Ajutor pentru cine ajuta

Strategii de Self-Care pentru Managementul Burnoutului si al Stresului

de Babette Rothschild impreuna cu Marjorie Rand

Cuprins
Prefata. Bunul Simt
Introducere
Capitolul 1 : Psihoterapeuti expusi riscului
Capitolul 2 : Teorie : noduri si legaturi
Capitolul 3 : Calmul
Capitolul 4 : A gandi limpede
Capitolul 5 : Concluzii

Prefata

1
 Bunul simt

In introducerea cartii “Corpul isi aminteste” (2003), am vorbit despre importanta aplicarii
naturaletii, a normalului in lucrul cu trauma. In general, consider ca aptitudinea si tendinta
utilizarii celor de mai sus lipsesc din practica terapeutica, asa ca amintesc des in discursurile sau
programele de training sustinute. Ma uimeste in continuare cum foarte multi oameni ma
abordeaza in timpul pauzelor ca sa imi spuna cat de « important » este sa auda « in cele din
urma » pe cineva vorbind despre folosirea normalului in abordarea traumei. Cand simulez un vot
intrebandu-I pe oamenii din sala cati dintre ei isi folosesc naturaletea in timpul trainingurilor
profesionale/de educare, undeva intre 10 si 33% ridica mana. Nicodata nu am vazut mai mult de
jumatate cu mana ridicata. Desi sunt mandra ca pot contribui la educarea celor care nu au ridicat
mana, sunt totusi uimita ca e nevoie de lucrul acesta. Fiecare program de psihoterapie indiferent
de orientare ar trebui ca in paralel cu orice teorie sa promoveze bunul simt, normalul, naturaletea.
Succesul, atat al psihoterapiei cu clientul cat si al grijii de sine a terapeutlui e amplificat de
aplicarea bunului simt. Legat de subiectului acestei carti, Ajutor pentru cine ajuta, folosirea
normalitatii ne poate salva de o multime de probleme, dureri si suferinte profesionale. Mai mult
de atat, ar putea sa scuteasca unele agentii si organizatii de sanatate mintala de unele cheltuieli.

Temple Grandin (2005), autoarea cartilor “Gandind in Imagini” si “Intelegerea

animalelor” , este binecunoscuta specialist in comportamentul animalelor care este afectata de
autism inalt-functional. Ideile ei extraordinare in dezvoltarea unor sisteme de manipulare a
animalelor nu sunt datorate doar abilitatilor sale vizuale ci si un produs al bunului simt. Ideea ei
de baza e simpla : daca animalele sunt speriate inseamna ca ceva le sperie. Ea crede ca oricat de
mult se folosesc bastoanele elctrice, animalele vor fi prea speriate ca sa poata coopera. Grandin
demonstreaza ca identificarea si schimbarea sau indepartarea sursei de frica – a « triggerului » -
scoate din uz bastoanele electrice. Animalele devin calme si cooperante.

Acelasi principiu se aplica si pentru noi. Daca suferim sub greutatea muncii noastre sau
ca urmare a interactiunii cu anumiti clienti, identificarea si schimbarea trigger-ului ar trebui sa ne
ofere alinarea necesare. Uneori, cand vine vorba de schimbare e mai usor de zis decat de facut.
Dar principiul e acelasi : foloseste-ti bunul simt pentru a identifica factorul stresor si dezvolta
strategii de interventie. Iata un exemplu :

2
 In timpul unei consultatii recente, un terapeut destul de experimentat s-a plans de stres
sever din cauza sentimentelor de esec si vinovatie. Se zbatuse cu unul dintre clienti si se simtea
incapabil sa il ajute. Cercetand, am dexcoperit ca el de fapt nu avea cunostintele de baza sa
lucreze cu acest tip de client. Utilizand perspectiva bunului simt am vazut doua opinii de baza  :
(1) clientul sa fie indrumat catre cineva care are abilitatile si cunostintele pentru a-l ajuta si
(2)sa apeleze la un supervizor sau consilier care sa il ghideze in procesul terapeutic. Ambele
variante pot duce la atenuarea sentimentelor de vinovatie si esec iar clientul va fi ajutat in cele
din urma. Mai mult, l-am sfatuit pe terapeut sa accepte realitatea : Niciun terapeut nu poate –
sau nu trebuie – sa trateze toti clientii. Asta e de asemenea de bun simt.

Alaturi de teorie si exercitii, in carte veti gasi (sper) si sfaturi de bun simt. Ma astept – si
m-as bucura – ca unii cititori sa termine aceasta carte si sa spuna « Da, ce simplu ! » ca reactie la
teoria si aptitudinile prezentate. Mare parte chiar e simplu. Pentru a deveni adeptul grijii de sine
nu necesita programe lungi de training (desi imi place sa tin workshop-uri pe subiectul asta). Cel
mai important : ai nevoie doar sa iti folosesti bunul simt.

Introducere

3
 Catre sfarsitul turului prin Conacul Bantuit de la Disneyland, vagonul negru in care
calatorim trece prin dreptul unei oglinzi. Pot vedea clar reflexia mea si a prietenilor cu care ma
plimb. De asemenea, se vede si o reflexie a una sau mai multe fantome care par sa calatoreasca
la noi in brate. Ele zambesc si duc bagaje, cu gandul de a merge acasa cu noi. Desigur, la
finalul cursei, nu exista nicio fantoma care sa se agate de noi si nu sunt nici in masina cand
ajungem acasa.

Pe de alta parte, cu clientii nostri nu e la fel intotdeauna. Uneori clientii au mai mult
succes decat fantomele de la Conacul Bantuit : de fapt, ei merg acasa cu noi – sau, mai exact,
inauntrul nostru. De cela mai multe ori nu suntem constienti ca am adus acasa un vizitator
nedorit decat daca ne dam seama ca suntem mai degraba agitati decat relaxati, avem probleme cu
somnul sau alegem sa ne certam fara sens cu partenerul.

Si totusi cand se intampla asta, consecintele sunt de obicei minime. Dar pentru
practicienii care isi aduc constant clientii acasa – constient sau nu – in timp impactul poate fi
sever. Misiunea acestei carti este sa previna chiar asta si sa promoveze atitudinea ca nu avem
nevoie sa aducem clientii acasa doar pentru a ne considera drept niste practicieni plini de
compasiune sau competenta. De fapt e chiar opusul : cu cat avem mai multa grija de noi insine si
mentinem o separare profesionala de clientii nostri cu atat mai mult putem sa ne aflam in pozitia
de a fi cu adevarat empatici, plini de compasiune si utili pentru ei.

Speranta mea este ca aceasta carte va schimba felul in care psihoterapeutii inteleg, dar si
insusesc, riscurile profesiei, inclusiv oboseala si experimentarea traumelor celorlalti. Pe langa
asta, sper sa influentez parerea actuala despre modul in care terapeutii sunt afectati de clientii lor.
Voi vorbi despre stiinta acestor fenomene si o sa ofere strategii practice care o sa ajute terapeutul
sa stapaneasca obstacolele potentiale si sa nu fie dominat de acestea.

Desigur, terapeutii nu sunt singurii cu meserii care ajuta si care sunt afectati de aceste
fenimene discutate in aceasta carte. Totusi, pentru ca terapeutii reprezinta majoritatea cititorilor
potentiali, vocabularul si exemplele sunt destinate lor. Totusi, ca si in cazul primei mele carti,
« Corpul isi aminteste », ma astept ca un numar important de cititori sa faca parte din alte meserii
care ajuta (doctori, aasistente, pompieri, terapii ale corpului etc) iar altii sa fie chiar fara legatura
cu subiectul. Puteti sa traduceti exemplele si exercitiile in limba voastra si specific experientei
profesionale sau personale. Puteti sa incercati si sa impartasiti oricare dintre exercitiile din carte

4
cu supervizatii, colegii sau studentii vostri. Pe deasupra, daca aveti intrebari sau rezultate
particulare pozitive sau negative obtinute prin utilizarea sectiunilor de dezvoltare a aptitudinilor,
scrieti-mi (datele de contact se gasesc pe pagina de copyright).

Privire de ansamblu

Consecintele negative ale procesului terapeutic sunt de cele mai multe ori inconstiente.
Cei mai multi terapeuti se indreapta spre burnout fara sa constientizeze. Drept urmare,
principalul scop al acestei carti este sa ofere practicienilor instrumente care sa le creasca
constientizarea si sa le reduca vulnerabilitatea la factori care pot duce la oboseala in a-i intelege
pe ceilalti, trairea traumei lors au burnout. In multe dintre exemple sunt implicati terapeuti care
lucreaza cu persoane traumatizate pentru ca impactul traumelor clientilor reprezinta un risc
aditional pentru terapeuti. Totusi, aceasta carte este scrisa pentru toti psihoterapeutii – chiar si
pentru cei care nu lucreaza cu clienti traumatizati. Oricare dintre noi poate sa fie afectat de
munca sa.
Grija de sine a terapeutului necesita buna functionare a cel putin trei sisteme
neuropsihologice. Toate trei sunt necesare pentru ca terapeutul sa controleze propria stare de bine
in cele mai dureroase situatii. Primul implica mecanismele creierului care functioneaza in
empatia interpersonala. Al doilea depinde de echilibrul dintre sistemul nervos autonom (SNA) si
reglarea excitatiei. Al treilea necesita gandire limpede care se bazeaza, partial, pe functionarea
echilibrata a tuturor strcturilor creierului. Pe scurt, pentru ca un terapeut sa micsoreze riscurile
pentru starea sa de bine emotionala si fizica, are nevoie sa fie capabil sa gaseasca metode de a
echilibra implicarea empatica, sa regleze excitatia SNA si sa-si mentina abilitatea de a gandi
limpede.

Exista déjà teorii despre mecanismele cognitive si impactul psihologic al riscurilor

terapeutice. Totusi, in mare parte, aspectele neuropsihologice si somatice inca nu au fost studiate
in profunzime. Acest volum introduce cercetari solide din psihologia neurobiologica,
experimentala, sociala si populara care vor explica originile riscurilor pe care le intalnesc
terapeutii in lucrul cu clientii. Descoperirile stiintifice reprezinta fundamentul pentru dezvoltarea
si sprijinul noilor aptitudini pe care terapeutii le pot folosi ca sa imbunatateasca propria situatie.

5
 Desi neurostiinta este descurajanta pentru unii, le-as cere cititorilor sa isi faca timp sa
inteleaga. Riscurile pentru starea de bine a psihoterapeutilor despre care discutam aici sunt legate
de corp si minte. Sa stii cum esti afectat de clienti iti amplifica controlul asupra acelor efecte.

Desigur, nu toate interventiile si exercitiile pentru cresterea abilitatilor oferite in fiecare

capitol se vor potrivi oricui. Intelegerea propriei psihofiziologii iti ofera ocazia sa iti alegi
abilitati in functie de propriile nevoi. Mai mult, intelegerea acestor procese o iti ofere capacitatea
de a-ti crea abilitati care ti se potrivesc.

Evaluare

Cititorii care prefer teste, scale sau instrumente pentru a-si da seama daca sufera de
oboseala, trauma preluata sau burnout vor gasi astfel de instrumente la finalul cartii in
Apendicele 1. Toate aceste teste este important sa fie utilizate fara exces de zel. Majoritatea
uneltelor de masurare sunt gandite ppentru a fi utilizate pentru studii de masa si nu neaparat
individual.

In ceea ce priveste propria persoana cea mai buna unealta de masurare este autoevaluarea.
Amiteste-ti, atunci cand ai dubii, sa recurgi la propria normalitate si cunoastere.

Cateva cuvinte despre Burnout

In general, Burnout este utilizat pentru a descrie stresul de la job. Burnoutul poate sa
cuprinda de la nevoia unei zile in plus de concediu pana la a deveni complet disfunctional si
dezechilibrat.

De ce atatea pagini despre psihologie ?

Cunoasterea este putere. Cu cat intelegi mai mult cum esti afectat de clientii tai cu atat
mai mult vei gasi resurse pentru a minimiza efectele care te pun in risc atat pe tine personal cat si
pe tine in relatia cu clientii tai.

6
 In tultimul timp neurostiintele si-au indreptat mai mult atentia catre relatiile
interpersonale iar noi putem utiliza asta in cadrul terapeutic.

Multi terapeuti sunt nemultumiti de faptul ca primesc din diverse surse multe teorii dar
putine tehnici de aplicare asa ca acest volum isi propune sa vina in ajutorul terapeutilor cu multe
exemple practice.

Capitolul 1

Psihoterapeuti expusi riscului

Toate emotiile sunt contagioase, atat cele placute cat si cele neplacute. Industria tv se
adreseaza emotiilor noastre prin intermediul afectelor puternice portretizate de actori,
impactandu-ne. Cele mai relevante exemple in acest sens sunt emisiunile de transformare (a
corpului, masinii, casei etc). In astfel de cazuri emotiile ne sunt manipulate si este imposibil sa
nu te bucuri cu acei participanti si pentru ei. La fel este si in psihoterapie : de multe ori este un
avantaj faptul ca simtim impreuna cu clientii emotii puternice. Dar poate deveni un dezavantaj
cand suntem afectati de acestea.

Calitati si Defecte ale Terapeutului

Pentru psihoterapeut, empatia este unealta de baza. Practic asa ne-am ales meseria.
Empatia este si atunci cand avem un insight, o banuiala sau pare ca citim gandurile clientilor.
Empatia, insa, poate fi ca o sabie cu doua taisuri.

Ipoteza mea este ca multi terapeuti sufera ca urmare a empatiei inconstiente - adica
procese empatice care se intampla fara ca terapeutul sa le poata controla sau constientiza. Multe
dintre golurile comune ale terapeutilor isi au radacina sau cel putin sunt in legatura cu empatia
inconstienta iesita de sub control, inclusiv cu fenomenele definite mai departe in acest capitol :
contratransferul greu de controlat, identificari proiective, oboseala asociata compasiunii, trairea
traumelor celorlati si burnout.

7
 Desi la prima vedere te poti gandi ca unii terapeuti sunt nepotriviti pentru acest job, mai
degraba ei pot deveni « prizonieri ai sistemului nervos al clientului » .

Efectele lucrului cu persoane traumatizate pot cuprinde atat nevoia de concediu medical,
invoiri, zile libere sau pensionare anticipata, bani dar mai ales afectarea relatiilor cu familia si
prietenii.

Majoritatea cartilor despre consecintele negative ale lucrului cu persoane traumatizate le

recomanda terapeutilor sa aiba grija la nevoile personale si profesionale incluzand analiza
personala.

Identificarea terminologiei

Oboseala asociata compasiunii e un termen general aplicat oricui lucreaza intr-un mediu de
intrajutorare.

Burnout-ul este o circumstanta extrema, aplicat celor a caror sanatate sufera si a caror viziune
asupra vietii a devenit negativa datorita impactului si suprasolicitarii la job.

Traumatizarea primara ii include pe cei care au fost direct afectati de un eveniment traumatic.

Traumatizarea secundara are doua categorii . Prima implica familia si apropiatii victimelor
traumatizate direct. A doua categorie implica terapeutii care sunt martori la incidentul pe care
trebuie sa il anailzeze.

Termenul de traumatizare empatica este folosit in ceea ce ii priveste pe terapeutii care lucreaza
cu persoane traumatizate.

Contratransfer

Freud, era de parere ca terapeutul ar trebui sa fie « pockerface » astfel incat pacientul sa isi poata
transfera emotiile si experientele, fara a fi impedicat de emotiile si parerile personale ale
analistului. Freud a inteles ca nici cei mai bine pregatiti terapeuti nu pot ramane complet
obiectivi pusi in fata pcientilor, astfel ca in 1910 a introdus termenul de « contratransfer ».
Parerile despre contratransfer sunt impartite : unii cred ca sunt doar emotii inconstiente starnite
8
in terapeut de catre client. Altii cred ca un contratransfer cuprinde toate reactiile terapeutului
vizavi de client.

Nu toate reactiile terapeutului catre client reprezinta contratransfer.

In ultimii ani, multi practicieni sunt de parere ca teoriile lui Freud sunt depasite si ca in terapie
uneori chiar este de dorit putin contratransfer . Psihanalistii contemporani sunt de parere ca
terapeutul si clientul se influenteaza reciproc.

In aceasta carte contratransferul se refera la reactia terapeutului fata de clientul care ii activeaza
trecutul.

Contratransferul in Relatia Terapeutica

De regula, in cabinet sunt doua persoane: terapeutul si clientul. Dar uneori pare ca mai sunt niste
persoane, fantome din trecutul fiecaruia. Transferul si contratransferul se intalnesc de fapt in
orice relatie ; parinte-copil, profesor-elev, intre prieteni, cupluri etc. Poate fi pozitiv sau negativ,
sanatos sau nesanatos, cu beneficii sau fara.

In cabinet putem simti contratransferul sub diverse forme : ganduri si emotii, imagini mentale,
comportamente dar si senzatii corporale . Senzatiile corporale pot include : schimbari de
temperatura, de tensiune sau relaxare, senzatii la nivelul pielii etc.

Exercitiu (Contratransfer)

Ganditi-va la un client si focalizati-va atentia asupra sa in timpul exercitiului. Puteti nota

reactiile.

Mai intai imaginati-va acel client si fiti atenti la :

● Senzatiile corporale (rece, cald, durere, furnicaturi etc)

● Imagini vizuale sau auditive (poze, culori, sunete, cantece etc)
● Miscari sau impulsuri musculare (intoarcerea capului, lasat pe spate, tensionarea
picioarelor, pumni stransi etc)
● Cum te simti (furios, iritat, trist, fericit, speriat, dezgustat, aprins etc)
9
 ● Orice alte ganduri

Apoi, timp de cateva minute luati in considerare care dintre reactiile de mai sus sunt oglindite de
experientele clientului (senzatii, imagini, comportamente, emotii, ganduri) ? Care sunt mai
degraba reflectii din propriul trecut ?

Nu exista raspunsuri corecte sau gresite in acest exercitiu. Orice punct este semnificativ : ce simti
despre clientul tau sau ce trezeste clientul in tine. Incercati acest exercitiu si cu alti clienti. S-ar
putea sa fie interesant sa vedeti ca experienta difera de la client la client.

Identificari proiective

Identificarea proiectiva este specifica psihanalistilor. Daca nu este inteleasa pe deplin este indicat
sa nu fie utilizata si in alte forme de terapie unde ar putea capata o conotatie negativa.

Empatia

Definitie : empatia este actiunea de intelegere, constientizare, sensibilitate si trairea

sentimentelor, gandurilor si experientei altuia fara a fi simtit, trait sau experimentat personal
toate acestea.

Empatia este principala unealta in mainile fiecarui terapeut.

Atunci cand empatia este traita inconstient poate sa aiba un impact puternic emotional si somatic.

Empatia in Relatia Terapeutica

Empatia inconstienta ne poate infecta emotional. Emotiile negative ale clientilor « se iau » (ca
raceala) la terapeuti. Impactul este uneori uneori de durata,persistan mult dupa finalul sedintei.
Daca de exemplu, te simti trist in timpul sau dupa o sedinta cu un client cu depresie sau iti este
foame in timpul sau dupa o sedinta cu un client cu anorexie, empatie este de vina.

Studidu de caz : Hans

10
Hans – terapeut intr-un centru de asistenta pentru refugiati. Desi niciodata nu a ramas fara casa si
nici nu a emigrat simte o empatie profunda pentru clientii sai si in special pentru clientul sau,
Kabil (originar dintr-o tara din Orientul Mijlociu ; si-a parasit tara in urma unor conflicte
politice). Cu timpul, energia lui Hans s-a diminuat si optimismul s-a micsorat. Sedintele de
terapie au devenit triste si frustrante. Hans era profund afectat de emotiile clientului sau, Kabil.
Era usor de observat in postura, respiratia, expresia faciala a lui Hans ca acesta devenea una cu
clientul sau. Hans si-a pierdut abilitatea de a-l ajuta obiectiv pe Kabil. Starea sa improprie s-a
extins si in viata personala iar sotia lui Hans a devenit ingrijorata. O astfel de capcana nu doar ca
nu il ajuta pe client dar il destabilizeaza si pe terapeut.

Capitolul 2 : Teorie : noduri si legaturi

Empatia si sistemul nervos

In psihoterapie, in mod comun, frecvent si inconstient este sa copiem expresiile faciale si

postura. Cand acestea se asociaza si cu emotii particulare ambii parteneri ai conversatiei pot
experiemtna aceleasi emotii.

● Incearca sa cobori marginile buzelor. In acelasi timp urmareste ce se intampla inauntrul

tau. Ce simti ? Exista schimbari in respiratia ta sau senzatii in piept ? Asociezi aceste
senzatii cu un sentiment anume ?

Multi oameni care incearca acest exercitiu vor simti o greutate in jurul stomacului sau al
pieptului si vor asocia asta cu tristetea. Dina ceste exercitiu iti poti da seama cat de dramatic te
poate afecta expresia faciala empatica sau postura pe care le preiei de la clienti.

Empatia poate fi declansata de orice parte a sistemului nervos senzorial. Vizualul, tactilul si
auditivul sunt in special mai vulnerabile.

Exercitiu : Gandeste-te la melodia preferata din facultate. Urmareste ce se intampla cu sistemul

tau senzorial. Ai amintiri despre miros, gust, miscari etc de cand ai ascultat melodia asta ?

11
Pentru alta experienta imagineaza-ti polita cu condimente si aminteste-ti mirosul fiecarui
condiment, fiecare pe rand. Alternativ, poti incerca chiar sa le mirosi. Fii atent daca iti vin in
minte imagini sau senzatii in gura sau stomac asociate cu amintiri ale diverselor arome.

Odata ce ai experimentat asta intelegi mai usor cum sa ii asculti si sa ii observi pe clienti iti
provoaca experiente senzoriale.

Descoperirea teoriei « neuronilor oglinda » imbunatateste aria psihologiei prin intelegerea mai
profunda a legaturilor empatice (cascatul care se ia, « epidemia » de ras etc).

Empatie somatica

Exemplu : Cand lucram ca asistent social mi-am urmarit starile pe care le aveam cu Allison, una
dintre beneficiare. Cand ea ma punea la curent cu ce i s-a mai intamplat ma simteam ametita,
rupta de realitate iar respiratia mea era superficiala. Allison avea o voce scazuta, mai mult
soptea, parea deconectata. Pieptul ei abia se misca. Ma intrebam daca eu preluam modul ei de a
respira, imitam senzatiile ei corporale.

Pe vremea aceea, fiind un terapeut incepator am discutat acest caz in supervizare insa nu am fost
prea tare luata in seama si in general imi amintesc caa nici in facultate nu am discutat prea mult
despre senzatiile corporale pe care le putem prelua de la clientii nostri.

Corp la corp

Cei mai multi dintre noi zambesc atunci cand cineva ne zambeste. Este un raspuns normal, uman
dar si automat. La fel in cazul cascatului sau cand vedem o scena sexi intr-un film.

Noua puncte pentru a demonstra veridicitatea empatiei somatice :

1. Fiecare sentiment (suparat, vesel, surprins, speriat etc) are o manifestare somatica,
observabila si specifica. Expresiile faciale si postura corpului sau miscarea sunt obtinute
printr-o distribuire a tensiunii musculare si relaxare.

12
 2. Fiecare emotie are un tipar particular al unei activitati neobservabile : schimbarile
sistemului autonom nervos in ritmul inimii,temperatura pielii, respiratie etc.
3. Exista caracteristici observabile ale expresiei faciale si posturii care pot fi copiate
constient in mod voluntar, muschi cu muschi.
4. Copierea miscarilor musculare asociate cu anumite emotii induce reactii asociate SNA.
5. Tiparele musculare pot fi imitate inconstient. In timpul unor situatii normale de contact
interpersonal este comun ca oamenii sa isi oglindeasca tiparele faciale si ale posturii
musculare.
6. Oglindirea inconstienta poate sa induca reactii si emotii asociate SNA. (spectatorii unui
eveniment sportiv isi vor sincroniza respiratia sau contractia musculara cu cea a
participantilor)
7. Sincronicitatea instinctiva a starilor afective si a SNA ar putea avea un rol in
supravietuirea noastra ca specie. (reflexul de regurgitare poate fi contagios – in perioada
triburilor de vanatori-culegatori, consumarea unei plante necunoscute dar otravitoare
putea sa provoace senzatie de voma unui membru al tribului iar ceilalti sa il copieze,
acest fapt asigurand supravietuirea tribului)
8. Uneori, empatia somatica se poate manifesta ca « citirea gandurilor », intuitie sau
perceptie extra-senzoriala. (atunci cand credem ca intuim ceea ce simte celalalt poate sa
aiba legatura cu faptul ca oglindindu-i postura, expresia faciala si miscarile musculare
vom crea o emotie similara cu a lui)
9. Activitatea neuronilor oglinda poate sa fie responsabila pentru o parte din mimarea
inconstienta .

Exemplu : Gavin este un terapeut incepator care lucreaza cu copii. A fost filmat si urmarit printr-
un geam oglinda in timpul unei sedinte cu o fetita (terapie cu nisip si prin joc). Ceea ce am
observat si l-a amuzat dar si ingrijorat si pe el a fost ca in timpul sedintei a preluat secunda cu
secunda expresiile faciale, miscarea muschilor, ritmul respiratiei si implicit emotiile fetitei.

Exista, evident, psihologi constienti de cum pot fi afectati de empatia somatica dar cu siguranta
aceasta nu este in totalitate constienta.

Oglindire si Mimare

13
« Ajuta-ma sa nu judec niciodata pe altul inainte sa fi mers in mocasinii lui. » (Rugaciune
Amerindiana)

S-a demonstrat ca oamenii cu un grad ridicat de empatie au tendinta sa imite mai mult pe ceilalti.
Cu totii invatam comportamente prin imitatie (sa vorbim, sa scriem etc), inclusiv limbajul
terapeutic este preluat de la supervizor sau un coleg pe care il admiri. Observandu-ti mai atent
corpul vei putea observa cat de mult ii imiti pe ceilalti dar si cum ceilalti te imita pe tine.

Radacinile ipotezei

In anii ’60, impreuna cu o prietena care se pregatea sa devina kinetoterapeut faceam des plimbari
iar ea in gluma pentru a diagnostica in parc, pe strada anumite probleme de ordin
kinetoterapeutic imita alura persoanelor cu un mers pe care il considera defectuos. Desi la
inceput nu eram tocmai de acord si chiaar ii atrageam atentia ca este nepotrivit ce face mai tarziu
am inceput si eu sa practic acest gen de observare si mi-a fost chiar util. Eu si prietena mea am
constientizat ca imitarea miscarilor celorlalti vine la pachet si cu emotia pe care acestia o simt.

Mai multe studii, incepand cu anii ’60, au investigat felul in care observarea unui comportament
(fie direct, fie prin urmarirea unui film) poate duce la imitarea inconstienta a acestuia – statul
picior peste picior, scarpinatul in cap, imitarea in joaca a scenelor agresive din filme de catre
copii.

Oglindirea posturii si empatia

Exercitiu :

Impreuna cu un coleg sau prieten urmati pasii de mai jos :

1. Stand ambii in picioare fiti atenti fiecare la propriile senzatii fizice si emotii. Ce simtiti :
temperatura, durere, tensiune, relaxare etc). Dar ce emotii ?
2. Urmati (la propriu) pasii celeilalte persoane. Puneti-o sa mearga normal in fata dvs. Cat
de bine puteti copiati-i postura si alura. Faceti asta cam un minut.
3. Constientizati ce faceti cu propriul corp cand mergeti ca ea. Cat de diferit va folositi
muschii sau va balansati ? Fiti cat de specifici puteti.
4. Faceti inventarul emotiilor : este la fel sau diferit fata de cum era inainte sa ii imiti
mersul ?

14
 5. Comparati ce ati simtit in corp si emotional in timp ce mergeati ca ea. Nu o sa se
intample chiar de fiecare data dar s-ar putea sa gasiti putina similaritate in ceea ce ati trait
si simtit.

Poate cel mai bun exemplu despre cum functioneaza oglindirea posturii este oferit de actori.

Acestia mimeaza constient si urmaresc persoanele sau personajele pe care trebuie sa le

interpreteze foarte mult timp.

Cercetare privind oglindirea

In timpul unui curs am rugat un participant sa se gandeasca la un eveniment mai putin placut din
trecut si sa il prezinte printr-o postura pe care sa o sustina cateva minute.

Ceilalti membri ai grupului au fost impartiti in 2 echipe. Uneia i s-a permis sa imite postura
protagonistului iar cealalta doar sa observe.

La finalul exercitiului protagonistul a explicat ca s-a gandit cum si-a salvat fratele mai mic de la
inec dintr-un rau din padure.

Mebrii echipei care a imitat postura sa au marturisit ca imaginile care le-au venit in minte in
urma posturii adoptate au fost de aer liber, de copaci, de apa iar emotia dominanta a fost aceea de
frica. S-au simtit ca si cum ar fi depus efort intr-o situatie de urgenta.

Folosirea constienta a oglindirii posturale pentru a obtine informatii

Studiu de caz : Fred a venit in terapie acuzand anxietate la job in fata sefului sau. El a crescut cu
un tata violent care il lovea regulat cand era copil. In discutiile noastre Fred nu a reusit sa vada o
legatura intre copilaria sa traumatica si frica actuala de a sta in fata sefului. Intr-una dintre
sesiuni Fred a venit la terapie cu ganduri de suicid fara un motiv clar. In aceasta sesiune i-am
oglindit postura «freeze » printr-un dialog metaforic :

- Fred, ai vazut vreodata un soarece prins de o pisica ?

- Da, am vazut.
- Ce face soarecele ?
- Face pe mortul.

15
In acest moment fata lui s-a luminat. A constientizat ca in copilarie atunci cand era lovit de tatal
sau intra in freeze iar asta face si acum cu seful sau pe care il percepe ca fiind autoritar.

Riscurile oglindirii inconstiente a posturii

Studiu de caz : Ronald a venit foarte furios pe mine la sedinta de terapie. Ceruse o sedinta dubla
si prima ora a stat intors, cu capul plecat, fara sa ma priveasca, corpul foarte tensionat si
tremurand usor. Am incercat sa obtin contact vizual utilizand fraze terapeutice uzuale de genul
« Pari foarte furios », « Trebuie sa fie foarte dificil pentru tine » etc. Toate incercarile mele de a
empatiza nu au dat roade asa ca in cele din urma am hotarat pur si simplu sa pastrez tacerea, sa il
las sa fie furios si sa astept ca el sa vina spre mine. Parea ca dureaza mult momentul sau si
incepeam sa ma plictisesc. M-am gandit la lucrurile pe care le-am invatat in formare si am decis
sa ii mimez postura pentru a vedea daca pot obtine vreun insight. Insa nu eram pregatita in acel
moment pentru impactul fizic si emotional care avea sa vina mai tarziu.

La inceput l-am imitat constient iar apoi fara sa imi dau seama am facut-o inconstient. In acest
timp Ronald a inceput sa comunice si la finalul sesiunii parea ca am rezolvat o parte din
problemele sale. S-a simtit mai bine cand a plecat.

Cand a inchis usa si am ramas eu cu mine mi-am dat seama ca EU nu ma simteam bine. De fapt
eram foarte furioasa, ma simteam inconfortabil si am devenit foarte mahnita. Am incercat sa
rezolv situatia tipand, lovind chestii si muscand o perna dar starea mea nu s-a atenuat.

Am sunat o colega si prietena apropiata sa ii povestesc despre starea mea. M-a intrebat ce faceam
atunci cand am inceput sa o simt. I-am povestit cum a decurs sedinta si impreuna cu ea mi-am
dat seama ca il oglindeam pe Ronald si ca oglindirea constienta a trecut in oglindire inconstienta
si practice i-am preluat starea. Acea furie nu era a mea! Pur si simplu o imprumutasem de la
client. Nu avea legatura cu nimic din mine din trecutul sau din prezentul meu.

Este important ca terapeutii sa nu uite niciodata ca oglindirea poate avea o putere mare asupra
lor.

Atunci cand sesizezi in cabinet ca esti supraincarcat emotional si ti-ai folosit prea mult propriul
corp pentru oglindire poti aplica « pauza empatica ». Te poti intinde, iti poti lua apa, poti cauta
ceva de scris sau iti poti lua notite. Acesti pasi nu vor scurt-circuita accesul catre empatie ci iti

16
vor permite sa te intorci la tine insati, catre un spatiu al claritatii, al prezentului si sa te aliniezi cu
clientul.

Empatia este, desigur, cu doua sensuri. Clientii pot prelua si ei starile noastre.

Studiu de caz : Intr-o dimineata cand m-am intors la Copenhaga dintr-o vizita lunga in SUA, desi
eram afectata de diferenta de fus orar, aveam dureri de cap si eram obosita am hotarat totusi sa
merg la cabinet.

La finalul sedintei cu Helle am intrebat-o ca de obicei cum se simte si, spre surprinderea mea,
mi-a descirs in detaliu propriul meu jet lag : mi-a explicat ca se simte foarte obosita, ca simte
presiune in frunte, greutate pe piept si in timp ce spunea asta se freca la ochi. De asemenea ii era
foame desi mancase chiar inainte sa vina.

I-am sugerat o plimbare prin camera sperand ca aceasta activitate fizica sa o scoata din influenta
sferei mele somatice si sa aiba din nou contact cu propriul corp. Dupa cativa pasi Helle s-a asezat
pe scaun simtindu-se mult mai energica. Am clarificat impreuna procesul prin care mi-a preluat
starea iar asta ne-a ajutat in procesul terapeutic.

Dezvoltarea aptitudinilor

Constientizarea faciala si posturala

Mimica poate sa fie dificil de oprit chiar si cand suntem constienti si atenti la ea. Cel mai bun
exemplu este zambetul de raspuns : ati incercat vreodata sa nu raspundeti unui zambet ? Necesita
un real efort.

Studiu de caz : Marlene este asistent social la un adapost pentru femei abuzate. Ea a crescut intr-
o familie suportiva si credea ca are resurse suficiente necesare unui astfel de job. Era sanatoasa
fizic si emotional , isi lua vacante in mod regulat, manca sanatos, mergea la sala si era incojurata
de o retea suportiva. Desi nu a avut acelasi tip de experiente ca al femeilor din adapost ea
empatiza cu ele intr-un mod profund. Plangea si radea pentru succesul sau tragediile acestora.

17
Desi isi iubea foarte mult jobul dupa 3 ani Marlene a inceput sa simta burnoutul. Desi ii venea
greu sa creada ca se afla in pragul depresiei s-a gandit sa solicite ajutorul unui medic pentru
medicamente antidepresive.

Desi nimic din trecutul sau nu avea legatura cu experiente acelor femei nivelul de empatie atat de
ridicat i-a compromis jobul.

In urma unui experiment in cadrul caruia mai multi studenti au fost pusi sa priveasca imagini cu
fete vesele si imagini cu fete furioase s-a descoperit ca reactia Sistemului nervos autonom la
fetele vesele era de scurta durata in timp ce reactia SNA la fetele furioase dura mai mult.

Intorcandu-ne la Marlene :

In cadrul unei sesiuni de terapie am observat ca expresia ei faciala era una a unei femei lovite.
Cum nu era situatia in cazul ei mi-a spus ca in cadrul scolii de asistenta sociala i s-a transmis ca
empatia este cea mai de prêt unealta in munca ei. I-am dat ca tema pentru acasa sa fie atenta, sa
se auto-observe in ceea ce priveste mimica fetei si corpul ei atunci cand lucreaza cu clientii.

La urmatoarea sedinta marlene abia astepta sa imi povesteasca ce a observat : in sedintele cu

clientii ei simtea ca i se inclesteaza falcile, ochii i se incordeaza sau i se inmoaie, i se schimba
vocea.

Am experimentat adoptarea unei expresii faciale a unei cliente. Marlene a fost surprinsa sa isi
dea seama uitandu-se in oglinda ca semana foarte tare cu acea clienta, ca avea o expresie
anxioasa si depresiva. In urma acestui exercitiu Marlene a constientizat ca acesta era motivul
pentru care se simtea atat de depresiva.

I-am dat ca tema sa isi modifice constient expresia faciala cu un client astfel incat ssa exprime
intelegere si empatie dar fara sa copieze expresia clientului. Dupa o saptamanai n care a
experimentat asta a observat o imbunatatire semnificativa a propriei stari si a planuit sa extinda
practica si cu alti clienti.

Controlul Mimicii Faciale

Exercitiu :

18
Observarea si controlul reflexului de a zambi

1. Data viitoare cand mergi la magazin observa cati oameni iti raspund la zambet.
2. In timpul unei zile obisnuite numara de cate ori raspunzi unor oameni care iti zambesc.
3. Data viitoare cand iesi pune in practica exercitiul de a nu raspunde la zambetele
strainilor. Vei constata ca acest lucru este mult mai greu decat ti-ai imaginat.

Controlul Mimicii Faciale la atleti si actori

1. Indiferent daca te uiti la televizor sau la un film, fii atent la expresia ta faciala cand un
atlet sau actor exprima o emotie puternica.
2. Identifica expresiile pe care le copiezi cel mai des.
3. Straduieste-te sa nu copiezi acele expresii in timp ce privesti ecranul.

Aplicatii cu clientii : constientizarea oglindirii faciale

Inainte de sedinta de terapie :

1. Ia in considerare un client care simti ca te vulnerabilizeaza sau unul ale carui emotii iti
raman in minte pentru mai multa vreme.
2. Inaintea sedintei care urmeaza fa un inventar al emotiilor tale, ale expresiilor faciale,
chiar scrie-le.
3. Fa un inventar al expresiilor faciale uitandu-te in oglinda si noteaza atent detaliile :
muschii din jurul fruntii, gurii, obrajilor si expresia ochilor.
4. In timpul sesiunii, cand iei notite, include si emotiile si expresiile faciale ale clientului.
5. De cel putin doua ori in timpul sesiunii noteaza propriile emotii si expresii faciale.
6. In timpul sesiunii noteaza cand observi ca ti s-a modificat expresia faciala si fii atent daca
se modifica atunci si expresia clientului.

Dupa sedinta de terapie

1. Imediat dupa incheierea sedintei fii constient de ce simti si verifica daca emotiile tale
seamana cu emotiile clientului pe care le-ai notat in timpul sesiunii sau pe care acesta le-a
reprimat.

19
 2. Uita-te in oglinda si observa-ti expresiile faciale. Sunt diferite fata de cele dinaintea
sesiunii ? Reflecteaza acestea propria stare sau starea clientului ?

Interventie post-sedinta

1. Daca expresia ta faciala este o oglindire a expresiei clientului misca-ti muschii fetei si
stramba-te la tine. Observa cum ti se modifica starea.
2. Gandeste-te la ceva sau cineva placut si observa cum ti se modifica expresia faciala.

Interventie in timpul sedintei

1. In timpul urmatoarei sesiuni cu acelasi client schimba-ti constient expresia faciala in loc
sa o preiei pe a lui. Evident, nu zambesti daca clientul este suparat sau furios. Cea mai
potrivita este o expresie neutra. Observa-ti starea in timpul sesiunii si dupa ce clientul
pleaca. Este aceeasi stare sau diferita fata de ce simti in mod normal cu acest client ?
2. Daca ai dificultati in a exersa schimbarea expresiei cu un client poti exersa mai intai cu
familia, prietenii sau cu un coleg.
3. Dupa ce ai avut succes cu un client extinde la altul si tot asa.
4. Nu uita ca poti oricand sa adopti aceeasi expresie cu a clientului daca tu consideri ca este
in beneficiul lui. Si daca este in regula si pentru starea ta de bine. Sa inveti sa controlezi
oglindire faciala automata iti da sansa sa adopti orice optiune : de a oglindi sau nu.

E simplu sa presupui ca clientii vor ca noi sa simtim alaturi de ei. Totusi multi clienti prefera ca
terapeutul sa ramana impartial. Imi amintesc o sedinta de grup in care una dintre participante a
ajuns plangand explicand ca mariajul ei tocmai s-a destramat. Majoritatea membrilor grupului au
plans alaturi de ea iar asta a facut-o sa le multumeasca celorlalti pentru empatie dar explicandu-
mi ca a preferat sa ramana cu ochii atintiti catre mine deoarece eram singurul membru al
grupului care nu parea afectat de poveste. Mi-a explicat ca nu m-a simtit indiferenta dar ca avea
nevoie de cineva care sa ii transmita stabilitate si care sa o ajute sa se puna pe picioare.

Oglindire Posturala Constienta

Exercitiu de oglindire

20
Lucreaza-l cu un coleg sau in grup :

1. In perechi, desemnand A si B
2. Din acest punct nu vorbiti. Doar la finalul exercitiului se poate discuta, dupa consemn.
3. Inainte de a incepe faceti un inventar al starii corpului dar si al emotiilor.
4. A se gandeste la o situatie cu incarcatura emotionala dar care sa nu fie traumatica.
5. A adopta o postura care sa mimeze situatia.
6. In timp ce A mentine postura, B o copiaza cat mai exact.
7. B este atent la : relaxarea sau tensionarea muschilor, detalii de indoire, intoarcere a
membrelor, temperatura corpului, durere, placere, amorteala (localizare), ce imagini apar
in minte, ce sunete sau mirosuri, care este emotia, ganduri privind anumite expresii,
cantece etc.
8. Dupa ce a bifat punctul 7, B ghiceste situatia si semnalizeaza cand A si B se pot relaxa
stand fata in fata.
9. A doar asculta iar B isi expune observatiile
10. B va utiliza urmatoarea structura de feedback :
● Cand stateam ca tine…
o « Am facut … cu corpul meu [descrie ce a trebuit sa faca B pentru a prelua
postura]
o « Am simtit in corp… « 
o « Am vazut/ auzit/mirosit/ gustat“
o „Am simtit …“ [emotii]
o „M-am gandit la…“
o „Iata ce cred ca ai mimat… [ghiceste la ce s-a gandit A]
11. A descrie situatia gandita si senzatiile aferente
12. A si B discuta similaritati si diferente ale experientei impreuna.

Neoglindire

Studiu de caz :

21
Hank a venit in supervizare acuzand stare de ameteala in sesiunile cu un anumit client. In urma
unui joc de rol in care isi imagina ca e fata in fata cu clientul sau l-am observant arcuindu-si
spatele si scurgandu-se de pe scaun. A constientizat ca aceasta actiune se datoreaza oglindirii
clientului care de regula are aceasta postura. A facut legatura cu faptul ca acest tip de postura nu
permite respiratie adanca si practic de aici starea de ameteala, din cauza respiratiei defectuoase.

A primit ca tema sa isi mentina in timpul sesiunii o pozitie dreapta care sa ii permita o respiratie
adecvata si, dupa mai multe sesiuni, a observat ca starea de ameteala a disparut.

Neoglindire. Exercitiu de grup recomandat pentru supervizare

1. In diade : terapeut-client
2. Clientul spune o poveste trista dar nu traumatica
3. Terapeutul oglindeste constient clientut
4. Terapeutul descrie amanuntele la care trebuie sa renunte pentru a obtine o neoglindire
sanatoasa
5. Terapeutul va muta din minut in minut starea de oglindire la neoglindire si tot asa.
6. Discutie de final despre ce s-a lucrat.

Cateva idei de neoglindire.

1. Stai drept
2. Stai picior peste picior sau cu picioarele neincrucisate
3. Schimba-ti respiratia
4. Ia ceva de baut
5. Ia notite
6. Intinde-te
7. Du-te la baie
8. Tensioneaza anumiti muschi
9. Misca-te
10. Clipeste din ochi
11. Respira adanc

22
Capitolul 3

Pastrarea calmului

Bonnita Wirth, un practician care a profesat timp de 32 de ani a hotarat sa isi inchida cabinetul si
a observat intr-un timp foarte scurt imbunatatiri ale calitatii propriei vieti mai ales in ceea ce
priveste somnul.

S-a raportat ca 14% ditre practicienii din sanatatea mintala care lucreaza cu persoane
traumatizate au prezentat simptome similare cu PTSD.

Sistemul nervos are doua parti : Sistemul simpatic si cel parasimpatic. Sistemul Simpatic este
responsabil pentru starea de alerta iar cel parasimpatic pentru starea de relaxare/odihna.

Este important ca terapeutii sa constientizeze ca a pune nevoile clientului inainte de propriile

nevoi ar trebui sa se intample extrem de rar.

Este de bun simt pentru un terapeut sa isi urmareasca atent reactiile corpului si sa actioneze in
consecinta atunci cand simte nevoia de pauze, concedii sau pur si simplu mai putine sedinte in
cabinet.

Exercitii pentru constientizarea reactiilor propriului corp

Exercitiu 1 : Intr-o incapere linistita asezati-va comod si observati ce puteti constientiza in
legatura cu propriul corp. Identificati temperatura, umiditatea pe suprafata pielii, daca este cald si
uscata, rece si umed sau ceva intre. Exista diferente pe suprafetele cu haine si pe cele
descoperite. Observati circulatia sangelui in acel moment si tineti minte ca unii oameni au
tendinta de a avea extremitati mai reci.

23
Constientizati muschii tensionati sau relaxati. Constientizati-va respiratia, cum se simte expresia
fetei pe interior, care este pozitia gurii, a ochilor, a fruntii ? Va simtiti inima, bate repede sau
incet ?

Apoi amintiti-va ceva placut din viata voastra si urmariti cum se schimba pielea, muschii, fata,
respiratia si bataile inimii. Amintiti-va acum ceva neplacut sau ganditi-va la ceva care v-a
provocat anxietate sau iritare si urmariti reactia corpului.

La final, oscilati intre cele doua stari cateva secunde pentru fiecare.

Acest tip de exercitiu lucrat in afara presiunii ajuta la ascutirea abilitatilor de constientizare a
reactiilor corpului si chiar il poate modela pentru situatii stresante.

Exercitiul 2 :

Exerseaza constientizarea propriului corp in timpul sesiunii de terapie cu un client cu care

lucreaza usor. Avand in vedere ca pentru a invata un comportament nou e nevoie de concentrare
nu vei putea face asta cu un client mai solicitant. Pune-ti in cabinet o ancora (un biletel, un obiect
etc) care sa iti aminteasca sa fii atent la corpul tau. La fiecare 15-20 de minute fii constient de
schimbarile de temperatura, de tensiune, la respiratie, la expresiile faciale, pozitia membrelor etc.
Nu incerca sa interpretezi aceste schimbari in acest moment al dezvoltarii constientizarii tale.

Exercitiul 3

Constientizeaza starile de excitatie a SNA :

1. Sistemul relaxat : respiratie usoara si adanca, batai slabe ale inimii, piele cald si uscata
(calm si confortabil)
2. Excitatie usoara : respiratia si bataile inimii se intensifica usor in timp ce culoarea pielii
ramane normala ; pielea se raceste si umezeste putin fara a creste pulsul sau respiratia
(disconfort usor)
3. Hiperexcitatie moderata : batai rapide ale inimii, respiratie accelerata, pielea devine rece,
umeda etc (anxietate)

24
 4. Hiperexcitatie severa : batai accelerate ale inimii, respiratie accelerata, paloarea pielii,
transpiratie rece (ai nevoie de o pauza)
5. Hiperexcitatie periculoasa : paloarea pielii, batai slabe ale inimii, pupile dilatate, puls
slab, respiratie rapida sau foarte lenta (dar cu batai rapide ale inimii) (panica, risc, freeze)

Exercitiul 4 :

Urmarirea excitatiei in timpul sedintelor de teapie

La fel ca la exercitiul 2, gaseste-ti o ancora (poate fi un biletel pe care il lipesti in spatele

scunului clientului) care sa iti aminteasca sa fii atent la nivelul de excitatie in timpul sesiunii.
Recomandat este sa se exerseze cu un client mai putin solicitant (de doua-trei ori in timpul
sesiunii). De data aceasta focusul este specific pe temperatura si umiditatea pielii (in special la
nivelul membrelor), respiratie si uscaciunea gurii. Este important sa realizezi cat de mult ramai in
contact cu tine, cu mediul inconjurator si clientul.

Poti folosi ca truc sa il intrebi pe client despre constientizarea propriului corp si in acest timp tu
sa il verifici pe al tau.

Franele terapeutului

Studiu de caz : Elena este asistent social clinic si are un client de 63 de ani a carui sotie sufera de
o boala grava de 30 de ani acum fiind intr-un stadiu terminal. Elena constientizeaza disconfortul
din timpul sedintelor cu acest client si asociaza cu faptul ca mama sa a murit la o varsta similara
cu cea a sotiei clientului si desi nu putem spune despre Elena ca sufera de PTSD simte durerea.
Ea a beneficiat de suport terapeutic pentru doliul sau.

In discutia cu supervizorul agentiei Elena precizeaza ca simte anxietate, chiar cand merge in hol
sa isi invite clientul in cabinet (inima bate mai tare, mainile si picioarele devin reci). Ca resursa
de a-si diminua starea inainte de a primi un alt client Elena foloseste cateva minute la final
pentru a-si nota rezumatul sedintei.

25
Supervizorul si Elena au discutat despre cateva tehnici pe care le poate folosi inainte si dupa
sesiunea cu acest client : la urmatoarele sesiuni a avut grija sa isi incordeze mainile pentru a le
incalzi, si-a luat mai mult spatiu persoanl dand fotoliul putin mai in spate si a utilizat un caiet de
notite chiar in timpul sesiunii (a fost ceva de care sa se agate dar si o « bariera » intre ea si
client). Cateva trucuri mici iau diminuat semnificativ anxietatea Elenei.

Folosirea franelor

Intrebarile de bun simt :

● Unde functionezi cel mai bine ?

● Functionezi cel mai bine cand sistemul tau e relaxat ?
● Functionezi mai bine cand esti putin excitat ?

Relaxare vs calm

Meseriile de risc (politisti, pompieri etc) folosesc ca modalitate de stres management mersul la
sala si sportul in general. Un tonus muscular bun ajuta intotdeauna in clusiv in meseria unui
psihoterapeut.

Calmul si relaxarea nu inseamna acelasi lucru neaparat. Relaxarea implica muschi detensionati ;
calmul este indicat de o excitatie scazuta a SNA. Drept urmare, cresterea relaxarii poate fi
contraindicata in cazul in care avem un job stresant care implica energie si atentie sporita.

Mai multe tipuri de exercitii pot ajuta pentru o buna functionare : intrati intr-un program regulat
de exercitii, folositi aparate de gimnastica sau greutatile de acasa, mersul, inotul, bicicleta sau
orice altceva. Atunci cand faceti sport nu uitati ca cel mai bun instructor este propriul corp :
urmati instructiunile corpului cand va spune stop si sportul va deveni o placere, nu o corvoada.

Un program danez de training recomanda :

● Daca iti vine greu sa te aperi si sa iti tii dreapta sira spinarii intareste-ti muschi spatelui si
ai gatului.
● Daca simti ca ti se inmoaie picioarele cand esti surprins, stresat sau speriat intareste-ti
muschii coapselor.

26
 ● Daca simti ca nu esti cu picioarele pe pamant si incapabil sa iei decizii de unul singur
incearca exercitii pentru gambe si glezne.
● Daca iti vine greu sa spui nu sau stop fa flotari pentru intarirea bratelor
● Daca iti e greu sa te aduni cand esti stresat intareste-ti muschii exteriori ai coapselor.

Exercitiu : Gasirea Ancorelor Senzoriale

Ganditi-va la ceva placut, un loc sau o persoana care v-a oferit un sentiment de calm si siguranta.
Poate fi bunica care de obicei era blanda sau un loc preferat din natura. Asociati amintirea cu
memoria senzoriala (vizual, auditiv, tacticl, miros sau gust) : ce vedeti, ce simtiti, ce auziti, ce
miros sau ce gust sunt prezente ? Observati ce se intampla in corpul vostru pe masura ce treziti
amintiri senzoriale : cum sunt bataile inimii, respiratia, temperatura corpului, tensiunea. Daca
imaginea care v-a venit in minte a trezit reactii precum: batai accelerate ale inimii, maini sau
picioare reci etc renuntati la aceasta amintire si cautati una mai placuta. Pastrati aceasta ancora
sigura si folositoare.

Pentru a o testa amintiti-va de o situatie inconfortabila de la job, de pilda un client furios.

Alternati imaginea clientului furios cu ancora/imaginea placuta incluzand aici cat mai multe
elemente senzoriale care sa va ajute sa va calmati.

Cat de aproape e prea aproape ?

- Uneori cand spatiul dintre terapeut si client este foarte mic poate deveni inconfortabil
pentru ambii. Se recomanda un pas mai in spate pentru diminuarea durerilor de cap,
tensiunii musculare, presiunii si senzatiei de sufocare.

Exercitiu :

Experimenteaza mai intai cu un coleg, apoi cu clientii in cabinet.

Asezati-va la aproximativ 3-4 metri distanta fata in fata.

27
Faceti un inventar a ceea ce simtiti in corp. Unul dintre voi merge incet catre celalalt iar in acest
timp ramaneti ambii atenti la ce simtiti in corp.

Body Armour

De multe ori, pentru a te conecta autentic cu clientii ai nevoie sa te simti in siguranta si

confortabil.

Studiu de caz :

Jill era terapeut intr-o agentie, ocupandu-se de cazuri de incest. Desi lucra de 12 ani iar in trecut
era capabila sa nu fie afectata de jobul ei, in ultima vreme se simtea din ce in ce mai afectata de
situatiile si starile clientilor. Avea cosmaruri si renuntase la mersul la sala. A mers la propria
analiza.

Impreuna cu terapeutul a lucrat pe trecerea de la starea de oboseala simtita in timpul unei sedinte
tipice la starea din timpul propriei sale analize. A identificat partile vulnerabile ale corpului
(unde in corp simte epuizarea) si zona cheie era pieptul.

A lucrat pe cresterea tonusului muscular in zona pieptului si a primit tema pentru acasa folosirea
unei fraze cheie de genul « O sa tin emotiile clientului in afara pieptului meu » (departe de zona
vulnerabila a corpului meu). Acestea au ajutat-o pe Jill sa se simta din nou puternica.

De asemenea s-au gandit la o modalitate prin care Jill, chiar in timpul sedintelor de tarapie, sa
poata exersa tensionarea benefica fara a atrage atentia clientilor : incordarea bratelor pe care le
tine in poala, presiune cu ajutorul palmelor la nivelul sternului.

Dupa doua saptamani, ca urmare a faptului ca acestea au dat rezultat, terapeutul i-a recomandat
lui Jill sa urmeze un program regulat de exercitii fizice.

Cum sa iti ingrosi pielea/armura pentru terapeut

O piele tabacita este utila pentru reducerea emotiilor de vulnerabilitate si permeabilitate.

28
Verifica prin ce parte vulnerabila a corpului iti intra un clienti si intareste muschii din acea zona
(exemplu : daca simti vulnerablitate in zona stomacului cu unul dintre clientii tai tensioneaza-ti
muschii stomacului facand abdomene).

Haine si accesorii

Modul in care te imbraci influenteaza felul iin care te simti. De asemenea poate influenta
granitele dintre terapeut si client. Poti identifica haine sau bijuterii care iti produc un confort
special, securizant (ex. : o bluza pe care o semnifici ca fiind « antiglont », o bratara de tipul celor
purtate de Wonderwoman, un pandantiv care acopera stomacul tau vulnerabil etc).

Privirea

Exercitiu : Practicati la inceput cu propria persoana 9in oglinda) apoi cu un animal de companie
sau cu un amic :

1. Constientizeaza-ti ochii si fata dar si alte aspecte ale corpului.

2. Observa atent ochii : sunt duri, primitori, respingatori, cu riduri, blanzi etc.
3. Tensioneaza muschii ochilor si din jurul lor. Fa privirea mai putin primitoare pana cand
ochii se simt mai duri si mai aparati. Aria vizuala se va reduce dar se va si limpezi.
4. Ia-o usor pentru a evita durerile de cap.
5. Practica treceea de la relaxarea la tensionarea ochilor.
6. Treptat diminueaza tensiunea din jurul ochilor dar acestia ramanand tensionati.
7. Incearca asta cu mai multe persoane.
8. Experimenteaza in public pentru a observa reactia oamenilor.
9. Dup ace ai dobandit incredere fa asta in cabinet.
10. Compara ce simti inainte si dupa experiment.

Pielea : limite

Exercitii :

● Misca-ti talpile in incaltaminte incat sa simti talpa pantofului, sosetele sau dressul.

29
 ● Schimba-ti pozitia pe scaun astfel incat sa simti contactul cu fotoliul pe fiecare parte a
sezutului.
● Observa ce simti cand iti misti imperceptibil picioarele in pantaloni/fusta.
● Pentru zonele care nu sunt imbracate concentreaza-te pe a simti temperatura.
● Intre sedinte stropeste-ti mainile sau fata cu apa rece.

Controlul Imageriei Empatice

Studiu de caz : Bob este un terapeut care lucreaza cu soldati. In primii 8 ani el a auzit foarte
multe povesti despre traumele intalnite de militari in teatrele de razboi dar si pe timp de pace.

In timpul razboiului din Afganistan el a inceput sa lucreze peste program si a inceput sa se

gandeasca excesiv la clientii sai in timpul liber. A inceput sa aiba probleme de somn si cosmaruri
despre razboi. Intr-o zi, in timp ce se uita la stiri despre razboi, a realizat ca imaginile de la tv
sunt similare cosmarurilor sale avandu-i ca protagonisti pe clientii lui. A doua zi, la cabinet, in
timp ce asculta unul dintre clienti a constientizat cum isi imagineaza traumele aceste folosind
imaginile de la stiri ca fundal. Acest lucru il face pe terapeut martor al evenimentelor.

A ne imagina sau nu

Studiu de caz :

Therkild este un terapeut care lucreaza pe un proiect despre Holocaust. Are probleme legate de
somn, simptome asociate unui burnout si agitatie severa, cosmaruri. A decis sa ceara ajutorul
unui specialist si ipreuna cu acesta a constientizat ca una dintre sursele problemelor era
construirea vizuala mentala a experientelor traumatice ale clientilor supravietuitori ai
Holocaustului. Desi el spera aceasta tehnica il ajuta sa fie mai empatic si-a dat seama ca de fapt
chiar il incurca si ii afecteaza viata personala.

Therkild a primit ca tema sa isi urmareasca activitatea alternand episoade in care isi imagineaza
cu episoade in care este mai degraba atent la corpul sau si la gesturile si cuvintele clientului.

In urma experimentului sau Therkild a realizat ca in urma sedintelor in care nu utiliza imaginarea
evenimentelor traumatice ale clientilor avea un somn mai linistit si se simtea mai putin afectat.
Imaginarea mai degraba il incurca decat sa il ajute in procesul terapeutic.

30
Controlul imaginilor nedorite

Studiu de caz : Tina este terapeut intr-un centru care se ocupa de persoanele agresate sexual.
Dupa un an de practica a observat modificari ale comportamentului sau. Preluase obiceiurile unei
victime devenind extrem de constienta de pericol si simtind nevoia sa isi limiteze mult viata. A
hotarat sa ceara ajutorul unui psihoterapeut.

Explorand cu terapeutul modalitatea in care Tina se raporta la povestile auzite a spus : 

« O, dar nu doar le aud, le vad ! » .Si in afara de constientizarea vizualizarii mentale a traumelor
Tina a constientizat ca mintea ei se duce si mai departe vizualizandu-se ea insasi in locul
victimelor.

Terapeutul a propus sa lucreze pe schimbarea imageriei din perspectiva participantului la cea a

observatorului. Au pornit de la imaginea unei mingi albastre careia i-au modificat initial
dimensiunile si culoare, trecand ulterior la imaginarea unui joc de tenis. In cele din urma Tina a
putut sa foloseasca aceasta alternanta a imageriei si in cabinet : initial din perspectiva unui
observator si apoi reusind sa isi schimbe cu totul imaginea mentala. A descoperit astfel ca era la
fel de empatica si fara imagerie.

Exercitii pentru controlul imageriei

Exercitiul 1 : Imagineaza-ti un obiect uzual, nu conteaza ce e atata timp cat nu il asociezi cu ceva
stresant. Manipuleaza imaaginea obiectului schimband pe rand dimensiunea, distanta, culoarea,
forma etc.

Exercitiul 2 : Imagineaza-ti ca ai un casetofon cu mai multe butoane pentru a putea modifica
volumul, viteza redarii, tonalitatea, directia.

Alege ceva neutru sau placut pentru a incepe : un cantec, un dialog de la tv, o poveste etc. Joaca-
te cu caracteristicile enuntate mai sus schimband volumul, tonalitatea etc.

Apoi foloseste aceleasi instrumente pentru a modifica o voce sau un sunet cu oarecare
incarcatura emotionala.

31
Acesta este un exercitiu bun pentru cei care vor sa modifice vocile interioare critice. Foloseste
vocile lui Elmo sau mickey Mouse si vezi daca critica mai suna la fel.

Este de asemena de folos pentru terapeutii care lucreaza cu victime ale abuzurilor, cu
veterani/soldati pentru a-si scoate din minte tipetele/plansul copiilor sau focurile de arma.

Exercitiul 3 : Imagineaza-ti ecranul unui televizor caruia ii poti modifica din telecomanda
dimensiunea ecranului, focalizarea, directia, culorile, viteza, sa il poti muta mai departe sau mai
aproape de tine, sa dai sunetul mai tare sau mai incet sau sa poti pune stop imaginii. Pe rand
experimenteaza schimbarea a cat de multe caracteristici poti.

Acum incearca si imagini cu semnificatie emotionala. Creste gradual dificultatea imaginilor si nu

trece mai departe la ceva cu potential stresant inainte sa fi exersat si procesat imagini mai putin
stresante.

In cele din urma poti incerca sa faci acelasi lucru cu imagini de la cabinet. Cand iti imaginezi
ceva oribil muta ecranul maia departe de tine, blureaza imaginea, iesi din perspectiva de
participant si devino observator, uita-te la altceva sau inchide imaginea si pur si simplu asculta-ti
clientul.

Gandind clar

Creierul consta in trei regiuni sau niveluri : creierul reptilian, sistemul limbic (amigdala,
thalamus, hipothalamus si hipocampul) si neocortexul.

Raspuns automat vs Gandire Rationala

Exista orientari terapeutice care cred ca gandul provoaca emotia dar si orientari care cred opusul
si anume ca emotia provoaca gandul. Parerile sunt impartite.

Reactia amigdalei reprezinta un raspuns timpuriu al creierului la pericole prin eliberarea unor
hormoni si pregatirea corpului pentru una dintre cele 3 forme de a face fata : fight, flight sau

32
freeze. Insa de multe ori amigdala poate sa ne incurce provocand un raspuns in situatii cand nu
exista pericol (ex : veteranul de razboi care se ascunde cand aude un motor dand rateuri etc).

Damasio (neurolog) a dezvoltat o teorie conform careia pentru a putea lua o decizie rationala
omul ar trebui sa simta si consecinta emotionala in corpul sau, nu doar judecata cognitiva.

Studiu de caz :

Toby este practician de peste 6 ani. Mi-a cerut ajutorul pentru un caz cu o clienta condamnata
pentru furt. Toby acuza un sentiment de neajutorare si chiar dorinta de a renunta la aceasta
clienta.

Pentru ca nu parea sa aiba legatura cu trecutul lui Toby si pentru ca nu era o stare pe care sa o
simta si cu alti clienti am convenit cu el un exercitiu de imagerie cu atentie asupra corpului sau
(imaginandu-si o sedinta cu clienta). In acest timp s-a simtit amortit si a inceput sa caste,
gandurile nu ii erau clare, mainile si picioarele ii erau reci.

A constientizat ca in sedintele cu aceasta clienta pierdea contactul cu sine, nu era deloc atent la
propriul corp. Am exersat in cabinet mai intai repozitionarea picioarelor (ambele sa fie lipte de
podea pentru o baza mai solida si pentru o respiratie mai profunda) si apoi introducerea unui
carnetel pentru notite (care a reprezentat pentru Toby un scut).

Dezvoltarea aptitudinilor

Cunoasterea de sine

Nu este niciun secret ca un terapeut ar trebui sa aiba o buna cunoastere de sine pentru a reusi sa il
ajute cu adevarat pe client.

Exercitiu : cuprinde diverse arii ale istoriei personale

1. Cum te simti in acest moment al vietii tale legat de cum traiesti ? Dar situatia maritala ?
Care este nivelul de satisfactie ?
2. Familia : copii, alti membri, animale de companie. Sanatatea mintala si fizica a lor.
3. Care este starea ta fizica si psihica ? Au existat episoade majore de boala ? Internari,
operatii etc.

33
 4. Prietenii apropiati si membrii familiei extinse. Care sunt relatiile cu fiecare, esti sprijinit
adecvat sau coplesit de responsabilitatile lor ?
5. Descrie-ti jobul si locul de munca. Care aspecte te deranjeaza si care iti produc placere ?
Ai colegi sau responsabilitati care iti produc stres ? Primesti sprijin colegial adecvat ?
6. Observa-ti situatia financiara. Esti multumit sau exista stres si in acest sens ?
7. Detaliaza constelatia familiei de origine. Du-te inapoi cel putin doua generatii. Indica
cine este inca in viata si cine nu, ce varsta au avut cand au decedat si care au fost cauzele
deceselor.
8. Enumera evenimente de viata cu incarcatura emotionala semnificativa : vesel, trist,
inspaimantator, dezgustator etc
9. Enumera alte evenimente de viata care ti-au pus viata in pericol si nu au fost enumerate la
pct 8.
10. Enumera alte evenimente legate de violenta fizica sau sexuala.
11. Fa un rezumat al vietii sexuale : cum ai auzit de sex, cum ai trecut prin pubertate, prima
experienta sexuala si viata sexuala actuala.
12. Enumera istoria consumului de droguri sau alcool, inclusiv cafea sau zahar.
13. Enumera medicatia pe care o utilizezi in prezent, inclusiv homeopate sau vitamine.
14. Daca ai avut episoade de depresie sau bipolaritate cauta tipare. Include planificarea,
tentativa sau gesturi de suicid.
15. Fii atent la credinte spirituale. Care este relatia cu natura ?

Odata ce ai notat sau ai constientizat cele de mai sus observa mai atent care sunt avantajele sau
care sunt limitele tale personale dar si profesionale in munca ta la cabinet. Tinand cont de
orientarile tale religioaase, politice sau valorile morale gandeste-te daca acestea coincid sau nu
cu cele ale clientilor tai. Daca exista lucruri pe care crezi ca iti doresti sa le imbunatatesti ce faci
in prezent pentru ele ? Te ocupi de propria analiza cu un terapeut, mergi la supervizare ? Pentru o
gandire cat mai clara si pentru a deveni un profesionist din ce in ce mai bun ia in considerare
faptul ca propria analiza si formarea continua sunt extrem de importante.

Intarirea observatorului

34
Atunci cand nu esti un bun observator in procesul terapeutic poti confunda starile tale cu ale
clientului.

Constientizarea duala

Constientizarea duala functioneaza automat, pe fundalul altor procese. Prin aceasta se

reconciliaza informatiile primite atat prin senzorii exterior (vazul, auzul, pipaitul etc) cat si prin
cei interni (echilibru, pozitie, senzatii ale organelor interne etc). Cand totul este in regula starea
interna se sincronizeaza cu cea externa.

Exemplu : te afli intr-o camera cu prieteni apropiati. Totul decurge normal, relaxant dar la un
moment dat simti ca inima iti bate din ce in ce mai tare si ti se taie respiratia. Te intrebi de ce si
cauti sursa in mediul inconjurator. Simti miros de tigara, vezi pe cineva fumand si iti amintesti ca
esti alergic la fumul de tigara. Te indepartezi de sursa respectiva si bataile inimii ti se regleaza si
poti respira normal. Astfel, perceptia externa se reconciliaza cu cea interna.

Insa nu tot timpul putem pastra atentie simultana si intern si extern. Cel mai clar exemplu este
PTSD. Cand capacitatea de a fi atent la cele doua surse este afectata, tendinta este de a concentra
atentia pe intern. Cei afectati pot pierde valoare exteroceptorilor si interpreteaza eronat realitatea
externa. Ei pot considera mediul inconjurator periculos tocmai pentru ca se simt speriati
majoritatea timpului.

Esecul constientizarii duale este cel mai bine ilustrat de situatiile in care un terapeut se grabeste
sa concluzioneze : « Ma simt speriat, inseamna ca clientul face ceva periculos » sau « Ma simt
iritat, inseamna ca clientul ma provoaca » etc. Asemenea situatii pot duce la confruntari dintre
terapeuti si clienti ca urmare a confuziei si frustrarii.

Exista si situatia opusa : cand un terapeut se axeaza mai degraba pe informatia externa si o
ignora pe cea interna. Sa ignori situatia interna inseamna sa pierzi contactul cu sine, sa intrerupi
legaturile cu emotiile proprii (teama, furie, dezgust etc) si sa nu acorzi atentia necesara
semnalelor legate de stres, oboseala sau suprasolicitare. Atunci cand situatia arata astfel
terapeutii risca sa accepte situatii de abuz cum ar fi un client violent.

Pentru terapeuti, grija de sine – adica pastrarea constientizarii duale – contribuie la scaderea
riscului de oboseala compasionala, trauma vicarianta si burnout.

35
Exercitiu : pentru constientizarea duala in terapie

Intotdeauna in cabinet o persoana trebuie sa ramana lucida, cu gandirea limpede. Cum nu ne

asteptam ca aceasta peprsoana sa fie clientul e clar ca ne referim la terapeut.

Cea mai buna modalitate prin care poti pastra atentia duala este aceea de a te folosi de o ancora
care sa iti reaminteasca acest lucru. Poate fi un post-it pe care sa il vezi doar tu, nu si clientul sau
poate fi un pix, materialul unui scaun sau orice altceva care sa te ajute. Incearca acest exercitiu
mai intai imaginandu-ti intalnirea cu clientul tau fiind atent la ce schimbari se produc in corp si
ramanand constient la felul in care evolueaza starea ta (temperatura, respiratie, etc) apeleaza la
ancora pe care ti-ai propus sa o folosesti atunci cand simti ca pierzi contactul cu tine. Daca
hiperexcitatia SNA se diminueaza/regleaza iti vei da seama ca ai ales ancora potrivita.

Exercitiu : Construirea de containere

De multe ori in terapie ritualurile functioneaza excelent. Unul dintre clientii mei abuzat sexual in
copilarie avea puternice sentimente de rusine si repulsie. Intr-o zi mi-a adus la cabinet un
autoportret in care pusese toate sentimentele negative pe care le simtea vis-a-vis de acea
perioada. Il inghesuise intr-o punga de plastic si m-a rugat sa il tin pentru ca vrea sa scape de
aceste emotii. Chiar asta am facut. Si s-a dovedit a fi foarte util penntruu imbunatatirea starii lui.

Cum terapeutii obisnuiesc sa primeasca, sa pastreze si eventual sa care chiar si in afara sedintelor
materialul clientului au si ei nevoie de un « container » in care sa poata depozita asemenea
emotii, experiente etc primite de la clienti. Containerul poate fi ceva fizic (punga, cutie etc) sau
unul imaginar, mental.

Exemplu personal

Pentru mine este ritualic si, evident, de ajutor sa incui dulapul in care imi tin dosarele clientilor si
notebookul. Gestul de a invarti cheia in yala ma conforteaza si raman acolo peste noapte si in
weekenduri inclusiv gandurile legate de clientii mei.

36
Uneori, cand actul de a incuia dulapul nu este suficient pot adauga cateva cuvinte sau alte gesturi
care pot ajuta. Intr-o zi mi-am periat parul si am incuiat acolo peria: m-am simtit ca si cum as fi
dat la o parte panzele de paianjen care imi acopereau gandurile.

Studiu de caz :

Un terapeut mi-a cerut ajutorul pentru ca avea ruminatii in legatura cu un clint al sau.

Am stabilit de comun acord o strategie formata din doua parti : prima era sa traga concluzii
impreuna cu un alt coleg la finalul sedintelor iar cea de-a doua era sa creeze un loc special
(zdravan) in care sa incuie notitele despre acest client. Timp de cateva saptamani a reusit sa faca
acest lucru iar intr-o seara cand era extrem de grabit a uitat sa incuie notitele. Atunci a
constientizat ca problema era rezolvata, reusise sa scape de ruminatii chiar cu dulapul descuiat.
S-a simtit eliberat sa constate ca metoda a functionat.

A mentinut insa supervizarea si discutiile despre caz cu colegul sau.

Un alt terapeut a povestit in cadrul unui grup de supervizare cum si-a achizitionat o cutie mare de
bijuterii cu lacat pe care si-a pus-o in cabinet iar deasupra ei a pus un cactus. De cate ori simtea
stresanta o sesiune, descuia cutia si inmagazina acolo toata informatia pe care isi dorea sa nu o
poarte acasa.

Evident, ambii terapeuti credeau in acest ritual, in puterea unui container.

Cum iti vorbesti?

Asa cum ii invatam pe clienti sa isi vorbeasca cu compasiune este important sa o facem si cu noi
insine. Cu cat ne spunem mai des ca suntem competenti cu atat mai mult vom reusi. Dialogul tau
interior este cheia reusitei.

Studiu de caz :

Rich este un terapeut gay. El marturiseste ca este mai greu de lucrat dpdv emotionl cu clintii gay.

Desi initial a crezut ca este cel mai potrivit pentru a lucra cu clienti gay bazandu-se pe faptul ca
au multe lucruri in comun ulterior a simtit ca asta se transformase intr-un handicap.

37
In timpul unei sedinte de supervizare si-a amintit cat de greu a fost sa fie respins de familie cand
le-a marturisit orientarea sa. A ramas de atunci cu multe rani nevindecate.

Dialogul interior al lui Rich continea expresii de genul « Exact cum mi s-a intamplat mie »,
« Cum ma simt si eu » etc.

I-am propus sa schimbe dialogul interior inlociund expresiile uzitate cu unele mai functionale
atat pentru el cat si pentru clienti. Exemplu : « Si eu am experimentat aceleasi lucruri ca acest
client dar eu nu sunt el. Problemele sale sunt ale sale si nu ale mele iar acum este randul sau sa
primeasca ajutor ».

Desi initial Rich era suspicios si i se parea o idee prea simpla a decis sa o foloseasca. La
urmtoarea sesiune a reclamat mai putin stres si a propus sa dezvoltam tema initiala prin adugarea
altor expresii de genul « E posibil sa nu fiu capabil sa il ajut pe acest client dar asta nu inseamna
ca sunt incompetent ».

Autocritica

Studiu de caz :

Mason este un terapeut incepator. Avea un istoric vast in autocritica. Pentru a evita sa se
gandeasca la asta, in anii de scoala se concentrase pe a invata foarte bine.

In practica de psihoterapeut insa il incurca deoarece isi petrecea foarte mult timp gandindu-se la
greselile pe care le facea in timpul sesiunilor cu clientii. Supervizorul sau a observat o schimbare
in comportamentul lui Mason si l-a interogat. A fost socat sa descopere cat de puternic era
criticul intern in conditiile in care Mason facea o treaba buna cu clientii sai si au concluzionat ca
ar fi o idee buna sa mearga la un terapeut pentru analiza personala.

Exercitiu :

Identifica un client cu care te simti stresat in timpul sau dupa sedinte :

1. Scrie cel putin trei propozitii care sa descrie ce simti despre tine cand lucrezi cu acel
client.
2. In timpul urmatoarei sesiuni cu acest client fii atent la ce e in mintea ta, ce iti spui despre
tine, despre client, despre munca ta.

38
 3. Verifica daca la punctul 1 sau 2 este o fraza care te dezarmeaza sau care iti da putere.
4. Rosteste o fraza cu voce tare sua zi-o in minte si observa ce efect are asupra corpului tau
si asupra emotiilor tale. Devii mai calm sau nu ? Te simti mai tensionat ? Ti se
imbunatateste starea sau nu ?
5. Daca observi un efect placut ia-l in considerare si treci mai departe.
6. Cand descoperi o fraza care te face sa te simti inconfortabil rescri-o si modific-o astfel
incat sa obtii un efect neutru sau mai degraba bun decat rau.
7. Ia una sau doua fraze rescrise la urmatoarea sedinta cu clientul. In timpul sedintei spune-
ti asta in gand si vezi ce efect are asupra ta.
8. Daca iti place rezultatul continua sa folosesti fraza.
9. Incearca asta cu unul din trei clienti inainte sa decizi daca ti se potriveste acest tip de
practica.

Exercitiu : Supervizorul intern

● Noteaza trei lucruri care te dezarmeaza si pe care le-ai auzit de la supervizorul tau. Iti
spui vreunul dintre ele ? Daca da, de ce ?
● Noteaza trei lucruri care te inarmeaza si pe care le-ai auzit de la supervizorul tau. Iti spui
vreunul dintre ele ? Daca nu, de ce ?
● Fa o lista cu feedbackuri utile ale “supervizorului intern” si pe care ti le poti spune in
mod regulat.

Cabinetul/spatiul tau

Fa locul tau de munca cat mai confortabil.

Observa ce iti lipseste sau ce ai putea sa adaugi, verifica ce vezi cel mai des, iti place ?

Exista zone care ar trebui curatate ? Daca iti plac plantele poate nu ar fi rau sa aduci cateva. Iti
plac draperiile, sunt adecvate, iti satisfac nevoia de lumina si intimitate ? etc.

Exista obiecte care iti pot simplifica actiunile la job ? (Ex. imi amintesc cat de mult mi-a scazut
nivelul de stres un ibric electric).

39
Grija de sine structurata

Noteaza pe o foaie alba planul tau care poate avea legatura cu clientii tai, cu cei pe care ii
supervizezi sau interactiunile cu colegii.

Model ca sursa de inspiratie. Planul tau va fi adaptat nevoilor tale.

1. Noteaza 3 sau mai multe lucruri carora le vei oferi atentie in timpul sesiunilor de terapie :
Pozitie
Expresie faciala
Respiratie
Senzatii ale corpului
Nivel de excitatie
Zone care au nevoie de tonus muscular
Dialog interior
2. Evalueaza pentrue fiecare client nous au cu cei cu care ai dificultati : ce am nevoie cand
sunt cu acest client ?
« Scut pentru piele »
Tonus muscular crescut
Sa imi simt marginile
Sa imi simt picioarele
Sa imi amintesc ca eu nu sunt clientul si invers
Sa imi amintesc ca povestea sa nu este povestea mea
3. Noteaza cel putin trei lucruri pe care le vei face intre sesiuni :
Scrie cateva notite
Deschide fereastra
Bea ceva cald
Mergi la baie
Spala-ti mainile
Intinde-te
Tonifica-ti muschii
Fa un ritual de curatare
Asculta muzica sau danseaza

40
 Ia o gustare
4. Noteaza cel putin trei lucruri pe care le vei face la finalul fiecarei zile sau in fiecare
seara :
Pune notitele unui client intr-un container securizat
Fa un dus
Spune rugaciunea de seara
Tipa pe geamul masinii
Suna sau vorbeste cu un prieten
Fa exercitii fizice
Citeste ziarul
Uita-te la TV
Citeste o carte buna
Schimba-ti hainele
5. Noteaza cel putin trei lucruri pe care le vei face la finalul saptamanii
Fa exercitii fizice
Fa sex
Vizioneaza un film
Viziteaza-ti prietenii sau familia
Fa voluntariat
Mergi in natura
Fa ceva artistic
Elibereaza-ti weekendul pentru lucruri amuzante sau care sa te ajute sa cresti
6. Noteaza cel putin trei lucruri pe care sa le faci lunar :
Mergi la propria analiza
Mergi la supervizare
Ia o minivacanta
Da o petrecere sau mergi la una
7. Acum decide doua lucruri :
Cu cine vei discuta despre aceste planuri (partner, prieten, coleg, terapeut, supervizor)
Unde iti vei posta lista sau o parte dine a in asa fel incat sa o vezi si sa iti aminteasca sa iti
urmezi planul.

41
Harta viitorului

Imagineaza-te la job in viitor. Pe rand, imagineaza-ti problemele care ar putea sa apara si fa

planuri despre cum le vei aborda. Noteaza-ti strategiile si observa unde ai mai multa nevoie de
informatie sau practica.

Evaluarea unui nou client

Cu fiecare nou client intreaba-te : « Cum e nevoie sa am grija de mine in lucrul cu acest
client ? », « Ce anume poate sa declanseze in mine ? », « Pentru ce sa ma pregatesc ? ». Ia in
considerare toate lucrurile pe care le-ai invatat in aceasta carte (dialogul interior, tonifierea
muschilor, oglindirea etc).

Ritualuri de curatare :

Spalarea mainilor

Aerisirea cabinetului

Parfumarea cabinetului

Arderea unei lumanari sau a unui betisor parfumat

Etc.

Acolo unde regulile de functionare a cladirii sau sanatatea clientilor nu permite poti utiliza
ritualuri imaginare :

Un vant usor curata aerul si stresul din camera

Un dus de apa sau energie curata toate urmele clientului de pe pielea ta

O plimbare sau alergare in natura

Inotul in apa rece

Capitolul 5

42
Reflectii si concluzii

Identificarea proiectiva – concluzie

Nu iubesc in mod special aceasta teorie deoarece cred ca il face pe terapeut sa se simta neajutorat
si sa-l invinovateasca pe client pentru transferurile emotionale. Cred mai degraba in oglindirea
inconstienta.

« Fiecare in scaunul lui »

Este foarte important ca de fiecare data cand lucram cu un client nou sa ne reamintim cum
trebuie sa ne pastram locul in scaun. Sa ramanem noi terapeuti si el client (fara imagerie,
oglindire etc) pentru a nu ajunge la trauma vicarianta, oboseala compasionala si burnout. Nu ar fi
util pentru noi sau pentru clientii nostri sa se intample asta.

Studiu de caz

Ruth este clinician si lucreaza cu persoane traumatizate. Multa vreme s-a laudat si s-a hranit cu
jobul sau insa in ultima perioada se simte la risc, are semne de burnout.

In timpul unei consultatii in care mi-a cerut ajutorul cercetand cauzele starii actuale am sesizat
starea corpului ei: transpiratie rece, tremurat, lacrimi etc. Vorbea despre un caz dar starea ei
generala nu parea sa aiba legatura doar cu acela.

Cum am ajutat-o?

Evaluarea riscului pentru trauma vicarianta

Am stabilit 3 arii de investigare :

1. Felul in care proceseaza informatia primita de la client (indicii privind sursa supararii
sale)
2. Evaluarea interactiunii dintre Ruth si client – impact negativ
3. Identificarea altor aspecte care ar putea fi provocatoare din punct de vedere personal

In timpul evaluarii am descoperit capacitatea “extraordinara” a lui Ruth de a-si imagina si de a

trai experientele traumatice ale clientilor.

43
De asemenea Ruth a explicat ca sta atat de aproape de clientii sai incat si-ar putea uni capetele.
In timpul sesiunilor ca mod de comunicare empatica le imita clientilor gesturile si expresiile
faciale pline de durere.

Am cautat si factori personali iar Ruth initial a fost sceptica si a opus rezistenta la solicitarile
mele de a cauta paralele intre jobul sau si viata sa personala. A constientizat ca in copilarie a avut
o verisoara care a ingrijit-o si care atunci cand a trecut printr-o situatie dificila,Ruth fiind prea
mica pentru a putea interveni, nu a primit ajutor din partea nimanui. In mod tacit Ruth a jurat sa
ii ajute pe cei aflati in dificultate pentru a compensa lipsa de ajutor a verisoarei. Astfel, am
realizat impreuna ca pasiunea ei pentru meseria aceasta isi avea radacinile in acea poveste.

I-am sugerat lui Ruth un experiment: sa alterneze imageria in traumele clientilor mai intai iesind
din piele personajului traumatizat si privind din perspectiva unui observator sau chiar o privire de
sus (din avion) tintind cu timpul sa ramana doar la cuvinte, fara imaagerie.

Sa intelegi durerea cuiva nu e acelasi lucru cu a o simti. Intelegerea este necesara pentru a ajuta,
in timp ce simtirea poate impiedica procesul.

Ruth a experimentat si modificarea spatiului, lipsa oglindirii si a devenit atenta la corpul sau. In
acest fel si-a dat seama ca abilitatea ei de a fi empatica si de a ajuta nu a fost diminuata ba chiar a
crescut semnificativ. A inteles ca a prelua disperarea clientului nu este o solutie. Un terapeut
disperat nu poate ajuta un client disperat.

Nu este de neglijat sa identificam ramasite nevindecate ale trecutului nostru mai ales cand
acestea implica chiar alegerea meseriei noastre. Ruth a inteles importanta analizei personale si a
accesat-o.

Apendice 211-231

Concluzie : Cunoaste-te pe tine insati cat poti de bine. Fa un inventar personal folosind elemente
de constientizare a corpului, autoconstientizare si istorie personala din aceasta carte. Stabileste
un etalon in legatura cu ceea ce e normal pentru tine astfel incat sa iti dai seama cand te
indepartezi de norma. Asculta feedbackul colegilor, al familiei si al prietenilor. Daca iti spun ca

44
arati obosita, ca pari iritata, deprimata sau ca te comporti cumva nebunesc asculta-i. Nu o sa stii
daca esti de acord sau nu cu asta decat daca iei feedbackul in serios. In cele din urma, aminteste-
ti ca tu esti cel mai bun expert in ceea ce te priveste- mai ales cand esti atenta la tine.

Scara Profesionala a Calitatii vietii

Sa ajuti oamenii te pune in contact direct cu viata lor. Dupa cum ti-ai dat déjà seama,
compasiunea pemntru cei pe care ii ajuti prezinta aspecte pozitive si negative. Am vrea sa iit
adresam urmatoarele intrebari in legatura cu experientele pozitive si negative pe care le-ai avut in
timp ce ai ajutat pe ceilalti. Selecteaza numarul care reflecta onest cat de des ai experimentat
aceste caracteristici in ultimele 30 de zile :

0 = Niciodata 2 = De cateva ori 4 = Des

1 = Rar 3 = Destul de des 5 = Foarte des
--------- 1. Sunt fericita

--------- 2. Sunt preocupata de mai mult de o persoana pe care o ajut.

--------- 3. Ma simt validata pentru ca pot ajuta oamenii

--------- 4. Ma simt conectata cu ceilalti

--------- 5. Ma sperii de sunete neasteptate

--------- 6. Ma simt inviorata dupa ce lucrez cu cei pe care ii ajut.

--------- 7. Imi e greu sa separ viata personala de cea ca profesionala (de sprijin)

--------- 8. Sufar de insomnie ca urmare a traumelor unei persoane pe care o ajut.

--------- 9. Simt ca am fost « infectata » de stresul traumatic al celor pe care ii ajut.

--------- 10. Ma simt capturata de munca mea (de sprijin)

--------- 11. Pentru ca ii ajut pe ceilalti m-am simtit la limita in diverse situatii.

--------- 12. Imi place munca mea (de sprijin)

45
--------- 13. Ma simt deprimata ca urmare a muncii mele (de sprijin)

--------- 14. Ma simt de parca am experimentat trauma cuiva pe care l-am ajutat

--------- 15. Am credinte care ma sustin.

--------- 16. Sunt multumita de cat de capabila sunt sa respect tehnicile si tehnica profesionala.

--------- 17. Sunt persoana care am dorit mereu sa devin.

--------- 18. Munca mea ma satisface.

--------- 19. Din cauza muncii (de sprijin) ma simt epuizata.

--------- 20. Am ganduri si emotii fericite in legatura cu cei pe care ii ajut.

--------- 21, Ma simt coplesita de volumul de munca

--------- 22. Cred ca pot face ceva bun prin munca mea.

--------- 23. Evit anumite experiente sau situatii pentru ca imi amintesc de experientele
infricosatoare ale celor pe care ii ajut.

--------- 24. Sunt mandra de ceea ce pot face (ca sa ajut)

--------- 25. Ca urmare a muncii (de sprijin) am ganduri infricosatoare.

--------- 26. Ma simt « impotmolita » de sistem.

--------- 27. Ma gandesc ca am « succes » in munca (de sprjin)

--------- 28. Nu imi amintesc parti importante din munca privind victimele traumelor

--------- 29. Sunt o persoana foarte sensibila

--------- 30. Ma bucur ca am ales aceasta munca.

Modalitate de calcul (daca este folosesti pe tina insati) :

1. Raspunde la fiecare intrebare.

46
 2. La unii itemi scorurile trebuie inversate. Langa raspuns scrie opusul sau (ex : 0=0, 1=5,
2=4, 3=3). Faceti asta la itemii : 1,4,15,, 17 si 29.
3. Marcati itemii pentru calcul :
a. Puneti X langa cei 10 itemi care formeaza Scara Satisfactiei Compasionate :
3,6,12,16,18,20,22,24,27,30
b. Puneti « check » langa itemii care acopera Scara Burn-Out-ului:
1,4,8,10,15,17,19,21,26,29
c. Incercuiti cei 10 itemi care acopera Scara Traumei/Oboselii Compasionale :
2,5,7,9,11,13,14,23,25,28
4. Adunati numerele de langa itemi pentru fiecare set si comparati rezultatele cu scorurile
teoretice.

Scorurile tale privind Scara Profesionala a Calitatii Vietii

In funcite de raspunsuri scorurile personale pot fi vazute mai jos.

Satisfactie Compasionala ___________

Satisfactia compasionala are legatura cu satisfactia care deriva din abilitatea de a-ti face munca
bine. De exemplu ai putea simti placere din ajutarea altora prin munca. Ai putea avea o parere
buna despre colegii tai sau abilitatea ta de a contribui la mediul de munca sau la binele societatii.
Scorurile mari pe aceasta scara represinta o satisfactie mai mare privind abilitatea de a-ti oferi
grija/empatia la job.

Scorul obisnuit este 37. Aproximativ 25% dintre oameni obtin un scor mai mare de 42 si
aproximativ 25% obtin un scor mai mic de 33. Daca scorul tau se inscrie in intervalul superior
probabil ca obtii destul de multa satisfactie profesionala din jobul tau. Daca scorul e mai mic de
33 s-ar putea sa ai probleme in legatura cu jobul sau poate si alte motive (iti obtii satisfactia din
alte activitati).

47
Burnout ___________

Majoritatea oamenilor au idee ce inseamna ce este burnoutul. Este asociat cu sentimente de

neajutorare si dificultati privind munca. Aceste emotii sunt graduale. Pot reflecta sentimentul ca
efortul tau nu conteaza sau ca ai prea mult de lucru/ un mediu nonsuportiv. Scoruri mari pe
aceasta scara inseamna ca prezinti un risc ridicat de burnout.

Scorul mediu este de 22. 25% obtin peste 27 si 25% sub 18. Sub ultimul scor inseamna ca ai
emotii pozitive in legatura cu abilitatea de a fi eficient la job. Peste 27 ar trebui sa te gandesti
daca munca te face sa te gandesti ce te determina sa te consideri ineficient. Scorul poate reflecta
starea ta de moment, poate ai avut si « o zi grea » sau ai nevoie de o pauza.

Oboseala compasionala/Trauma Secundara ___________

Oboseala compasionala, numita si trauma secundara are legatura cu expunere secundara, la job,
la evenimente stresante. Simptomele sunt teama, dificultati cu somnul, imagerie a unor
evenimente suparatoare, evitarea unor lucruri care iti amintesc de acele evenimente.

Scorul mediu este 13, 25% obtin sub 8 si 25% peste 17. Daca obtii peste 17 ai putea sa te
gandesti ce te inspaimanta la job sau daca exista vreun alt motiv pentru scorul ridicat. Desi un
asemenea scor nu inseamna ca ai probleme este totusi un indicator ca ar trebui sa examinezi ce
simti fata de munca si mediul de acolo. E de preferat sa discuti cu supervizorul tau, un coleg sau
un consilier.

Scara Asumarii Globale

Folsind scara de mai jos selectati numarul care reprezinta cel mai bine parerea in legatura cu
fiecare enunt.

1 2 3 4 5 6
dezacord oarecum oarecum de
dezacord total acord moderat acord total
moderat dezacord acord

1. ___ Ghinionul nu ii loveste pe oamenii merituosi sau decenti.

48
2. ___ Oamenii sunt de obicei neprietenosi sau lipsiti de compasiune. @
3. ___ Incidentele negative sunt distribuite la nimereala. @
4. ___ Oamenii sunt in mod normal buni.
5. ___ Sunt mult mai bune lucruri bune decat rele.
6. ___ Viata noastra este determinata de noroc. @
7. ___ Oamenii primesc ceea ce merita.
8. ___ Deseori ma gandesc ca nu sunt bun e nimic. @
9. ___ Exista mai mult bine decat rau.
10. ___ Sunt o persoana norocoasa.
11. ___ Ghinionul oamenilor rezulta din greselile facute.
12. ___ Oamenilor nu prea le pasa de cei din jur. @
13. ___ In general ma port in asa fel incat sa obtin rezultate bune
14. ___ Oamenii vor avea noroc daca ei insisi vor fi buni
15. ___ Viata e plina de incertitudini care sunt determinate de noroc. @
16. ___ Daca ma gandesc bine eu sunt destul de norocos/ norocoasa
17. ___ Intotdeauna ma stradui sa previn lucrurile rele care mi s-ar putea intampla.
18. ___ Am o parere proasta despre mine. @
19. ___ In general oamenii buni obtin ceea ce merita.
20. ___ Prin actiunile noastre putem preveni incidentele neplacute.,
21. ___ Daca ma uit la viata mea, evenimentele intamplatoare au decurs bine.
22. ___ Daca oamenii ar fi mai prevazatori multe evenimente neplacute ar putea fi evitate.
23. ___ Iau masurile necesare pentru a ma proteja de ghinion.
24. ___ In general viata e un joc de noroc. @
25. ___ Lumea e un loc bun.
26. ___ Oamenii sunt in general buni si de ajutor.
27. ___ De obicei ma port astfel incat sa imi atrag tot binele.
28. ___ Sunt foarte satisfacut/a de cat de binevoitor/oare sunt
29. ___ Lucrurile rele se intampla pentru ca oamenii nu au luat masurile necesare pentru a se
proteja.
30. ___ Daca te uiti mai indeaproape vei vedea ca lumea e plina de bunatate.
31. ___ Nu am niciun motiv sa imi fie rusine de caracterul personal. @

49
 32. ___ Sunt mai norocos/oasa decat ceilalti.

Scor :

Inversati socrul itemilor notati cu @ la final si adunati raspunsurile pentru fiecare dintre cele 3
subscari, dupa cum urmeaza :

Benevolenta celorlalti : itemii 2+4+5+9+12+25+26+30

Sensul oferit de lume : itemii 1+3+6+7+11+14+15+19+20+22+24+29

Valoarea proprie : itemii 8+10+13+16+17+18+21+23+27+28+31+32

Scala de Evaluare a Reajustarii Sociale :

Evenimente Traumatice

Evenimente Scor
Moartea partenerului de viata 100
Divort 73
Despartire 65
Inchisoare 63
Moartea unui membru apropiat al familiei 63
Boala sau rana majora 53
Casatorie 50
Concediere 47
Reconciliere maritala 45
Pensionare 45
Schimbare majora privind sanatatea sau comportamentului unui membru al familiei 44
Sarcina 40
Dificultati sexuale 39
Dobandirea unui nou membru in familie (nastere, adoptie etc) 39
Reajustarea unor afaceri 39
Schimbare majora privind situatia financiara 38
Moartea unui Prieten apropiat 37
Mutarea pe un alt post la serviciu 36
Schimbare majora privind certurile cu partenerul 35
Imprumut major la banca 31

50
 Executare silita ca urmare a unui imprumut 30
Schimbare majora privind responsabilitatile de la serviciu 29
Fiul sau fiica parasesc caminul (casatorie, facultate etc) 29
Probleme cu socrii 29
Realizare personala deosebita 28
Partenerul incepe/inceteaza serviciul 26
Inceperea/incetarea scolii 26
Shimbare majora a standardelor de viata 25
Revizuirea obiceiurilor personale (haine, maniere, asocieri etc) 24
Probleme cu seful 23
Schimbare majora a programului de munca 20
Schimbarea rezidentei 20
Schimbarea scolii 20
Schimbare majora privind timpul liber 19
Schimbare majora privind activitatile spirituale 19
Schimbare majora privind activitatile sociale (club, dans, filme, vizite) 18
Imprumut mediu/minor la banca 17
Schimbare majora privind somnul 16
Schimbare majora privind reununiunile de familie 15
Schimbare majora privind obiceiurile alimentare 15
Vacante 13
Perioada Craciunului 12
Amenzi si incalcari minore ale legii 11
Total  

Adunati scorul. Cu cat e mai mare totalul, cu atat mai stresat. Scorurile peste 150 reprezinta risc
ridicat de imbolnavire.

Lista PTSD (varianta pentru civili)

Instructiuni : Lista contine un numar de probleme si reclamatii pe care oamenii le folosesc ca

raspuns la factori stresori. Raspunsul trebuie marcat cu X pentru a indica cat de mult ati fost
deranjat de acea problema in ultima luna.

Putin Destul de putin

Raspuns Deloc (1) Moderat (3) Extremely (5)
(2) (4)

1. Amintiri repetate rascolitoare,

ganduri sau imagini ale unor
experiente din trecut          

51
2. Vise repetate ale unor
evenimente stresante din trecut          
3. Comportament sau emotii
bruste ca si cum evenimentele
stresante s-ar intampla din nou          
4. Te-ai simtit foarte suparat
cand ceva ti-a amintit de un
eveniment stresant din trecut          
5. Reactii fizice (batai de inima,
respiratie dificila etc) cand ceva
ti-a amintit de un eveniment
stresant din trecut          
6. Ai evitat sa te gandesti sau sa
discuti despre un eveniment
stresant din trecut          

7. Ai evitat unele activitati sau

situatii pentru ca iti amintesc de
un eveniment stresant din trecut          
8. Ai avut probleme sa iti
amintesti un eveniment stresant
din trecut          
9. Ti-ai pierdut interesul fata de
lucruri care iti placeau          
10. Te-ai simtit distant sau rupt
de alti oameni          
11. Te-ai simtit amortit
emotional sau incapabil de
sentimente iubitoare fata de cei
apropiati          
12. Ai avut sentimentul ca
viitorul se va precipita?          
13. Probleme cu somnul          
14. Te-ai simtit iritat sau ai avut
accese de furie          
15. Probleme sa te concentrezi          
16. Ai avut o stare de alerta
continua?          
17. Te-ai simtit usor de enervat
sau de starnit?          

52
Revizuirea Starii Vietii

Instructiuni : Marcati cu X doar o casuta in dreptul fiecarui item listat in fiecare categorie de mai
jos in functie de starea curenta. Cifra 0 indica faptul ca esti functional dar ca ar putea fi mult mai
bine sau mult mai rau.. CIfrele -1 si -2 inica faptul ca treci prin dificultati in aceste aspecte ale
vietii. Cifrele +1 si +2 indica faptul ca ai parte de succes sau ca nu ai avut nicio problema in
aceste aspecte ale vietii.

Numarul pacientului _______________________ Localizare __________________________

Data _____________________________ Nume psiholog _______________________________

Grav -2 Destul de grav -1 In regula 0 Bine Foarte bine

Medical            
sanatate          
medicatie          
spitalizare          
           
Sanatate/Stare de bine            
exercitii fizice          
odihna/relaxare          
nutritie/acces la hrana          
           
Financiar            
datorii          
venituri          
Asistenta sociala/ dizabilitate          
           
Locuinta/ Transport            
apartament/ casa          
acces la magazine/ servicii          
conditii de mediu          
acces la transport          
           
Loc de munca/ Scoala            
stabilitate          
conditii de munca          
relationarea la munca/scoala          
           

Grav -2 Destul de grav -1 In regula 0 Bine Foarte bine

53
 Personal/Social/Interpersonal            
relatii familiale          
relatii intime          
spiritualitate/ sistem de
credinte          
sanatatea si starea de bine a
copiilor          
comunicarea cu
prietenii/familia          
organizatii (club, grup religios
etc)          
           
Consum de alcool/ alte            
substante
altii de plang e asta          
arest/spitalizare          
probleme legate de consum          
           
Cazier            
civil          
familie          
penal          
probatiune/control judiciar          
           
Altele            
           
           
           
           

O serie de aptitudini si forme de interventie pe care le-am stabilit cu participantii la proiectele de

cercetare si pe care ei le folosesc :

1. Sa imi amintesc sa ma intreb cum trebuie sa arat pentru fiecare client.

2. Sa am grija la « clientii clandestini » care vin cu mine acasa la finalul zilei.
3. Sa fiu atent/a cum ma imbrac cand am sedinte cu clientii.
4. Sa fiu constient/a ca eu aleg cat de mult ma impacteaza sau nu emotiile clientilor mei.
5. Sa imi dau seama cat de mult stres am « absorbit » prin ochi su sa urmez pasii necesari
pentru a impinge stresul departe.
6. Sa fiu atent/a la oglindire si ne-oglindire.
7. Sa imi simt limitele si granitele.

54
8. Ma pricep sa imi dau seama cand trebuie sa imi scad nivelul excitatiei nervoase si cand
trebuie sa o pastrez si contin.
9. O sedinta buna nu inseamna ca trebuie sa sufar impreuna cu clientul.
10. Sunt mult mai eficient/a acum fara sa pierd empatia.
11. Sa imi cresc « armura » prin exercitii musculare in fiecare zi.
12. Sa am mai multe optiuni in legatura cu modul in care trebuie sa ma port cu clientul.

55