1

Page

Modele funcionale
Marjory Gordon

Modele funcionale de M. Gordon

Evaluarea pacientului este foarte importanta s tii rspunsul la procesele de viata
sau probleme de sanatate, reale sau poteniale, care pot fi tratate de asistente
medicale i anume s evalueze pacienii pentru diagnostic .
Pentru a realiza aceast evaluare, n cadrul proiectului, s-a decis s utilizeze un
instrument care poate fi folosit indiferent de model si asistenta medicala continua.
Deci, a fost ales propunerea cu modelele lor funcionale a M. Gordon (1982).
Modele configurate funcionale sunt comportamente, aproximativ comune pentru
toi cei care contribuie la sanatatea lor, calitatea vieii i obinerea potenialul lor
uman, i avnd n vedere un mod secvenial n timp.
Utilizarea de modele funcionale, permite evaluarea asistentei medicale
(sistematic i premeditat) prin obinerea semnificativa de date ( cazul, mediu
fizic, psihologic, social,) a pacientului, ntr-un mod coordonat, care faciliteaz, la
rndul su, analiza acestora , pentru corecta evaluare.
Evaluarea modelelor functionale, concentreaz atenia pe 11 domenii (sau modele)
cu semnificaie pentru sntatea persoanelor, familiilor sau comunitilor, care sunt
interactive i independente.
Modele funcionale: sunt 11denumite dup cum urmeaz:
Model 1: Percepia - Management n Sntate
Model 2: Nutriional - metabolic
Model 3: Eliminarea
Model 4: Domeniu de activitate - exerciiu
Model 5: Somn- odihna
Model 6: Cognitiv - perceptual
Model 7: Auto-percepia - conceptul de sine
Model 8: Rolul - relatii
Model 9: Sexualitate - reproducere
Model 10: Adaptarea - toleranta la stres
Model 11: Valori - credine
n urmtoarele rnduri, vom avea de a dezvolta modele diferite n ceea ce privete
coninutul lor i obiectivele, precum i modul n care le putei folosi ca instrument
util i practic pentru evaluarea, prin ntrebri, punctele relevante i focale legate de
fiecare.
Abordarea i limitele ntrebrilor utilizate n acest document, transporta o uoar
adaptare a nevoile pacientului n sine, deoarece lucrul cu persoane fizice (aa cum
este cazul n asistenta practic obinuit), nu este un prototip sau persoane

Page

abstracte, ci de o situaie patologic dat.

Cnd facem evaluarea n domeniul de aplicare al acestui proiect, pentru a descrie
situaii care nu se aplic tuturor, sau cea mai mare, de indivizi n situaia n care
descrie DRG ( Diagnosis Related Groups) * studiat.
Toate acestea caut determinarea profilului funcional al individului i modelul sau
funcional ,locul de amplasare a functiilor care sunt perturbate sau n pericol de
alterare, ntr-o anumit msur, pentru a determina ulterior un diagnostic,prin care
asistenta descrie situaia.
EVALUAREA DE MODELE FUNCTIONALE
Standard 1: Percepia - Management n Sntate
Acest model descrie practic modul n care individul percepe propria sntate i
bunstare, i modul n care se ocup de tot ce ine de sntatea lor, despre
meninerea sau recuperarea lor.
Prin urmare, este inclus n practicile de prevenire de orice fel (obiceiurile de igiena,
vaccinari, auto-examene recomandat pentru populaie, etc.), aderarea la
tratamente medicale prescrise i practicile de evitare sau de control si obiceiuri
nocive pentru sntate (de droguri, alcool, tutun, etc.) si mediul social.
n special, prin evaluarea acestui standard , scopul este de a determina
percepiile de sntate a individului, conducerea general a ropriei sntii , a
practicilor lor si preventiei personale.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Modul in care pacientul percepe starea lui de sntate? , se consider "sntos"sau
"bolnav"?
Este frecvent, este absent de la responsabilitile lui,este legat de locul de munc
sau de modificrile de studiu asupra sntii lui (raceli frecvente, dureri
nespecifice, etc.), in ultima vreme?
Are practici duntoare pentru sntatea lui: fumatul, consumul de alcool excesiv,
consuma droguri?
Face sex protejat, ca aciune adecvata vrstei?
A facut/ face vaccinuri, face auto-examenul sanului, etc?
A avut accidente, att acas, la locul de munc sau de trafic?
A urmat corect tratamentul prescris de profesionitii din domeniul sntii?
Este alergic la orice substan?
A avut spitalizari?
A primit transfuzii de sange sau produse de sange ?
A fost sau sunt expuse la practici potenial infecioase?

Page

Standard 2: Nutritie - Metabolism

Scoul evaluarii acestui model, este de a determina consumul de hran i fluide n
raport cu nevoile metabolice individuale, precum i disponibilitatea pentru aceste
posibiliti. Se va explora, de asemenea, posibilele probleme cu aportul lor.
Caracteristicile pielii i mucoaselor, precum i statutul lor este de asemenea
determinat.
Se va ntreba despre nlime, greutate i temperatur.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Care este aportul zilnic de alimente tipic? Varietate i cantitate. Numrul de
admisie / zi i de distribuie.
Are nevoie de suplimente nutritive pentru boala sa?
Care este aportul de lichide zilnic?
Cum este pofta de mancare: a sczuta/ crescuta?
Are probleme cu mestecatul, nghiirea sau digerarea alimentelor?
Are proteze?
Prezinta vrsturi, grea sau regurgitare?
Are pierdere sau crestere in greutate?
Exist variaii n nlime (la copii)?
Care este starea pielii i mucoaselor?
Ce caracteristici de elasticitate, hidratare i culoare au? Exist rni pe ele? Dac
exist, care sunt caracteristicile lor?
Cat este temperatura corpului?
Standard 3: Eliminarea
Descrie modelul funciei excretorii (intestinale, urinare i pielii) i toate
aspectele legate de aceasta: rutina personala, utilizarea de dispozitive sau materiale
pentru a controla sau de producie a eliminarilor i caracteristicile dejeciilor.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Cum sunt scaunele pacientuliu n funcie de caracteristicile organoleptice i
frecvena?
Exist un disconfort? A utilizai msuri auxiliare pentru producia lor? Exist
probleme in controlul lor?
Care este frecvena de excreie urinar? Exist dificulti, care este problema?
Exist incontinen?
Cum are transpiraia: excesiv, cu un miros puternic?
Este pacient cu o stoma sau drenaj cateter?
Standard 4: Domeniu de activitate -exercitiu
Acest model descrie capacitile de mobilitate autonom i de activitate, i
exerciii performante. De asemenea, descrie obiceiurile de odihn i recreere.

Page

Caut s cunoasc nivelul de autonomie a individului pentru activiti de viata

de zi cu zi care necesit un anumit grad de consum de energie.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Are putere, energie, suficienta pentru a face fa activitilor cotidiene?
Face vreun fel de exerciiu: n mod regulat?
Ce grad de independen n auto-ingrijire are: hrnire, baie, ngrijire i
mbrcare, mobilitate in pat i mobilitate general?
Face activiti de agrement?
Cum este tensiunea arterial? i respiraia?
Standard 5: Somn- Odihna
Descrie modele de somn, odihn i relaxare pe tot parcursul zilei, utilizrile i
modalitle individuale de a le atinge.
Date recomandate pentru a obine rasunsuri:
Cte ore a dormit zi de zi?
Doarme bine?
Se trezeste frecvent in timpul noptii?
Se trezeste odihnit i cu suficienta energie pentru restul zilei?
Are un somn revigorant?
Are comaruri?
I-a substane pentru a dormi?
Are perioade de odihn-relaxa pe tot parcursul zilei?
A folosi orice tehnica pentru a face acest lucru?
Mediul este propice pentru realizarea pauz - activitate ?
Standard 6: Cognitiv - Perceptual
Se descrie modelul senzorial perceptiv i cognitiv a individului .
Se observ gradul de adecvare a functiei vizuale, de auz, gust, atingere i
olfactiv; se verifica, dac este cazul, existena unor proteze pentru corectare
(ochelari de vedere, aparat auditiv, etc).
Acest model determin, de asemenea, existena durerii.
De asemenea,se testeaza capacitile cognitive de luare a deciziilor , memorie i
limb.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Are dificulti de a auzi sau vedea n mod corespunztor?
Folosete ajutor sau ochelari , sau roteza pentru auz?
Are modificate gustul, mirosul sau senzaiile tactile?
Este greu s memoreze?
Este dificil s se concentreze?
Este uor sa i-a decizii?

Page

Sunt probleme cu nvarea limbii sau?

Simte durere sau disconfort fizic? Cum le elimina?
Standard 7: Auto-percepia - Conceptul de sine
Descrie modelul auto-concept si auto-percepie. Acesta include atitudini
individuale fa de el nsui, fa de imaginea corpului , identitatea i
despre sentimentul general pe care il merit. Observai modelul de conversaie i
manifestri nonverbale (poziia corpului, contact cu ochii, etc.).
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Cum se vede? Este bine cu sine ?
Au existat schimbri n corpul tu? Dac da, cum i le-a asumat?
Este de multe ori suprat? Este de multe ori plictisit sau manifesta fric?
Are tendinta spre anxietate sau depresie?
Are perioade de disperare?
Standard 8: Rol- Relatii
Acest model include rolul social jucat de ctre persoana n familie, la locul de
munc, etc.,si responsabilitile pe care trebuie s i le asume din cauza aceasta.
In evaluarea acestui model, importana va fi acordat privind existena unor
probleme n familie i / sau a relaiilor sociale.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Locuiesc singuri sau cu familia? Din cati membri este alctuita familia i care
sunt ?
Depinde de familie la realizarea unor lucruri importante?
Sunt probleme n relaiile de familie: de cuplu, cu copii, cu prinii?
Exist probleme la locul de munc sau locul de studiu?
Exist satisfacie in ceea ce se face ?
Apartine unui grup social? Are prieteni? Cum se raporteaza la ele?
Se simte parte a comunitii din care face parte?
Standard 9: Sexualitate - Reproducere
Descrie modele de satisfacie sau insatisfacie sexuala i, de asemenea,,
descrie modelul de reproducere i tot ceea ce are legtur cu ea.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
La ci ani a aprut menopauza sau menarha (dup caz)?
Cum este menstruatia ta?
Au existat sarcini? Au existat avorturi?
Are pprobleme legate de reproducere ?
Daca utilizeaza controlul naterilor (contraceptive)?
Exist probleme sau modificri n sex?

6
Page

Standard10: Adaptarea - toleranta la stres

Descrie modelul general de adaptare n ceea ce privete eficiena i tolerana la
stres. Acesta include rezerva individuala sau capacitatea de a rezista ameninrilor
la integritate, moduri proprii de eliminare a stresului, sisteme de sprijin familial
sau/ i alte situaii de a controla si administra stresul.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Au existat schimbri majore n viaa ta n ultima vreme i ai trit o criz?
Cnd are probleme, mai degrab dect s le recunoasca, le ascunde n consumul de
droguri, alcool, sau alte substane, pentru a scapa ?
Are pe cineva aproape de sine pentru a-si povesti probleme cu ncredere?
Nu ii este nimeni aproape atunci cnd este necesar?
Ce zice de probleme atunci cnd acestea apar?
Standard11: Valori - Credinta
Descrie modele de valori, scopuri i credine (inclusiv spirituale), care pot
ghida deciziile i alegerile de via ale individului. Aceasta este perceputa ca
importanta n via i percepia de conflict de valori, credine i ateptrile care
sunt legate de sntate.
Date recomandate pentru a obine raspunsuri:
Religia este importanta in viata ta?
Il /nu-l ajuta atunci cnd apar dificulti?
Are starea dumneavoastr de sntate actual, legatura cu vreo o practic
religioas?
Practica religioas sau cultural are influen asupra sanatatii sale, sau este legata
de starea generala de sanatate?
Ce zici de boala si moarte?
*Sistemul de clasificare in grupe de diagnostice (Diagnosis Related Groups DRG) reprezinta, asa cum o arata si numele, o schema de clasificare a pacientilor
in functie de diagnostic. Acest sistem este asemanator sistemului de clasificare
internationala a bolilor (International Classification of Diseases - ICD), in care
diagnosticele sunt clasificate in clase si subclase. Spre deosebire de acesta, in
sistemul DRG se utilizeaza un criteriu suplimentar de clasificare, si anume costul
resurselor consumate pentru ingrijirea pacientului. In acest fel, prin sistemul DRG,
pacientii pot fi clasificati simultan atat dupa patologie cat si dupa costul ingrijirilor,
ceea ce asigura posibilitatea de a asocia tipurile de pacienti cu cheltuielile
spitalicesti efectuate.

Page

Acest sistem a fost dezvoltat in anii '70, in SUA, la Universitatea Yale, de un grup
de medici, economisti si statisticieni, care au incercat sa imagineze un sistem de
evaluare a rezultatelor spitalelor.
Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizeaza caracteristicile fiecarui
pacient externat (varsta, sex, durata de spitalizare, diagnostice principale si
secundare, proceduri, starea la externare si greutatea la nastere (in cazul nounascutilor), iar in functie de acestea pacientii sunt clasificati intr-o categorie
distincta (o grupa de diagnostice) .
Sistemul DRG muta paradigma functionarii unui spital de la nivelul resurselor si a
procesului desfasurat spre rezultatele activitatilor, reflectate in pacientii tratati de
spital. Astfel, sistemul DRG realizeaza o "fotografie" a rezultatelor spitalului.
Grupele de diagnostice sunt concepute in lumina standardizarii rezultatelor
spitalului (rezultate exprimate in termenii pacientilor externati, "omogenizati" in
interiorul acestor grupe) si merg intr-o directie opusa aforismului "nu exista boli, ci
bolnavi".
Grupele de diagnostice au doua caracteristici esentiale:
omogenitatea clinica, adica intr-un anume DRG cazurile (pacientii) sunt
similare, din punct de vedere clinic, dar nu identice si
omogenitatea costurilor, adica fiecare DRG contine cazuri ce necesita un
consum asemanator de resurse.
Grupele de diagnostice sunt de doua tipuri, medicale si chirurgicale, in functie de
prezenta sau absenta unei interventii chirurgicale si sunt concepute pentru a acoperi
patologia asociata pacientilor acuti ce solicita spitalizarea.
Pentru a putea clasifica fiecare pacient externat intr-o grupa de diagnostice sunt
necesare parcurgerea a patru mari etape:
1. disponibilizarea datelor clinice despre pacientii externati. Clasificarea DRG
necesita obligatoriu 7 variabile pentru fiecare pacient: varsta, gen, durata de
spitalizare, diagnostice principale si secundare, interventii chirurgicale sau
alte proceduri efectuate, starea la externare, si greutatea la nastere (numai
pentru nou-nascuti);

Page

2. codificarea datelor necesare (pentru diagnostice si proceduri), in vederea

utilizarii unui limbaj standardizat pentru acest variabile si pentru a putea fi
folosite cu mai multa usurinta;
3. colectarea sub forma electronica a acestor date clinice din foaia de
observatie a pacientului;
4. clasificarea fiecarui pacient externat intr-o grupa de diagnostice, folosind un
sistem de clasificare DRG. Acest proces se realizeaza prin trimiterea
automata a fiecarui pacient intr-o grupa de diagnostice, folosind o aplicatie
software numita "grouper".
In acest moment in Romania se utilizeaza sistemul de clasificare din SUA, numit
HCFA DRG v. 18. Din octombrie 2005 s-a achizitionat de Ministerul Sanatatii (in
urma unui acord incheiat cu Guvernul Australiei) sistemul de clasificare din
Australia, AR-DRG v.5. In urma acestui acord, Romania poate utiliza timp de 5 ani
sistemul AR-DRG v.5, si poate sa-l foloseasca ca baza de pornire pentru
dezvoltarea unui sistem romanesc de clasificare in grupe de diagnostice.
Sistemul de clasificare AR-DRG din Australia are mai multe grupe de diagnostice,
acopera mai bine patologia clinica si este complementar cu sistemul de codificare a
diagnosticelor si procedurilor utilizat in acest moment in Romania.
Deoarece sistemul DRG permite clasificarea pacientilor spitalului, Administratia
Federala de Finantare a Serviciilor de Sanatate din SUA (HCFA) a decis in anul
1983 sa foloseasca sistemul in finantarea spitalelor (pentru pacientii asigurati prin
HCFA, in majoritate beneficiarii programului Medicare).
Cum se poate face finantarea spitalelor pe baza sistemului DRG? Pentru fiecare
pacient externat si trimis intr-o grupa de diagnostice a fost stabilit un tarif, care va
fi platit spitalului indiferent de nivelul resurselor consumate cu pacientul respectiv.
Din acest moment se poate spune ca se intervine asupra "fotografiei" rezultate la
nivel de spital, deoarece spitalele isi vor modifica activitatea in vederea realizarii
unei "fotografii" care sa le aduca un venit mai mare.
Pentru a folosi sistemul DRG la finantarea spitalelor, odata clasificati pacientii in
DRG, mai sunt necesare doua etape:
1. stabilirea de tarife pentru fiecare grupa de diagnostice (sau valori relative ale
tarifelor); acestea au la baza costurile adiacente pacientilor din fiecare grupa
de diagnostice si se pot importa odata cu sistemul de clasificare DRG sau

Page

pot fi dezvoltate de fiecare tara; odata calculate aceste costuri ele sunt
transformate in tarife si utilizate pentru toate spitalele participante la schema
de finantare.
2. alocarea bugetului destinat asistentei spitalicesti catre spitale, plecand de la
numarul si tipul pacientilor externati (case-mix-ul fiecarui spital) si lista de
tarife (sau de valori relative) pentru fiecare DRG.
Prin finantarea in sistem DRG, spitalele ce vor avea costuri pentru un anumit DRG
mai mari decat tariful stabilit vor pierde resurse la acea categorie de pacienti, iar
cele cu costuri, pentru un anumit DRG, mai mici decat tariful stabilit vor castiga
resurse la acea categorie de pacienti.
Per total, spitalele sunt stimulate sa pastreze costurile la un nivel inferior tarifelor
pe fiecare tip de pacient, pentru a putea economisi resurse si a le folosi pentru
dezvoltare si ameliorarea calitatii serviciilor. Finantarea prin DRG se poate face fie
retrospectiv (rambursarea spitalului pentru fiecare tip de pacient externat), fie
prospectiv (stabilirea unui buget global avand la baza negocierea nr. si tipului de
pacienti care vor fi spitalizati). Alegerea uneia din aceste modalitati depinde de
modul in care se doreste impartirea riscului financiar intre finantator si spital.
In concluzie, sistemul DRG a fost dezvoltat in vederea evaluarii rezultatelor
spitalului, dar a fost preluat si adaptat pentru a putea fi folosit si la finantarea
spitalelor.