în concordanță cu scopurile și valorile noastre.
Rezolvarea de probleme e o altă strategie de gestionare a stresului care s-a dovedit a fi
eficientă. Când ne angajăm în rezolvarea de probleme, primul pas este să definim problema cât
mai clar, iar dacă e prea complexă să o împărțim pe probleme mai mici. Apoi, în a doua etapă
generăm cât mai multe soluții posibile, chiar dacă unele par total nerealizabile. La pasul trei,
evaluăm fiecare soluție generată în termeni de avantaje și dezavantaje. În final, selectăm soluția
care pare cea mai eficientă după analiza de la punctul 3.
Nu în ultimul rând, căutarea suportului social s-a dovedit benefică asupra sănătății mentale și
chiar și fizice, de aceea este recomandat să apelați la ajutorul celor apropiați când treceți prin
perioade stresante. Aici merită de făcut o mențiune și anume că e important ca întâlnirile cu
prietenii sau familia să nu se transforme în coruminație, adică să discutați din nou și din nou
despre probleme, stări emoționale negative și să încercați din răsputeri să ajungeți la “sursa”
problemelor. Oricând o perspectivă fresh asupra situației e binevenită și prietenii pot fi acolo să o
ofere, însă când se reiau aceleași gânduri, poate fi neproductiv, la fel ca și ruminația.
Restructurarea cognitivă este o strategie sănătoasă de gestionare a stresului și înseamnă
schimbarea modului în care gândim cu privire la problemele întâmpinate. Modificând
semnificația pe care o dăm anumitor evenimente, emoțiile negative scad în intensitate și avem
astfel mai mult control asupra reacțiilor noastre la ceea ce ni se întâmplă. De exemplu, dacă
inițial interpretăm o problemă ca fiind cel mai rău lucru posibil, prin restructurare putem să
gândim “cu siguranță nu este cel mai rău lucru posibil, chiar dacă pe moment e neplăcut prin ce
trec”.
Angajarea în activități plăcute este o altă metodă eficientă de coping deoarece facilitează
trăirea de emoții pozitive și creșterea optimismului și încrederii în sine. Aceasta este diferită de
evitare, diferența fiind că în cazul evitării încercăm din răsputeri să “fugim” de problemă, pe
când angajarea în activități plăcute înseamnă că conștientizăm problema, o acceptăm, ne angajăm
să facem ce ține de noi pentru a o rezolva și în același timp ne îndeplinim și nevoia de relaxare,
de a simti plăcere sau a ne simti competenți, practicând anumite hobby-uri sau socializând.
 Meditația este foarte folositoare deoarece ne ajută să fim mai puțini reactivi la evenimentele
stresante și să schimbăm felul în care ne raportăm la propriile emoții și gânduri dar și la stimuli
externi. Astfel, prin practicarea meditației de tip mindfulness, învățăm să observăm propriile
senzații și gânduri fără să fim contopiți cu ele și în felul acesta se creează o distanțare ce ne
permite să acționăm în concordanță cu scopurile și valorile noastre.
Rezolvarea de probleme e o altă strategie de gestionare a stresului care s-a dovedit a fi
eficientă. Când ne angajăm în rezolvarea de probleme, primul pas este să definim problema cât
mai clar, iar dacă e prea complexă să o împărțim pe probleme mai mici. Apoi, în a doua etapă
generăm cât mai multe soluții posibile, chiar dacă unele par total nerealizabile. La pasul trei,
evaluăm fiecare soluție generată în termeni de avantaje și dezavantaje. În final, selectăm soluția
care pare cea mai eficientă după analiza de la punctul 3.
Nu în ultimul rând, căutarea suportului social s-a dovedit benefică asupra sănătății mentale și
chiar și fizice, de aceea este recomandat să apelați la ajutorul celor apropiați când treceți prin
perioade stresante. Aici merită de făcut o mențiune și anume că e important ca întâlnirile cu
prietenii sau familia să nu se transforme în coruminație, adică să discutați din nou și din nou
despre probleme, stări emoționale negative și să încercați din răsputeri să ajungeți la “sursa”
problemelor. Oricând o perspectivă fresh asupra situației e binevenită și prietenii pot fi acolo să o
ofere, însă când se reiau aceleași gânduri, poate fi neproductiv, la fel ca și ruminația.

În ultima vreme, meditația de tip mindfulness a devenit o componentă foarte

populară a multor tipuri de psihoterapie cum ar fi, de exemplu, psihoterapia
cognitiv-comportamentală (CBT). Dar ce face, mai exact, meditația de tip
mindfulness? Este cu adevărat utilă?

Literatura de specialitate ne oferă mai multe răspunsuri. Un număr considerabil

de meta-analize demonstrează faptul că meditația de tip mindfulness reduce
anxietatea, stresul și simptomele tulburărilor din spectrul afectiv, iar efectele sale
pozitive se mențin pe termen lung. Un studiu chiar a demonstrat faptul că acest
tip de meditație a fost la fel de eficient ca medicația antidepresivă în prevenirea
recăderilor, chiar și la 16 săptămâni după intervenția terapeutică. Alte studii au
evidențiat faptul că practicarea regulată a meditației de tip mindfulness conduce la
apariția unor modificări la nivel cerebral, mai exact, contribuie la eficientizarea
procesului de reglare emoțională, a concentrării și crește viteza de procesare
cognitivă. Aceste modificări pot să explice efectele benefice pe termen lung
asociate cu practicarea meditației de tip mindfulness.

Dacă studiile menționate anterior se refereau la efectele acestui tip de meditație

în cazul indivizilor care se confruntau cu diverse probleme psihologice, există și
dovezi care susțin beneficiile practicării meditației de tip mindfulness în cazul
persoanelor fără probleme clinice. În primul rând, este vorba de o stare de bine
fizic, de o funcționare mai bună a sistemului cardio-vascular, de o îmbunătățire a
capacității de concentrare și nu în ultimul rând de o mai bună asumare a valorilor
morale și etice. La fel de important, relațiile sociale, comunicarea par să
beneficieze de un upgrade important, dacă cel puțin unul dintre cei implicați
practică regulat meditația de tip mindfulness.

Rezumând, există suficiente date științifice care dovedesc faptul că meditația de

tip mindfulness poate fi utilă atât în reducerea simptomatologiei tulburărilor
psihice de intensitate clinică, dar poate fi folosită, în egală măsură, pentru
creșterea calității vieții și a stării de bine în rândul populației generale.

Bibliografie

https://www.gandestesanatos.ro/strategii-de-gestionare-a-stresului/
https://www.wildassociates.ro/meditatia-mindfulness/
https://www.aletheea.ro/meditatia-de-tip-mindfulness-si-beneficiile-sale/
 Tema VII

Dați exemple de strategii de management (gestionare) a a stresului pe care le utilizați voi

(minim 4) și apoi explicați ce este meditația de tip mindfulness și la ce folosește.

Anechitei Viorica

Școala Gimnazială Christiana

An III