Broșura grupului

Contact :
www.mindfulcluj.wordpress.com
mindfulcluj@yahoo.ro
Această broșură se dorește a fi o sursă de informare pentru cei care doresc să afle
informații de bază despre practicarea Mindfulness și felul în care această practică le poate
îmbogăți și îmbunătăți viața.

Sursa principală a informațiilor conținute aici este următoarea :

www.palousemindfulness.com. La această adresă veți găsi un curs online gratuit de
Mindfulness Based Stress Reduction – MBSR (Mindfulness pentru reducerea stressului),
creat de Dave Potter, instructor certificat MBSR și psihoterapeut. Acest domn minunat a fost
încântat să-și dea acordul pentru traducerea în limba română a oricăror informații, tehnici și
instrumente de lucru de pe site-ul său. Vorbitorilor de engleză le recomandăm cu căldură
acest curs online de 8 săptămâni. Un alt curs online apropiat ca și conținut este Mindfulness
Fundamentals, oferit de www.mindfulschools.org . Informațiile oferite de această broșură
provin din ambele cursuri, precum și din cărți, articole și alte surse.

Perspectiva acestei broșuri asupra Mindfulness este una non-religioasă, cu accent pe

beneficiile psihice și fizice atestate științific ale acestei practici.
 CUPRINS :

CE ESTE MINDFULNESS – pag. 4

HEARTFULNESS SAU COMPASIUNEA – pag. 5

TEHNICI FORMALE DE MINDFULNESS – pag. 6

MINDFULNESS ZI DE ZI – pag. 8

MINDFULNESS PENTRU EMOȚII DIFICILE – pag. 9

MINDFULNESS PENTRU DURERI FIZICE – pag. 10

MINDFULNESS PENTRU RELAȚII ȘI PARENTING – pag. 10

CÂTEVA RESURSE DE BAZĂ – pag. 12

 CE ESTE MINDFULNESS

Mindfulness – istoric și beneficii

Tehnicile de Mindfulness au fost folosite și cultivate timp de mii de ani în diverse sisteme
filosofice și religioase. În ultimele decenii, a avut loc un proces de distilare : practicile au fost
separate de sistemele de credințe religioase mai elaborate și așa au apărut tehnicile la care
noi facem referire, tehnici care s-au dovedit utile în diverse sfere ale vieții non-religioase,
laice.

Unul dintre pionierii Mindfulness din S.U.A. este Dr. Jon Kabat-Zinn, Profesor Emerit de
Medicină la Școala Medicală a Universității Massachusetts. Kabat-Zinn a introdus
Mindfulness în medicină în 1979 și apoi a extins practicile și în domeniul psihologiei, mediului
corporatist și militar, precum și în educație. Una dintre cele mai mari realizări ale lui este
crearea programul MBSR (Mindfulness Based Stress Reduction sau Mindfulness pentru
reducerea stresului), care presupune un amestec de meditație, conștientizarea corpului și
mișcare fizică ușoară. Participarea la acest program îi ajută pe participanți să învețe :

 să facă față stresului, durerii și provocărilor de zi cu zi,

 să gestioneze evenimentele neplăcute cu calm și grație
 și să fie prezenți și plini de viață în fiecare moment.

Există peste 30 de ani de studii și cercetări despre Mindfulness, multe dintre ele îndreptate
specific spre MBSR, care indică faptul că un astfel de antrenament minte-corp poate avea un
efect terapeutic semnificativ pentru cei care experimentează stres, anxietate,
hipertensiune arterială, depresie, durere cronică, migrene, boli de inimă, diabet și
altele. În plus, participanții declară în mod obișnuit că se simt mai plini de viață, în armonie
cu ei înșiși și cu cei din jur.

Unul dintre promotorii Mindfulness la nivel mondial este și Dr. Daniel J. Siegel, specialist în
educație si psihiatrie, profesor la Universitatea din California, director al centrului de
cercetare Mindful Awareness din cadrul aceleiași universități și director executiv al centrului
educational Mindsight Institute, ale cărui cărți au apărut și în România la Editura Herald.

Iar dintre susținătorii români ai practicilor Mindfulness îl menționăm pe cunoscutul Gaspar

Gyorgy, psiholog clinician și psihoterapeut, președinte al Asociației Multiculturale de
Psihologie și Psihoterapie (www.paginadepsihologie.ro). Acest specialist în relații și
parenting a activat, printre altele, și ca speaker la prima conferință despre Mindfulness
din România, desfășurată pe 5 martie 2015 la București, intitulată "Mindfulness în viața
cotidiană : beneficiile în relație, profesie și dezvoltare personală".

Ce este mindfulness

Mindfulness este folosit în multe contexte în zilele noastre și există multe sensuri ale acestui
termen. O definiție dată de Diana Winston, de la UCLA, Mindful Awareness Research Center
este următoarea : Mindfulness înseamnă să acorzi atenție experienței care are loc în
momentul prezent, cu o atitudine curioasă și deschisă și o bunăvoință de a fi acolo
pentru ceea ce se întâmplă.

Ca să înveți Mindfulness, nu este suficient să citești despre acest subiect. La fel ca orice
abilitate care implică atât mintea, cât și corpul, cum ar fi învățarea unui sport sau a unui
instrument muzical, Mindfulness presupune multă practică. Ideal ar fi ca aceasta să se
desfășoare în prezența și sub îndrumarea unui maestru sau profesor certificat, dar cum în
țara noastră așa ceva este aproape imposibil de găsit, facem ce putem, folosind Internetul,
cărțile și sprijinindu-ne pe susținerea inestimabilă dată de un grup de practică. Dave Potter,
instructor certificat de MBSR, spune : "Ansamblul minte-corp este cel mai complex
instrument din univers. Necesită timp și practică pentru a ști să-l folosim eficient și
armonios."

HEARTFULNESS SAU COMPASIUNEA

Scopul practicii Mindfulness nu este de a scăpa de gânduri. Gândurile fac parte din
experiența noastră umană. Mulți oameni care încep practicarea Mindfulness vorbesc despre
distragerile provocate de gânduri. Ca reacție la această experiență, ei încearcă să controleze
sau să aducă la tăcere toate gândurile. Dar a încerca să oprești gândurile este ca și cum ai
încerca să-ți oprești auzul. Nu trebuie să ne învinovățim pentru ceva ce nu putem controla,
așa că cel mai bine este să fim blânzi cu noi înșine. Practica Mindfulness este una de
nonviolență și de respect față de noi înșine, obiceiurile noastre, gândurile noastre,
sentimentele și corpurile noastre. A ne antrena mintea și a ne lupta cu mintea sunt două
lucruri diferite. A ne antrena mintea este un act de bunătate față de noi înșine.

În vederea dezvoltării unei relații blânde cu mintea noastră, poate fi de ajutor să înțelegem
de ce face ceea ce face, de ce sare de la un gând la altul. Neurocercetătorii au aflat că, de
fapt, mintea încearcă să ne ajute. Fie că vrea să preîntâmpine situații periculoase, fie că vrea
să găsească soluții, să facă planuri sau să reducă plictiseala, mintea trece de la un gând la
altul ca o maimuță dintr-un copac în altul. Acest obicei mental trebuie observat cu blândețe și
recunoscut drept ceea ce este.

În plus, știința ne confirmă că mintea are tendința de a reține mai degrabă gândurile sau
experiențele negative, decât pe cele pozitive. Deși acest obicei mental este menit să ne
protejeze și să ne asigure supraviețuirea, dacă este neconștientizat, ne poate duce spre
anxietate sau depresie. Practicând Mindfulness, ne dăm seama de acest lucru, simțim
compasiune față de noi înșine și putem alege acțiunile cele mai înțelepte, în loc să ne lăsăm
luați de valul impulsurilor mentale. Scopul este să ajungem să ne folosim mintea intenționat
pentru gândire creativă, înțelegere și găsire de soluții.

Datorită acestei tendințe negativiste ale minții, care uneori ne împiedică să vedem situațiile
obiectiv, în cadrul grupului de practică vom aborda și tehnici care pozitivează mintea, într-un
mod blând și treptat. Una dintre ele este Jurnalul Recunoștinței, în care notăm zilnic cel
puțin trei lucruri pentru care suntem recunoscători, cum ar fi familie, prieteni, adăpost,
educație, sănătate, sau altele mai subtile ca mirosul cozonacului de la cuptor, senzația
soarelui care ne încălzește pielea, etc. O altă tehnică este Meditația Bunătății Iubitoare
(Loving Kindness), prin care trimitem urări de bine tuturor ființelor, începând cu noi înșine.
Aceste strategii sunt necesare pentru a contracara tendința negativistă a minții, care de cele
mai multe ori este indusă, condiționată și întreținută de societate și mass-media.

Uneori, putem simți că practicile care pozitivează mintea ne forțează să ne schimbăm

preferințele și să creăm în mod artificial sentimente. Alteori, ne este imposibil să trimitem
urări de bine unor persoane care ne-au făcut rău. Acestea pot fi teme de discuție potrivite
pentru întâlnirile de grup. Ca regulă generală, în Mindfulness/Heartfulness, nu se forțează
nimic. Doar observăm ce este în noi și în alții cu deschidere, curiozitate și compasiune.

Între Mindfulness și Heartfulness (compasiune, bunătate iubitoare, blândețe, deschiderea

inimii) trebuie să existe o puternică legătură. Fără Heartfulness, Mindfulness, care presupune
atenția acordată experienței proprii din momentul prezent, ar putea fi practicată și de un
ucigaș cu sânge rece, ba chiar l-ar ajuta să devină mai concentrat, deci mai eficient în ceea
ce face.

Compasiunea este, deci, ca un curent subteran care străbate întreaga noastră practică de
Mindfulness. Acțiunea sa vindecătoare își face simțită prezența mai ales atunci când apar în
câmpul de observare emoții negative, dificile, greu de suportat și de gestionat. Bunătatea
iubitoare este un dar rar și prețios pe care ni-l oferim nouă înșine și celorlalți.

TEHNICI FORMALE DE MINDFULNESS

Meditația în șezut

Meditația în șezut este principala tehnică formală de Mindfulness. Ce trebuie să știm :

 Alegem un loc liniștit și un moment în care nu suntem deranjați;

 Poziția corpului este foarte importantă : putem sta pe un scaun, cu tălpile pe podea și
preferabil spatele nesprijinit de spătar sau putem sta pe podea, pe perne cu
picioarele încrucișate turcește. Indiferent ce alegem, ceafa, gâtul și spatele să fie
aliniate vertical, obținând o postură în același timp relaxată și demnă. Pentru cei care
nu pot adopta aceste poziții din motive medicale, se recomandă să stea cu spatele
sprijinit, într-o poziție confortabilă;
 Mâinile le așezăm de obicei pe coapse/genunchi ;
 Ochii sunt închiși sau ușor întredeschiși;
 Când am adoptat poziția de mai sus, ne concentrăm pe respirație : o simțim cum
iese, o simțim cum intră. Unii oameni simt cel mai bine respirația la nivelul nărilor, alții
la nivelul pieptului, alții la nivelul abdomenului. Fiecare alege ce i se potrivește;
 Simțim cu deschidere și curiozitate senzațiile produse de respirație în
abdomen/piept/nări. Ne ancorăm atenția în acest loc din corpul nostru;
 Când apar (inevitabil) gândurile, le observăm, eventual le etichetăm "gânduri" și ne
întoarcem cu blândețe atenția la senzațiile produse de respirație;
 Dacă apar senzații corporale intense (mâncărime, greutate, arsură, durere,
amorțeală, etc.), ne mutăm atenția spre locul din corp în care aceste senzații apar.
Dacă aceste senzații dispar, ne mutăm din nou atenția la respirație
 (abdomen/piept/nări). Daca nu dispar, ci devin insuportabil de intense, observăm mai
întâi impulsul de a acționa pentru alinarea durerii, și apoi ne schimbăm poziția încet,
în timp ce conștientizăm senzațiile corporale produse de mișcarea noastră;
 Durata acestei meditații este între 5-30 minute. Se începe cu meditații scurte, și pe
măsură ce căpătăm experiență, creștem durata.

Practicând meditația în șezut, ne antrenăm mintea în vederea creșterii capacității de

concentrare și observare, precum și pentru dezvoltarea răbdării și autoacceptării, abilități de
neprețuit pentru orice ființă umană. În timp, vom învăța multe despre mintea și corpul nostru,
ceea ce ne conduce spre înțelegere profundă și înțelepciune.

Ca precizare importantă, meditația formală Mindfulness se referă la conștientizarea a ceea

ce apare (gânduri, emoții, senzații), respirația fiind doar ancora la care ne întoarcem pentru a
nu fi luați de valul gândurilor. Prin această particularitate se diferențiază de practicile de
concentrare, cum ar fi Yoga, în care atenția se focusează pe un singur obiect (respirația, o
lumânare, o zonă din corp, o mantră, etc.), fără a-i permite să se îndepărteze de acesta.

Scanarea corpului

Jon Kabat-Zinn afirmă că scanarea corpului este o tehnică puternic vindecătoare. Presupune
trecerea lentă a atenției prin diferite zone ale corpului, de la creștet la picioare, sau invers. În
timpul acestui exercițiu, se păstrează o atitudine deschisă, iubitoare și interesată în legătură
cu toate senzațiile care pot să apară. Se face de obicei în poziția culcat pe spate sau pe un
scaun cu spatele sprijinit comod.

Meditația în mișcare (mers sau mișcări ușoare de întindere)

Mișcările de mers se fac foarte încet și se urmărește conștientizarea moment cu moment a

senzațiilor corporale, gândurilor și emoțiilor.

Mișcările ușoare de întindere se numesc în MBSR Mindful Yoga. Și ele se fac lent, fără să
forțăm articulațiile. O precizare importantă despre Mindful Yoga : este diferită de multe
practici tradiționale de Yoga, în sensul că se pune accentul mai puțin pe realizarea cât mai
perfectă a posturii și mai mult pe conștientizarea minte/corp.

Meditația Bunătății Iubitoare

Se începe cu concentrarea atenției pe respirație și pe zona inimii, apoi se trimit urări de bine
către noi înșine, către cei dragi, apoi către cei pentru care nu avem sentimente deosebite
(neutri), iar în cele din urmă către persoanele cu care avem o relație dificilă.

În cadrul practicii de Mindfulness, un loc foarte important îl ocupă auto-compasiunea,

capacitatea de a ne oferi nouă înșine iubire, acceptare și bunăvoință. Este ca și cum ne-am
hrăni cu iubire, pentru a o putea da mai departe. Această meditație este deosebit de
folositoare tuturor, însă beneficii deosebite există mai ales pentru părinți, care dăruiesc foarte
mult în viața de zi cu zi.
 MINDFULNESS ZI DE ZI

Conștientizarea simplă

Fie că spălăm vasele, gătim, facem curățenie sau săpăm în grădină, putem practica
Mindfulness. De exemplu, în timpul spălării vaselor, putem conștientiza felul în care simțim
apa caldă curgându-ne pe mâini, spuma de detergent alunecându-ne printre degete, mușchii
mâinii încordându-se în timp ce freacă cu buretele, etc. Aducând Mindfulness în activitățile
noastre fizice de zi cu zi, putem transforma și cele mai banale acțiuni în opere de artă,
ritualuri și momente de bucurie.

În ceea ce privește activitățile mentale (lucrul pe calculator, privitul la televizor sau întocmirea
unei liste de cumpărături, etc.), este mai greu să păstrăm starea de Mindfulness, deoarece
mintea are tendința să fie absorbită complet în ceea ce face. Soluția recomandată este să
luăm pauze de Mindfulness, de exemplu, o dată la fiecare jumătate de oră. Aceste pauze,
care pot dura între câteva secunde și câteva minute, ne pot ajuta să ne întoarcem în corpul
nostru, la momentul prezent, prin intermediul câtorva respirații conștiente și a unei scanări
rapide a corpului. Un alt instrument util poate fi plasarea de stickere/bilețele în mașină, în
vecinătatea calculatorului, etc. Pe stickere putem scrie mesaje scurte de genul : "Doar
respiră" sau "Fii prezent", etc.

Alimentația

Mindfulness în alimentație se învață practicând un tip special de meditație, care presupune

mâncarea conștientă a unui aliment, de cele mai multe ori un fruct. În cadrul acestei practici,
învățăm să simțim alimentul cu cele 5 simțuri, concentrându-ne pe senzațiile pe care le avem
în timp ce vedem, mirosim, pipăim și gustăm alimentul foarte, foarte încet. Descoperim că
Mindfulness intensifică gustul mâncării și transformă experiența mâncatului din banal în
extraordinar. Practicând această meditație, încet-încet reușim să ajungem să mâncăm
conștient în viața de zi cu zi, ceea ce ne va diminua considerabil șansele de
supraponderabilitate sau indigestie.

Dependențele

Mindfulness acționează ca o lupă cu ajutorul căreia ne putem vedea mai bine impulsurile
mentale. Fie că ne trage spre frigider, smartphone sau spre barul din colțul străzii, mintea
lucrează de multe ori împotriva noastră, cu scopul de a ne distrage atenția de la emoțiile
negative cărora nu le știm face față, sau cu scopul de a repeta din nou și din nou plăcerea
dată de obiectul dependenței. Practicând Mindfulness, învățăm că avem de ales să nu
urmăm de fiecare dată ceea ce comandă mintea. În loc de asta, este de ajutor să facem o
pauză, să respirăm, și să ne oferim auto-compasiune și înțelegere. Dacă dependența este
gravă și nu reușim să ne descurcăm singuri, un act de iubire față de noi înșine ar putea fi să
cerem ajutor specializat.
 MINDFULNESS PENTRU EMOȚII DIFICILE

Pentru majoritatea celor care aleg să urmeze un curs de Mindfulness pentru reducerea
stresului (MBSR), motivația constă cel mai probabil în dificultatea abordării emoțiilor dificile,
cum ar fi frica sau furia.

În ceea ce privește lucrul cu aceste emoții, practica Mindfulness începe cu simpla observare
a evenimentelor (mai întâi a celor plăcute, apoi a celor neplăcute). Se recomandă ținerea
unui jurnal zilnic în care se notează ce s-a întâmplat efectiv și ce senzații, gânduri și emoții
au existat în momentul producerii evenimentului, precum și notarea
senzațiilor/gândurilor/emoțiilor din momentul scrierii în jurnal.

O altă tehnică de Mindfulness prin care învățăm cum să abordăm emoțiile dificile este
tehnica S.T.O.P., în care :

 S înseamnă Stop, adică oprește-te, recunoaște și observă ce se întâmplă, care este

experiența mea din prezent (gânduri, emoții, senzații);
 T înseamnă Take a Breath, adică respiră conștient, folosind respirația ca pe o
ancoră;
 O înseamnă Open and Observe, adică deschide-te și observă, extinzându-ți
conștientizarea astfel încât să cuprindă, pe lângă respirație și corpul la întreg,
informațiile primite de la cele cinci simțuri, etc. Se încearcă păstrarea acestei
conștientizări pentru următoarele momente;
 P înseamnă Proceed/new Possibilities, adică mută-ți atenția în mediul înconjurător,
pentru a-l vedea cu adevărat, dincolo de condiționarea mentală, cu deschidere și
curiozitate, apoi acționează conștient.

Chiar dacă nu reținem toți pașii tehnicii S.T.O.P., putem totuși să ne amintim că este despre
a ne opri înainte de a acționa pe pilot automat și a face o pauză, pentru a găsi o nouă
modalitate de acțiune, una mai conștientă și intențională.

O altă tehnică de gestionare a emoțiilor dificile, folosită la cursul MBSR este tehnica
R.A.I.N., dezvoltată de Tara Brach, în care :

 R înseamnă Recognize what is happening (Recunoaște ce se întâmplă) – ne

atrage atenția asupra a ceea ce se întâmplă în noi înșine în momentul prezent
(gânduri/emoții/senzații);
 A înseamnă Allow life to be just as it is (Permite vieții să fie așa cum este) –
acceptăm prezentul așa cum este, conștientizând eventualele sentimente de
aversiune și respingere față de ceea ce ni se întâmplă;
 I înseamnă Investigate inner experience with kindness (Investighează
experiența interioară cu bunăvoință) – ne deschidem inima, încercând să
 înțelegem ce ne doare și ce credințe, judecăți sau condiționări stau la baza
sentimentelor sau gândurilor noastre;
 N înseamnă Natural awareness or Non-identification (Conștientizare naturală
sau non-identificare) – spre deosebire de R, A si I, în pasul N nu trebuie să facem
nimic, ci doar să observăm rezultatul aplicării primilor trei pași : o realizare naturală și
spontană a ceea ce este.

Tehnica R.A.I.N. pentru practicarea Mindfulness în legătură cu emoțiile dificile se exersează

prin meditație ghidată sau neghidată. Ceea ce este important este să reținem deschiderea,
compasiunea și iubirea cu care abordăm aceste emoții grele. Ele sunt asemănătoare unei
ploi (engleză : rain) blânde de vară, care ne răcorește și ne alină.

MINDFULNESS PENTRU DURERI FIZICE

Cursul MBSR este urmat și de persoane care suferă de stres datorat durerilor fizice cronice.
Pentru aceștia există tehnica PAIN (pain înseamnă durere), elaborată de Vidyamala Burch,
care conține următorii pași (prezentați pe scurt) :

 Pasul 1 : conștientizarea gândurilor, emoțiilor și senzațiilor fizice, precum și a

condițiilor exterioare;
 Pasul 2 : în loc să blocăm durerea (prin distragerea atenției) sau să ne înecăm în ea
(întreținând frica asociată cu durerea), observăm senzațiile fizice exacte care
corespund disconfortului (senzație de arsură?de apăsare?de vibrație?de
furnicătură?etc.), identificăm zona în care acționează și toate detaliile senzației
puternice pe care mintea noastră o numește durere;
 Pasul 3 : ne concentrăm pe senzațiile fizice plăcute care există în acest moment (de
exemplu mâini calde, soarele blând care ne încălzește fața, etc.);
 Pasul 4 : creștem aria de conștientizare, astfel încât să cuprindă atât aspectele
plăcute ale experienței, cât și pe cele neplăcute, precum și întregul corp și ceea ce ne
înconjoară, simțind că suntem mai mult decât ceea ce ne place sau nu la experiența
noastră din acest moment;
 Pasul 5 : răspuns natural în loc de reacție inconștientă, condiționată la ceea ce este,
acționând cu deschidere și curiozitate.

MINDFULNESS PENTRU RELAȚII ȘI PARENTING

Mindfulness și Heartfulness merg mână în mână când vine vorba despre relațiile interumane.
Mindfulness ne ajută să fim prezenți, recunoscând clipă de clipă ce se întâmplă în noi înșine
(gânduri/emoții/senzații) şi în celălalt atunci când intrăm în comunicare cu oamenii.
Heartfulness ne ajută să păstrăm o atitudine deschisă și plină de compasiune, care
constituie baza unor relații armonioase.

Ca și practică de comunicare, cursul MBSR ne recomandă învățarea Comunicării

Nonviolente, așa cum a fost concepută de Marshall Rosenberg. Procesul de comunicare
nonviolentă conține patru pași, pe care îi prezentăm pe scurt aici (pentru mai multe
informații, recomandăm consultarea cărții) :

 Observăm acțiunile concrete care ne afectează (descrise obiectiv, fără judecăți de

valoare);
 Spunem ce sentimente avem legat de ceea ce observăm;
 Realizăm ce nevoi stau la baza sentimentelor noastre;
 Solicităm celuilalt să întreprindă acțiuni care să ne îmbunătățească viața.

Comunicare nonviolentă are ca revers ascultarea empatică și este un proces care presupune
eliminarea obiceiului condiționat de a-l pedepsi/judeca/manipula pe celălalt ca să facă ce
vrem noi.

Relaţiile interumane sunt, probabil, cel mai complex domeniu de aplicare al Mindfulness, din
cauză că presupun multe variabile și un mediu emoțional intens. Cel mai greu este să
practicăm Mindfulness/Heartfulness atunci când ne simțim răniți de celălalt.
Recomandările în acest caz ar fi :

 Să ne oferim nouă înșine mai întâi empatie și compasiune, conștientizându-ne și

acceptându-ne pe deplin sentimentele;
 Când ne simțim mai bine, să încercăm să vedem suferința celuilalt, înțelegând că
este doar o altă ființă umană rănită sau inconștientă;
 Să folosim comunicarea nonviolentă și ascultarea empatică.

Atunci când suntem răniți, suntem furioși și orice spunem este otrăvit de starea noastră
interioară, pe moment profund negativă. Facem mai mult rău dacă vorbim. Cel mai bine ar fi
să ne retragem, pentru a practica Mindfulness/Heartfulness pentru emoțiile noastre și abia
apoi să revenim în comunicare. Scopul este să nu purtăm resentimente celuilalt,
considerându-l sursa nefericirii noastre, deoarece aceste resentimente ne fac rău nouă în
primul rând și distrug relațiile. Aceasta nu înseamnă să fim pasivi și să acceptăm ca celălalt
să ne facă rău, ci doar să nu acționăm sub imperiul emoțiilor negative.

Sunt multe de spus la acest capitol și nu ne propunem să abordăm exhaustiv relațiile. Pentru
a le înțelege mai bine și a ne dezvolta inteligența emoțională, este indicată și lecturarea unor
cărți psihologice, cum ar fi cele detaliate la secțiunea Resurse, dintre care le amintim pe cele
scrise de Harville Hendrix, care se referă la vindecarea relației de cuplu prin tehnici
asemănătoare Mindfulness/Heartfulness, combinate cu metode psihanalitice.

Cât privește Parentingul, acest tipar de relaționare absolut special, principala recomandare
a lui Jon Kabat-Zinn, la rândul lui părinte, ar fi să fim prezenți în relația cu copilul nostru, să îl
oglindim cu empatie, să îi transmitem că îi înțelegem trăirile și că îl iubim necondiționat.
Recomandăm cărțile lui Harville Hendrix și Daniel Siegel, acesta din urmă combinând
Mindfulness cu parentingul și ultimele descoperiri din domeniul neuroștiințelor.
Despre părinți se poate spune că sunt persoane cu o viață emoțională intensă, uneori foarte
stresantă. Creșterea copiilor le aduce în atenție emoțiile nerezolvate din trecut, din propria
copilărie. Hotarele zonei de confort a părinților sunt mereu provocate de parenting.

Tehnicile de Mindfulness/Heartfulness și susținerea oferită de un grup de practică, eventual

unul dedicat exclusiv părinților, le pot aduce accesul la surse de înțelepciune și alinarea dată
de empatia iubitoare a colegilor de practică. Pentru părinți se recomandă în mod deosebit
practicarea frecventă a autocompasiunii și Meditației Bunătății Iubitoare. Ei se află într-o
perioadă a vieții în care dăruiesc foarte mult și de aceea au nevoie de un sprijin special.

Dacă tot suntem la capitolul părinți și copii, trebuie să spunem că în S.U.A. deja există
cursuri de Mindfulness adaptate pentru copii, introduse în școli, cu rezultate foarte bune în
ceea ce privește creșterea concentrării și a inteligenței emoționale. Mai multe detalii pe
www.mindfulschools.org.

CÂTEVA RESURSE DE BAZĂ

Internet :

www.palousemindfulness.com

www.mindfulschools.org

www.mindful.org

www.paginadepsihologie.ro

http://otilia-mantelers.urbankid.ro/

www.mindin.ro

www.edituraherald.ro

Cărți (multe apărute la Editura Herald) :

Mindfulness, meditație :

Bhante Gunaratana – Mindfulness pe înțelesul tuturor

Jon Kabat-Zinn – Mindfulness zi de zi

Eckhart Tolle – Puterea prezentului

Eckhart Tolle – Un pământ nou

Joseph Goldstein, Jack Kornfield – Calea meditației interioare

Mindfulness pentru parenting

Myla & Jon Kabat-Zinn – Mindfulness pentru părinți

Harville Hendrix, Helen Lakelley Hunt – Dăruiește iubirea care vindecă

Shefali Tsabary – TheConscious Parent

Daniel Siegel – Parentaj sensibil și inteligent

Daniel Siegel – Vâltoarea minții

Susan Kaiser Greenland – The Mindful Child

Mindfulness pentru relații și comunicare

Marshall Rosenberg – Comunicarea nonviolentă

Harville Hendrix – Primește iubirea pe care o dorești

Mindfulness pentru emoții

Mark Williams, John Teasdale, Zindel Segal, Jon Kabat-Zinn – Exerciții de meditație pentru
depășirea depresiei

Tara Brach – Radical Acceptance

Mindfulness pentru durere fizică

Vidyamala Burch – Living Well With Pain and Illness