APOCALIPSA LUI IOAN

Capitolul 13
1 Apoi am stat pe nisipul mării. Şi am văzut ridicându-se din mare o* fiară cu* zece coarne şi
şapte capete; pe coarne avea zece cununi împărăteşti şi pe capete avea nume de hulă.
Ce este fiara ?
17 ‘Aceste* patru fiare mari sunt patru împăraţi care se vor ridica pe
pământ. 18 Dar* sfinţii Celui Preaînalt vor primi împărăţia şi vor stăpâni
împărăţia în veci, din veşnicie în veşnicie.’
Fiarele din profeția biblică sunt înpărățiile efemere ale acestei lumi, care
apar rând pe rând ca instrumente omenești în mâna celui rău, prin care
el luptă împotriva Bisericii lui Christos.
Fiara se ridică din mare. Apocalipsa 17:15
Apoi mi-a zis: „Apele* pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt* noroade, gloate, neamuri şi
limbi.
Împărăția despre care este vorba aici se ridică din mijlocul popoarelor.
Observăm o asemănare între fiară și balaurul din capitolul 12, având
același număr de capete și același număr de coarne. Practic este
aceeași entitate, anume Imperiul Roman de Apus și națiunile care apar
din dezmembrarea acestuia. Numărul de coarne este cu trei mai mare
decât numărul de capete, deoarece din Imperiul Roman de Apus au
rezultat zece națiuni, trei dintre acestea – herulii, vandalii și ostrogoții –
fiind nimicite la scurtă vreme după apariția lor.
2 Fiara* pe care am văzut-o semăna cu un leopard, avea labe* ca de urs şi gură ca o gură* de
leu. Balaurul i-a* dat puterea lui, scaunul* lui de domnie* şi o stăpânire mare.
În Daniel 7 găsim o profeție în care patru imperii mondiale sunt descrise
prin patru fiare – Babilonul e descris ca un leu înaripat, Medopersia e
descrisă ca un urs cu trei coaste în gură, Grecia, imperiul lui Alexandru
Macedon, e descrisă ca un pardos cu patru capete, iar Imperiul Roman
ca o fiară înfiorătoare.
Fiara din acest capitol este tocmai fiara a patra din Daniel 7, adică
Imperiul Roman, urmat de națiunile în care acesta s-a divizat. Este bine
de știut că, chiar și după divizarea Imperiului Roman de Apus, statele
care au rezultat au funcționat asemenea unei confederații, datorită
autorității pe care o exercita asupra lor Biserica Catolică.
Avem de a face, deci, cu trei faze mari ale Imperiului Roman: Imperiul
Roman păgân, Imperiul Roman creștin și Roma catolică (538-1798).
Asemănările cu imperiile anterioare sunt astfel:
 și-a bătut joc de tot ce este sfânt, asemenea babilonienilor;
  a căutat exterminarea Bisericii lui Christos, așa cum a căutat
Haman, în vremea lui Ahașveroș, exterminarea poporului
evreu;
 este idolatră asemenea grecilor, transformând Biserica
Catolică într-un templu păgân.
Conform versetului 2, Biserica Catolică și-a primit domnia, puterea și
stăpânirea de la Satana. Este vorba aici despre schimbarea de
aparență, de la imperiu păgân la imperiu creștin, urmând ca, ulterior,
toate națiunile să-l caute pe Dumnezeu prin intermediul Bisericii
Catolice.
3 Unul din capetele ei părea rănit* de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot*
pământul se mira după fiară.
Rana de moarte a fost primită de Biserica Catolică în anul 1798, când
papa a fost arestat de armata lui Napoleon Bonaparte. Vindecarea ranei
de moarte este un semnal de alarmă pentru zilele noastre, deoarece
aceasta înseamnă o revenire a autorității, a puterii și a tiraniei Bisericii
Catolice. Finalul versetului 3 arată că revenirea tiraniei Bisericii
Catolice va avea loc cu acordul maselor.
4 Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se
închine fiarei, zicând: „Cine* se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?”
Biserica Catolică este un intermediar prin care Satana își atrage
închinarea oamenilor.
5 I s-a dat o gură* care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci* şi două
de luni.
Hulele sunt acele cuvinte rostite de un om care se potrivesc doar în
dreptul lui Dumnezeu. Pretențiile emise de papalitate se referă la
însușirea de către aceasta a unor atribute dumnezeiești – infailibilitatea,
stăpânirea supremă, etc. Din nou se arată perioada de timp a
supremației papale – 42 de luni înseamnă 1260 de zile profetice, adică
1260 de ani.
Suveranul Pontif poartă următoarele titluri, în ordinea lor: Episcop al Romei, Vicar al lui Isus
Hristos, Succesor al Sfântului Petru, Prinț al Apostolilor, Pontif Suprem al Bisericii
Universale, Primat al Italiei, Arhiepiscop și Mitropolit al Provinciei Romane și Servitorul
Servitorilor lui Dumnezeu. La începutul anului 2006 papa Benedict al XVI-lea a renunțat la titlul
de Patriarh al Occidentului.
Din 1929 titlul temporal (lumesc) al papei a fost cel de Suveran al Statului Vatican.

Ce este un vicar?
VICÁR,  vicari,  s. m.  Preot sau episcop care ține locul unui demnitar bisericesc de
rang mai înalt. – Din  fr.  vicaire,  lat.  vicarius.
 sursa: DEX '09 (2009) 
 adăugată de blaurb. 

 acțiuni  

    +1 definiție identică

Titlul de vicar al Domnului pe care și-l arogă papa de la Roma înseamnă

locțiitor al Domnului, ceea ce este o hulă împotriva Duhului Sfânt,
deoarece, conform cu Ioan 16, Duhul Sfânt este Locțiitorul Domnului.

Lucrarea Mângâietorului
5 Acum Mă duc* la Cel ce M-a trimis şi nimeni din voi nu Mă întreabă: ‘Unde Te duci?’ 6 Dar,
pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea* v-a umplut inima. 7 Totuşi vă spun adevărul: Vă
este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul* nu va veni la voi, dar, dacă*
Mă duc, vi-L voi trimite. 8 Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul,
neprihănirea şi judecata. 9 În ce priveşte* păcatul, fiindcă ei nu cred în Mine; 10 în ce priveşte
neprihănirea* , fiindcă* Mă duc la Tatăl şi nu Mă veţi mai vedea; 11 în ce priveşte* judecata,
fiindcă stăpânitorul* lumii acesteia este judecat. 12 Mai am să vă spun multe lucruri, dar* acum
nu le puteţi purta. 13 Când va veni Mângâietorul, Duhul* adevărului, are să vă* călăuzească în
tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile
viitoare. 14 El Mă va proslăvi pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi. 15 Tot* ce
are Tatăl este al Meu, de aceea am zis că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.
Rostirea hulelor îl face pe papă nepotrivit pentru a fi episcop într-o
biserică creștină.
Titlul de succesor al sfântului Petru este bazat pe minciuna că sfântul
Petru ar fi fost temelia și primul conducător al Bisericii.
Titlul de prinț al apostolilor este o hulă, deoarece prințul apostolilor este
Christos.
Titlul de pontif suprem al bisericii universale este o hulă, deoarece
supremația în Biserică Îi aparține Domnului Christos.
Și celelalte titluri ale papei sunt vorbe mari (de mărire) și hule, deoarece
Singurul care merită a fi înălțat între credincioși este Domnul Christos.
6 Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească
Numele, cortul* şi pe cei ce locuiesc în cer.
7 I s-a dat să facă* război cu sfinţii şi* să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie,
peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam.
Versetul acesta arată împlinirea versetului 12 din Daniel 8:

În limba română, doar traducerea fidelă are o reproducere a acestui

verset mai apropiată de original, celelalte traduceri redând un text
neclar. Dar, chiar și aici, cuvântul „sacrificiului” este adăugat, în
încercarea de a da un înțeles expresiei, care, în original, este un cuvânt
care înseamnă „cel (cea) zilnic(ă).
La Sfântul Locaș, sau Locul Sfânt al Templului lui Dumnezeu din
Ierusalim, erau trei zilnice, sau necurmate. Acestea erau trei elemente
care trebuia să funcționeze continuu, anume sfeșnicul cu șapte brațe,
altarul de tămâiere și pâinile pentru punerea înaintea Domnului.
Faptul că fiara, adică Biserica Catolică, atacă Sfântul Locaș cu ajutorul
puterii militare, când Templul lui Dumnezeu de la Ierusalim era deja
distrus de armata romană, înseamnă că Locul Sfânt din Templu este un
simbol pentru o instituție a lui Dumnezeu din vremea Bisericii Catolice
Medievale, adică un simbol pentru Biserică.
Am văzut din studierea capitolelor anterioare că sfeșnicul cu șapte brațe
este un simbol pentru Duhul Sfânt – Cele Șapte Duhuri din Apocalipsa 4 –
altarul de tămâiere este un simbol pentru credincioșii care se roagă –
Apocalipsa 6 și Apocalipsa 8 – rămânând să vedem ce corespondent are
în Biserică masa cu pâinile pentru punerea înaintea Domnului din Locul
Sfânt din Templul din Ierusalim.
Christos spune despre Sine că El este Pâinea vieții, și mai spune că
Scripturile mărturisesc despre El. Deci, calea de acces la Christos
pentru noi este Sfânta Scriptură, ceea ce înseamnă că nu este greșit
dacă spunem că Sfânta Scriptură este hrana noastră spirituală.
Să înțelegem acum împotriva a ce a lucrat Biserica Catolică. Precum
am văzut, prin hulele ei, Biserica Catolică a lucrat împotriva lui Christos,
împotriva Duhului Sfânt, prin introducerea spovedaniei a lucrat împotriva
rugăciunii credincioșilor, dar eficiența ei s-a datorat interzicerii Bibliei.
Biblia este hrana spirituală zilnică a credincioșilor, care a fost interzisă
de Biserica Catolică.
A lucrat și a prosperat, deoarece a câștigat autoritatea asupra
popoarelor Europei Occidentale. I-a biruit pe sfinți, transformând
bisericile catolice în temple păgâne și prigonind pe adevărații
credincioși, urmărindu-i cu armata și nimicindu-i.
8 Şi toţi locuitorii pământului i* se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris de la*
întemeierea lumii în cartea vieţii Mielului, care a fost înjunghiat.
Traducerea corectă a acestui text este astfel:
„Și toți locuitorii pământului i se vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris în Cartea Vieții
Mielului junghiat de la întemeierea lumii”.
De ce „junghiat de la întemeierea lumii”? Pentru că, de la păcătuirea lui
Adam și a Evei încoace, lumea există doar în virtutea promisiunii
Domnului că El Însuși va rezolva problema păcatului – Geneza 3,15.
9 Cine* are urechi, să audă!
10 Cine* duce pe alţii în robie va merge şi el în robie. Cine* ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu
sabie. Aici* este răbdarea şi credinţa sfinţilor.
Textul acesta s-a împlinit odată cu arestarea papei.
11 Apoi am văzut ridicându-se* din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel
şi vorbea ca un balaur.
O altă fiară, conform cu Daniel 7, este o altă națiune. Singura mare
națiune care apare în perioada arestării papei este Statele Unite ale
Americii. Aceasta începe ca o națiune creștină – două coarne ca ale
unui miel – dar sfârșește prin a fi un instrument al Satanei – vorbea ca un
balaur.
12 Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se
închine fiarei dintâi, a* cărei rană de moarte fusese vindecată.
13 Săvârşea* semne mari, până acolo* că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ, în
faţa oamenilor.
14 Şi amăgea* pe locuitorii pământului prin* semnele pe care i se dăduse să le facă în faţa
fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi* trăia.
15 I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească şi* să facă să fie
omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei.
O icoană, adică o imagine, o asemănare cu Biserica Catolică, ceea ce
înseamnă o religie ca a Bisericii Catolice – folosirea crucii și
respectarea duminicii ca zi de odihnă sunt esențiale în Biserica Catolică,
acestea fiind preluate din cultul păgân al închinării la soare. Ele sunt
elemente comune în închinarea catolică și protestantă.
16 Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să* primească un semn pe
mâna dreaptă sau pe frunte
17 şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele* fiarei,
sau* numărul numelui ei.
18 Aici* e înţelepciunea. Cine are pricepere, să socotească numărul* fiarei. Căci* este un număr
de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.
Semnul fiarei este opusul semnului lui Dumnezeu. Conform cu Ezechiel
20,12 și Ezechiel 20,20, semnul lui Dumnezeu este respectarea Sâmbetei
ca zi de odihnă. Deci, impunerea semnului fiarei va însemna impunerea
duminicii ca zi de odihnă.
Numărul 666 înseamnă impunerea voinței omului în locul voinței lui
Dumnezeu – este un număr în care cifra 6 (omul a fost creat în ziua a
șasea) e cuprinsă de trei ori (cifra 3, la evrei, este un simbol pentru
sfințenie), mesajul numărului fiind „omul este sfânt”.