2024vindecare Si Sanatate

Vindecare și sănătate
Program educativ pentru penitenciare

Asociația Serviciul Umanitar pentru Penitenciare
Justificare:
Foarte adesea suntem captivați de ideea de a fi mai bogați, mai puternici sau poate chiar deasupra
tuturor, însă prea puțin sau uneori prea târziu dăm importanță sănătății noastre. Suntem tentați să ne
riscăm sănătatea, poate chiar viața ca să obținem anumite lucruri sau să ne atingem anumite idealuri,
ca mai târziu să realizăm că acestea nu sunt atât de importante pe cât este sănătatea. De cele mai
multe ori, în încercarea de a ne recupera sănătatea, ajungem să cheltuim mai mult decât am câștigat
atunci când am folosit sănătatea ca „monedă de schimb”.
Într-o lume dezvoltată, cu tot mai multe medicamente descoperite, ne vedem de multe ori neajutorați
și limitați. Într-o lume în care cu toții spunem că ne interesează sănătatea, descoperim că prea puțini
dintre noi ne formăm obiceiuri bune care să ne ajute să ne menținem sănătatea.
Când vine vorba de un stil de viață sănătos, unii sunt tentați să spună (realizând că pentru aceasta
trebuie să se disciplineze): „din ceva tot o să murim...” Cu toate acestea este importantă calitatea
vieții.
De multe ori căutăm soluții mult prea departe, când defapt ele sunt aproape de noi dar le tratăm cu
superficialitate.
Scop:
Acest program își propune să sublinieze importanța menținerii sănătății și să aducă înaintea
cursanților câteva dintre cele mai importante aspecte ce influențează sănătatea noastră.
Obiective generale:
- Cunoașterea unor factori cu puternic impact asupra sănătății oamenilor;

- Formarea, dezvoltarea și consolidarea obiceiurilor bune ce mențin sănătatea fizică și mentală.
Durata programului:
12 ședințe
Grupul țintă:
Programul se adresează persoanelor private de libertate, aparținând populației generale. În cazul

participanților neșcolarizați, testele vor fi completate cu ajutorul educatorului după următoarea
regulă: educatorul citește întrebarea, iar răspunsul oferit de către participant este completat pe fișa
de lucru de către educator.
Metode de lucru:
- conversaţia;
- discuţia în grup;
- explicaţia;
- munca independentă şi în echipă;
- studiul de caz etc.
Resurse implicate:
Resurse umane – educatori-voluntari ai Asociației Serviciul Umanitar pentru Penitenciare/ai Bisericii

Adventiste de Ziua a Șaptea.
Resurse materiale – Biblia, fișe de lucru, articole din reviste/ziare, pixuri, markere, flipchart, tablă,
cretă etc.
3
Evaluarea:
se va realiza pe întreaga perioadă a programului. În cazul persoanelor analfabete, educatorul va face

evaluarea orală și va nota răspunsurile pe care le oferă cursantul.
Tematica programului:
Tema 1: Ședință introductivă

Tema 2: Puterea de a alege
Tema 3: Sănătate fizică și spirituală
Tema 4: Mediul
Tema 5: Apa – sursă de viață
Tema 6: Aerul
Tema 7: Credința și vindecarea
Tema 8: Odihna și refacerea
Tema 9: Temperanța
Tema 10: Optimismul: fericire și vindecare
Tema 11: Suportul social
Tema 12: Recapitulare. Concluzii. Evaluare finală
4
Tema 1 – Ședință introductivă
Durata activității:
90 de minute
Obiective:
 Cunoașterea componenței grupului;

 Stabilirea regulilor pentru buna desfășurare a întregului curs;
 Completarea fișei de evaluare inițială.
Descrierea activității:
ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ – „Să ne cunoaștem”
 Toți participanții la activitate se vor așeza în semicerc. Fiecare persoană își va prezenta
prenumele, repetându-le și pe ale colegilor prezentați anterior. Se va face acest exercițiu
pornind o dată de la stânga la dreapta și apoi de la dreapta la stânga. Mai întâi se va prezenta
educatorul, apoi toți ceilalți participanți.
După jocul de cunoaștere se vor prezenta atât tematica programului cât și obiectivele acestuia,
urmând ca mai apoi să se stabilească regulile de grup (necesare pentru buna desfășurare a cursului).
De asemenea, se va stabili și o listă ce va conține consecințele nerespectării regulilor amintite anterior.
Pentru realizarea ambelor liste, va fi provocată o discuție în cadrul căreia participanții, cu îndrumarea
educatorului vor stabili regulile și consecințele nerespectării acestora.
În continuare găsiți o listă cu regulile și sancțiunile ce se vor regăsi în cele stabilite la clasă:
Reguli Sancțiuni/Consecințe
- Nu lipsim nemotivați! - Atenționarea în cadrul grupului;
- Nu vorbim neîntrebați! - Retragerea unei responsabilități date în
- Nu ne jignim între noi! timpul activității;
- Nu înjurăm/Nu vorbim urât între noi! - Excluderea de la activitate;
- Nu părăsim activitatea! - Retragerea din program.
- Nu refuzăm executarea unei sarcini încre-
dințate de coordonatorul activității!
- Contrazicem ideile, nu persoana!
- Nu fumăm în timpul ședințelor! Etc
Activitate introductivă:
Rugați-i pe participanți să spună cât de importantă este sănătatea în viața unui om. Ce ar fi dispuși să
dea în schimb pentru ca să se bucure de sănătate/vindecare în urma unei boli grave?
Oferiți, participanților, suficient timp să povestească despre situațiile prin care au trecut și au realizat
că sănătatea lor este foarte importantă.
5
Împreună cu grupa, educatorul va sublinia câteva idei principale din experiențele relatate de către
persoanele private de libertate, idei care subliniază cât de importantă este sănătatea.
Discutați împreună cu grupa următoarea epigramă1:
Perpetuum mobile
Am alergat atâţia ani

Cu sănătatea după bani.
Iar astăzi, când mă lasă toate,
Cu banii după sănătate.
(Eugen Albu)
 Ce ați alege între sănătate și bani? Argumentați răspunsul ales.
Când Dalai Lama a fost întrebat ce îl surprinde cel mai mult la umanitate, el a răspuns: Omul. Deoarece
își sacrifică sănătatea pentru a face bani… Apoi își sacrifică banii pentru a-și recupera sănătatea… Apoi
este nerăbdător să vină viitorul mai repede și nu trăiește prezentul; rezultatul fiind că el nu trăiește
nici în viitor, nici în prezent… Trăiește ca și cum niciodată nu o să moară și apoi moare fără să trăiască
niciodată cu adevărat.2
Iată legile sănătății pe care trebuie să le cunoaștem:3
 Încrede-te în Dumnezeu și păstrează un spirit bucuros.

 Mergi afară cel puțin pentru o oră în fiecare zi.
 Respiră adânc și natural, umple-ți plămânii cu aer proaspăt și curat.
 Nu te teme de o expunere moderată la soare.
 Mănâncă la ore fixe (nu între mese). Evită deserturile bogate, zahărul, cafeaua, ceaiul rusesc,
alcoolul și tutunul.
 Fă-ți baie regulat și bea două pahare de apă dimineața și unul sau două între mese (opt pahare
de apă pe zi).
 Dormi 7-9 ore în fiecare noapte.
 Fii moderat/temperat.
Evaluare:
Cursanții vor completa fișa de evaluare inițială.
Asigurarea feedback-ului:
a) verbal
- participanţii au posibilitatea să pună întrebări legate de tema prezentată.
- participanţii au posibilitatea să spună ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut.
b) non-verbal
- atmosferă liniştită/agitată.
1
Epigramă = Scurtă poezie care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații și se
termină printr-o notă de spirit, îndeplinind adesea rolul unei critici sociale.
2
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/11035/citate-pline-de-intelepciune-de-la-liderul-spiritual-dalai-
lama.html
3
https://intercer.net/blogs/studiibiblice/profetiile-biblice-pe-intelesul-tuturor-w-fagal/24-caile-spre-sanatate-
si-fericire.html
6
- atenţie sporită/plictiseală.
Aprecieri și recomandări:
Se vor face aprecieri cu privire la desfășurarea activității, precum și despre implicarea participanților,
iar cei mai puțin participativi vor fi motivați să se implice în cadrul discuțiilor de grup.
De asemenea, se va anunța următoarea temă.
7
Nume: _______________________________
Dată: ______________________________
Test 1 – Evaluare inițială
1. Omul are libertatea de a alege?

a. Da
b. Nu
2. Sunt alegeri pe care le facem și care au consecințe și asupra altora, nu numai asupra noastră?
a. Da
b. Nu
3. Scrieți o alegere bună și una greșită pe care ați făcut-o (în ceea ce privește sănătatea
dumneavoastră).
Alegere bună: ________________________________________________________________
Alegere greșită: ______________________________________________________________
4. Care sunt beneficiile exercițiului fizic asupra sănătății?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Care este mediul în care Dumnezeu l-a creat și așezat pe om (pe Adam și Eva)?
___________________________________________________________________________
6. Ce anume ajută organismul să producă vitamina D?

a. Consumul echilibrat de apă
b. Oxigenul
c. Apa și aerul curat
d. Expunerea moderată la lumina soarelui
e. Odihna suficientă
f. Odihna și apa
7. Enumerați două beneficii (pentru sănătatea omului) pe care utilizarea apei le are.
a. _________________________________________________
b. _________________________________________________
8
8. Care sunt beneficiile aerului curat și respirațiilor profunde? (dați două exemple)
a. __________________________________________________
b. __________________________________________________
9. Ce timp de odihnă a lăsat Dumnezeu, încă de la crearea vieții pe pământ?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Care este principiul lui Xenofon în ceea ce privește temperanța?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
11. Ce motive de bucurie ai?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
12. Completați spațiile libere (conform Apocalipsa capitolul 21 cu versetul 4):

„El va şterge orice _______________ din ___________ lor şi ________________ nu va mai fi;
nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici ______________, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”
(Apocalipsa 21,4)
9
Tema 2 – Puterea de a alege
Durata activității
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să fie capabili să facă diferența între o alegere bună și una rea;
 Membrii grupei să poată identifica consecințele unor alegeri greșite.
Descrierea activității
ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ: Ce alegi între a arunca un abalaj pe jos și a-l păstra până găsești un coș
de gunoi? Ce alegi între a te întoarce la timp acasă și a zăbovi la o bere cu prietenii? Ce alegi între a te
juca cu copiii și a petrece timpul la un film? Ce alegi între candidatul A și candidatul B? Invitați-i pe
participanți să spună ce au ales când au fost ultima dată la cumpărături etc.
 Ce alegeri nu sunt importante? Care dintre ele au consecințe pe termen lung? Ce

alegeri au fost cel mai dificil de făcut? Dar cel mai ușor? De ce?
POVESTIRE – CAPTAREA ATENȚIEI: Jackie şi Carol, două surori între care este o diferenţă de vârstă de
doi ani, au crescut împreună într-o familie iubitoare. Când a ajuns la adolescenţă, Jackie s-a dedicat cu
sârguinţă învăţatului. A fost o elevă bună şi, după absolvirea liceului, a intrat la Facultatea de
management. Astăzi ocupă o poziţie de răspundere într-o companie de investiţii, este căsătorită şi are
casa ei.
Carol a ales să petreacă şi să se distreze. A abandonat liceul şi a început să fumeze, să consume alcool
şi alte droguri. Astăzi îşi creşte copilul singură, trăieşte din indemnizaţia de la stat, se află într-o
instituţie unde este tratată pentru dependenţa de droguri şi încă este invidioasă pe succesul surorii ei,
deşi orgoliul nu ar lăsa-o să admită acest fapt.
Ambele fete au avut aceleaşi oportunităţi, aceleaşi şanse şi tot atâtea ocazii de a alege. Jackie a ales
un drum, iar Carol, alt drum. Acum fiecare culege roadele alegerilor sale.
Alegeri – toţi ne confruntăm cu ele, toţi trebuie să alegem şi apoi să culegem consecinţele. De aceea
întrebarea importantă pe care toţi trebuie să ne-o punem este aceasta: Ce anume să alegem? De unde
ştim că alegem bine? Astăzi vom discuta despre puterea de a alege.
ALEGERI RELE ȘI ALEGERI BUNE
În continuare vom analiza câteva alegeri ale unor personaje biblice.
 Citiți Geneza 2,16-17 și 3,1-6 și 3,7-13
 În ce momente și-au exercitat Adam și Eva capacitatea de a alege? Ce alegeri mai bune
ar fi putut să facă în fiecare dintre aceste momente? Ce putem învăța despre alegerile pe care
le facem noi?
10
 Cât ești de dispus să admiți că ești răspunzător pentru alegerile greșite făcute? Sau
ești înclinat mai degrabă să arunci vina asupra altora? Dacă da, când vei renunța la această
atitudine?
 Citiți Geneza 16 și 21,9-14
 Care alegeri au fost greșite? Care au fost consecințele?
„Urmarea căsătoriei lui Avraam cu Agar a fost nefericirea atât pentru propria familie, cât și pentru
generațiile următoare.” – Ellen G. White, Patriarhi și profeți.
Consecinţele alegerilor noastre ne afectează pe noi şi îi afectează, de multe ori, şi pe copiii noştri.
Influenţa noastră este mult mai mare decât ne închipuim, mai ales asupra copiilor.
Să ne gândim la consumul de alcool (tutun, droguri etc). Se vorbeşte foarte mult despre presupusul
„beneficiu” pe care l-ar avea consumul zilnic al unui pahar de alcool. Reclamele care se leagă de
această idee şi care sunt promovate de industria profitabilă a alcoolului i-au păcălit pe mulţi. Prea
puţini ştiu că studiile citate sunt deficiente şi că, dacă sunt realizate corect, se dovedeşte că nu există
acele „extraordinare beneficii”.
Alcoolul rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: unul dintre marile blesteme ale omenirii. Se ştie că
aproximativ 7% dintre cei care sorb primul pahar vor deveni alcoolici sau vor avea probleme cu
băutura. Alegerea de a ţine alcool în casă, chiar şi în cantităţi mici, s-ar putea să aibă sau nu
repercusiuni asupra noastră personal. S-ar putea ca lucrul acesta să nu ne afecteze prea mult. Dar ce
putem spune despre copii, despre exemplul pe care li-l dăm? Dacă bei tu, există o mai mare
probabilitate ca şi copiii tăi să bea. Merită să alegi ceva care să afecteze viaţa copilului tău? Studiile au
arătat clar riscul copiilor care cresc în familii unde alcoolul este prezent, de a avea mult mai multe
probleme cu alcoolul decât cei care cresc în familii unde nu se consumă. Chiar şi numai pe baza acestei
informaţii ar trebui să luăm hotărârea de a fi mai precauţi cu privire la exemplul pe care îl dăm.
Greșelile noastre au consecințe. Ele îi determină pe copiii și pe nepoții noștri să facă alegeri greșite.
Procesul prin care alegerile noastre afectează moștenirea genetică pe care o transmitem generațiilor
viitoare, nu este pe deplin înțeles, însă bunul simț și observația ne spun că deciziile noastre au în mod
categoric un impact. Putem lăsa o moștenire pozitivă, dar putem lăsa și o moștenire negativă greu de
depășit – din punct de vedere fizic, emoțional, genetic sau spiritual.
 Ce moștenire lași în urma ta?

Cum vor fi afectați copiii tăi (frații/surorile/familia/prietenii) și copiii acestora de alegerile
tale?
Analizați împreună cu grupa câteva alegeri și hotărâri, bune și rele, și urmările lor asupra
persoanei în cauză și asupra copiilor săi.
 Ce dificultăţi din viaţa ta sunt o consecinţă a alegerilor făcute de alţii?
 Fără îndoială că unii s-au născut în circumstanțe ale căror consecințe îi vor urmări tot
restul vieții. Totuși, de ce nu este bine să ne petrecem toată viața acuzându-i pe părinți sau
dând vina pe educația precară primită?
 Ce alegeri bune poţi să faci personal pentru a contribui la procesul de vindecare?
11
 Citește Daniel 1,8-16
Cuvintele „Daniel s-a hotărât” ne arată că alegerea lui a fost conştientă şi fermă. Decizia lui chibzuită
şi raţională a avut consecinţe asupra întregii lui vieţi şi a fost motivul pentru care Domnul l-a
binecuvântat şi a avut o grijă deosebită faţă de el.
 Cum putem să ne obișnuim să facem alegeri bune?

 Citește Psalmul 119,11; Filipeni 4,8; Coloseni 3,2
- Pe lângă ideile evidențiate în pasajele de mai sus, puteți aminti următorul sfat: nu lua nicio
decizie când ești supărat sau în extaz.
Invitați-i pe membrii grupei să se gândească individual cum pot să facă lumea mai bună, prin decizii
luate sub călăuzirea divinității.
Evaluare
Dați participanților câte o foaie de hârtie. Cereți-le să facă un tabel cu două coloane: în prima coloană
să scrie alegeri/obiceiuri greșite, iar în a doua, alegeri bune.
Asigurarea feedback-ului
Participanților li se va oferi posibilitatea să pună întrebări suplimentare legate de tema prezentată.
Aprecieri și recomandări
Vor fi apreciați participanții care în cadrul discuțiilor de grup au manifestat dorința de a face alegeri
bune. Se va anunța titlul temei următoare.
12
Tema 3 – Sănătate fizică și spirituală
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să cunoască avantajele exercițiului fizic;

 Membrii grupei să cunoască care sunt efectele negative pe care le suferim în urma
sedentarismului;
 Membrii grupei să cunoască relația dintre dezvoltarea capacităților intelectuale, fizice și
spirituale.
ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ: Dacă vi se pare potrivit, dați-le participanților câte o foaie de hârtie și un
creion și cereți-le să noteze exercițiile fizice pe care le-au făcut săptămâna trecută.
Discutați despre importanța unei condiții fizice bune, în cadrul relației cu Dumnezeu. Dacă aveți
persoane care lucrează, în mod obișnuit, în grădină, prin curte, merg mai mult pe jos, discutați despre
beneficiile acestor activități asupra menținerii sănătății.
 Care sunt câteva dintre argumentele în favoarea păstrării sănătății corpului?
Cei care au suferit vreodată o fractură sau o entorsă gravă ştiu că, pentru vindecare, este nevoie de
imobilizare. În aceste cazuri, se utilizează proteze din gips, bandaje şi chiar tije chirurgicale. În urma
imobilizării, muşchii din zona afectată nu mai sunt folosiţi. Din această cauză, apare atrofierea sau
degenerarea. Muşchii îşi pierd vigoarea şi se subţiază. După ce osul sau articulaţia s-a vindecat, se reia
mişcarea şi, dacă este folosit, muşchiul se reface şi îşi recapătă puterea.
„Mişcarea este o lege a fiinţei noastre. Fiecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilită, de
împlinirea căreia depind dezvoltarea şi tăria sa. Activitatea normală a tuturor organelor dă tărie şi
vigoare, în timp ce tendinţa spre sedentarism poate duce spre degradare şi moarte. Legaţi un braţ,
imobilizându-l, fie şi numai pentru câteva săptămâni, apoi eliberaţi-l şi veţi vedea că este mai slab
decât cel pe care l-aţi folosit cu moderaţie în tot acest timp. Inactivitatea produce acelaşi efect asupra
întregului sistem muscular.” – Ellen G. White, Divina vindecare (ediţia 1997), pag. 221
Grecii antici aveau o concepție dihotomică asupra minții umane: pe de o parte era dimensiunea fizică,
reprezentată de trup, iar pe de altă parte era dimensiunea spirituală, reprezentată de suflet. De aceea,
sufletul putea exista independent de trup. Evreii însă aveau o concepție holistică. Pentru ei, sufletul
era ansamblul format din spirit și trup (Gen.2, 7). Consecința imediată a acestei concepții este că tot
ceea ce afectează trupul, afectează și spiritul și invers. Grija față de trup influențează întreaga ființă.
În zilele noastre, programul de exerciții al atleților pentru curse pe distanțe lungi arată aproximativ
așa: pregătirea zilnică – alergare de încălzire 800 m plus exerciții de întindere a mușchilor; trei zile pe
săptămână – exerciții speciale pentru obținerea unui timp și a unei viteze optime (alergarea pe
distanțe scurte de câte 200-400 m, în ritm alert, timp de o oră sau o oră și jumătate); două zile pe
săptămână – curse pe distanțe lungi (între 10 și 20 km) pentru a căpăta rezistență și tenacitate; o zi pe
13
săptămână – urcarea în viteză a coastei unui deal pentru a căpăta forță. De asemenea, atletul face în
fiecare dimineață exerciții de ridicare de greutăți timp de 45 de minute sau o oră. Odihnă – o zi pe
săptămână. Totodată, atletul urmărește îndeaproape alimentația, merge devreme la culcare, ca să se
odihnească suficient și se autodisciplinează în toate privințele. (Vezi 2 Tim. 2,3-5; Fil. 3,12-14; Evrei
12,1-3)
Exercițiul și temperanța au o istorie îndelungată. Observați citatul de mai jos din stoicul grec Epictet,
care a trăit la peste o sută de ani după moartea Domnului Hristos: „Vrei să fii victorios la jocurile
olimpice? Și eu aș vrea, pentru că este o victorie plină de glorie... atunci trebuie să trăiești după reguli,
să mănânci ceea ce nu-ți place, să te abții de la delicatese; trebuie să te forțezi să faci exerciții regulate
la o oră stabilită, fie că e vreme caldă, fie că este rece; trebuie să te abții de la vin și de la băuturi reci;
într-un cuvânt, trebuie să te supui tuturor îndrumărilor antrenorului tău la fel cum te supui sfaturilor
unui doctor.” – James M. Freeman, Manners and Customs of the Bible [Plainfield, New Jersey: Logos
International], 1972, pag. 457
 Ce beneficii spirituale putem avea de pe urma exercițiilor fizice? Întrucât adevărul

spiritual este primit prin intermediul minții, cum ne îmbunătățește exercițiul fizic capacitatea
de a înțelege?
 Cât de important este să fim la fel de serioși în ce privește viața spirituală cum sunt
atleții în ceea ce privește condiția fizică? Ce „exerciții” spirituale faci zilnic pentru a căpăta
rezistență, forță și ritm?
Ce obiceiuri ar trebui să evităm pentru a avea o sănătate spirituală bună?
Înainte de a începe un program regulat, trebuie să ne asigurăm că starea noastră de sănătate ne

permite acest lucru. Dacă suferim de anumite afecţiuni sau deficienţe, este înţelept să cerem sfatul
medicului cu privire la cât de intensă trebuie să fie activitatea noastră fizică.
Trebuie să ţinem minte trei lucruri legate de programul de exerciţii:
Frecvenţa. În prezent, pentru sănătate şi o vigoare optimă, se recomandă să se facă exerciţii cel puţin
de şase ori pe săptămână.
Intensitatea. Intensitatea activităţii fizice variază în funcţie de vârstă şi de starea de sănătate. Odată
cu trecerea timpului, dacă eşti consecvent, vei reuşi să faci exerciţii din ce în ce mai intense. Este bine
să accelerezi ritmul bătăilor inimii şi să exersezi până transpiri. De asemenea, este indicat să îţi impui
singur un ritm. Ceea ce este valabil pentru o persoană nu este valabil şi în cazul alteia.
Durata. Se estimează că 45-90 de minute de exerciţiu zilnic ar fi un timp foarte bun. Este bine să facem
cel puţin 30 de minute de exerciţiu, şase zile pe săptămână. Putem împărţi planul de activitate în mai
multe părţi, cum ar fi, de exemplu, câte 10 minute dimineaţa, la prânz şi seara. Acest lucru poate fi
stabilit în funcţie de programul personal. Mersul pe jos este un tip de exerciţiu foarte bun şi plăcut.
S-a dovedit că exerciţiul fizic are multe beneficii. Dacă este practicat cu regularitate, ajută la
menţinerea greutăţii corporale, contribuie la reducerea hipertensiunii arteriale, este un sprijin
important în orice terapie medicală pentru hipertensiunea arterială (sub supraveghere şi consiliere
medicală) şi creşte colesterolul bun (HDL). De asemenea, când exerciţiul se face regulat, incidenţa
diabetului de tip 2 este mai scăzută.
Exerciţiul regulat ne dă un simţământ de bine. Acest fapt se datorează în parte unor substanţe chimice,
numite endorfine, pe care corpul le produce în timpul efortului fizic. Exerciţiul amână apariţia bolii
14
Alzheimer şi, în general, creşte performanţa intelectuală. Oamenii activi din acest punct de vedere
suferă mai puţin de depresie. Activitatea fizică are un rol important în prevenirea cancerului de sân şi
de colon. Beneficiile sunt numeroase.
Evaluare
S-a spus că drumul spre iad este pavat cu intenții bune. Fără îndoială că toți membrii grupei vor declara
că vor să facă mai multă mișcare. Dar câți dintre ei trec la fapte? Discutați despre studiile de caz de
mai jos (alegeți-le pe cele pe care le considerați potrivite), ajutând persoanele în cauză să renunțe la
justificări. Noi cum putem lua hotărârea de a nu mai amâna aplicarea acestor lucruri?
CAZUL 1: Simona vrea să slăbească și, deși „ciugulește” doar, nu dă jos niciun kilogram. Medicul i-a
spus că problema ei nu se datorează vreunei afecțiuni. Ea știe că, dacă ar face exerciții, metabolismul
ar fi stimulat și ar slăbi mai ușor, dar se plânge că este prea grasă ca să facă exerciții și că obosește
ușor, chiar și numai după câțiva pași. Cum putem să o ajutăm?
CAZUL 2: Liviu crede că nu este bun la sport, pentru că atunci când se formează echipe el este ales
ultimul. Prietenii lui sunt de aceeași părere. Ei se laudă că se pricep la calculatoare și pretind că nu le
face bine să stea la soare, că nu suportă să facă exerciții și să transpire. Cum putem să-l încurajăm să
facă mișcare?
CAZUL 3: Rodica este văduvă și are cinci copii. Ea lucrează foarte mult ca să-i întrețină. Spune că ar
vrea să facă mișcare, dar nu are timp. Cum putem să o ajutămm să renunțe la justificări și să găsească
metode creative de a-și lua timp pentru exerciții?
CAZUL 4: Alin este un tânăr promițător. Este foarte inteligent și este admirat pentru cunoștințele lui.
Provine dintr-o familie săracă și este dornic să se remarce și să-și scape familia de sărăcie. Pentru
aceasta, muncește peste măsură, doarme insuficient și nu face mișcare. Deși țintele lui sunt lăudabile,
cum putem să-l ajutăm să aibă o viață echilibrată?
DISCUTAȚI: Ce tipuri de exerciții îți aduc cele mai mari beneficii? Ce schimbări poți face în stilul de
viață, ca să faci mai multă mișcare?
Vor fi apreciate persoanele care s-au implicat în cadrul discuțiilor de grup și vor fi încurajați toți să
înceapă în această săptămână să facă mai mult exercițiu fizic.
15
Tema 4 – Mediul
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să cunoască rolul luminii, areului, apei, plantelor și animalelor în susținerea
sănătății și a fericirii omului;
 Membrii grupei să poată enumera cel puțin două metode de protejare a mediului
înconjurător.
Unele teorii contemporane susţin că apariţia Pământului şi a vieţii nu ar fi altceva decât un accident,
produsul întâmplător al unor forţe amorale care, într-o perioadă de timp îndelungată şi în mod
neplanificat, au adus la existenţă Pământul şi viaţa de pe el. Dar Biblia prezintă total diferit originea
noastră. Contrastul dintre modelul ateist susţinut de teoria evoluţiei şi relatarea creaţiunii din Geneza
este evident. Aceste două concepţii sunt, în esenţă, incompatibile.
Pentru început citiți împreună relatarea biblică despre creațiune (Geneza 1-2,17).
În primele cinci zile ale săptămânii creaţiunii, Dumnezeu a pregătit un mediu potrivit pentru fiinţele
umane care aveau să fie create.
El i-a aşezat pe Adam şi pe Eva în grădină (Gen. 2,8.15) şi i-a făcut stăpâni peste toate animalele de pe
pământ. A fost pentru ei un prilej de studiu şi de satisfacţie, o şansă de a deveni reprezentanţii lui
Dumnezeu pe pământ. Sabatul urma să pecetluiască relaţia lor cu El.
Dar păcatul a schimbat planul făcut de Dumnezeu. Mediul a devenit ostil. Truda obositoare a înlocuit
munca plăcută. Egoismul a început să domine. Atunci a apărut exploatarea resurselor pământului,
care a continuat până în zilele noastre. Pădurile au fost defrişate, a fost schimbat cursul apelor şi
poluarea a crescut tot mai mult. Fertilitatea solului a fost folosită în mod nechibzuit. Lumina soarelui,
deşi este vitală pentru sănătate, poate deveni un inamic al sănătăţii, dacă ne expunem ei prea mult.
Totuşi, deşi am abuzat de ea necontenit, planeta încă ne întreţine existenţa.
 Cum a pregătit Dumnezeu calea pentru actul de încununare a creaţiunii – crearea

bărbatului şi a femeii? Ce deosebire există între crearea omului şi crearea vegetaţiei şi a
animalelor? (Geneza 1; 2,1-7)
Să ne oprim o clipă la scena în care Dumnezeul Creator creează bărbatul şi femeia. Mai întâi, Îl
modelează pe Adam din ţărână; vedem aici un Dumnezeu sculptor. Apoi, când totul este gata, El Se
apleacă şi suflă în nările lui Adam suflarea de viaţă. Dumnezeu, Dătătorul vieţii, îl aduce la existenţă
pe primul om. Ce tablou impresionant!
Dar lucrarea Sa nu ia sfârşit aici. El devine Dumnezeul-chirurg când ia o coastă din Adam şi o modelează
pe Eva, partenera lui Adam şi mama neamului omenesc. Totodată, ea avea să stea lângă el în acest
16
mediu desăvârşit (vezi Gen. 2,18-24). După aceea, Dumnezeu aşază aceste fiinţe nou-create într-un
loc frumos şi minunat, pregătit dinainte pentru ele.
„Se vorbește din ce în ce mai mult, în ultimii ani, despre avantajele pe care natura ni le aduce în
promovarea unei stări de bine, de sănătate fizică și mintală. Doar pentru a investiga beneficiile
grădinăritului s-au efectuat deja zeci, sau poate chiar sute de studii. În grădină ne conectăm la un
univers mai larg, cu care ne simțim compatibili, deoarece natura este atât de vastă și ne oferă
posibilități atât de variate, care pot întruni nevoi și interese multiple.
Prin multitudinea de stimuli existenți într-o grădină, care ne rețin atenția fascinându-ne, aici ni se oferă
posibilitatea de a ne mișca într-un spațiu diferit de cel cu care suntem obișnuiți – studiile arată că omul
modern își petrece peste 95% din timp în casă.
În 1983 Ulrich propunea Teoria reducerii stresului psiho-fiziologic care se ocupă de efectele naturii
asupra echilibrului emoțional și fiziologic în organismul uman. El sugerează că suntem predispuși să
găsim stimulii din natură relaxanți și că expunerea la aceștia are un impact imediat asupra afectivității,
declanșând un răspuns al sistemului nervos parasimpatic care contribuie la sporirea stării de bine și
de relaxare. Există dovezi experimentale considerabile pentru a susține această teorie. De exemplu,
prin măsurarea parametrilor fiziologici (frecvența cardiacă, conductanța pielii) s-a demonstrat că
subiecții s-au recuperat mai rapid și mai complet după un eveniment stresant, atunci când au vizionat
imagini din natură, mai degrabă decât cele din medii urbane.
Intervențiile terapeutice bazate pe grădinărit, care sunt practici deja împământenite în multe state
vestice, oferă mai mult decât pur și simplu contact cu natura. Ele sunt, de obicei intervenții sociale,
oferind oportunități pentru oameni de a interacționa cu ceilalți, permit, de asemenea angajarea într-
o activitate semnificativă, dezvoltând cunoștințe și competențe specifice. Acești factori sociali și
profesionali pot juca un rol-cheie în promovarea unui sentiment de apartenență și de consolidare a
incluziunii sociale pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți de sănătate mintală (Diamant &
Waterhouse, 2010). Grădinăritul implică, de asemenea, exercițiu fizic, recunoscut ca fiind util în
tratamentul problemelor comune de sănătate mintală (Dunn & Jewell, 2010). Prin urmare, aceste
intervenții au potențialul de a avea un impact asupra bunăstării mentale, fizice și sociale.
Plecând de la aceste beneficii asupra celor care suferă deja de probleme de sănătate mintală, putem
extinde avantajele grădinăritului și către prevenția acestor probleme în populația generală, ca măsură
de prevenție a patologiei și de cultivare a stării de bine. Interesant și îmbucurător, este că studiile au
demonstrat că avantajele grădinăritului nu sunt proporționale cu timpul alocat săptamânal acestei
activități și nici cu tipul de grădinărit. Așa că, nu vă frustrați dacă nu beneficiați de spațiu special
destinat agriculturii sau horticulturii! Câteva ghivece pe balcon sau pe scara blocului, dar și plantele
de apartament ne pot aduce aceeași bucurie și același plus de sănătate ca și o mică grădiniță sau un
lot de pământ la marginea orașului.
Pentru copii, grădinăritul poate reprezenta un mod bun de a învăța responsabilitatea față de toate
formele de viață dar și aprecierea pentru natură. Grădinăritul ne oferă tuturor posibilitatea de a îngriji,
indiferent de cine și cum suntem. Plantele nu discriminează în funcție de vârstă, gen, rasă etc. Astfel,
efectul pe stima de sine a grădinarului este unul înfloritor!
În grădină uităm de rate, de crize economice, de certuri casnice, de termene limită și alte griji. Freud,
citat de Sarah Rayner, spunea că ”Este odihnitor să te uiți la flori. Ele nu au emoții sau conflicte”.
Ce poate fi mai dătător de speranță, liniște și seninătate decât plantarea de semințe și bulbi toamna
și primăvara? Curiozitatea și nădejdea pe care le trăim așteptând florile să răsară, pomii să
17
înmugurescă, dar și sentimentul de surprindere și uluire pe care îl trăim de fiecare dată când boboci
firavi străpung pământul și pomii se umplu de flori albe și roz, sunt trăiri obținute în urma conectării
cu natura și care contribuie la o bună funcționare emotională.”4
Pe lângă beneficiile pe care mediul înconjurător ni le poate oferi, din cauza poluării sunt și efecte
negative ce afectează ființa umană.
Un lucru de care putem să fim siguri în privinţa mediului în care trăim astăzi este acela că lumina
soarelui, deşi foarte importantă pentru sănătatea noastră, poate avea efecte extrem de dăunătoare,
dacă ne expunem la ea prea mult.
Acum ştim că expunerea excesivă la soare duce la creşterea riscului de îmbolnăvire de cancer de
diferite tipuri.
Pe de altă parte, expunerea la soare ajută la producerea vitaminei D, care este esenţială pentru
metabolism şi pentru întărirea oaselor, şi ajută totodată la prevenirea anumitor tipuri de cancer.
Cât timp este bine să ne expunem la soare? Persoanele care trăiesc în zonele calde şi au pielea deschisă
la culoare au nevoie de cel puţin cinci minute pe zi de expunere directă, iar cele cu pielea închisă din
aceleaşi zone au nevoie de aproximativ treizeci de minute pentru a obţine aceeaşi cantitate de
vitamina D. În zonele cu mai puţin soare, vitamina D ar trebui luată din suplimente, sub supraveghere
medicală.
De asemenea, este sănătos să dăm perdelele la o parte şi să deschidem fereastra, ca să permitem

luminii să intre în casă. Lucrul acesta ajută la distrugerea anumitor bacterii.
Studiile arată că persoanele care nu se expun suficient la lumina soarelui suferă mai uşor de depresii
sezoniere. Problema aceasta apare în special în zonele unde zilele sunt mai scurte pe timp de iarnă.
Remediul este foarte simplu: mai multă expunere la lumină, chiar şi la lumină artificială, în timpul
lunilor de iarnă.
Concluzia? Ca şi în cazul celorlalte principii de sănătate, moderaţia şi echilibrul în ceea ce priveşte

expunerea la soare sunt esenţiale.
Efectele poluării asupra sănătății
„Poluarea constă în contaminarea mediului cu materiale care pot influența negativ funcția naturală a
ecosistemelor și care sunt dăunătoare sănătății. Deși poluarea mediului înconjurător poate fi
rezultatul unor cauze naturale (ex. vulcani), în ultimele decenii, activitățile umane au generat cele mai
mari cantități de substanțe poluante. Întrucât acestea afectează atât calitatea aerului, cât și a apelor
și a solului, efectele asupra sănătății populației au crescut considerabil, ducând la ridicarea ratei
deceselor premature. De multe ori însă, afecțiunile cauzate de substanțele toxice nu sunt
conștientizate suficient, iar măsurile de combatere sunt tratate superficial.
Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă calitatea aerului, care a scăzut
considerabil în special în zonele urbane. Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății,
peste șapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării atmosferice. Organizația a atras atenția
că o problemă reală pentru sănătate o constituie și poluarea aerului din locuințe.
Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra întregului organism, pornind de la tulburări ale
somnului până la dezvoltarea unor tumori canceroase. Potrivit specialiștilor din domeniu, particulele
4
https://paginadepsihologie.ro/cultiva-bucuria-in-gradina-sufletului-tau/
18
care contaminează aerul și temperaturile ridicate afectează inima, sistemul nervos central și funcția
respiratorie, efect care mărește riscul apariției unor boli vasculare și atacului cerebral. Aerul poluat
poate cauza și diverse alergii, care pot degenera în astm bronșic. Expunerea la diverse tipuri de
poluanți, inclusiv parfumuri și solvenți, poate genera sensibilitatea chimică multiplă, cunoscută și ca
boala de mediu, care se manifestă asemănător reacțiilor alergice.
Printre elementele care duc la poluarea atmosferică se numără particulele, ozonul, monoxidul de
carbon, azotul, dioxidul de sulf, benzenul și plumbul, iar printre surse se află autovehiculele, fabricile,
șantierele în construcții, drumurile nepavate sau instalațiile de încălzire. Expunerea la unele dintre
aceste elemente poate avea efecte fatale asupra omului. Monoxidul de carbon influențează
capacitatea organismului de a transporta oxigenul în sânge, fiind periculos în special pentru
persoanele care au probleme cardiace, iar expunerea la concetrații mari poate fi fatală. Plumbul poate
afecta sistemul nervos, rinichii și ficatul și poate cauza anemii, hipertensiune arterială sau
osteoporoză. Expunerea la cantități mari poate genera pierderi de memorie, convulsii sau chiar
retardul mintal. Benzenul afectează sistemul nervos central și este cancerigen.
Știați că:
- În topul celor mai poluate 20 de orașe din lume, 13 sunt din India. Primul loc este ocupat de New
Delhi, unde nivelul de particule din aer este de 15 ori mai mare față de cel recomandat de OMS
- Șase miliarde de kilograme de gunoaie sunt aruncate, anual, în mări și oceane, în timp ce peste un
miliard de oameni din lume nu au acces la surse de apă potabilă
- Aerul din Beijing prezintă aceleași riscuri pentru sănătate pe care le are și fumatul unui pachet de
țigări pe zi
- Cele mai poluate trei orașe din Europa sunt Napoli (Italia), Pancevo (Serbia) și Skopje (Macedonia)
- Economiile dezvoltate, alături de India și China, cheltuiesc, anual, aproximativ 3.500 de miliarde de
dolari pentru bolile și decesele premature cauzate de poluare, potrivit OECD.”5
SUPLIMENTAR
Cuvântul mediu este folosit pentru a descrie nu numai mediul fizic care ne înconjoară, ci şi atitudinile,
sentimentele, emoţiile, sprijinul sau încurajarea celor din jur, toate formând o atmosferă fie pozitivă,
fie negativă.
„Fiecare suflet este înconjurat de o atmosferă proprie – o atmosferă care poate fi plină de putere
dătătoare de viaţă, de curaj, de speranţă şi de parfumul plăcut al iubirii. Ori poate fi apăsătoare şi rece,
plină de întunericul nemulţumirii şi al egoismului, sau otrăvitoare, datorită poluării mortale a păcatului
cultivat. Prin atmosfera care ne înconjoară, fiecare persoană cu care venim în contact este afectată,
indiferent dacă este sau nu conştientă de acest fapt.”6
5
http://www.infomediu.eu/eco-news/8889-efectele-polu%C4%83rii-asupra-
s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii.html
6
Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos (ediţia 2006), pag. 252, 253
19
Evaluare
Educatorul va solicita fiecărui participant să scrie pe o foaie de hârtie ce apreciază cel mai mult la
darurile oferite de Dumnezeu prin resursele din mediul înconjurător.
Participanții vor avea posibilitatea să pună întrebări cu privire la aspectele care nu au fost clarificate.
Vor fi apreciați participanții care au fost cooperanți în cadrul acestei lecții și vor fi încurajați toți să se
implice în zilele următoare în activități care să îmbunătățească mediul înconjurător (ex. curățenie în
cameră, aerisirea camerei, spălatul hainelor, strângerea gunoaielor, plantarea unei plante etc).
20
Tema 5 – Apa – sursă de viață
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să enumere modurile practice de utilizare a apei;

 Membrii grupei să cunoască beneficiile apei asupra organismului.
ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ: Dacă vi se pare potrivit un asemenea experiment, aduceți la grupă o

carafă din sticlă plină cu apă curată și un pahar frumos. Turnați apă în pahar în prezența membrilor
grupei, stârnindu-le dorința să bea apă. Sorbiți încet din pahar ca să demonstrați că apa satisface setea.
Lăsați carafa și paharul la îndemână și subliniați în continuare ideea principală.
 Cereți-le participanților să spună ce au simțit când au văzut apa curgând în pahar. Ce

efect a avut apa asupra setei lor? Le era sete înainte de a vedea și auzi apa curgând?
Este uimitor cât de uşor ne pot duce în eroare simţurile. Pământul se roteşte în jurul axei sale cu
aproape 1500 km/h, iar în jurul Soarelui cu aproximativ 30 km/s.
În ciuda acestei duble mişcări, nouă ni se pare că Pământul stă nemişcat. În acelaşi timp, obiecte
precum scaunul, masa, pietrele şi oamenii (materia, în principiu), deşi simţurile noastre ne spun că
sunt solide, sunt în cea mai mare parte nişte spaţii vide. În fiecare moment, miliarde de particule
subatomice, venite de la soare, trec prin trupul nostru şi noi nu simţim şi nu auzim nimic.
În ciuda aparenţelor, corpul omenesc este alcătuit în cea mai mare parte din apă. Din apă? Da,
organismul nostru conţine aproximativ 60% apă. Creierul nostru, oricât de incredibil ni s-ar părea,
conţine aproximativ 85% apă, iar oasele 10-15%.
Apa, acest lichid miraculos şi uimitor, este vitală pentru orice fiinţă vie. Fără apă, nu am putea trăi. În
această ocazie, vom studia despre influenţa acesteia asupra spiritului şi asupra trupului nostru.
O reclamă la o băutură răcoritoare renumită ne îndeamnă: „Astâmpără-ți setea!” Și pe bună dreptate.

Setea este strigătul corpului nostru după apă. Aerul și apa sunt două elemente esențiale pentru
supraviețuire și bunăstare. În orice magazin veți intra, veți găsi multe feluri de băuturi care pretind că
ne vor astâmpăra setea, că ne vor înviora, că ne vor da energie sau că ne vor ajuta să ne relaxăm.
Toate produsele – de la băuturi energizante și băuturi răcoritoare până la băuturi alcoolice – pretind
că sunt cele mai înviorătoare și mai sănătoase.
Adevărul este că nimic nu satisface setea mai bine decât un pahar cu apă curată, cristalină. Deși
înlocuitorii ei ies pe piață într-un număr amețitor de culori, arome și esențe care ne stârnesc pofta,
deși fac spumă și au un ambalaj atrăgător, nimic nu astâmpără setea mai bine decât apa. Setea de apă
nu poate fi potolită cu băuturi răcoritoare.
 Ce ni se spune despre apă în Geneza 2,10? Ce concluzie putem trage de aici?
21
Ca să supravieţuiască, fiinţele vii au nevoie de aer, de apă şi de hrană (Gen. 1,29). În descrierea
Edenului, ni se spune că, pe lângă grădina lui frumoasă, exista acolo şi un râu care se despărţea în
patru braţe. Dumnezeu a oferit apa pentru a susţine viaţa făpturilor pe care le-a creat. Fiecare celulă
a corpului nostru, fiecare ţesut şi fiecare organ are nevoie de apă pentru a funcţiona. Apa ajută la
reglarea temperaturii corpului, transportă nutrienţii şi oxigenul la celule, îndepărtează reziduurile,
previne constipaţia, dă flexibilitate ţesuturilor, ocroteşte articulaţiile şi întreţine circulaţia sângelui.
Trebuie să bem mai multă apă decât ne cere setea. Multe lichide, precum apa, laptele şi sucurile de
fructe şi legume contribuie la hidratare; însă alcoolul şi băuturile cofeinizate duc, în mod paradoxal, la
o pierdere crescută a lichidelor, lucru care poate fi dăunător. Apa curată este superioară multor
băuturi. Începe ziua cu un pahar sau două de apă, iar pe parcursul zilei bea apă între mese, ca să îţi
asiguri o bună hidratare.
Apa are şi alte funcţii benefice pentru sănătate. Spălarea mâinilor poate reduce transmiterea multor
agenţi patogeni. O mare parte dintre bolile infecţioase ar putea fi combătute prin spălarea mâinilor
mai ales înainte de masă. Baia regulată îndepărtează murdăria care poate provoca boli.
Astăzi ştim că folosirea apei pentru a ne păstra curaţi are beneficii extraordinare asupra sănătăţii.
În experimentul istoric pe care l-a condus la Universitatea Harvard, dr. Pitts le-a cerut atleţilor – care
mergeau pe banda de alergare cu o viteză de 5,5 km/h într-un mediu supraîncălzit – să consume tot
atâta apă câtă pierdeau prin transpiraţie. La sfârşitul experimentului, atleţii au declarat că se simţeau
în stare să continue mersul pe bandă, deşi trecuseră deja şapte ore! – G. C. Pitts, R. E. Johnson, F. C.
Conzolazio, „Work in the Heat as Affected by Intake of Water, Salt, and Glucose” [Activitatea în căldură
şi influenţa consumului de apă, sare şi glucoză asupra ei], American Journal of Physiology 142:253,
1944. În a doua zi a experimentului, atleţii nu au primit apă şi au ajuns la extenuare în numai trei ore
şi jumătate.
Mesajul este evident. Apa ne dă putere şi energie, mai ales atunci când ne angajăm într-o activitate
intensă. Pe de altă parte, consumul scăzut de apă poate avea ca rezultat deshidratarea, care duce
repede la oboseală şi epuizare. În acelaşi timp, consumul insuficient de apă poate pune în pericol
funcţiile vitale. Deşi vor intra în acţiune mecanismele de compensare, lipsa cronică de apă poate
declanşa boala.
Este posibil ca aportul adecvat de lichide să reducă durerile de cap, ducând astfel la diminuarea nevoii
de a lua medicamente, care pot avea efecte secundare dăunătoare, îndeosebi dacă sunt luate des.
După cum ştiu cei mai mulţi atleţi, în timpul exerciţiilor îndelungate şi intense, necesarul de apă creşte
semnificativ.
Este posibil să te îmbolnăveşti şi dacă bei prea multă apă. Cantitatea adecvată de apă depinde de mai
mulţi factori: de temperatura, de greutatea corpului sau de funcţionarea rinichilor. De obicei, un semn
că bem apă suficientă este urina deschisă la culoare sau chiar incoloră. În cele mai multe cazuri,
oamenii trebuie să facă efortul de a bea 6-8 pahare (1 pahar însemnând aproximativ 250 ml) de apă
pe zi şi chiar mai mult, dacă muncesc intens într-un mediu supraîncălzit.
 Ia decizia de a nota câtă apă bei zilnic. Dacă vei constata că nu consumi suficientă,
hotărăşte-te să faci ceva în această privinţă. Consumul de apă este un lucru foarte simplu, care
aduce atât de multe beneficii!
22
Este esenţial ca apa folosită intern şi extern să fie curată. Mulţi oameni nu au la îndemână apă curată,
potabilă. Apa din surse contaminate trebuie tratată chimic sau fiartă ca să poată fi bună de băut sau
pentru uzul casnic.
Apa este benefică atât extern, cât şi intern. Ea poate fi întrebuinţată extern prin tehnicile de
hidroterapie. Utilizarea cu înţelepciune şi atenţie a prosoapelor umezite în apă fierbinte şi în apă rece
poate aduce vindecarea anumitor boli. Trebuie să se acorde o atenţie specială bolnavilor care au o
circulaţie proastă a sângelui, bolnavilor de diabet şi celor cu afecţiuni neurologice. Este bine ca
persoana care îşi propune să folosească hidroterapia să urmeze cursuri în acest sens.
ÎNTREBARE DE REFLECȚIE: Cât de interesat eşti de obiceiurile sănătoase, în general? Ce poţi face ca să
ai mai multă grijă de organismul tău? De ce să aştepţi până la apariţia bolii? Este cu mult mai bine să
începi chiar acum să trăieşti în conformitate cu principiile sănătăţii şi să previi boala decât să trăieşti
experienţa nefericită de a căuta vindecare.
 Cum ne simțim atunci când suntem deshidratați? Care sunt primele simptome? Ce se
întâmplă dacă nu bem apă imediat?
 Cum putem să ne exprimăm cel mai bine recunoștința față de Dumnezeu pentru
darurile esențiale care ne susțin viața?
 Citeşte Ioan 4,1-26. Despre câte feluri de apă este vorba în acest pasaj? Ce semnifică
fiecare? Ce mesaj ne este transmis?
La fântâna lui Iacov, Isus a întâlnit o femeie din Samaria care venise să scoată apă. El i-a cerut să-I dea
să bea. În discuţia care a urmat, Isus i-a zis că ar putea să-i dea o apă care să-i astâmpere setea pentru
totdeauna, numindu-Se pe Sine „Apa vie”. Prin cuvintele acestea, El arată că poate să ne satisfacă
nevoia de pace, bucurie, eliberare de vinovăţie, iertare, oferindu-ne sentimentul de împăcare cu
Dumnezeu. Creştinii găsesc toate acestea în Isus Mântuitorul.
Mulţi au descoperit că neliniştea, nesiguranţa şi simţământul lor de inutilitate dispar atunci când
cunosc dragostea şi accep tarea lui Hristos.
Iisus a zis: „Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați!” (Matei 5,6)
 De ce nu ne putem astâmpăra setea sufletească cu apa din „fântânile” pe care

societatea le oferă? Cu ce înlocuiesc oamenii „Apa vie”? Cum poți să-i ajuți să înțeleagă că
nevoia noastră cea mai mare este după Iisus și după harul Său care ne curățește, ne vindecă
și ne dă viață?
POSIBILĂ ACTIVITATE FINALĂ: Diversele companii cheltuiesc milioane de dolari pentru a crea reclame
și sloganuri care să-i atragă pe clienți să le cumpere produsele. Datorită sloganului „Astâmpără-ți
setea”, Compania Coca-Cola a reușit să vândă milioane de sticle de băuturi răcoritoare. Sunt mii de
oameni în jurul nostru care pier pentru că nu au „Apa vie”. Creați un slogan pentru „Apa vie”, care să
poată fi imprimat pe tricouri sau pe un abțibild. Veți reuși în felul acesta să-i determinați pe oameni
să vină să bea din „Apa vie”?
Evaluare
Educatorul va solicita fiecărui participant să amintească un beneficiu al folosirii apei.
23
Participanții vor avea posibilitatea să pună întrebări cu privire la aspectele care nu au fost clarificate.
Vor fi apreciați participanții care în cadrul discuțiilor de grup s-au implicat și vor fi încurajați toți să se
bucure de beneficiile utilizării apei.
24
Tema 6 – Aerul
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să identifice beneficiile aerului curat;

 Membrii grupei să identifice în ce fel pot îmbunătăți atmosfera creată în jurul lor.
ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ: Dacă vi se pare potrivit, faceți o încercare prin care să aflați cine își poate
ține respirația cel mai mult. Dați-le membrilor grupei ocazia să povestească întâmplări din viața lor
când nu au mai putut respira sau când viața le-a fost pusă în pericol de aerul poluat.
POVESTIRE INTRODUCTIVĂ: În urmă cu câţiva ani, cinci membri ai aceleiaşi familii au închiriat o căsuţă
la munte, unde doreau să petreacă vacanţa de iarnă. Într-una dintre seri au închis bine toate ferestrele,
ca să nu mai pătrundă înăuntru aerul rece, şi au încins soba la maximum, ca să fie protejaţi de gerul
nopţii. Care a fost greşeala lor? Soba a consumat tot oxigenul şi au murit toţi.
După cum ştim cu toţii, oamenii pot trăi câteva săptămâni fără mâncare, câteva zile fără apă, dar
numai câteva minute fără aer.
Aerul curat, nepoluat, este vital pentru existenţa noastră. Dar, aerul viciat, poluat, este cauza multor
boli acute şi cronice care sunt puse pe seama altor factori. An de an, milioane de oameni, şi mai ales
copiii, suferă teribil din cauză că respiră aer poluat.
Întrucât oxigenul ajunge la fiecare organ din corpul nostru, nu este de mirare că avem nevoie de un
aer cât mai proaspăt şi mai curat posibil.
Vestea cea bună este că aerul curat este gratuit şi că, în cele mai multe cazuri, oamenii beneficiază de
el.
Toate vieţuitoarele cu care a fost umplut Pământul aveau în comun un lucru: nevoia de oxigen pentru
supravieţuire. Aerul este un amestec de gaze din care oxigenul reprezintă doar 21% (toată atmosfera
cântăreşte aproximativ 5000 trilioane de tone!). Dintre celelalte gaze care îl compun, amintim
nitrogenul, argonul, heliul, hidrogenul şi altele în cantitate foarte mică. Cantitatea de oxigen din aer
corespunde exact necesităţilor fiinţelor create de Dumnezeu. Aceasta este o altă dovadă că Dumnezeu
ne-a creat cu multă atenţie şi precizie.
La nivelul fiecărui individ, aerul curat este cel mai potrivit pentru transferul oxigenului în sânge prin
plămâni şi pentru eliminarea dioxidului de carbon produs de corp. Aer curat se găseşte îndeosebi în
mijlocul naturii, acolo unde cresc copaci şi plante sau în preajma apelor curgătoare. Plantele absorb
dioxidul de carbon şi înnoiesc cantitatea de oxigen din aer.
Ne aducem aminte că Dumnezeu i-a aşezat pe Adam şi pe Eva într-o grădină, în mijlocul feluritelor
plante. Pentru a ne bucura de o sănătate optimă, avem nevoie de aer proaspăt. Ar trebui să facem tot
ce ţine de noi, ca să respirăm un aer cât mai curat cu putinţă.
25
În sângele, plămânii şi ţesuturile fiecărui individ există în permanenţă aproape doi litri de oxigen.
Fiecare celulă din organismul nostru are nevoie de aer ca să funcţioneze, iar în lipsa oxigenului, viaţa
nu poate exista. Dacă nu primesc oxigen timp de mai mult de patru minute, celulele creierului încep
să moară şi, odată cu creierul, moare şi omul.
ÎNTREBARE RETROSPECTIVĂ: Cât de mult aer curat respiri? Ce schimbări trebuie să faci ca să
beneficiezi de mai mult aer curat? În unele cazuri, nu este nevoie decât de o fereastră deschisă.
Astronomul Hugh Ross enumeră câteva condiții cu privire la atmosferă, la reglajul fin al raportului
dintre diferitele gaze ce o compun, fără de care viața nu s-ar putea menține; dintre acestea amintim:
„23. Raportul oxigen/azot din atmosferă – dacă ar fi mai mare, funcțiile organelor vitale ar fi
accelerate; dacă ar fi mai mic, funcțiile organelor vitale ar fi încetinite. 24. Nivelul de dioxid de cargon
în atmosferă – dacă ar fi mai ridicat, ar crește efectul de seră; dacă ar fi mai scăzut, nu s-ar mai realiza
fotosinteza... 28. Cantitatea de oxigen din atmosferă – dacă ar fi mai mare, plantele și hidrocarburile
ar arde prea ușor; dacă ar fi mai mică, animalele și oamenii nu ar avea suficient oxigen pentru
respirație.”7
ÎNTREBARE RETORICĂ: Ce atitudine ar trebui să avem față de Dumnezeu atunci când înțelegem că Îi
suntem datori pentru fiecare respirație?
AER CURAT, AER POLUAT
O mare problemă, mai ales pentru cei care trăiesc în oraşe, este aceea a aerului viciat. Un factor de
poluare este fumul de ţigară, mai ales în birourile cu aer condiţionat. Aerul viciat poate duce la
numeroase probleme de sănătate: dureri de cap, greaţă, vărsături, afecţiuni oculare şi respiratorii. În
unele zone din lume, milioane de oameni, şi mai ales copiii, suferă de boli grave din cauza aerului
poluat pe care l-au respirat cel mai adesea în încăperile prost aerisite care sunt destinate gătitului.
Aerul curat se găseşte din abundenţă în natură, mai ales în preajma brazilor, a plantelor verzi de la
munte şi din păduri, în apropierea oceanelor, a lacurilor sau a cascadelor, dar şi după ploaie. Se
estimează că algele din oceane produc aproape 90% din oxigenul din atmosferă şi restul vine de la
plante. Plantele de casă pot ajuta la curăţirea aerului din interior şi la îndepărtarea dioxidului de
carbon.
Este foarte important să respirăm aer curat. Faceţi exerciţii în aer liber, nu în spaţii închise şi, dacă este
posibil, dimineaţa. În plus, pentru cei care lucrează în spaţii închise, este important să beneficieze de
pauze regulate în care să iasă şi să respire aer curat. După câteva minute petrecute afară, ei se vor
simţi învioraţi şi împrospătaţi. Noaptea este bine să dormim cu fereastra deschisă sau puţin
întredeschisă ca să ne bucurăm de aer proaspăt în timpul somnului.
„Ca să avem un sânge bun, trebuie să respirăm bine. Inspirarea profundă şi completă a aerului curat,
care umple plămânii cu oxigen, curăţă sângele. Ea îi dă o culoare vie şi îl trimite ca pe un torent dătător
de viaţă, la toate organele corpului. Respiraţia bună linişteşte nervii, stimulează apetitul şi ajută
digestia. Şi ne dă un somn bun şi odihnitor.
Plămânii ar trebui să se bucure de cea mai mare libertate. Capacitatea lor se măreşte dacă
funcţionează nestingheriţi şi se diminuează dacă sunt strânşi şi presaţi. Practica atât de răspândită de
a sta aplecaţi atunci când muncim, mai ales când este vorba despre ocupaţii sedentare, este urmată
7
The Creator and the Cosmos [Creatorul și cosmosul] (Colorado Springs, Colorado: NavPress, 1995), pag. 141
26
de efecte negative. În poziţia aceasta este imposibil să respirăm profund. Respiraţia superficială devine
în scurt timp un obicei şi plămânii îşi pierd puterea de a se dilata.”8
Situaţiile diferă de la om la om, dar indiferent de situaţia în care ne aflăm, este bine să ne bucurăm de
aer curat ori de câte ori avem această şansă.
La fel cum avem nevoie de aerul proaspăt și o atmosferă curată, pentru sănătatea fizică, la fel avem
nevoie și pentru sănătatea sufletească/minții.
 Așadar, cum putem aplica învățăturile despre oxigen, azot, monoxid de carbon și
poluare la materialism, narcisism, pornografie și mass-media? Avem datoria de a promova o
atmosferă pozitivă în lumea noastră? De ce da și de ce nu? Oferiți argumente.
Evaluare
La ce obiceiuri trebuie să renunți pentru a te bucura, atât tu, cât și ceilalți, de un aer curat? Ce puteți
face pentru a fi ca „o gură de aer proaspăt” pentru ceilalți?
Participanţii au posibilitatea să pună întrebări legate de tema prezentată. De asemenea, au

posibilitatea să spună ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut.
Se vor face aprecieri cu privire la implicarea participanților în cadrul discuțiilor de grup și în cadrul
sarcinilor propuse.
8
Ellen G. White, The Ministry of Health and Healing, pag. 151, 152
27
Tema 7 – Credința și vindecarea
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să descopere beneficiile credinței nu numai asupra dezvoltării relației noastre
cu Dumnezeu, ci și asupra trăirii unei vieți sănătoase;
 Membrii grupei să facă diferența între credință și simpla autosugestie.
POVESTIRE INTRODUCTIVĂ: Un copil grav bolnav zăcea într-un pat din salonul unui spital. Profesorul
lui îl vizita şi îi preda lecţiile. „Uite, Mihai”, îi spunea el, „aici este tema despre verbe şi adverbe.
Străduieşte-te să o faci.” Profesorul avea impresia că tot acest efort este inutil, fiindcă băiatul părea
letargic, absent şi total resemnat în faţa morţii. Însă, la scurt timp, copilul şi-a revenit în mod uimitor.
Dacă anterior prognoza nu era bună şi dacă toţi se aşteptau ca el să moară, acum totul s-a schimbat şi
părea că se va recupera complet.
Când a fost întrebat ce s-a întâmplat şi ce l-a ajutat să se facă bine, el a răspuns: „Dacă aş fi fost pe
moarte, profesorul nu mi-ar fi dat să fac exerciţii cu verbe şi adverbe, nu-i aşa?”
Întâmplarea aceasta ne demonstrează ce influenţă puternică are mintea asupra trupului nostru, fapt
care constituie şi subiectul temei de azi.
 Ce este credința? Ce este autosugestia? Sunt unul și același lucru? Care este diferența
dintre ele?
(autosugestie = influențare, spontană sau intenționată, a propriului psihic prin idei sau imagini
mentale)
IDEEA PRINCIPALĂ A LECȚIEI: Credinţa în bunătatea lui Dumnezeu poate avea efecte pozitive asupra
sănătăţii. Credința este încrederea în Dumnezeu, care izvorăște din cunoașterea puterii Sale și din
convingerea că El va lucra pentru noi. Credința în Dumnezeu aduce sănătate minții noastre și corpului
nostru.
Să presupunem că nu ar exista niciun Dumnezeu, niciun Creator, nicio Forţă Divină care să ne fi creat.
Şi să admitem că suntem ceea ce susţin mulţi: nişte maimuţe evoluate şi nimic mai mult; nişte fiinţe
care au apărut într-un univers fără Dumnezeu, într-un univers căruia nu-i pasă deloc de noi. Să
presupunem că suntem la mila unor forţe iraţionale care nu se preocupă de noi. Ce fel de lume ar fi
aceasta?
Însă creştinii cred cu totul altceva. Noi credem că Dumnezeu ne-a creat, ne susţine şi are grijă de noi.
 Ce spreanță şi încurajare îţi inspiră Biblia, chiar şi în vremuri dificile? (citiți împreună:
Prov. 3,5.6; Luca 12,6.7; Evr. 13,6)
28
Este adevărat că şi creştinii, care cred în existenţa lui Dumnezeu, trăiesc tot în această lume cu
probleme, o lume în care orice e posibil. Totuşi, cunoscându-L pe Dumnezeu, noi ştim contextul în care
trăim şi aceasta ne ajută să înţelegem mai bine lumea noastră şi locul nostru în ea.
De aceea putem avea speranţă şi curaj chiar şi în vremurile cele mai grele. Aceasta nu înseamnă că
nouă nu ni se întâmplă lucruri rele sau lucruri care ne produc frică. Însă noi avem o temelie solidă, pe
care ne putem bizui şi cu ajutorul lui Dumnezeu putem înfrunta aceste temeri.
 Ce ne spune Proverbe 17,22 despre relaţia dintre minte şi trup?
Este evident că relaţia dintre minte, atitudine şi corp este foarte puternică. Deşi ştiinţa nu a reuşit să
înţeleagă deplin modul în care funcţionează această relaţie, se ştie că ea există şi că poate însemna
enorm pentru starea generală de sănătate.
Aici este locul unde credinţa în Dumnezeu şi încrederea în dragostea şi bunătatea Sa pot avea un rol
foarte însemnat. Cât de uşor este să rămâi calm şi să nu te stresezi atunci când eşti conştient de
dragostea şi grija lui Dumnezeu pentru tine!
Studiile efectuate în mai multe ţări au evidenţiat beneficiile clare pe care le are credinţa religioasă
asupra sănătăţii, arătând că persoanele care cred în Dumnezeu tind să trăiască mai mult, să sufere mai
puţin de depresie şi să depăşească mai uşor traumele. Este adevărat că puterea supranaturală a lui
Dumnezeu poate să ne aducă vindecare prin minuni, dar nu trebuie să facem din aceasta o regulă.
Însă pacea, încrederea şi speranţa pe care ni le inspiră credinţa, ne ajută să ne formăm o atitudine
mentală care să aibă o influenţă pozitivă asupra stării generale de sănătate. Pe bună dreptate, o inimă
veselă este un bun medicament şi chiar mai mult decât atât, fiindcă ea nu are efecte secundare
nedorite.
 Citiți împreună Matei 6,27-34 și Romani 15,13. Care sunt ideile principale ce reies din
aceste pasaje?
Una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care ne confruntăm toţi este stresul; în general, el
nu este legat neapărat de traumele majore din viaţă, ci de presiunile zilnice, de viaţa obişnuită.
Aproape 90% dintre pacienţii pe care îi consultă medicii, se plâng de neplăceri legate de stres. Ştiinţa
a arătat că, atunci când suntem stresaţi, organismul nostru produce nişte hormoni care pot afecta mai
multe organe. Dacă starea aceasta se prelungeşte, organele nu mai funcţionează normal şi sunt
predispuse la boli. Bunăoară, stresul produce adrenalină care face ca inima să bată mai repede şi mai
tare, ducând la palpitaţii. Unii hormoni de stres duc la micşorarea vaselor de sânge, producând
hipertensiune. Stresul poate induce o respiraţie rapidă şi superficială, chiar hiperventilaţie. De
asemenea, poate avea ca efect reducerea cantităţii de sânge care ajunge la stomac, generând
probleme digestive. (Cine nu ştie ce dureri de stomac poţi avea când ţi-e frică sau când eşti neliniştit
şi îngrijorat?!) Stresul poate duce la creşterea nivelului de glucoză din sânge, fapt care poate
determina apariţia diabetului. De asemenea, se ştie că stresul poate avea un efect negativ asupra
somnului, care la rândul lui poate avea un efect negativ asupra stării generale de sănătate. În acelaşi
timp, s-a demonstrat că stresul afectează negativ sistemul imunitar – scutul principal al organismului
împotriva bolii.
Lista poate continua. Mesajul este limpede: trebuie să învăţăm să învingem stresul. Aici credinţa în
Dumnezeu poate avea un rol foarte important, întrucât cunoaşterea şi experimentarea personală a
29
realităţii dragostei lui Dumnezeu poate avea un efect calmant, reducând într-o mare măsură stresul şi
consecinţele lui negative asupra sănătăţii.
CREDINȚA ȘI VINDECAREA PRIN MINUNI (suplimentar)
Chiar şi în urma unei citiri superficiale a Evangheliilor, putem observa că lucrarea lui Domnul Iisus a
fost aceea de a vindeca prin minuni. El a vindecat oameni bolnavi, orbi, muribunzi şi chiar i-a înviat pe
unii prin puterea Sa supranaturală. În cazul unora, credinţa a fost socotită o condiţie necesară pentru
vindecare (Mat. 9,2.22.28.29; 15,28).
În alte cazuri însă, necredinţa a fost o piedică în calea vindecării, aşa cum s-a întâmplat în Nazaret
(Mat. 13,58; Marcu 6,5.6), iar când ucenicii nu au putut să facă o vindecare, Domnul Iisus le-a spus că
nereuşita se datora necredinţei lor (Mat. 17,14-20).
Credinţa este un element esenţial pentru aceste vindecări şi faptul acesta i-a făcut pe unii să creadă
că, dacă o persoană bolnavă nu se vindecă în urma rugăciunii, înseamnă că îi lipseşte credinţa. Însă
aceasta este o gândire superficială, greşită, cu privire la credinţă şi la vindecare.
 Ce ne spun textele următoare despre credinţa celor vindecaţi de Domnul Iisus? Ce

lecţii putem desprinde de aici? (puteți citi sau povesti, la alegere, relatările următoare: Mat.
12,9-13; Luca 13,11-13; 14,2-4; 22,47-52)
În niciunul dintre aceste texte nu se menţionează că oamenii vindecaţi ar fi avut credinţă. Aceasta nu
înseamnă că se micşorează importanţa credinţei în ceea ce priveşte vindecarea prin minuni; textele
vor să arate doar că mărturisirea credinţei nu este întotdeauna un element esenţial.
Adevărul este că nu înţelegem de ce în unele cazuri putem observa intervenţia supranaturală clară din
partea lui Dumnezeu pentru vindecare. În alte cazuri, vindecarea apare în urma unui proces natural şi
putem crede, pe bună dreptate, că mâna lui Dumnezeu lucrează în favoarea celui bolnav în acest fel.
Mai sunt şi cazuri în care, din motive de neînţeles, vindecarea nu are loc aşa cum ne-am rugat şi ne-
am dorit. Vestea cea bună pentru noi, creştinii, este aceea că putem avea încredere în dragostea, mila
şi bunătatea lui Dumnezeu chiar şi în această situaţie, chiar când trăim tragedii inexplicabile, care sunt
o parte a vieţii în această lume căzută.
ÎNTREBARE DE REFLECȚIE: Putem învăţa să avem încredere în Dumnezeu şi în dragostea Sa faţă de noi
chiar şi atunci când rugăciunile pentru sănătate şi vindecare par a nu primi răspunsul dorit?
REZUMAT ȘI CONCLUZII
Să nu uităm că nu credința ne vindecă, ci Dumnezeu. Este greșit să afirmăm că ne transportă cheia de

contact; mașina ne transportă; dar câte mașini pot funcționa fără cheie? (Deși nu conștientizăm acest
lucru, noi manifestăm credință în capacitatea mașinii noastre de a ne transporta, prin simplul fapt că
introducem cheia în contact.) Este important să face această distincție întrucât unii, pornind de la
rezultatele cercetărilor despre rugăciune, au sugerat că un mare număr de vindecări se datorează
autosugestiei. Cu alte cuvinte, ei afirmă că ceea ce contează în procesul de vindecare este credința
pacientului în vindecarea divină și nu realitatea existenței unui Medic divin. Dumnezeu are puterea de
a vindeca, fie că avem sau nu credință. Totuși, atunci când Dumnezeu alege să ofere vindecare, de
obicei credința – această cheie care deschide vistieria cerului – este prezentă și faptul acesta nu ne
surprinde.
30
„Legătura care există între minte şi trup este foarte strânsă. Când una este afectată, cealaltă
reacţionează. Starea minţii are mult de a face cu sănătatea organismului. Dacă mintea este liniştită şi
veselă, dacă este însoţită de o conştiinţă împăcată şi de un sentiment de satisfacţie pentru fericirea
adusă altora, lucrul acesta va produce o bucurie care va afecta întreg organismul, făcând ca sângele
să curgă mai liber şi întreg trupul să se învigoreze. Binecuvântarea lui Dumnezeu este vindecătoare şi
cei care urmăresc, în mare măsură, binele altora vor cunoaşte în inima şi în viaţa lor această
binecuvântare minunată.” – Ellen G. White, Sfaturi privind administrarea creştină a vieţii (ediţia 2007),
pag. 258, 259
„Noi toţi dorim răspunsuri imediate şi directe la rugăciunile noastre şi suntem ispitiţi să ne descurajăm
când răspunsul întârzie sau soseşte într-o formă neaşteptată. Însă Dumnezeu este prea înţelept şi bun
ca să răspundă întotdeauna la rugăciunile noastre exact când şi cum dorim noi. El va face mult mai
mult decât să ne împlinească toate dorinţele. Şi pentru că ne putem încrede în înţelepciunea şi iubirea
Sa, nu ar trebui să-I cerem să fie de acord cu voinţa noastră, ci să căutăm să pătrundem şi să împlinim
scopul Său. Dorinţele şi interesele noastre ar trebui să se piardă în voinţa Sa. […] Credinţa este întărită
prin exerciţiu. Trebuie să lăsăm răbdarea să-şi facă lucrarea sa desăvârşită, amintindu-ne că există
făgăduinţe preţioase în Scripturi pentru aceia care Îl aşteaptă pe Domnul Iisus.” – Ellen G. White, Divina
vindecare (ediţia 1997), pag. 214
Evaluare
Principii referitoare la credință și vindecare:
1. Există o legătură strânsă între dimensiunea fizică și cea spirituală

2. Dumnezeu este Acela care vindecă, nu credința
3. Dumnezeu are o perspectivă de ansamblu asupra situației și alege uneori să nu ofere
vindecare
4. Vindecarea adusă de medicina modernă vine tot de la Dumnezeu
Odată subliniate aceste idei, discutați cum puteți să le aplicați în cazurile următoare (alegeți-le pe cele
pe care le considerați oportune și cereți-le participanților să ofere soluții):
CAZUL 1: Soția lui Bogdan, Dorina, s-a stins din viață de curând, la vârsta de treizeci și trei de ani, lăsând
în urma ei trei copii pe care el trebuie să îi crească singur. El nu era foarte activ în biserică (prea
religios), iar sora Dorinei, Iuliana, le-a spus deseori copiilor că Bogdan este vinovat pentru moartea
mamei lor, fiindcă nu a avut suficientă credință că Dorina va fi vindecată. Ce i-ați spune lui Bogdan?
Dar Iulianei? Dar copiilor?
CAZUL 2: Valentin a primit de curând vestea că are cancer. El le-a cerut membrilor bisericii pentru el,
spunând că are încredere că Dumnezeu îl va vindeca și că refuză tratamentul propus de medici. Dacă
este tratat în stadiile incipiente, tipul de cancer de care suferă el răspunde la tratament în proporție
de 80%. Ce i-ați spune lui Valentin? Dar familiei lui?
CAZUL 3: Costel se îngrijorează din orice motiv. Are un serviciu bun unde lucrează de peste 12 ani, dar
este îngrijorat că va scădea cererea pentru produsele companiei lui și că lucrul acesta va duce la
disponibilizări. El are trei copii sănătoși; dar a urmărit o emisiune în care se vorbea despre un virus rar
care atacase deja treizeci de copii și a ajuns la concluzia că și copiii lui manifestă simptomele bolii
respective. Noaptea visează că niște teroriști aruncă în aer podul pe care îl traversează de obicei în
drum spre serviciu. În cele din urmă, află că are ulcer. Cum puteți să-l ajutați pe Costel?
31
Vor fi apreciați participanții care s-au implicat activ în cadrul discuțiilor de grup și vor fi încurajați toți
să manifeste bună-dispoziție și încredere în ajutorul lui Dumnezeu. Se va anunța titlul temei
următoare.
32
Tema 8 – Odihna și refacerea
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să cunoască măsurile luate de Dumnezeu, pentru ca noi să ne bucurăm de

odihnă fizică și sufletească;
 Membrii grupei să identifice semnalele date de trup și minte, prin care realizăm că avem
nevoie de odihnă;
 Membrii grupei să identifice consecințele pe care le vom suporta dacă ignorăm nevoia de a
munci sau nevoia de a ne odihni.
POVESTIRE INTRODUCTIVĂ: Se povestește că un om de afaceri, care făcea o vizită într-o țară în curs
de dezvoltare, a fost intrigat când a văzut un localnic, odihnindu-se într-un copac și bucurându-se de
razele soarelui și de briza oceanului. L-a abordat și l-a acuzat că lenevește. Localnicul l-a întrebat
politicos ce credea el că ar trebui să facă, iar omul de afaceri i-a răspuns: „Muncește mai mult,
economisește bani, apoi investește-i într-o afacere. Tragi puțin la început, dar în scurt timp vei putea
extinde afacerea. Atunci vei putea angaja oameni care să lucreze pentru tine și vei fi bogat ca mine –
îți vei lua vacanțe și le vei petrece în locuri exotice, stând pe plajă și bucurându-te de briza oceanului.”
Localnicul a replicat: „Dar asta fac acum!”
CAZ ADEVĂRAT: Doi oameni dețineau două terenuri învecinate a câte 1 hectar fiecare. Bărbatul mai în
vârstă și-a cumpărat cu 200 de dolari o mașină manuală de tuns iarba, fiindcă îi plăcea să facă mișcare.
Vecinul lui a cumpărat cu 3000 de dolari un tractor de tuns iarba, ca să termine treaba repede, pentru
că avea un abonament de 500 de dolari/an la o sală de fitness, unde putea să facă exerciții pe banda
de alergare!
POVESTIRE: Un tânăr inteligent, care studia medicina la Loma Linda, a constatat că era epuizat. Se
trezea dimineaţa la ora patru şi lucra până la miezul nopţii. Se străduia să ţină pasul cu programul
intens de cursuri, dar degeaba. Rămânea mereu în urmă.
Tânărul „a apelat disperat la ajutorul profesorului lui. Acesta, om cu experienţă, i-a recomandat să
doarmă cel puţin şapte ore în fiecare noapte, orice-ar fi, şi să facă în fiecare zi exerciţii viguroase timp
de 30 de minute. Lui Tom nu-i venea să creadă… dar, în cele din urmă, a acceptat să încerce acest
program. De altfel, era atât de în urmă cu materia, încât oricum nu mai conta. Spre uimirea lui, notele
au început să crească după numai două săptămâni. Până la sfârşitul anului, se afla în prima treime a
studenţilor din anul lui şi şi-a încheiat pregătirea medicală cu succes şi la timp.”
Mulţi dintre noi ne simţim exact ca Tom. Cu toţii avem nevoie de odihnă, ca să ne bucurăm de o
sănătate optimă, nu doar fizică, ci şi mentală, spirituală şi socială.
Mulţi dintre noi trăim într-un mediu foarte tensionat, care ne impune un ritm rapid. Sunt atât de multe
lucruri de făcut şi avem atât de puţin timp ca să le facem. Maica Tereza spunea: „Cred că astăzi lumea
este pe dos şi suferă atât de mult, din cauză că în cămin şi în viaţa de familie există foarte puţină
33
dragoste. Nu avem timp pentru copiii noştri, nu avem timp unul pentru altul. Nu avem timp să ne
bucurăm unii de alţii.”
Adesea, dorinţa de a fi în frunte, de a face bani şi de a fi renumit domină totul până într-acolo, încât
sunt sacrificate căsnicia, familia şi chiar sănătatea. Bineînţeles că munca asiduă, efortul şi lupta de a
avea cele necesare pentru noi şi pentru familiile noastre sunt bune; Biblia nu are cuvinte de laudă
pentru leneşi (vezi Prov. 6,9; 13,4; 2 Tes. 3,10). Însă atunci când exagerăm în lucrurile bune, avem de
suferit şi noi, şi cei dragi ai noştri. Întâlnim atât de des taţi care lucrează tot timpul şi care spun că fac
lucrul acesta „pentru familie”. În cele din urmă, tocmai familia are de suferit din cauza absenţei
excesive a tatălui.
 Care a fost intenţia lui Dumnezeu în ceea ce priveşte munca, înainte de căderea
omului în păcat? Citiți Geneza 2,15
Încă de la început, chiar înainte de căderea în păcat, intenţia lui Dumnezeu a fost ca oamenii să
muncească şi, totodată, să se odihnească după ce muncesc. În mod special acum, când ne despart de
Grădina Edenului mai multe mii de ani, trebuie să ne amintim că puterile trupului nostru sunt limitate
şi, de aceea, odihna este vitală.
 Ce ne spune Scriptura despre nevoia noastră de odihnă, indiferent de activitatea în

care suntem implicaţi şi indiferent de importanţa ei? Marcu 6,30-32
Domnul Iisus Şi-a luat timp să Se odihnească împreună cu ucenicii Săi. El ştia că trupul are nevoie de
timp ca să-şi recapete puterile. Şi noi avem nevoie zilnic de un timp de odihnă. În timp, privarea
repetată de somn are ca efect scăderea capacităţii fizice şi emoţionale. Chiar dacă suntem tineri,
sănătoşi şi puternici, corpul nostru are nevoie de odihnă, iar mai devreme sau mai târziu, stilul de viaţă
necumpătat îşi va spune cuvântul.
 Ce lucruri te motivează, te stimulează şi te determină să lucrezi mai mult?

(Indiferent cât de nobile şi de bune sunt acestea, trebuie să te întrebi dacă merită să-ţi pierzi
sănătatea pentru ele.)
NEVOIA DE ODIHNĂ
Cu toţii suntem conştienţi că avem nevoie de odihnă. Avem nevoie de mâncare, de apă şi de odihnă.
Corpul ne dă deseori semnale clare că este timpul să ne odihnim. De cele mai multe ori, dacă am lua
aminte la aceste semnale, ne-am odihni suficient.
Din nefericire, foarte des suntem atât de absorbiţi de tumultul vieţii, de câştigul de bani, de alergatul
încolo şi încoace, încât nu mai auzim ce ne spune corpul nostru. Câţi oameni nu au fost forţaţi să se
odihnească, uneori pentru vreme îndelungată, pentru că s-au îmbolnăvit? Dacă ar fi ascultat semnalele
date de corpul lor, ar fi fost sănătoşi!
Mai devreme sau mai târziu, într-un fel sau în altul, ne vom odihni. Întrebarea este: De ce să nu alegem
calea cea mai bună pentru odihnă?
 Ce semnale îţi dă corpul tău, semnale prin care îţi spune că a sosit timpul să te opreşti
şi să te odihneşti?
34
Fiecare fiinţă are nevoie de un timp de odihnă pentru refacerea puterilor. Să ne gândim la cuvântul a
reface care înseamnă „a aduce din nou în starea de mai înainte”, „a se face din nou sănătos”, „a se
întrema”.
„Somnul, mijlocul plăcut de refacere a organismului, înviorează trupul obosit şi îl pregăteşte pentru
îndatoririle zilei următoare.” – Ellen G. White, Îndrumarea copilului, pag. 342
De obicei, suntem tentați să limităm discuția despre odihnă la dimensiunea ei fizică. Componenta fizică
are importanța ei, însă odihna nu ar trebui definită niciodată doar din această perspectivă. Spre
deosebire de simpla inactivitate, odihna are un scop, o semnificație, un plan și un obiectiv. Ea nu este
totuna cu lenevia. Odihna este un element complementar muncii. Ambele au fost poruncite de
Dumnezeu în anumite scopuri. Ele depind una de alta pentru a căpăta semnificație. În cadrul acestei
lecții ne propunem să descoperim care este rolul odihnei și al muncii din punct de vedere spiritual,
emoțional, mental și fizic. În planul lui Dumnezeu, odihna este răspunsul Său la oboseala, neliniștea,
stresul, depresia, epuizarea, frustrarea, singurătatea și excesele sub care omul modern ascunde lipsa
unui rost în viață.
 Citiți împreună Matei 11,28-30. Ce înseamnă? Cum înțelegeți aceste cuvinte/această

idee?
Odihna pe care ne-o oferă Dumnezeu este mai mult decât odihna fizică. Este odihnă pentru suflet.
Avem nevoie să experimentăm odihna deplină pe care El ne-o oferă. Somnul profund este suficient
pentru odihna trupului, o vacanţă ne poate oferi odihnă emoţională. Dar unde putem găsi odihna
spirituală, linişte pentru frământările adânci ale inimii?
Dumnezeu este gata să le ofere odihnă sufletească/spirituală tuturor celor care vin la El. Ce cuprinde
ea? Ea cuprinde eliberarea de durerea şi vinovăţia care vin din efortul de a fi primiţi de Dumnezeu pe
baza faptelor noastre bune. Noi găsim odihnă în făgăduinţa că suntem primiţi de El prin lucrarea
desăvârşită a lui Domnului Iisus, şi nu prin faptele noastre nedesăvârşite. (Hab. 2,4; Rom. 1,17; Gal.
3,11)
Dumnezeu ştie ce lupte avem de dus, ştie care sunt poverile noastre şi ne îndeamnă să avem încredere
în bunătatea şi grija Sa faţă de noi, oricare ar fi situaţia în care ne aflăm.
Cu toţii avem nevoie de un timp şi de un loc în care să ne îndreptăm gândurile către Dumnezeu.
Rugăciunea, studiul Bibliei şi meditaţia ne aduc un sentiment de pace şi refacere. Această retragere
din tensiunea şi stresul vieţii Îi oferă Duhului Sfânt timpul necesar ca să ne refacă sufleteşte.
ODIHNA ZILNICĂ
 Citiți împreună Geneza 1.
Fiecare zi a creaţiunii a fost alcătuită dintr-o seară şi o dimineaţă. Dumnezeu a creat în felul acesta un
ritm natural, în care ciclul muncă-odihnă se repetă pentru a reîntineri şi reface trupul.
Corpul omenesc are nevoie zilnic de odihnă. Studiile asupra privării de somn evidenţiază o mulţime de
efecte negative. Printre acestea se numără riscul crescut de îmbolnăvire de diabet şi obezitate,
randamentul şcolar scăzut, comportamentul psihotic, accidentele rutiere cu vătămări corporale şi
deces. Programul de lucru al piloţilor, al controlorilor de trafic aerian şi al medicilor rezidenţi este strict
planificat, precizându-se cu exactitate cât timp se va lucra şi cât timp va fi destinat odihnei. În trecut,
când nu exista lumina becului electric, oamenii dormeau când era întuneric şi munceau când era ziuă.
35
În lumea contemporană, trebuie să ne păzim de ispita de a munci mai mult decât este sănătos.
„Este cu mult mai valoros somnul de dinainte de miezul nopţii, decât cel de după miezul nopţii.”9 Acest
lucru este susținut și de descoperirea științifică a ritmului circadian, ritmul în care corpul funcţionează
în baza unui anumit ciclu de 24 de ore, cu producerea de hormoni în anumite momente ale zilei.
Studiile realizate în laboratoare arată că nevoia de somn variază de la o persoană la alta. Adulţii au
nevoie de şase până la nouă ore de somn. Se consideră că nevoia de odihnă este satisfăcută atunci
când nu există somnolenţă şi moleşeală în timpul zilei, ci un simţământ de bine şi de vioiciune.
Randamentul persoanelor care stau treze 17-19 ore la rând este asemănător cu cel al persoanelor
aflate sub influenţa alcoolului.
 Enumeră câţiva factori care te împiedică să te odihneşti bine pe timpul nopţii.
Iată câteva sugestii care te vor ajuta să dormi mai bine: Fă zilnic exerciţii fizice; Ai grijă ca în dormitor
să existe o temperatură plăcută; Nu mânca nimic cu două-trei ore înainte de a merge la culcare; Evită
tensiunile şi emoţiile puternice înainte de somn; Nu consuma alcool sau cafea şi nu folosi pastile de
somn.
ODIHNA SĂPTĂMÂNALĂ
 Ce ni se spune în Geneza 2,1-3 şi Exod 20,8-11 despre importanţa odihnei? (Citiți la

clasă aceste două pasaje)
Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea, la încheierea lucrării de creaţiune. Textul declară limpede că
Dumnezeu Însuşi S-a odihnit.
Nu trebuie să uităm niciodată că Sabatul este o zi adusă la existenţă pentru binele nostru, o zi destinată
meditaţiei, în care să contemplăm bunătatea lui Dumnezeu şi să ne bucurăm de darurile minunate
primite de la El. Sabatul este o dovadă neîntreruptă că recunoaştem dragostea Sa. Dincolo de toate
beneficiile spirituale, Sabatul ne oferă posibilitatea de a ne retrage din truda, luptele, stresul şi
oboseala din timpul săptămânii. Sabatul este ziua în care trupul şi sufletul nostru pot beneficia de
odihna, care este atât de necesară.
Evaluare
Alcătuiți o listă cu lucrurile care ne împiedică să ne odihnim suficient.
Vor fi apreciați participanții care s-au implicat activ în cadrul discuțiilor de grup și vor fi încurajați toți
să folosească înțelept timpul alocat muncii și odihnei. Se va anunța titlul temei următoare.
9
Ellen G. White, Manuscript Releases, vol. 7, pag. 224.
36
Tema 9 – Temperanța
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să poată definii termenul „temperanță”;

 Membrii grupei să rețină principiul lui Xenofon;
 Membrii grupei să identifice în viața lor un lucru de la care să se abțină total.
POVESTIRE INTRODUCTIVĂ: Un bărbat, care a fost odată un judecător respectat, trăieşte acum în
sărăcie şi este victima abuzului de alcool. Din cauza acestei dependenţe, care i-a furat nu numai
demnitatea, ci şi familia şi viaţa, el a schimbat roba de magistrat cu zdrenţele unui vagabond. Ce sfârşit
tragic al unei vieţi care a fost odată atât de prosperă şi plină de sens!
În anul 2007, toate emisiunile de ştiri au anunţat vestea tragică a decesului unei tinere care a murit
din cauză că a băut prea multă apă. Prea multă apă? Da. Ea a participat la un concurs în cadrul unei
emisiuni radio, unde a băut o cantitate prea mare de apă, din cauza căreia a şi murit în cursul zilei
respective. În urma autopsiei, s-a dovedit că singura cauză a decesului a fost intoxicarea cu apă. Deşi
este esenţială pentru supravieţuire şi, de regulă, nevătămătoare, apa poate ucide, dacă este
consumată în cantităţi exagerate.
Azi vom studia despre cumpătare, moderaţie, temperanţă, într-o lume care consideră că excesul
înseamnă succes. Exemplele de mai sus ne arată că lucrurile dăunătoare ar trebui evitate complet şi
cele sănătoase ar trebui folosite cu moderaţie. Moderaţia este elementul esenţial care rămâne ignorat
în cele mai multe situaţii.
Se spune că Xenofon, un filozof antic grec, definea astfel temperanța: „moderație în tot ce este
sănătos; abstinență totală de la tot ce este dăunător.”10
Ce moştenire vrei să le laşi copiilor tăi? Mai precis, ce amintiri vrei să le laşi despre tine? Că ai fost
bogat, renumit sau puternic din punct de vedere politic? Care sunt lucrurile care contează cu adevărat?
În Biblie sunt amintite multe personaje care au lăsat diferite moşteniri – unii o moştenire foarte bună,
alţii una foarte rea, iar alţii o moştenire atât bună, cât şi rea.
 Citeşte Geneza 9,20-27. Ce lecţii putem desprinde din această istorisire neplăcută?
Noe şi-a căpătat trista notorietate de a fi primul personaj din Biblie despre care se spune că s-a
îmbătat. Cât de trist să aflăm că un bărbat căruia i s-a încredinţat o răspundere deosebită şi a fost atât
de respectat, a căzut în felul acesta!
Creierul este cel care asigură comunicarea şi trebuie ferit de toxine şi de substanţe care pot duce la
întunecarea raţiunii sau a judecăţii. Experienţa lui Noe este o avertizare şi un exemplu din care putem
10
https://www.wctu.org/
37
să învăţăm că până şi cei mai „buni” dintre noi, până şi cei mai tari şi mai credincioşi nu sunt imuni faţă
de ispită şi nici faţă de păcatul făţiş. Faptul că a băut a fost deja un lucru rău, dar ni se spune că Noe
„s-a îmbătat”. Dacă Noe a putut să cadă atât de jos, ce mai putem spune despre noi?
ALCOOLUL ASTĂZI
În prima decadă a secolului 21, alcoolul a constituit cauza a aproape 1,8 milioane de decese în fiecare
an; aceasta înseamnă 3,2% din totalul deceselor care au loc pe glob. Cantitatea de alcool consumată
creşte constant. Beţia (starea la care se ajunge în urma consumului a patru-cinci pahare de alcool unul
după altul în cazul bărbaţilor, şi a trei-patru pahare unul după altul în cazul femeilor) este tot mai
prezentă în rândul adolescenţilor şi al tinerilor. Tendinţa aceasta nu dă semne că s-ar schimba curând.
Alcoolul are ca efecte dăunătoare intoxicaţia, beţia, dependenţa şi altele.
 Ce învăţături şi avertizări din Biblie ne atrag atenţia să nu folosim alcool? Jud. 13,2-8;
Prov. 20,1; 23,31-35; Is. 5,11; Efes. 5,18
Mama lui Samson a fost sfătuită să nu consume alcool în timpul sarcinii, cu mult înainte ca ştiinţa să
prezinte efectele negative ale alcoolului asupra fătului (sindromul alcoolismului fetal). Şi Solomon
avertizează cu privire la efectele alcoolului, şi în special ale vinului. Din observaţii şi, posibil, din
experienţă, el arată că alcoolul schimbă comportamentul, ducând în final la remuşcări. Isaia descrie
sugestiv cât de neadecvat se poartă preoţii când se află sub influenţa alcoolului, confirmând
avertizările date de ceilalţi scriitori biblici. Şi Pavel ne îndeamnă să fim atenţi în privinţa alcoolului.
În Biblie, când este prezentat consumul de alcool, de regulă se arată şi comportamentele

necorespunzătoare şi nedorite care îl însoţesc. De aceea, ele ne-au fost lăsate ca o avertizare.
Suntem convinşi că folosirea alcoolului este una dintre cele mai mari capcane. Câte milioane de
oameni nu au ajuns la ruină, de-a lungul secolelor, din cauza consumului acestui drog periculos, care
otrăveşte atât trupul cât şi mintea! Cât de bine ar fi, pentru noi şi pentru cei dragi ai noştri, dacă ne-
am feri cu totul de această capcană şi dacă nu am accepta niciun compromis!
 Ce paşi poţi face pentru a te asigura că tu sau cei dragi ai tăi nu vor porni niciodată pe
această cale periculoasă, care nu promite nimic bun, ci numai durere şi necaz?
„DAR AM AUZIT CĂ ALCOOLUL FACE BINE LA INIMĂ!”
După 1970, în urma unor studii făcute în Franţa, a apărut teoria despre beneficiile vinului asupra
sănătăţii inimii. În ultimii ani, reanalizarea datelor şi analize suplimentare au pus, în mare măsură, la
îndoială această teorie. Interese legate de industria băuturilor alcoolice au menţinut însă această temă
în atenţia publicului.
Nu există niciun material ştiinţific care să arate că alcoolul ar avea beneficii vizibile sau reale asupra
sănătăţii tinerilor, iar declaraţia cu privire la beneficiile alcoolului asupra sănătăţii inimii la populaţia
de vârstă mijlocie a fost combătută cu succes în literatura de specialitate apărută recent.
În studiile care arătau un beneficiu vizibil al alcoolului, în grupurile de control (formate din persoane
care nu consumă alcool) au fost incluşi şi foşti consumatori de alcool; unii dintre ei hotărâseră să nu
mai bea tocmai din cauza unor probleme de sănătate, cauzate de alcool. În general, în grupurile de
control erau incluse persoane cu o sănătate mai precară decât a celor care consumau alcool. Mai mult,
cei din grupul cu un consum moderat de alcool, consideraţi iniţial mai sănătoşi din acest motiv, se
deosebeau şi în alte privinţe de grupul de control – aveau un statut socioeconomic mai ridicat, mâncau
38
mai sănătos, făceau exerciţii fizice regulat şi aveau mai uşor acces la îngrijire medicală, caracteristici
care pot fi asociate cu sănătatea şi longevitatea. Beneficiile evidenţiate de aceste studii nu se datorau
consumului moderat de alcool, ci unor obiceiuri sănătoase.
Cât de binecuvântaţi suntem că avem sfaturile pentru sănătate care ne avertizează în detaliu cu privire
la nenorocirile pe care le aduc aceste otrăvuri, sfaturi date înainte de descoperirile ştiinţei! (scrise în
relatările Biblice) Cât de periculos este să cauţi un presupus avantaj şi să te alegi cu nenumărate efecte
dăunătoare, de la alterarea deprinderilor de mişcare şi a judecăţii la traume, violenţă, accidente,
violenţă domestică, dependenţă, demenţă, ciroză, cancer.
Un singur pahar de alcool afectează funcţia sistemului nervos şi poate duce la dependenţă. Mai mult,
alcoolul afectează capacitatea de a judeca sănătos.
Temperanţa şi cumpătarea par a fi cuvinte învechite. Temperanţa nu se referă numai la fumat, la

consumul de droguri ilegale, de alcool, cafea sau băuturi răcoritoare, ci se referă şi la lucrurile bune
care pot cauza probleme, dacă sunt folosite în exces.
Ce putem spune despre cât de mult muncim? Ai un program de lucru rezonabil? Îţi mai rămâne timp
pentru Dumnezeu, pentru familie, pentru recreaţie, pentru exerciţii fizice şi pentru slujirea altora?
Câte ore dormi? Ori munceşti fără întrerupere? Sau poate că dormi prea mult? Prea mult somn poate
avea asupra organismului efecte tot atât de negative ca şi lipsa de somn.
Dar ce putem spune despre alimentaţie? Poate că nu mănânci cărnuri grase, dar îţi umpli farfuria atât
de mult încât, la sfârşit, de-abia poţi să te mai ridici de la masă!
Ştim că razele de soare sunt binefăcătoare. Însă expunerea prea îndelungată poate duce la apariţia
cancerului. Şi exerciţiile fizice sunt importante. Mulţi nu fac exerciţii suficiente, dar şi prea multe
exerciţii pot dăuna organismului. Sexualitatea este un dar de la Dumnezeu, însă, dacă se exagerează,
apar efecte secundare dăunătoare.
Esenţa adevăratei temperanţe este surprinsă în următoarea declaraţie simplă: „Adevărata cumpătare
ne învaţă să ne reţinem de la tot ce este dăunător şi să folosim cu pricepere ce este sănătos.” – Ellen
G. White, Patriarhi şi profeţi (2006), pag. 572
 ÎNTREBARE RETROSPECTIVĂ: Analizează toate aspectele vieţii tale. Cât de cumpătat

eşti? În ce privinţe trebuie să faci schimbări? Suferi chiar acum de pe urma unor obiceiuri
dăunătoare? Cere ajutor ca să reuşeşti să faci schimbările necesare!
Filozofia multor oameni de astăzi este aceea că trupul ne aparţine şi că putem să facem cu el ce vrem
şi susţin că purtarea lor nu afectează pe nimeni, în afară de ei înşişi. Greşit.
 În ce fel te-a afectat necumpătarea altora? Cum îi afectează pe ceilalţi necumpătarea

ta? (aici puteți vorbi despre familii destrămate din cauza consumului de alcool sau alte
droguri)
 De ce trebuie să avem grijă de trupurile noastre? Citiți împreună 1 Corinteni 6,19.20
Textele acestea capătă sens numai dacă avem convingerea că suntem creaţi de Dumnezeu şi că nu am
apărut la întâmplare datorită unor forţe cosmice iraţionale. Numai atunci când contemplăm crucea şi
jertfa adusă acolo, începem să înţelegem preţul şi valoarea noastră înaintea lui Dumnezeu. Gândul
39
acesta ar trebui să ne ajute să înţelegem responsabilitatea sfântă pe care o avem, de a ne îngriji de noi
înşine nu numai spiritual, ci şi fizic.
În ciuda faptului că obezitatea devine o problemă tot mai mare în multe zone ale lumii, lăcomia este
încurajată şi acceptată. Din cauza alimentaţiei, a obezităţii şi a lipsei de exerciţiu, diabetul de tip 2 este
tot mai frecvent, afectându-i chiar şi pe adolescenţi. Dependenţa de internet şi de pornografie a stat
la originea unor cazuri inimaginabile de violenţă şi abuz sexual. Tutunul continuă să reprezinte la nivel
mondial singura şi cea mai mare cauză a decesului a peste 5 milioane de persoane anual. Au fost scrise
avertizări pe pachetele de ţigări, însă majoritatea oamenilor nu ţin cont de ele. Informarea nu are rol
preventiv, dacă nu acţionăm în conformitate cu ea.
„Sunt puţini cei care-şi dau seama aşa cum trebuie cât de mult au de-a face obiceiurile din alimentaţie
cu sănătatea, caracterul lor, capacitatea lor de a fi folositori în această lume şi cu destinul lor veşnic.
Apetitul trebuie să se afle continuu sub stăpânirea puterilor intelectuale şi morale. Trupul să fie supus
minţii, nu invers.” – Ellen G. White, Îndrumarea copilului (ediţia 2007), pag. 295
POVESTIRE DE FINAL: Un elev de clasa a IX-a a fost sfătuit de antrenor ca, înainte de concursul de
atletism, să ia o linguriță de miere pentru mai multă energie. Și, într-adevăr, elevul a avut energie.
Atunci s-a gândit că, dacă o linguriță de miere i-a dat atâta energie, un borcan întreg o să-i dea și mai
multă! Vă imaginați prin ce a trecut în timpul concursului!
În încheiere, subliniați importanța moderației în lucrurile bune. Repetați ideea că temperanța

înseamnă abstinență de la lucrurile dăunătoare și moderație în lucrurile bune.
Evaluare
Oferiți-le membrilor grupei câte o foaie de hârtie și cereți-le să facă un tabel cu două coloane. În prima
coloană să noteze domeniile în care au nevoie de mai mult echilibru (ex. hrană, muncă, timp de familie
etc.). în a doua coloană, cereți-le să scrie pașii concreți prin care doresc să schimbe situația pentru a
duce o viață echilibrată (ex. eliminarea completă a unor practici). Subliniați că activitatea este
individuală.
Pentru persoanele care nu știu să scrie puteți da sarcina să deseneze câte un obiect care să reprezinte
lucrurile din prima coloană (domeniile în care au nevoie de mai mult echilibru).
a) verbal
b) non-verbal
De asemenea, se va anunța următoarea temă.
40
Tema 10 – Optimismul: fericire și vindecare
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să identifice rolul optimismului în menținerea sănătății;

 Membrii grupei să identifice un motiv de bucurie în viața lor;
 Membrii grupei să fie capabili să recite făgăduința din Apocalipsa 21,4
PENTRU EDUCATOR: Pentru idei suplimentare, citeşte din „Divina vindecare”, de Ellen G. White,
capitolul „Vindecarea minţii”.
POVESTIRE INTRODUCTIVĂ: În celula unei închisori se află doi bărbaţi. Privirea unuia dintre ei se ridică
spre stelele strălucitoare care sclipesc pe firmamentul nopţii. El se bucură de această privelişte
frumoasă şi inima i se umple de optimism şi speranţă: există ceva mai bun dincolo de gratiile închisorii!
Celălalt bărbat se uită fix în ţărâna de lângă peretele exterior al închisorii. Nu este nimic care să-i dea
curaj şi, în felul acesta, îşi pierde treptat optimismul. El nu mai poate avea speranţă din cauza direcţiei
în care priveşte.
Scriptura înfăţişează probleme reale ale vieţii în cuvinte care sunt potrivite şi pentru noi, cei de astăzi.
Nu suntem cruţaţi de situaţii care ne pot duce la disperare. Din fericire, Biblia este plină de încurajări,
este un izvor de speranţă şi optimism.
Speranţa determină perspectiva din care privim fiecare situaţie prin care trecem. Ea ne ajută să fim
optimişti chiar şi în împrejurări nefericite. Optimismul are o influenţă pozitivă asupra emoţiilor şi
asupra sănătăţii, întărindu-ne imunitatea şi starea generală de bine.
În cele mai multe cazuri, nu putem să schimbăm împrejurările exterioare, dar putem să ne schimbăm
atitudinea faţă de ele. Astăzi vom studia despre acest principiu şi vom analiza din perspectivă biblică
motivele pentru care putem fi plini de speranţă.
EXERCIȚIU: Întrebați-i pe membrii grupei ce se întâmplă dacă legăm de un balon umplut cu heliu un
obiect greu. Discutați despre lucrurile care ne țin speranțele lipite de pământ și le împiedică să se
înalțe, la fel ca în cazul acestor baloane cu heliu.
Depresia este o boală des întâlnită în zilele noastre. În afară de tristeţe, în general, această afecţiune
este însoţită şi de dezinteres faţă de lucrurile care înainte aduceau bucurie. Persoanele afectate de
depresie se simt obosite şi fără putere, sunt cuprinse de un simţământ de inutilitate şi de deznădejde,
au un somn agitat şi acuză diverse neplăceri fizice: pro bleme digestive, dureri de cap şi de spate.
Dacă nu este recunoscută şi tratată, depresia poate duce la sinucidere, o problemă care ameninţă
toate grupurile de vârstă, dar, în unele zone, mai ales pe tinerii sub douăzeci şi patru de ani.
Adeseori, din cauza programului încărcat, ne pierdem optimismul şi speranţa. Suntem atât de absorbiţi
de lucrurile pe care le avem de făcut şi de serviciul nostru, lucruri de altfel bune şi necesare, încât
41
pierdem din vedere spiritualitatea vieții noastre. Aceasta este esenţială pentru dezvoltare în toate
aspectele vieţii noastre.
 Citiți împreună Luca 12,16-21
Toată lumea vrea să aibă succes. Nu sunt puţini cei care muncesc peste program ca să atingă acest ţel.
Cât de adesea constatăm că alergăm după succes, când adevărata noastră ţintă este valoarea lucrului
făcut! Este valoros ceea ce fac, ceea ce spun şi ceea ce gândesc sau mă asemăn cu gospodarul din
parabolă, căruia i-a rodit ţarina, dar care în noaptea aceea urma să fie judecat şi numit „nebun”?
Totuşi, chiar dacă trecem prin durere şi necaz, putem avea motive de bucurie şi optimism, cu toate că
par a fi îngropate sub muntele de necazuri şi de griji care ne tulbură atât de mult. Datorită
făgăduinţelor lui Dumnezeu, ştim că suferinţele noastre sunt trecătoare; că ele nu L-au luat pe
Dumnezeu prin surprindere şi că, în ciuda lor şi în pofida faptului că ne este greu să le înţelegem,
Dumnezeu ne iubeşte şi are grijă de noi. Tocmai când trecem prin suferinţe, aceste făgăduinţe ne oferă
speranţă şi găsim motive de bucurie şi optimism, chiar şi în situaţiile cele mai dificile.
 Ce motive de speranţă şi optimism îţi oferă următoarele texte? Romani 8,31; Romani
8,35-39; 1 Ioan 3,1; Apocalipsa 21,4.
 Ce ni se spune în 2 Corinteni 12,9.10? Cum putem aplica acest principiu la viaţa
noastră şi mai ales în împrejurări dificile?
Norman Cousins, autorul cărţii Anatomy of An Illness (Anatomia unei boli), a fost redactor al unei
reviste celebre din Statele Unite, timp de aproape treizeci de ani. În 1964, a fost lovit de o boală de
colagen. Avea dureri foarte mari. Orice mişcare a degetelor, a membrelor şi chiar a fălcii îi provoca un
chin teribil. Îi era greu să se întoarcă în pat de pe o parte pe alta. Apoi i-au apărut pe tot corpul nişte
umflături. După ce a fost pus diagnosticul, medicii i-au prescris tot felul de medicamente pentru dureri
şi diferite sedative, precum aspirina, codeina şi pastile de somn. La un moment dat, organismul lui a
început să reacţioneze la aceste medicamente şi i-au apărut nişte eczeme mai dureroase decât boala
în sine. Se părea că Norman nu avea ce să mai spere, mai ales că numai unul din cinci sute de pacienţi
se vindecă de această boală.
Într-un final, sătul de toate medicamentele şi de efectele lor secundare, a început să urmărească
serialul de televiziune Camera ascunsă, care era foarte vizionat la vremea aceea. Stătea în pat şi râdea.
Aproape imediat a observat o schimbare. Cu cât râdea mai mult, cu atât se simţea mai bine. Asistenta
îi citea uneori poveşti amuzante care îl făceau să izbucnească în hohote de râs. Cu timpul, analizele au
arătat că boala era spre vindecare. Umflăturile de pe corp au început să dispară şi omul s-a întors la
serviciu. Acest bărbat, care la un moment dat de-abia reuşea să se întoarcă în pat de pe o parte pe
alta, a reuşit în scurt timp să joace tenis, golf, să călărească şi să cânte la pian!
Nu susţinem că râsul este remediul pentru toate problemele medicale. Însă nu este nicio îndoială că
atitudinea optimistă poate avea un efect pozitiv asupra sănătăţii.
 Dacă vrei cu adevărat, poţi să-ţi controlezi atitudinea. Care este în general atitudinea
ta? Ce poţi să faci ca să fii mai optimist? Cum te poate ajuta să ai o perspectivă pozitivă asupra
vieţii, faptul că Dumnezeu te iubește?
Da, râsul şi bucuria au efecte benefice asupra sănătăţii. Râsul stimulează activitatea plămânilor şi
activitatea sistemului circulator. Ca urmare, în sânge ajung cantităţi mai mari de oxigen. Râsul are efect
42
relaxant, iar pe termen lung, poate fi asociat cu descreşterea uşoară a tensiunii arteriale. Râsul duce
la creşterea secreţiei de endorfine, care liniştesc şi relaxează creierul, alină durerea, îmbunătăţesc
starea de spirit şi intensifică activitatea globulelor albe. Optimismul şi inima veselă sunt cu totul
recomandate, atunci când se întemeiază pe înţelegerea faptului că Dumnezeu deține controlul tuturor
lucrurilor.
Ştim că nu este posibil şi nici practic să fim veseli şi să râdem fără oprire. Putem totuşi să ne obişnuim
să avem o atitudine pozitivă.
Când mintea noastră este liniştită şi când ne încredem în Dumnezeu, vedem rezultatele bune ale
acestei atitudini. Studiile au arătat că atitudinea pozitivă şi binevoitoare faţă de ceilalţi poate avea un
efect binefăcător asupra rezistenţei noastre la boli (pe lângă faptul că ne face agreabili!). Pe măsură
ce conștientizăm cât de mult ne iubește Dumnezeu, sănătatea noastră este influenţată în bine şi ne
bucurăm de vindecare emoţională şi spirituală, care ajută la vindecarea trupului.
În Proverbe 17,22 suntem puşi să alegem între o inimă veselă, care este un bun leac, şi un duh mâhnit,
care are efecte negative asupra întregii noastre fiinţe.
Un medic scria: „Dacă depresia este atât de răspândită în zilele noastre, aceasta se datorează faptului
că noi trăim în mare măsură într-o lume ireală și dedicăm o mare parte a energiei noastre unor aspirații
nerealiste... Suntem predispuși la depresie atunci când căutăm împlinirea în ceva din afara noastră.
Dacă dorim să ne bucurăm de toate avantajele materiale pe care le au vecinii noștri și credem că
aceasta ne va spori valoarea personală, că ne va împăca cu noi înșine și că ne va ajuta să ne exprimăm
propria personalitate, vom avea o mare decepție. Când decepția se cuibărește în suflet, devenim
deprimați.” – Alexander Lowen, M.D., Depression and Body (New York: Penguin Books, 1972), pag.
33,34
„Nimic nu exercită o influenţă mai mare pentru favorizarea sănătăţii sufletului şi trupului ca spiritul de
recunoştinţă şi laudă. Este o datorie categorică aceea de a ne împotrivi melancoliei, gândurilor şi
sentimentelor de nemulţumire – o datorie tot atât de mare ca aceea de a ne ruga.” – Ellen G. White,
Divina vindecare (ediţia 1997), pag. 236-237
Evaluare
Reveniți la ideea baloanelor cu heliu de la începutul lecției. Ați discutat despre lucrurile care ne
împiedică să avem speranță?
Ce se întâmplă dacă dezlegăm greutățile și lăsăm baloanele libere? Îndemnați-i pe membrii grupei să
aleagă bucuria și speranța în toate situațiile din viața lor.
Dacă până la această lecție ați creat un context favorabil, puteți încheia lecția de azi cu o rugăciune
(făcută de educatorul-voluntar) pentru acele lucruri pentru care participanții de azi sunt îngrijorați și
care îi împiedică să fie optimiști.
a) verbal
b) non-verbal
43
44
Tema 11 – Suportul social
Relațiile interpersonale și impactul lor asupra sănătății noastre fizice
90 de minute
Obiective
 Membrii grupei să recunoască importanța relațiilor sociale și a influenței lor asupra sănătății
fizice, mentale și spirituale;
 Membrii grupei să identifice acele relații pe care trebuie să le îmbunătățească;
IDEEA CENTRALĂ: Dragostea sporește calitatea vieții și îmbunătățește starea de sănătate.
Poetul medieval John Donne scria: „Niciun om nu este o insulă, singur și independent; fiecare om este
o părticică dintr-un continent, o parte dintr-un întreg.” – The Oxford Dictionary of Quotations, ediția a
treia, (Oxford: Oxford University Press, 1979), pag. 190. Am fost creați ca ființe sociale și avem
privilegiul să creăm și să dezvoltăm relații cu El și cu creațiunea Sa. Nu am fost creați să trăim în izolare.
„Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.
Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” (Ioan
13,34.35)
Este evident că, pentru un om care nu este iubit şi care trăieşte singur şi izolat, probabilitatea de a
adopta un comportament riscant este mai mare. Riscul de a se îmbolnăvi şi de a muri prematur, din
orice motiv, creşte cu 200% până la 500% în aceste cazuri. Lucrul cel mai trist este acela că izolarea ne
răpeşte bucuria de a trăi, satisfacţia pe care ne-o dau relaţiile cu ceilalţi.
S-a realizat un studiu asupra a 170 de soţii de cadre militare care primeau îngrijire prenatală într-un
spital militar. Cercetarea a evidenţiat faptul că femeile care nu au primit sprijin emoţional şi psihic au
avut de trei ori mai multe complicaţii decât cele care au primit un sprijin corespunzător.
Orice lucru care hrăneşte simţământul de izolare poate duce la boală şi la suferinţă. Tot ceea ce
hrăneşte dragostea şi apropierea, unirea şi spiritul de echipă vindecă şi aduce sănătate. Şi nu este de
mirare, întrucât suntem oameni şi am fost creaţi să trăim în societate şi în părtăşie cu alţi oameni.
Biblia spune că „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu (Geneza
1,27). La început oamenii au fost creați asemenea Aceluia care a fost dispus să le slujească altora,
spălând picioarele trădătorului Lui. Asemenea Celui care a strigat „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!”.
Aşa erau oamenii, într-o anumită măsură, înainte de intrarea păcatului în lume.
Grija pentru alţii şi dragostea neegoistă care au caracterizat viaţa lui Domnului Iisus trebuie să fi fost
reflectate într-o anumită măsură de Adam şi de Eva înainte de căderea în păcat, întrucât ei au fost
creaţi „după chipul lui Dumnezeu”.
45
Aşadar, a fi ca Domnul Iisus înseamnă a fi refăcuţi după chipul pe care l-am avut la început. Dacă ne
uităm la El, la felul în care a trăit şi i-a tratat pe oameni, la felul în care Şi-a iubit duşmanii, observăm
imediat că, de fapt, caracterul Său era clădit pe dragostea neegoistă faţă de ceilalţi. Prin urmare, la
început, oamenii au fost creaţi ca să se iubească şi să aibă grijă unii de alţii în mod neegoist. Aceasta
este o parte din ceea ce înseamnă a fi creat după chipul lui Dumnezeu.
Am fost creaţi ca să iubim şi ca să fim iubiţi, dar scopul acesta nu poate fi atins în izolare. Avem nevoie
de oameni pe care să-i iubim, dar şi de cineva care să ne iubească. Aşa se formează familia şi
comunitatea.
 Ce ne spun textele următoare despre importanţa relaţiilor interumane? Gen. 2,18;

Ecl. 4,9-10; Gal. 6,2
Relaţiile bune au o influenţă pozitivă atât asupra vieţii noastre, cât şi asupra vieţii altora. De aceea este
bine să învăţăm să dăm şi să primim cu bucurie.
Un medic a studiat importanţa legăturilor sociale şi a suportului social în relaţie cu rata îmbolnăvirii şi
cea a decesului. Legăturile sociale, culturale şi tradiţionale apropiate din cultura japoneză au rezultate
excelente asupra sănătăţii. Cu cât legăturile sociale sunt mai bune, cu atât oamenii sunt mai sănătoşi.
În continuare, el a arătat că izolarea socială are ca urmare o sănătate precară şi o rată a mortalităţii
mai mare. Relaţiile sociale semnificative influenţează pozitiv conduita fizică, mentală şi emoţională.
 Ai tendinţa de a dărui sau de a aştepta să primeşti ceva de la relaţia cu ceilalţi? Ce îţi

spune aceasta despre tine?
Când relaţia noastră cu oamenii este pozitivă şi se bazează pe sprijin reciproc, sănătatea noastră se
îmbunătăţeşte. Câţiva cercetători şi-au propus să studieze efectul unei game variate de relaţii
interpersonale asupra sănătăţii. 276 de voluntari sănătoşi au fost expuşi la virusul răcelii obişnuite. Cei
care au raportat mai puţine tipuri de relaţii, au prezentat un risc de patru ori mai mare de a răci decât
cei care au raportat un număr mai mare de relaţii. Aceste diferenţe nu se datorau altor factori, precum
imunitatea, fumatul, exerciţiul fizic, orele de somn, consumul de alcool etc. S-a arătat că diversitatea
relaţiilor era mai importantă decât numărul total de persoane cu care au interacţionat voluntarii.
Bazându-se pe susţinere reciprocă, relaţiile diverse au avut ca efect o rezistenţă crescută la infecţii,
după cum ne indică acest studiu. Relaţiile interpersonale sunt esenţiale pentru sănătatea noastră
emoţională şi spirituală.
Este adevărat că există momente când avem nevoie să fim singuri, dar nu înseamnă că nu putem să
facem parte dintr-o comunitate mai mare care să ne susţină, mai ales atunci când avem necazuri.
 Ce aflăm, în următoarele versete, despre modul în care ar trebui să ne purtăm unii cu

alţii? Efeseni 4,32; Coloseni 3,13; 1 Petru 3,8
Când înţelegem câtă îndurare a arătat Dumnezeu faţă de noi, putem începe să ne purtăm şi noi aşa cu
ceilalţi.
După cum am observat, am fost creaţi să îi iubim pe ceilalţi, la fel cum a iubit Domnul nostru. Când
facem aşa, le facem bine nu numai lor, ci şi nouă înşine.
Gândeşte-te cât de bine te simţi atunci când eşti preocupat de alţii şi când îi ajuţi, când renunţi la tine,
fără să te gândeşti că vei fi răsplătit cândva. Se întâmplă ceva în sufletul nostru. Avem o stare de bine
şi simţim o satisfacţie pe care nimic nu o poate egala. Aceasta se datorează faptului că, atunci când ne
46
dăruim altora, trăim aşa cum am fost creaţi să trăim şi împlinim scopul pentru care am fost aduşi la
existenţă.
Am văzut că perspectiva pozitivă asupra vieţii poate avea un impact pozitiv asupra organismului
nostru. Corpul nostru reacţionează mai bine atunci când avem o atitudine pozitivă, veselă şi plină de
mulţumire. De aceea, nu este de mirare că studiile ştiinţifice scot la iveală beneficiile medicale pozitive
care decurg din binele pe care îl facem altora. Este numai normal: când îi ajutăm pe ceilalţi, ne simţim
mai bine, iar când ne simţim mai bine, sănătatea noastră se îmbunătăţeşte. Ce combinaţie perfectă!
ISTORISIRE: Dacă vi se pare potrivit, citiți experiența de mai jos, extrasă din cartea lui Paul Tournier,
Escape From Loneliness. Găsiți câteva modalități practice prin care puteți veni în întâmpinarea nevoilor
altora.
„De obicei, seara, deschidea radioul exact la încheierea programului,... ca să audă un glas de om care
să-i ureze noapte bună. Totuși, lucra ca secretară... Mulți străini veneau la biroul [șefului] ei, dar acolo
vorbeau numai despre afaceri. Nimeni nu-i adresa niciun cuvânt special ei, ca persoană. Nimeni nu o
întreba cine este, cum a reușit ea, o străină venită în Geneva, după multe suișuri și coborâșuri, să
depășească suferințele care nu i s-au șters încă din amintire – toate acestea nu prezentau interes
pentru nimeni. Activitatea ei era apreciată, se bucura de respectul celorlalți, totuși, ea era tot singură.
Locuia într-un bloc înalt și modern, plin de garsoniere, unde se auzeau toate zgomotele de la vecini.
Nu îi cunoștea pe vecini, deși îi întâlnea zilnic în lift; nici ei nu o cunoșteau pe ea. Nu avea niciun prieten
apropiat. Firma la care era angajată avea sediul tot în blocul de garsoniere și ea ieșea din bloc rareori,
doar pentru cumpărăturile obișnuite. Înainte să adoarmă, deschidea radioul și asculta: `...la încheierea
programului, vă dorim să aveți o noapte plăcută!` Era un glas de om care îi vorbea ei.” (pag.13)
 De ce are singurătatea efecte atât de grave asupra sănătății organismului? Ce fapte

ale altora ne fac să ne simțim marginalizați? Ce fapte ne fac să ne simțim acceptați?
 Cum putem observa care sunt persoanele care suferă de singurătate și care au nevoie
de un prieten? Cum putem deveni mai sensibili la „strigătele” oamenilor după ajutor și
prietenie?
PROVOCARE: Gândeşte-te la o persoană căreia îi poţi face un bine (care are nevoie de ajutorul tău) şi
treci la fapte, chiar dacă este nevoie de sacrificiu de sine.
„ Avem datoria de a-i hrăni pe cei înfometaţi, de a-i îmbrăca pe cei goi şi de a-i mângâia pe cei suferinzi
şi năpăstuiţi. Avem datoria de a sluji celor disperaţi şi de a insufla speranţă celor deznădăjduiţi.” - Ellen
G. White, Divina vindecare (ediţia 1997), pag. 84, 85
Evaluare
Alcătuiți o listă cu modurile de manifestare a dragostei. Discutați despre modalitățile prin care ceilalți
își manifestă dragostea față de voi.
Completați lista cu modalitățile prin care puteți oferi mai mult sprijin emoțional, rudelor, prietenilor
și cunoștințelor voastre.
Participanţii au posibilitatea să pună întrebări legate de tema prezentată; de asemenea, au

posibilitatea să spună ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut.
47
Se vor face aprecieri cu privire la desfășurarea activității, precum și despre implicarea participanților.
Toți participanții vor fi încurajați să se gândească la modalități prin care să îmbunătățească relația cu
ceilalți.
48
Tema 12 – Evaluare finală
90 de minute
Obiective
 Educatorul împreună cu membrii grupei să recapituleze informațiile discutate de-a lungul

acestui curs și care sunt necesare completării corecte a testului final;
 Membrii grupei să completeze corect testul final;
În vederea recapitulării, educatorul va cere participanților să precizeze ce au reținut din programul

derulat și va nota pe o tablă toate răspunsurile. Acestea se vor discuta. De asemenea, educatorul va
avea în vedere să se revizuiască informațiile din fiecare lecție.
Evaluare finală
Se vor împărți fișele de evaluare finală.
Vor fi apreciate toate persoanele care au participat regulat și cele care au dat dovadă de implicare
activă în cadrul acestui program. Toți cei prezenți vor fi încurajați să reflecteze asupra informațiilor pe
care le-au aflat pe toată perioada acestui curs și să facă alegeri înțelepte în privința păstrării sănătății.
11
11
Autori principali Allan Handysides, Kathleen Kuntaraf, Peter Landless, Stoy Proctor, Thomas Zirkle. Acest
manual reprezintă o compilație.
49
Nume: _______________________________
Dată: ______________________________
Evaluare finală
1. Omul are libertatea de a alege?

a. Da
b. Nu
2. Sunt alegeri pe care le facem și care au consecințe și asupra altora, nu numai asupra noastră?
a. Da
b. Nu
3. Scrieți o alegere bună și una greșită pe care ați făcut-o (în ceea ce privește sănătatea
dumneavoastră).
Alegere bună: ________________________________________________________________
Alegere greșită: ______________________________________________________________
4. Care sunt beneficiile exercițiului fizic asupra sănătății?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Care este mediul în care Dumnezeu l-a creat și așezat pe om (pe Adam și Eva)?
__________________________________________________________________________
6. Ce anume ajută organismul să producă vitamina D?

a. Consumul echilibrat de apă
b. Oxigenul
c. Apa și aerul curat
d. Expunerea moderată la lumina soarelui
e. Odihna suficientă
f. Odihna și apa
7. Enumerați două beneficii (pentru sănătatea omului) pe care utilizarea apei le are.
a. _________________________________________________
b. _________________________________________________
50
8. Care sunt beneficiile aerului curat și respirațiilor profunde? (dați două exemple)
a. __________________________________________________
b. __________________________________________________
9. Ce timp de odihnă a lăsat Dumnezeu, încă de la crearea vieții pe pământ?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Care este principiul lui Xenofon în ceea ce privește temperanța?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
11. Ce motive de bucurie ai?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
12. Completați spațiile libere (conform Apocalipsa capitolul 21 cu versetul 4):
„El va şterge orice _______________ din ___________ lor şi ________________ nu va mai fi;
nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici ______________, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”
(Apocalipsa 21,4)
51

2024vindecare Si Sanatate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2024vindecare Si Sanatate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vindecare și sănătate

Program educativ pentru penitenciare

- Cunoașterea unor factori cu puternic impact asupra sănătății oamenilor;

Programul se adresează persoanelor private de libertate, aparținând populației generale. În cazul

Resurse umane – educatori-voluntari ai Asociației Serviciul Umanitar pentru Penitenciare/ai Bisericii

se va realiza pe întreaga perioadă a programului. În cazul persoanelor analfabete, educatorul va face

Tema 1: Ședință introductivă

Tema 1 – Ședință introductivă

 Cunoașterea componenței grupului;

ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ – „Să ne cunoaștem”

Discutați împreună cu grupa următoarea epigramă1:

Am alergat atâţia ani

 Ce ați alege între sănătate și bani? Argumentați răspunsul ales.

Iată legile sănătății pe care trebuie să le cunoaștem:3

 Încrede-te în Dumnezeu și păstrează un spirit bucuros.

Cursanții vor completa fișa de evaluare inițială.

De asemenea, se va anunța următoarea temă.

Test 1 – Evaluare inițială

1. Omul are libertatea de a alege?

4. Care sunt beneficiile exercițiului fizic asupra sănătății?

6. Ce anume ajută organismul să producă vitamina D?

9. Ce timp de odihnă a lăsat Dumnezeu, încă de la crearea vieții pe pământ?

10. Care este principiul lui Xenofon în ceea ce privește temperanța?

11. Ce motive de bucurie ai?

12. Completați spațiile libere (conform Apocalipsa capitolul 21 cu versetul 4):

Tema 2 – Puterea de a alege

 Ce alegeri nu sunt importante? Care dintre ele au consecințe pe termen lung? Ce

ALEGERI RELE ȘI ALEGERI BUNE

În continuare vom analiza câteva alegeri ale unor personaje biblice.

 Citiți Geneza 2,16-17 și 3,1-6 și 3,7-13

 Citiți Geneza 16 și 21,9-14

 Care alegeri au fost greșite? Care au fost consecințele?

 Ce moștenire lași în urma ta?

 Ce dificultăţi din viaţa ta sunt o consecinţă a alegerilor făcute de alţii?

 Ce alegeri bune poţi să faci personal pentru a contribui la procesul de vindecare?

 Citește Daniel 1,8-16

 Cum putem să ne obișnuim să facem alegeri bune?

Participanților li se va oferi posibilitatea să pună întrebări suplimentare legate de tema prezentată.

Tema 3 – Sănătate fizică și spirituală

 Membrii grupei să cunoască avantajele exercițiului fizic;

 Care sunt câteva dintre argumentele în favoarea păstrării sănătății corpului?

 Ce beneficii spirituale putem avea de pe urma exercițiilor fizice? Întrucât adevărul

Înainte de a începe un program regulat, trebuie să ne asigurăm că starea noastră de sănătate ne

Trebuie să ţinem minte trei lucruri legate de programul de exerciţii:

 Cum a pregătit Dumnezeu calea pentru actul de încununare a creaţiunii – crearea

De asemenea, este sănătos să dăm perdelele la o parte şi să deschidem fereastra, ca să permitem

Concluzia? Ca şi în cazul celorlalte principii de sănătate, moderaţia şi echilibrul în ceea ce priveşte

Efectele poluării asupra sănătății

Tema 5 – Apa – sursă de viață

 Membrii grupei să enumere modurile practice de utilizare a apei;

ACTIVITATE INTRODUCTIVĂ: Dacă vi se pare potrivit un asemenea experiment, aduceți la grupă o

 Cereți-le participanților să spună ce au simțit când au văzut apa curgând în pahar. Ce

O reclamă la o băutură răcoritoare renumită ne îndeamnă: „Astâmpără-ți setea!” Și pe bună dreptate.

 Ce ni se spune despre apă în Geneza 2,10? Ce concluzie putem trage de aici?

 De ce nu ne putem astâmpăra setea sufletească cu apa din „fântânile” pe care

Educatorul va solicita fiecărui participant să amintească un beneficiu al folosirii apei.

 Membrii grupei să identifice beneficiile aerului curat;

AER CURAT, AER POLUAT

Participanţii au posibilitatea să pună întrebări legate de tema prezentată. De asemenea, au

Tema 7 – Credința și vindecarea

 Ce ne spune Proverbe 17,22 despre relaţia dintre minte şi trup?

CREDINȚA ȘI VINDECAREA PRIN MINUNI (suplimentar)

 Ce ne spun textele următoare despre credinţa celor vindecaţi de Domnul Iisus? Ce