MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI

ELECTRONICĂ

CATEDRA TEHONOLOGII INFORMAȚIONALE

Dezvoltarea personala

Tema: Modul de viață sănătos

A efectuat

A verificat

Chisinău 2021
1.Strategii de menținere a sănătății. Particularități fiziologice. Stereotipuri
sociale privind menținerea sănătății. Factori de risc.

Totuşi, pentru a avea un creier sănătos, trebuie să luăm cîteva măsuri esenţiale,
legate de activităţile noastre zilnice. Neurologul american Tara Swart a prezentat,
pentru Business Insider, cele mai eficiente metode de menţinere a sănătăţii
creierului. Principalul aspect de care trebuie să avem grijă atunci cînd vine vorba
despre sănătatea creierului nostru este alimentaţia. Medicul a enumerat alimentele
care aduc cele mai multe beneficii acestui organ al corpului. Este vorba despre
somon, avocado, ouă, nuci, seminţe, uleiurile de cocos şi de măsline, scrie Gîndul.
„Chiar dacă creierul nostru cîntăreşte doar 2-3 kilograme, reprezentînd o mică
parte din greutatea noastră corporală, el atrage 20-30% din conţinutul alimentelor
digerate, astfel că o dietă sănătoasă este foarte importantă, iar glucoza, obţinută din
toate produsele enumerate mai sus, este un element esenţial pentru creier”, explică
neurologul. Trebuie, de asemenea, să acordăm o foarte mare atenţie odihnei.
Creierul are nevoie de 7-8 ore de somn pentru a se reface complet. S-a demonstrat
că dacă o persoană are un somn agitat sau incomplet în decursul unei nopţi, aceasta
se poate confrunta în ziua următoare cu o scădere a coeficientului de inteligenţă cu
5-8 puncte. Hidratarea este şi ea un element important în menţinerea sănătăţii
creierului. „Sfatul general este acela de a consuma o jumătate de litru de apă pentru
fiecare 15 kilograme din greutatea noastră corporală în fiecare zi”, susţine Tara
Swart. Acest lucru se traduce, avînd în vedere greutatea medie a unui bărbat, în
consumul a 3 litri de apă pe zi în cazul reprezentanţilor acestui sex. Chiar dacă
poate părea ciudat, respiraţia este foarte importantă pentru creier. Aportul de
oxigen adus organismului influenţează capacitatea acestuia. Astfel, dacă înainte de
o întîlnire importantă o persoană ia 10 guri bune de aer, va simţi o îmbunătăţire la
nivelul resurselor creierului. Totodată, este ideal ca fiecare persoană să facă
mişcare în timpul unei zile, ajungînd la cel puţin 10.000 de paşi. Neurologul atrage
atenţia şi asupra meditaţiei, spunînd că studiile arată că 12 minute de meditaţie
făcute zilnic pot fi suficiente pentru a reduce stresul acumulat la nivelul creierului.
Acest lucru ajută la stăpînirea reacţiilor emoţionale şi la îmbunătăţirea relaţiilor şi
comportamentului nostru la locul de muncă.

2.Mediul social și sănătatea. Macro-mediul social, micro-mediul social:

familia, școala, cercul de prieteni, ca factor de influență asupra sănătății.
Calitatea mediului – calitatea sănătății.

Un mediu curat este esențial pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. În același

timp însă, mediul ambiental poate fi și o sursă de factori de stres — de exemplu,
poluarea atmosferică, zgomotul, substanțele chimice periculoase – care au un
impact negativ asupra sănătății. Sănătatea populației din UE este afectată și de
schimbările climatice, prin valuri de căldură, inundații și schimbări în distribuția
bolilor transmise prin vectori. La nivel mai general, schimbările climatice, declinul
biodiversității și degradarea terenurilor pot afecta și bunăstarea oamenilor deoarece
 pun în pericol furnizarea serviciilor ecosistemice, de exemplu accesul la apă dulce
și la producția de alimente.

Calitatea aerului atmosferic din republică este determinată de trei surse principale
de poluare, surse mobile, surse fixe și surse transfrontiere de poluare. Principala
sursă autohtonă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, în special cel
cu termenul de exploatare depășit.
În rezultatul observațiilor s- a constatat existența unei corelații între poluarea
aerului atmosferic și sănătatea populației, în special asupra aparatului respirator.
Factorii de mediu intervin atît ca agenți etiologici, cît și ca factori determinanți și
favorizanți ai apariției puseurilor evolutive. Populația infantilă reprezintă categoria
cu risc crescut la îmbolnăvire datorită particularităților biologice a organismului în
creștere, sistemul imun insuficient dezvoltat. Este în creștere prevalența bronșitelor
și astmului bronșic, ceea ce denotă predominarea maladiilor cronice.
Manifestă corelație directă și destul de înaltă conținutul de dioxid de azot al aerului
atmosferic și așa stări patologice ca tumorile, bolile sîngelui, bolile aparatului
circulator, bolile endocrine. Conținutul de pulberi în aer corelează cu bronșita
cronică, astmul bronșic. Aceste două maladii sunt în corelație și cu concentrația
aldehidei formice în aer. Important este că gradul de agresiune a calității aerului
atmosferic ocupă locul II printre factorii de risc determinanți pentru stările
patologice nontransmisibile. Ponderea factorilor mediului urban în funcție de riscul
pentru sănătate este următoarea:
 I – calitatea apei – 47,06%
 II – calitatea aerului atmosferic – 25,47%
 III – alți factori, preponderent comportamentali – 17,60%
 IV – calitatea solului – 9,89%

3.Apa, focul, aerul, pământul și sănătatea. Utilizarea și atitudinea omului față

de resursele de bază.

Cele patru elemente, apa, focul, aerul și pământul pun în mișcare grupuri de
imagini, ajutând la asimilarea intimă a realului dispersat în formele sale. De-a
lungul timpului, umanitatea și-a reprezentat prin diverse feluri modelele sale
intime de gândire, sensibilitate, devenire sau existență, iată de ce există mai mult
decât suficiente imagini, desene, picturi sau varii ipostaze adiacente celor înșirate,
dintr-o dorință mistică neexplicată de a-și apropia în orice fel natura,
transcendentul, sau de a-și explica ființarea. Există trei dimensiuni ale imaginii,
spune Jean Paul Sartre, în L’imaginaire, prima este aceea că imaginea este, în fapt,
o conștiință, și mai mult, una transcendentă; ea diferențiază imaginația de celelalte
moduri ale conștiinței, obiectul imaginat e dat imediat ca atare, în timp ce
cunoașterea perceptivă se formează încet prin aproximații și luări succesive de
contact. Cea de-a treia dimensiune a imaginii este spontaneitatea.
4. Dependența de droguri și substanțe nocive. Tipuri de substanțe nocive.
Prevenirea consumului. Consecințe personale și sociale.

Problema este mult mai complexa - dependenta de droguri este o boala care are
impact asupra creierului, si din cauza aceasta, nu poate fi vorba doar de vointa.
Ce este dependenta de droguri?
- O afectiune cronica a creierului, care deseori recidiveaza si care provoaca
consumul de droguri compulsiv, in ciuda consecintelor daunatoare pentru cel
dependent si pentru cei din jurul sau. Este o afectiune a creierului pentru ca duce la
schimbari in structura si functionarea creierului. Desi este adevarat ca pentru
majoritatea oamenilor decizia de a lua prima data droguri este voluntara, in timp
schimbarile din creier provocate de abuzul de substante poate afecta controlul de
sine al persoanei si capacitatea de a lua decizii sanatoase, si in acelasi sa creeze un
intens impuls sa ia droguri.
Din fericire, exista tratamente care ii ajuta pe acestia sa lupte cu efectele puternice
ale adictiei si sa preia din nou controlul. Cercetarile arata ca imbinarea
tratamentelor medicamentoase cu terapia comportamentala este cel mai bun mod
de tratare.
Abordarea se face adaptat fiecarui pacient.
Precum in cazul altor boli cronice - diabet, astm, boli cardiovasculare - dependenta
de droguri poate fi gestionata eficient. Insa nu este ceva neobisnuit pentru o
persoana sa recidiveze si sa inceapa din nou sa abuzeze. Recivida nu inseamna
esec; mai degraba, indica faptul ca tratamentul trebuie reinceput sau ajustat, sau ca
este nevoie de tratament alternativ.
Ce se intampla cu creierul unei persoane atunci cand consuma droguri?
Drogurile sunt substante chimice care lovesc in sistemul de comunicare al
creierului si afecteaza modul in care neuronii trimit, primesc si proceseaza, in mod
normal, informatii.
Exista cel putin doua modilitati prin care drogurile pot face asta: imitand mesagerii
chimici naturali ai creierului, si/sau suprastimuland "circuitul de recompensa" al
creierului.
Unele droguri, precum marijuana sau heroina, au structuri similare mesagerilor
creierului, numiti neurotransmitatori, care sunt produsi in mod natural de creier.
Din cauza acestei similaritati, aceste droguri pot "pacali" receptorii creierului si sa
activeze celulele nervoase sa trimita mesaje anormale.

5.Modele de succes în viață – adevăr și mit în promovarea unui mod de viață

sănătos. Copierea/ preluarea stilului de viață al unor modele – impact,
consecințe. Caracteristicile modului de viață sănătos.
Astăzi, aproximativ 70% din toate bolile sunt cauzate de un mod nesănătos de
viaţă: abuzul de alcool, fumatul, mancatul excesiv, inactivitate, stres, tensiune
nervoasă la locul de muncă şi acasă, şi desigur un somn scurt, nesănătoas - toate
acestea zi de zi erodează corpul nostru şi ne trezim într-un pat de spital.

Componentele modului sănătos de viaţă

1. Regim alimentar echilibrat

2. Activitatea fizică
3. Igiena generală a corpului
4. Întărirea organismului
5. Abandonarea obiceiurilor nocive
6. Echilibrul psihologic

1.Este esenţial de a nu face abuz. Măncaţi doar atît, cât doriţi, dar nu forţat. E de dorit de a te
ridica de la masa, cu senzaţie uşoară de foame. Dar cel mai important este de a manca
echilibrat: deci – proteine 1,5 g/kg corp, grăsimi – 1 g/kg corp, şi glucide – 5 g/kg corp.
Reţineţi, dacă renunţaţi la unul din componentele indicate (în scopul de a pierde în greutate),
mai devreme sau mai tîrziu organismul vă va aminti de acest lucru prin diverse afectiuni.
Reducerea considerabilă a carbohidraţilor te face letargic, iritabil, nefericit. Lipsa de
proteine, sau aportul redus va frîna mult regenerarea ţesuturilor şi a celulelor. Celulele
îmbătrînite, nu pot fi înlocuite cu altele noi, şi în acest caz nu e exclusă apariţia cancerului.
Este periculos şi refuzul complet de grăsimi, deoarece exista vitamine, care sunt absorbite de
organism doar in prezenta grasimilor. În plus, grasimile furnizează energie (de două ori mai
multă decît alte componente). Dacă fiecare celulă va fi purificată, protejată şi alimentată cu
toate substanţele necesare corpului nostru (ca o creaţie minunată a naturii), îşi va restabili
sănătatea şi se va lupta cu toate bolile. Absolut nerezonabilă este omiterea meselor pe
parcursul zilei (cu scop de a slăbi). Ca regulă, e mai bine invers – mai sănătoasă este
alimentarea de 4 ori pe zi. Când lipseşte o masă, în primul rând caloriile pe care organismul
ar trebui să le consume pentru digeatie, sunt stocate în depozit sub formă de grăsime. În al
doilea rând, perioada de timp între mese este foarte lungă şi organismul va trece în stare de
stres alimentar, deci se va strădui ca tot ce se mănîncă, să fie transformat în rezervă de
energie – în grăsimi.

2. În fiecare dimineaţă trebuie de efectuat exerciţii de înviorare = 10- 15 minute. Nu este

necesar de ocupat ore întregi, sau antrenate toate grupele musculare, ar fi suficiente mişcările
în ritm de dans sub o muzica preferată care poate da un efect neaşteptat de puternic. E de
preferat, ca cel puţin două ore pe saptamana de făcut o activitate fizica mai esenţială
(plimbare în jurul unui lac, înnot într-o piscină, plimbări cu bicicleta, exerciţii fizice într-o
sală de sport.

3. Igiena generală a corpului Omul respiră, nu doar prin plamani, dar, şi prin piele, deaceea
este importantă puritatea ei (unul dintre conducătorii unei ţări africane, cu bogăţie de
nedescris, a ordonat să i se acopere trupul cu o soluţie de praf de aur. O zi mai târziu a murit
de sufocare). Igiena personală - este fundamentul sănătăţii fiecărei persoane, care se poate
întreţine prin igiena pielii, părului, unghiilor, cavităţii bucale, spalatul pe maini regulat, duşul
zilnic, ceea ce în final ajută la menţinerea echilibrului sănătos al corpului. Igiena dinţilor este
de 20 de ori mai ieftină decît tratament bolilor dentare. În cameră se conţine de 10-20 de ori
mai mult praf decît în curte, de aceea este important ca regulat să se facă curăţănie umedă a
încăperilor.
4. Călirea, înseamnă mărirea rezistenţei organismului la orice factori de mediu care cauzează
stres şi tensiune. Aceşti factori includ - temperaturi joase şi umiditate ridicată, schimbări
bruşte de presiune barometrică, etc. Cu toate acestea, cel mai important rămâne protecţia de
răcirea excesivă. Metodele de protecţie împotriva răcelii sunt bine cunoscute. Ele se
realizează prin intermediul soarelui, aerului şi apei, combinate cu exerciţiile fizice. Călirea ar
trebui să se facă constant şi conştient, deci în fiecare zi.

5.Dintre obiceiurile nocive, cele mai frecvente sunt consumul de alcool şi fumatul. Fumatul
pune în pericol mai multe organe vitale. Fumatorii au risc de boli pulmonare, boli cardiace
coronariene şi accident vascular cerebral, se accelerează îngustarea arterelor, reducand
conţinutul de oxigen din sânge cu 15%. Nici alcoolul nu este mai puţin dăunător
organismului. Cei care abuzează de el, fac tensiune arterială şi insuficienţă hepatică. Alcoolul
şi tutunul afectează în mod negativ şi organele de reproducere şi poate provoca anomalii
grave în dezvoltarea lor, în special dacă mama fumează şi bea

6. Fii echilibrat psihic. Nu fi nervos, deoarece celulele nervoase nu se regenereaza, deşi, spun
unii, că ele sunt restaurate, dar foarte, foarte lent. Deci, gasiţi momente pozitive peste tot, şi
zâmbiţi mai des

O zi bună!!!